Capitalism contra capitalism

Michel Albert

Prabusirea comunismului scoate la iveala opozitia dintre 2 modele de capitalism. Unul, cel “neoamerican”, se bazeaza pe reusita individuala si pe profitul financiar rapid. Celalalt, cel “renan”, are drept centru Germania si prezinta numeroase asemanari cu Japonia. Pune accent pe reusita colectiva, pe consens, pe preocuparea pentru termenul lung.

1. America is back

“America revine”. Trambitand acest slogan, Ronald Reagan, viitor presedinte al Statelor unite, voia, in 1980, sa retrezeasca la viata energia americana. Cei 10 ani care au precedat alegerea lui Reagan nu oferisera Americii aproape nimic altceva decat un interminabil sir de esecuri pe plan international. Dorinta cea mai mare a lui Reagan era sa readuca America in prim-planuk scenei international. El doreste sa elimine orice posibilitate de declansare a unui razboi atomic prin construirea in spatiu a unui scut capabil sa intercepteze toate rachetele soviectice: “razboiul stelelor” sau “initiative de aparare strategic”.

Reagan a reformat reducand rolul statului. Principale reforme sunt:

Dereglementarea in sectorul petrolier, al comunicatiilor, transporturilor aeriene, bancilor si concurentei

Reforma sistemul fiscal prin reducerea impozitelor Lupta impotriva inflatiei printr-un control sever al masei monetare Reducerea cheltuielilor sociale Sporirea bugetului militar

Reagan este numit “marele maestru al comunicarii”, iar la jumatatea anilor ’80 America preia conducerea. Aceasta tara beneficiaza de privilegii:

Un activ fara echivalent, de o prodigioasa mostenire economica, financiara si tehnologica Stocul de capital Resursele natural-resurse energetic immense Tehnologie-numeroase Premii Nobel Privilegiul cultural Hegemonia cultural

2. America in regres

America ocupa primul loc in ceea ce priveste criminalitatea si consumul de droguri si ultimul loc in ceea ce priveste numarul vaccinarilor si participarea la alegeri. ½ liceeni fumeaza marijuana si

1/7 cocaina, ceea ce creeaza confuzii in societatea Americana. Fenomene precum droguri, somaj, datorii ce nu pot fi rambursate sau ura rasiala au dus la destramarea “visului American”. Dualismul, care pana atunci exista doar in “lumea a treia”, isi face aparitia in America: intre saraci si bogati, intre marile universitati si un system scolar aflat in ruina, intre spitale si clinici ultramodern.

Cel mai important rezultat al liberalismului reagenian a fost accentuarea distantei dintre saraci si bogati. Acest dualism duce la reaparitia tensiunilor sociale, la o “lupta de clasa” Si-a facut aparitia un nou tip de comert cu ghiozdane si veste antiglont pentru copii. Rata omuciderilor in randul tinerilor este de 4-73 mai mare decat in Bangladesh, una dintre cele mai sarace tari din lume. Mortalitatea infantile are o rata de 10%-dubla fata de cea japoneza, iar rata graviditatii in jurul adolescentelor(15-19ani) este de 10 ori mai mare decat in Japonia. De asemenea America ocupa primul loc in ceea ce priveste procentajul de copii minori cu parinti divortati.

Industria Americana se afla in regres. Exista cel putin 5 motive care explica acest lucru. Ele corespund disparitiei celor 5 avantaje care facusera posibila prosperitatea postbelica, enumerate intr-un raport realizat la Universitatea Harvard:

1. Piata interna Americana s-a ingustat, iar industriile transatlantic nu mai sunt capabile sa faca fata japonezilor si europenilor in cucerirea pietei externe.

2. Dominatia tehnologica a SUA nu mai este un fapt indiscutabil si, de multe ori, inovatiile se fac adesea in strainatate.

3. Nivelul de calificare al muncitorilor americani, superior, pana mai ieri, aceluia din tarile concurente, a scazut simtitor.

4. Bogatia acumulata a SUA era, odinioara, atat de mare, incat permitea realizarea unor performante de-a dreptul inimaginabile precum debarcarea pe Luna, ceea ce nu ar mai fi posibil in clipa de fata.

5. Metodele americane de management, care erau universal recunoscute si invidiate, nu I mmai sunt, astazi-nici pe departe-cele mai eficiente.

Ceea ce ameninta cel mai serios America de dupa Reagan nu sunt, totusi, nici declinul industrial, nici dualismul social, ci deficitele ametitoare, fara precedent. Economistul Lester Thurow, de la MIT, a propus urmatorul epitaph pentru Ronald Reagan: “Aici odihneste omul care a condus intr-un timp record o mare putere de la statutul de creditor al intregii lumi la acela de debitor.” Motivul este faptul ca populatia Americana nu mai face aproape deloc economii; in loc sa-si pregateasca viitorul, ea se arunca cu toata fiinta in contractarea de datorii destinata exclusive consumului si satisfactiilor immediate. Nedispunand de economii interne suficiente pentru a-si finanta investitiile, America se vede nevoita sa imprumute, in fiecare an, aproximat 150 miliarde de dolari, in special de la japonezi si de la germani.

3. Celalalt capitalism

Avand programele de lucru cele mai scurte si salariile cele mai ridicate, Germania realizeaza pur si simplu paradoxul de “a munci mai putin decat francezii, fiind la fel de performanti ca japonezii”. Modelul renan corespunde unei cu totul alte viziuni asupra organizarii economice, altor structure financiare si unui alt mod de reglare sociala. Trasaturile care il caracterizeaza ii confera stabilitate, un dinamism si o putere si o putere din ce in ce mai mari. Despre el s-ar putea spune ca este cel mai rau dintre sistemele economice cu exceptia tuturor celorlalte.

Cele doua modele, renan si neoamerican, se deosebesc considerabil prin locul pe care fiecare il atribuie bunurilor comerciale, pe d eo parte, si bunurilor mixte, pe de alta parte. Bunurile comerciale ocupa in cadrul modelului neoamerican un loc mult mai important decat in modelul renan. In vreme ce bunurile mixte-care depend atat de piata, cat si de initiativele publice – sunt mai importante in miodelul renan.

1. Religiile – in modelul renan functioneaza ca institutii necomerciale, in timp ce in Statele unite sunt din ce in ce mai mult administrate ca institutii mixte.

2. Intreprinderea – in modelul neomerican intreprinderea nu este decat un bun commercial, in vreme ce in modelul renan, ea este de ntura mixta.

3. Salariile – in modelul neoamerican depind din ce in ce mai mult de conditiile aleatorii de piata, iar in modleul renan ele sunt stabilite in functie de factoti straini de productivitatea salariatului(diploma, vechime)

4. Locuintele – in Statele Unite sunt un bun commercial, iar in tarile rename constructia d elocuinte tine ce mai adesea de initiative publica.

5. Transporturile urbane – bunuri comerciale in America, iar in modelul renan se inclina spre privatizarea acestora.

6. Mijloacele de informare in masa – traditional de stat in tarile renane, comerciale in SUA.7. Invatamantul – se distribuie in ambele modele, in toate cele 3 categorii de bunuri.8. Sectorul sanitary – tine de toate cele 3 categorii de bunuri.

In modelul renan bancile sunt cele care joaca rolul incredintat in modelul anglo-saxon pietei financiare si bursei. Inlocuitori ai pietelor bancilor germane sunt inainte de toate, finantatorii intreprinderilor si principalii actionari.

Modelul renan cunoaste o structura a puterii si o organizare a managementului la fel de special ca si cele ale capitalului. Impartirea responsabilitatilor este mai dezvoltata ca oriunde. Principiile de baza ce guverneaza viata intreprinderilor japoneze nu reprezinta altceva decat cultural: loc de munca asigurat pe viata, remunerare in functie de vechime, sindicalism de intreprindere, sistem comunitar al motivatiei. Sentimentul de apartenenta la intreprindere este tot atat de puternic in modelul renan si in cel japonez pe cat a devenit de slab in modelul anglo-saxon.

Remunerarile salariale germane sunt printer cele mai ridicate din lume si mult mai omogene, astfel societatea germane este mult mai egalitara decat cea Americana. Cat despre structurile

profesionale si sistemul de promovare proprii modelului renan, acestea acorda in mod sistematic intaietate calificarii si vechimii. Considerata drept o prioritate nationala, pregatirea profesionala porneste in Germania de la trei principia esentiale:

Se adreseaza unui numar cat mai mare de salariati Sistemul de invatamant german este, in general, mai egalitar decat cel American si chiar

decat cel francez. Pregatirea profesionala este finantata masiv de catre intreprinderi si prin subventii

federale.

Tarile care fac parte din modelul renan au in comun mai multe valori:

Sunt societati relative egalitare Interesul colectiv trece, de obicei, inaintea intereselor individuale

4. Superioritatea economica a modelului renan

In Europa se creeaza Sistemul Monetar European, in interiorul caruia monedele sa nu mai poata “fluctua” unele in raport cu altele decat intre limite foarte inguste. SME urmarea un dublu obiectiv:

1. Sa ingradeasca fluctuatiile rebele ale ratelor de schimb ce impiedicau stabilitatea comertului intracomunitar.

2. Sa impuna o disciplina comuna tuturor tarilor memebre, care sa le constranga pe fiecare in parte sa practice o politica economica in concordant cu angajamente luate in ceea ce priveste rata de schimb.

Acest dublu obiectiv a fost atins, iar SME a reprezentat o incontestabila reusita. Cea care a avut cel mai mult de profitat de pe urma infiintarii SME a fost Germania care a avut 2 mari avantaje: marca s-a afirmat tot mai mult ca moneda de referinta in Europa, fapt datorita caruia rata dobanzilor a fost mentinuta relative scazuta.

O moneda forte are avantaje si dezavantaje deopotriva. La o prima vedere se poate crede ca o moneda forte constituie un handicap economic, dat fiind ca face ca produsele nationale sa fie mai scumpe in strainatate, deci mai greu de exportat. In timp insa, o moneda forte are avantaje deosebit de pretioase. In primul rand ea obliga intreprinderile sa faca eforturi de crestere a productivitatii, iar in al doilea rand incita intreprinderile sa se specializeze in fabricarea de produse scumpe, pe care nu atat pretul, cat calitatea, noutatea, serviciile oferite dupa vanzare sunt cele care le deosebesc de restul.

5. Superioritatea sociala a modelului renan

Michel Albert propune 3 criterii de comparatie intre cele 2 modele:

1. Gradul de securitate pe care fiecare model in parte il ofera cetatenilor lui, modul in care acestia sunt protejati de riscurile majore: boala, somaj, dezechilibre familial etc.

2. Reducerea inegalitatilor sociale sociale si modul de a corecta discriminari frapante.3. Deschiderea, adica posiblitatea mai mare sau mai mica pe care fiecare cetatean in parte o

are de a sui diferite trepte socio-economice.

In ceea ce priveste primele 2 domenii, modleul renan se afla inaintea celui neoamerican. In Statele Unite cheltuielile publice pentru sanatate sunt de 2 ori mai mici decat in celelalte mari tari occidentale, iar sistemul de protectie sociala este absent. Germanii sunt protejati impotriva principalelor riscuri si beneficiaza de un system al pensiilor deosebit de avantajos. In opinia americanilor saracia nu este o problema politica si nu priveste statul, ea fiind o chestiune exclusive de morala si de caritate. In Germania, atitudinea colectiva fata de saracie este diametral opusa, legea federala cu privire la ajutorul social pur si simplu interzice mizeria.

Modelul renan este, intr-o oarecare privinta, mai rigid decat modelul neoamerican. Mobilitatea sociala este mai putin rapida, iar reusita individuala mai putin spectaculoasa. America a fost dintotdeauna societate a visului si una a omului care a reusit prin forte proprii. Capacitatea de absorbtie si de integrare a societatii americane continua sa fie infinit superioara celei a tarilor renane. Insasi posibilitatea de imbogatire rapida proprie Americii este aceea care favorizeaza marea mobilitate sociala.

6. Reculul modelului renan

Superioritaea economica asi sociala a modelului renan financiar fiind dovedita, ne-am astepta sa-l vedem triumfand si din punct de vedere politic. Insa lucrurile stau exact invers. Modelul renan sufera din plin influente politice, mediatice si cultural ale concurentului sau American. Pe terenul faptelor, el nu inceteaza sa dea inapoi din punct de vedere politic.

Prima dintre marile tendinte de fond care au dus la aparitia fenomenului de globalizare financiara a fost inovatia. Fenomenul de globalizare financiara nu s-ar fi produs daca nu ar fi existat anumite mijloace tehnologice si juridice. Pe plan tehnologic, armele sunt informatica si telecomunicatiile. Introducerea noilor tehnologii a permis reducerea cu 98% a costurilor tranzactiilor. Cel de-al doilea element de inovatie este financiar. Aceste inovatii financiare au prosperat in domeniul international, accentuand astfel globalizarea pietelor. Dinamica schimburilor international este foarte puternica . Intreprinderile cauta sa cucereasca noi piete, iar multe dintre ele se vad nevoite sa-si delocalizeze o parte din productie pentru a mis=csora costului mainii de lucru. Maurice Allais, laureat al Premiului Nobel spunea ca “Lumea s-a transformat intr-un imens cazinou, ale carui mese de joc sunt repartizate pemtoate paralelele si pe toate meridianele.

7. Cum ajunge sa se impuna tocmai cel mai putin performant

Dintre cele 2 variante de capitalism – cel american sic el renan – cel de-al doilea este, pe ansamblu mai performant decat primul, atat din punct de vedere social, cat si din punct de vedere economic. Din punct de vedere psihologic si politic primul model castiga teren din ce in mai mult. Capitalismul American este un capitalism al visului roz-bombon, al banului castigat usor, al averilor constituite de pe o zip e alta, al acelor success stories infinit mai captivante decat cumintea si perseverenta prosperitatea a modelului renan. Capitalismul renan este mai curand “cenusiu”, ii lipseste imaginea.

Exista o exceptie conform careia triumfa modelul cel mai putin performant. Este cazul marilor company multinationale americane care sunt atipice in raport cu modelul neoamerican. Ele s-au dezvoltat prin crestere interna, au inventat planificarea de intreprindere. Pentru a se putea dezvolta pe toate continentele, aceste intreprinderi au fost nevoite sa reruteze eronal in nenumarate tari, sa-l formeze in spiritual unei culture de intreprindere si al unei conceptii de marketing coerente. Astfel, marile multinationale americane se inspira mai curand din modelul renan decat din cel neoamerican.

8. Concluzii

Capitalismul a parcurs intre 1791 si 1991 trei faze distinct

1. 1791 – prima faza a fost aceea a capitalismului impotriva statului cand a fost doptata faimoasa lege Le Chapelier: ea suprima corporatiile, interzice sindicatele si pune bazele libertatii comertului si industriei.

2. 1891 – cea de-a doua faza a capitalismului este faza capitalismului supravegheat de stat. Toate reformele incearca sa vizeze acelasi obiectiv: acela de a corecta excesele pietei si de a tempera violentele capitalismului. Statul apare ca o stavila in calea arbitrariului si a inechitatii pietei libere., drept protector al saracilor.

3. 1991 – a treia faza – faza capitalismului care ia locul statului. Statul nu mai este perceput ca un protector sau ca un organizator, ci ca un parazit, o frana, o povara.