CAPITOLUL 5

SORTIMENTE DE LEMN. SORTAREA LEMNULUI BRUT

5.1. DefiniţieÎn procesul de producţie al exploatărilor forestiere, produsul final îl

reprezintă sortimentele de lemn brut care devin marfă în procesul de vânzare - cumpărare constituind veniturile cele mai importante pe care le oferă pădurea din punct de vedere economic.

Prin sortiment de lemn brut se înţelege o piesă de lemn sau un produs rezultată din prelucrarea lemnului în activitatea de exploatare a pădurilor care corespunde ca specie, stare, dimensiuni şi calitate condiţiilor impuse de domeniul de utilizare a acestuia printr-un document tehnic cu caracter normativ.

5.2. Norme tehnice de sortareDin punct de vedere tehnic clasificarea sortimentelor se realizează astazi

prin norme tehnice numite SR (Standard Român) elaborat de Institutul Român de Standardizare (IRS). Standardele pentru sortimentele de lemn au fost elaborate în anul 1952 şi au fost revizuite în anii 1953, 1954, 1957, 1958, 1964, 1965, 1968, 1969, 1975, 1977, 1981, 1986, 1993. Până în anul 1993 au fost denumite STAS-uri (standarde de stat).

În general, un SR (Standard Român) cuprinde următoarele: numărul standardului şi denumirea (ex. SR 1039 “Lemn rotund de

gorun, stejar, gârniţă şi cer pentru industrializare”); generalitaţi, cu referire la obiect şi domeniu de aplicare (ex. Prezentul

standard se referă la lemnul rotund de gorun, stejar, gârniţă şi cer destinat prelucrării industriale) clasificare şi referinţe;

condiţii tehnice de calitate cu referire la dimensiuni (diametre şi lungimi), abaterile limită, condiţii de admisibilitate a defectelor pe clase de calitate, umiditate, fasonare, etc.;

reguli şi metode pentru verificarea calităţii (modul de măsurare a defectelor, metode de apreciere, etc.);

depozitare, măsurare, livrare şi documente de însoţire (reguli cu privire la depozitarea lemnului, modul de cubare, perioadele de livrare, documentele privind certificarea calităţii, etc.).

Principalele sortimente de lemn brut pentru industrializare sunt definite în prezent prin următoarele standarde româneşti, după cum urmează:

a. Lemn rotund de gorun, stejar, gârniţă şi cer pentru industrializare (SR1039/1993);

b. Lemn rotund de fag pentru industrializare (SR 2024/1993);c. Lemn rotund de diverse specii tari şi moi pentru industrializare

(SR3302/1993);

1

d. Lemn rotund de răşinoase pentru industrializare (SR 1294/1993).Pentru a facilita comerţul în interiorul Comunităţii Europene şi compilarea

unor statistici comparabile ale producţiei, marketingului, consumului şi preţurilor lemnului brut la nivelul Comunităţii a fost stabilit “un sistem comun pentru măsurarea şi clasificarea lemnului în stare brută” prin directiva Consiliului nr. 89/68.

În conformitate cu anexa la Directiva Consiliului nr. 89/68 din 23 ianuarie 1968 lemnul brut este obligatoriu să circule pe teritoriul Uniunii Europene sub însemnul profesional “sortat CEE” şi are următoarele caracteristici de identificare:

a. Lemnul brut este lemnul doborât, curăţat de crăci şi cu vârful indepartat, chiar dacă este cojit, secţionat sau despicat.

b. Măsurarea lemnului se face fie după volum (metri cubi sau metri steri), fie după greutate.

c. Lemnul brut al carui volum este exprimat în mod uzual în metri cubi este lemn lung:

lemnul lung se măsoară obişnuit, la bucată, cel cu forme neregulate măsurându-se pe sectiuni;

volumul unei bucăţi se determină cu ajutorul lungimii şi diametrului cu sau fără coajă, calculul făcându-se exact cu cel puţin două zecimale cu ajutorul tabelelor uzuale;

la măsurarea diametrului, rotunjirea se face în jos la centimetru întreg, dacă măsurătoarea se face cu coajă, atunci se va face o reducere adecvată care se va consemna pentru a fi cunoscută;

diametrul până la 19 cm fără coajă se determină dintr-o singură măsurătoare (clupare) aşa cum se află buşteanul în pădure (diametru orizontal); de la 20 cm fără coajă se măsoară două diametre perpendiculare (pe cât posibil cel mai mic şi cel mai mare diametru). Dacă locul de măsurare cade pe un verticil sau pe o parte neregulată a trunchiului, atunci diametrul se determină ca medie a măsuratorilor obţinute la aceeasi distanţă, deasupra şi sub locul normal de măsurare.

la măsurarea lungimii, rotunjirea se face în jos la dm întregi. La lemnul cu diametre fără coajă mai mici de 20 cm lungimea poate fi rotunjită în jos la metrii întregi. La tapă, lungimea se măsoară de la jumătatea acesteia.

d. Lemnul brut al cărui volum este exprimat în mod uzual în metri steri, este lemn de steri.

lemnul de steri se stivuieşte în toate cazurile cu o supramăsură de cel puţin 3% la înălţime.

e. Lemnul brut poate fi sortat după următoarele: după specie după dimensiuni după calitate

2

f. Sortarea lemnului după dimensiune este independentă de lungime şi se face în clase după diametrul la mijloc fără coajă astfel:

Clasa Diametru la mijlocL0 < 10 cmL1a 10-14 cmL1b 15-19 cmL2a 20-24 cmL2b 25-29 cmL3a 30-34 cmL3b 35-39 cmL4 40-49 cmL5 50-59 cmL6 > 60 cm

peste clasa a 6-a se pot forma alte clase după acelaşi principiu, subîmpărţirea în subclase a şi b poate fi omisă sau extinsă la toate clasele.

g. Lemnul lung poate fi sortat şi după lungimea minimă şi diametrul minim la capătul subţire fără coajă în următoarele denumiri de sortimente:

Clasa Lungimea minina Diametrul minim

H1 8 m 10 cmH2 10 m 12 cmH3 14 m 14 cmH4 16 m 17 cmH5 18 m 22 cmH6 18 m 30 cm

Ca abatere de la condiţiile mai sus, diametrul minim se măsoară numai o singură dată.

h. Unele sortimente de lemn lung (prăjini, stâlpi) se clasifică în următoarele denumiri de sortimente, conform cu diametrul masurat cu coajă la 1 m de la capatul gros.

Clasa DiametruP1 < 6 cmP2 7-13 cmP3 > 14 cm

i. Lemnul de steri se clasifică în raport cu diametrul cu coajă la capătul subţire în următoarele sortimente:

ClasaS1 Rondine de la 3-6 cm diametru

3

S2 Rondine de la 7-13 cm diametruS3 Rondine de la 14 cm în sus şi lemn despicat (lobde)

La lemnul de steri fără coajă, diametrele amintite se micşorează cu 1 cm.j. Sortarea după clase de calitate se apreciază după următoarele criterii: curbură fibră torsa conicitate noduri mici sănătoase (deschise la culoare) sau vicioase (negre) cicatrizări, excrescenţe inimă excentrică lemn de reacţiune (lemn de tracţiune pentru foioase, lemn de

compresiune pentru răşinoase) neregularităţi ale conturului ruluri, crăpături de inimă, crăpături de ger uscăciunea trunchiului şi crăpături mici cauzate de uscăciune alte defecte generate de factori biologici.După clasele de calitate lemnul brut sortat se clasifică în următoarele

categorii de sortimente: Clasa de calitate A/CEE

lemn sănătos cu calitaţi excepţionale, fără defecte sau numai cu defecte neimportante şi care nu influenţează utilizarea lui.

Clasa de calitate B/CEE lemn de calitate normală, inclusiv lemn uscat de trunchi cu unul sau

mai multe din defectele următoare: curbură şi fibră torsă reduse, conicitate mică, nodurozitate moderată, noduri sănătoase de diametre mici sau mijlocii, un număr redus de noduri putrede de diametru mic, măduva uşor excentrică, unele neregularităţi ale conturului sau alte câteva defecte singulare, o calitate generală bună, cu defecte echilibrate.

Clasa de calitate C/CEE lemn care datorită defectelor sale nu poate fi încadrat în clasa de

calitate A.CEE sau B/CEE dar poate fi totuşi utilizat în industrie.k. Lemnul lung din clasele A/CEE şi C/CEE trebuie să fie prevăzut cu un

însemn nelavabil al clasei de calitate. La lemnul lung de clasa de calitate B/CEE nu este necesară redarea clasei de calitate.

În perioada preaderării României la Comunitatea Europeană a fost nevoie de alinierea legislaţiei româneşti la normele europene astfel că Directiva Consiliului nr. 89/68 a fost transpusă în legislaţia românească prin Ordonanţa de Guvern 1090/09.11.2000 privind măsurarea, clasificarea şi marcarea lemnului în stare brută fără a se elabora norme de aplicare până în prezent.

Totuşi şi în aceste condiţii în efortul de aliniere la Normele Europene, de introducere a unor standarde similare în anul 2001 standardul european ENV 1927/1998, reglementând calitatea lemnului rotund de răşinoase şi standardul

4

EN 1316/1997 reglementând calitatea lemnului rotund de foioase au căpătat statutul de standarde româneşti devenind prin traducere SR ENV 1927, respectiv SR EN 1316.

Prin urmare se poate constată că în standardele oficiale europene, calitatea lemnului rotund, primează la grosimi mai mari, în timp ce normele româneşti adoptate până în anul 1993, se urmărea obţinerea de sortimente superioare, chiar şi la grosimi mai mici ale pieselor, restricţiile de calitate fiind la aceste diametre mai mari decât la cele impuse de EN sau ENV la diametre similare. De astfel, standardele de stat de la noi au fost concepute să răspundă unor principii de sortare naţională, urmărind gospodărirea judicioasă a lemnului, motiv pentru care erau admise la sortimente superioare chiar şi defecte mai grave (putregai, noduri vicioase, gelivuri). Astăzi, însă, exigenţele procesatorilor de lemn au crescut foarte mult şi în paralel cu acestea risipă de lemn de calitate. Restricţiile aspre nu ocolesc nici defectele foarte răspândite, cum ar fi duramentul fals la fag şi lemnul de compresiune la brad şi molid.

Spre deosebire de SR, EN nu pune la foioase atat accentul pe defectele de formă, în ciuda modului facil de măsurare cât mai curând pe coloraţiile anormale şi defectele cauzate de factorii biotici. Actualmente se fac eforturi în cercetare pentru a corela geometria externă a fusului cu defectele interioare în vederea imbunătăţirii modului de sortare a lemnului pe picior şi semnalarea unor anomalii grave, detectabile altfel la arborii care nu au fost doborâţi doar cu unde electromagnetice, procedeu foarte costisitor.

În ceea ce priveşte nodurile, I EN se iau în considerare şi diametrele mici (sub 20-30 mm) care în SR (STAS) sunt, în general, admise necondiţionat, chiar şi la sortimente superioare exceptând lemnul de rezonanţă.

La fag, între noutăţile aduse de SR-EN 1316se remarcă restricţionarea canelurii şi a maladiei “T” care sunt admise doar la clasele C şi D fapt care se soldează uneori cu declanşarea buştenilor de la baza trunchiului.

La plop, accentul cade în EN pe defectele cauzate de rănirea arborilor explicabil prin faptul că o parte din lemnul recoltat provine din aliniamentele stradale, limitele de proprietaţi sau zonele turistice.

Pentru elaborarea normelor de aplicare a prevederilor OG 1090/2000, ICAS Bucureşti a elaborat referatul ştiinţific final cu tema nr. 47 RB/2006, intitulat “Elaborarea sistemului de norme privind aplicarea în producţie a clasificarii lemnului rotund în conformitate cu normativele europene” care poate constitui noile norme româneşti de sortare şi clasificare a lemnului rotund în momentul adoptarii de către Guvernul României.

5.3. Clasificarea şi descrierea sortimentelor de lemn brutSortimentele de lemn brut se definesc şi se fasonează conform

standardelor şi normelor în vigoare care au la bază criteriul utilizării, dimensional al calităţii şi stării lemnului şi rezultă în urma operaţiilor de secţionare, cojire, despicare şi tocare.

5

Criteriul utilizarii constă în stabilirea destinaţiei optime pe care o vor avea sortimentele ce se pot obţine din masa lemnoasă exploatată în industria de prelucrare a lemnului sau alte domenii ale societăţii.

Criteriul dimensional urmăreşte ca sortimentele (piesele de lemn) să aibă dimensiunile stabilite prin standarde, norme interne sau cerinţe ale beneficiarilor. Aceste dimensiuni se referă la diametre şi lungimi precum şi la toleranţele admise dacă este cazul (ex. lungimea şi diametrul pentru lemnul rotund ; lungimea şi lăţimea fetelor sau diametrul pentru lemnul de steri, lungimea, lăţimea şi grosimea pentru aşchiile tocăturii, lungimea pentru mangal, etc.).

Criteriul calitativ constă în stabilirea calitaţii lemnului în funcţie de felul, mărimea, frecvenţa şi poziţia defectelor constatate şi influenţa lor asupra calităţii sortimentelor în utilizare.

Standardele cuprind trei categorii mari de defecte şi anume : defectele de structură, de formă şi defecte diverse.

Categorii de defecte ale lemnului Defecte de structură Defecte de formă Defecte diverse- noduri sanatoase şi vicioase

- curbură - putregai

- inegalitatea inelelor anuale

- ovalitate - inimă roşie stelată

- fibră răsucită, înclinata creaţa

- lăbărţare - incindere

- gâlme, excrescenţe - coajă infundată - coloraţii- pungi de răşină - înfurcire - crăpături la capete

laterale, inelare- inimă concrescută - canelură - deteriorări

mecanice- găuri de insecte- gelivura- lemn mort

Defectele de formă şi cele diverse sunt uşor de urmărit, pe când cele de structură de interior se identifică mai greu.

Defectele de structură influenţează negativ rezistenţele mecanice ale lemnului şi produc deformări transversale şi longitudinale din cauza lipsei de omogenitate a lemnului sau a depăşirii unui anumit grad de răsucire a fibrelor.

Prezenţa defectelor de formă, unice sau asociate duc cu ocazia prelucrării lemnului la scăderea randamentului cantitativ şi calitativ pentru sortimentele furnir şi cherestea, la stabilirea rezistenţei lemnului folosit pentru anumite construcţii.

6

În categoria defectelor diverse sunt cuprinse cele provocate de factori accidentali de natura organică, chimică, fiziologică, mecanică, etc. şi au ca efect degradări ale unor proprietaţi tehnologice ale lemnului.

Starea lemnului se referă la gradul de modificare fizică a acestuia, raportat la starea naturală iniţială a lemnului imediat după doborârea arborelui din care provine.

Având în vedere criteriile mai sus menţionate sortimentele de lemn brut rezultate în urma procesului de exploatare a pădurilor pot fi clasificate după modelul din schema următoare (Ion Chisăliţă).

Pentru prelucrări mecanice

Sortimente de Pentru utilizări speciale lemn rotund

Pentru construcţii

Sortimente de Sortimente de lemn brut lemn de steri Pentru prelucrări

mecanice Sortimente de lemn din crăci Pentru prelucrare

chimică Buturi, capete, butuci, rămăşite Combustibili

Tocătura

Conform schemei de clasificare prezentată mai sus se exprimă sugestiv sortimentele de lemn brut pe două mari etape în dinamica realizarii lor din arborele doborât.

Prima categorie de sortimente de lemn brut (sortimente de lemn rotund, sortimente de lemn de steri, sortimente de lemn din crăci, buturi, capete de lemn, butuci, ramaşiţe şi tocatură) sunt putin diferenţiate şi uşor de categorisit şi au o sferă de întrebuinţare mai largă decât cea de a doua categorie pe care le cuprinde.

O insemnată parte din aceste sortimente rezultă ca urmare a aplicării metodelor de exploatare a pădurilor şi pot fi definite în procesul de producţie ca sortimente primare de lemn brut (Ion Chisăliţă, 2006).

Cea de a doua categorie de sortimente de lemn brut, reprezintă sortimentele diferenţiate din sortimentele primare de lemn brut pe baza calităţii dar mai ales a domeniului de utilizare şi pot fi denumite sortimente industriale de lemn brut (Ion Chisăliţă, 2006).

7

Sortimentul de lemn rotund are secţiunea transversală relativ circulară corespunzătoare părtii de arbore din care provine (trunchi, coroana).

Sortimentul de lemn de steri este lemnul rotund sau despicat aşezat în figuri cu dimensiunile de 1 x 1 x1 m sau 1 x 1 x 2 m.

Piesele de lemn cu lungimea de 1 m când sunt rotunde se numesc lemn rotund de steri sau rondine, iar când sunt fasonate la o lungime de 2 m se numesc dublisteri. Când piesele sunt despicate se numesc lobde şi au următoarele caracteristici : lungimea 1 m cu toleranţa de 5 cm, lăţimea feţei drepte 5-30 cm, lungimea feţei rotunde circa 30 cm.

Sortimentul de lemn din crăci este lemnul provenit din crăci şi tulpini cu diametrul între 2-4 cm legat în snopi cu diametrul de 25-30 cm caz în care se numeste snop de crăci. Lemnul rotund provenit din crăci şi tulpini cu diametrul sub 4 cm şi lungimea nelimitată aşezat în stivă cu înălţimea de 1,5 m şi lăţimea de 2 m formează grămada de crăci.

Tocătura este lemnul mărunţit prin tocare şi utilizat ca materie primă în industria lemnului.

Butucul este un trunchi scurt, de obicei cu lungimea între 0,3 – 1,4 m.Butura este o porţiune de trunchi provenită în majoritatea cazurilor de la

baza tulpinii şi care datorită defectelor ce le prezintă este greu despicabilă.Capătul de lemn este rotund sau despicat cu lungimea < 10 cm şi rezultă

în urma secţionării.Rămăşiţa de exploatare este formată din lemn mărunt sub formă de aşchii,

cioturi, rupturi, spărturi şi altele, rezultat în procesul de exploatare a lemnului.Sortimentele industriale de lemn brut în procesul de exploatare forestieră

sunt determinate în special de domeniul de utilizare a acestora. Aşa cum se vede şi din schema de clasificare prezentată, principalele grupe mari de sortimente industriale de lemn brut după domeniul de utilizare sunt următoarele :

lemn pentru prelucrare mecanică lemn pentru utilizări speciale lemn pentru construcţii lemn pentru prelucrări chimice lemn pentru combustibil Lemn pentru prelucrare mecanicăDin această categorie fac parte următoarele sortimente întâlnite în SR-

urile în vigoare :a. lemn rotund de răşinoase pentru industrializare se fasonează din arbori de răşinoase, doborâţi în tot timpul anului cu

excepţia buştenilor de rezonanţă se grupează în 5 categorii care se livrează necojiţi (categoria A buşteni

de rezonanţă, categoria B buşteni pentru claviatură, categoria C buşteni pentru furnire estetice, categoria D buşteni pentru furnire tehnice, categoria E buşteni pentru cherestea)

8

condiţiile de admisibilitate a anomaliilor şi defectelor pentru fiecare categorie în parte precum şi condiţiile dimensionale sunt prevăzute în SR 1294/1993

b. lemn rotund de fag pentru industrializare lemnul rotund de fag pentru industrializare se fasonează din arbori

doborâţi în tot cursul anului cu excepţia lemnului destinat traverselor şi altor produse speciale

buştenii de fag nu se cojesc se fasonează şi se livrează în 3 categorii de buşteni (FE furnire estetice,

FT furnire tehnice, C buşteni pentru cherestea) condiţiile dimensionale şi de calitate sunt stabilite prin SR 2024/1993c. lemn rotund de stejar pentru industrializare în această categorie intră toate speciile de quercinee (gorun, stejar

pedunculat, gârniţă, cer, stejar brumariu, stejar pufos) se fasonează din arbori doborâţi în timpul repausului vegetativ se sortează în două categorii (FE furnir estetic, C buşteni pentru

cherestea) condiţiile dimensionale şi de calitate sunt stabilite prin SR 1039/1993d. lemn rotund de nuc pentru industrializare nucul reprezintă o specie deosebit de valoroasă pentru industria

mobilei lemnul rotund de nuc pentru industrializare se produce în 3 categorii de

buşteni (FEA furnire estetice obţinute prin tăiere plană, FEB buşteni pentru furnire estetice obţinute prin derulare excentrică, C buşteni pentru prelucrare în cherestea)

condiţiile de admisibilitate a defectelor precum şi cele dimensionale sunt prevăzute într-un SR special

e. lemn rotund de diverse specii foioase pentru industrializare această grupă de produse de diverse specii foioase moi şi tari cuprinde

buşteni din aproape toate speciile de foioase din pădurile României (paltin, cireş, frasin, ulm, tei, arţar, jugastru, salcâm, mesteacăn, carpen, anin, plop, salcie, păr, măr)

după specie, dimensiuni şi utilizare se grupează în 5 categorii de buşteni (FE lemn rotund pentru furnire estetice, FT lemn rotund pentru furnire tehnice, K lemn rotund pentru chibrituri, Cps lemn rotund pentru calapoade şi sanuri, Cr buşteni pentru creioane, C lemn rotund pentru cherestea)

condiţiile de admisibilitate a defectelor precum şi cele dimensionale precum şi toate celelalte reglementari sunt prevăzute în SR 3302/1993.

f. lobde de fag pentru doage brute se sortează din lemnul de steri sau se fasonează special fără a se coji,

din arbori doborâţi în tot cursul anului factorul de cubaj trebuie să fie de min. 0,700 mc/ster

9

g. lobde de foioase pentru dulapaşi de lazi acest sortiment cuprinde lobde de fag, mesteacăn şi diverse foioase

moi destinate prelucrării în dulăpaşi ferăstruiţi folositi la producţia de lăzi

lobdele se selecţionează din lemnul pentru combustibil sau se produc special prin valorificarea buştenilor de slabă calitate

factorul de cubaj al stivelor de lobde trebuie să asigure cel putin 0,7 mc/ster

h. lemn pentru talaş industrial se produce din speciile de răşinoase, mesteacăn şi diverse moi şi poate

proveni prin selectionarea lemnului pentru combustibil şi din resturi de exploatare

lemnul poate avea formă rotundă sau despicată dimensiunile acestor piese au lungimea 0,45 – 1,5 m şi grosimea mai

mare de 10 cmi. lemn pentru placi se produce din orice specie de arbore şi este utilizat pentru fabricarea

plăcilor din aşchii de lemn (PAL) şi a plăcilor din fibre (PFL), se exceptează stejarul care poate participa cu un procent de max. 5%

se livrează în 5 categorii (A lemn fasonat în steri, B crăci şi tulpini legate în snopi, C rămăşite şi capete de lemn, D aşchii, talaş şi rumeguş, E tocătură de lemn)

Lemn pentru prelucrare chimicăBiomasa poate fi prelucrată chimic şi termic prin următoarele căi sau

mijloace : piroliza (carbonizare) putându-se obţine mangal, gaze, ape

pirolignoase, gudroane, uleiuri s.a. hidroliza obţinându-se gluzoca, zahâr, alcool etilic, drojdie furajeră,

furfurol, s.a. lichefiere obţinându-se `ţiţei` din lemn ce poate fi folosit la prepararea

chimicalelor sau drept combustibil gazeificare obţinându-se prin sinteza (CO+ H2) hidrocarburi, metanol,

metan, ape pirolignoase, s.a. ardere pentru obţinerea de energie calorică defibrare şi tratare chimica sau termică pentru obţinerea de materiale

celulozice hârtie, fibră, pastă s.a.În aceste condiţii s-au stabilit următoarele sortimente industriale de lemn

brut pentru prelucrare chimicăa. lemn pentru industria celulozei şi hartiei lemnul brut destinat pentru industria celulozei se fasonează din arbori

doborâţi în tot cursul anului şi se livrează cojit sau necojit în funcţie de înţelegerea dintre producător şi beneficiar

nu se utilizează quercineele

10

se livrează în două categorii (I lemn rotund din speciile molid, brad şi plop şi lemn rotund şi despicat din specia fag pentru celuloză chimică şi pastă mecanică, II lemn rotund şi despicat pentru celuloză papetară şi semiceluloză, din speciile răşinoase, fag, diverse specii tari şi diverse specii moi)

se livrează la diferite dimensiuni şi calităţi stabilite prin SRb. lemn de stejar pentru extracte de tanante vegetale se produce din toate speciile de quercinee cu excepţia cerului se livrează în 3 categorii (A lemn fasonat în steri, B buturi, C capete) piesele au dimensiuni cuprinse între 0,6 – 1 m lungime şi 15-25 cm

grosimec. lemn pentru distilare uscată lemnul folosit se obţine din steri prin sortare din specii la fag şi carpen

(cel mult 10% mesteacăn) lungimea pieselor este în general 1m dar sunt admise şi cele cu lungimi

până la 0,5 m prin acest procedeu se obţine în special mangalul şi produsele

secundareLemn pentru construcţiia. lemn rotund de răşinoase pentru construcţii cuprinde piese de lemn rotund cu grosimea de la 3-11 cm şi lungimi de

la 1-6 m, din această categorie fac parte manelele ( 7-11 cm şi lungimea 2-6 m) şi prăjinile ( 3-6 cm şi lungimea 1-4 m)

b. lemn rotund de foioase pentru construcţii se produce din orice specie de arbori de foioase exploataţi în tot timpul

anului ( >10 cm şi lungimea > 1m) se foloseşte în special în domeniul rural, numindu-se şi CR (constructii

rurale)c. lemn pentru mină se fasonează din speciile răşinoase, stejar, gorun, gârniţă, salcâm şi

ulm răşinoasele se cojesc integral, iar la foioase la capete se lasă o porţiune

de 0,30 cm necojită pentru a nu crăpa se livrează în două categorii (A lemn pentru mina, B lemn pentru

căptuşeli de mină) dimensiunile şi defectele admise sunt standardizated. alte categorii stâlpi şi adaosuri de lemn lemn rotund pentru piloţi araci şi tutoriLemn pentru combustibili se livrează sub formă de lemn de steri sau dublu-steri, crăci şi snopi de

craci

11

se produce din orice specie, indiferent de sezonul când a fost doborât, nu se cojeste

se livrează în 5 categorii (A lemn fasonat în steri din specii de foioase tari cu cel mult 10% din specii de foioase moi sau răşinoase, B lemn fasonat în steri din foioase moi şi răşinoase, C buturi de orice specie, D crăci şi tulpini legate de orice specie, E crăci şi tulpini de orice specie).

5.4. Sortarea lemnului brutÎn vederea stabilirii locurilor unde lemnul urmează a fi secţionat pentru

obţinerea sortimentelor de lemn brut, lemnul pregătit prin operaţiile anterioare este supus sortării.

Sortarea este operaţia de analiză tehnico-economică a lemnului brut sub aspect calitativ şi dimensional, în scopul repartizarii acestuia în sortimente de lemn brut apta pentru cea mai raţională folosire.

Aspectul tehnic al analizei are în vedere împărţirea fizică a masei lemnoase pe dimensiuni şi utilizări, pe când analiza economică stabileşte cele mai bune soluţii ale acestei împărţiri pentru a da lemnului, prin această operaţie, cea mai ridicată valoare sortimentului.

Sortimentele de lemn brut rezultă în urma sortării industriale, caracterizată prin faptul că obiectul muncii al acestei activităţi este arborele doborât. Ea se realizează în pădure la cioată sau la lemnul colectat în depozitele primare când se delimitează precis sortimentele ţinând cont de dimensiuni, însuşiri calitative şi domeniu de utilizare.

Sortarea silvică se deosebeşte de sortarea industrială pentru că se aplică pe arborii în picioare şi poate fi de trei categorii : sortarea primară, sortarea dimensională şi sortarea industrială din tabele de sortare.

Sortarea primară este folosită în lucrările de amenajare a padurilor şi are ca obiect repartizarea masei lemnoase nediferenţiate în trei categorii : lemn de lucru, lemn de foc şi coaja lemnului de lucru.

Sortarea dimensională categoriseşte lemnul nediferenţiat în trei categorii după grosimea lemnului de lucru la capatul subţire : lemn gros, lemn mijlociu şi lemn subţire.

Sortarea silvică prin toate cele trei categorii (sortarea primară, sortarea dimensională şi sortarea industrială din tabele de sortare) are caracter de prognoză pentru sortimentele probabile ce vor rezulta cu ocazia lucrărilor efective de punere în valoare a masei lemnoase.

În ceea ce priveşte denumirile date se consideră că este mai corespunzător să se numească o astfel de sortare, sortare indicativă pentru arborii în picioare destinaţi exploatării sau sortare prognoza pentru arborii în picioare (Vasile Andreescu, 1967).

Sortarea arborilor doborâţi este incomparabil mai uşoară şi mai sigură decât aceea a arborilor în picioare. Posibilitatea de examinare a trunchiurilor de aproape pe toată lungimea lor şi pe toate parţile, faptul că intervin operaţii

12

efective de fasonare şi că măsurătorile se pot face direct, determină ca sortarea industrială să devină o operaţie care se cuantifică în bilanţul economic al activităţii de exploatare.

Sortarea se realizează prin secţionari efective, ocazie cu care se separă sortimentele definitiv între ele sau prin secţionari fictive când se delimitează sortimentele dintr-un buştean sau trunchi mai lung care urmează a fi transportat în această stare până la un depozit intermediar sau un depozit al fabricilor de prelucrare.

Lucrări pregătitoare în vederea unei sortări industriale corespunzătoare trebuie executate lucrări pregatitoare care au menirea să pună în evidenţă defectele după care se face sortarea arborelui doborât.

Astfel, tăierea cepurilor, cioplirea nodurilor acoperite de creşteri şi descoperirea putregaiurilor inferioare fac parte din categoria de operaţii pregătitoare fără de care sortarea nu poate fi făcută în bune condiţiuni.

În anumite cazuri cojirea trunchiurilor trebuie socotită ca o operaţie pregătitoare sortării, coaja arborilor răniţi prin exploatările anterioare sau datorită unor factori mecanici vânt, ger, etc. acoperă o bună parte din defectele dobândite de arbori şi numai după înlăturarea cojii aceste defecte apar în adevarata lor mărime şi pot fi luate în considerare la sortare.

Operaţia de secţionare intervine şi ca operaţie pregătitoare sortării care se realizează obligatoriu în cazul când arborii prezintă putregaiuri în trunchiul de la cioată. Tăierea capetelor care au putregai în măsură netolerată se execută inainte de începerea operaţiei de sortare.

Despicarea lemnului când este vorba de anumite sortimente de lemn de lucru (lobde industriale pentru doage) reprezintă o operaţie pregătitoare care are menirea să delimiteze lemnul de lucru de lemnul de foc.

Toate aceste operaţii care au rolul să pregătească lemnul pentru sortare sau care intervin în paralel cu sortarea sau în sfârşit se execută după sortare trebuie facute cu respectarea tuturor regulilor tehnice speciale de sortare, pentru că numai astfel sortarea arborilor din exploatări poate fi efectuată în sortimentele cele mai corespunzătoare.

Sortarea trunchiului în general, sortarea arborilor doborâţi începe după executarea lucrărilor pregătitoare prin examinarea pe toate părţile a trunchiurilor pregătite acestei operaţii. Defectele de putregai, de curbură, bifurcările, conicitatea trunchiului, nodurile, etc. sunt dintre primele elemente care conduc operaţia de sortare şi care hotărăsc impreună cu celelalte elemente calitative şi dimensionale fiecare sortiment în parte.

Sortimentele cele mai preţioase se obţin din arbori groşi. Din acelaşi arbore sortimentele acestea se obţin din primă parte a trunchiului, pornind de la cioată, unde se realizează dimensiunile cele mai mari şi unde lipsesc defectele de curbură, iar nodurile sunt mai mici şi mai puţin numeroase.

Acest fapt nu atrage după sine obligaţia de a incepe întotdeauna sortarea de la capătul gros al trunchiului. Mersul sortării dintr-o parte sau alta a arborelui

13

este determinat de calitatea generală a trunchiului şi de prezenţa unor defecte pe trunchi. Locul din care se porneşte cu însemnarea sortimentelor şi sensul în care se merge diferă după starea de sănătate a trunchiurilor precum şi după locul unde se află defectele (la baza, la capatul subţire sau undeva pe trunchi).

Sortarea de la capătul gros. În cazul trunchiurilor sănătoase cu forme cilindrice, cu noduri sănătoase şi curburi mici, după cercetarea amănunţită a defectelor pe toată lungimea şi pe toate părţile trunchiului se trece la fixarea lungimilor buştenilor începând de la capătul gros către vârf.

Existenţa defectelor la primul trunchi la al doilea, etc. trebuie în aşa fel luat în considerare, încât dacă nu este posibilă realizarea sortimentului superior să se treacă la sortimentul imediat apropiat.

Dacă trunchiurile sunt groase şi de o calitate uniformă pe lungimi mai mari un sortiment poate fi realizat în două şi chiar trei lungimi. Sortarea de la capătul gros este recomandată în cazul arborilor sănătoşi cu defecte mici de-a lungul trunchiurilor sau când defectele de putregai sau de inimă roşie apar la capătul cel gros al trunchiului.

Sortarea de la capătul subţire. Se recomandă să se practice ori de cate ori trunchiul prezintă un defect la capătul subţire. Astfel de defecte sunt : putregaiuri intrate în trunchi pornind de la o cracă groasă ruptă din coronament, inima roşie la fag, conicitate pronunţată din cauza concentrării crăcilor, curburile mari şi numeroase, cum şi bifurcările unora dintre trunchiuri. În aceste cazuri sortarea începe prin indicarea porţiunilor din trunchi care trebuie înlăturate până la dimensiunile admisibile pentru sortimentele care se pot obţine din partea de la vârf a trunchiului. Apoi, după o privire de ansamblu asupra părţii rămase se procedează la împărţirea acestuia în lungimi potrivite cu dimensiunile şi repartizarea defectelor urmărind principiul general de a se obţine cât mai mult material de calitate superioara.

Sortarea capătului subţire al trunchiului, în scopul inlăturării defectelor din regiunea respectivă, se face în primul rând în lungimi de sortimente mărunte de lemn de lucru, lemn pentru industria chimică şi apoi în lungimi de lemn de foc. Sortarea de la vârf către capatul gros trebuie să fie aplicată de la caz la caz, iar defectele care determină aplicarea acestui procedeu trebuie analizate şi văzute prin prisma influenţei lor asupra utilizării lemnului.

Sortarea de la un defect de pe trunchi. Putregaiurile, crăcile rupte în urma cărora s-a dezvoltat inima roşie la fag, curburile şi nodurile mari defectuoase sunt elemente care trebuie de la început înlăturate din calea sortatorului. De aceea, sortarea începe de la înlăturarea acestor defecte indiferent în ce regiune se află, operaţie se execută prin secţionarea trunchiului la locul unde se găseşte defectul cel mai grav. Secţiunea obţinută dă posibilitatea examinării atente a defectelor interioare, putregai, inimă roşie, etc. Dacă sunt condiţii de cunoaştere precisă a proporţiilor defectelor secţionarea se poate face mai întâi fie mai sus, fie mai jos de locul defectului şi anume, la distanţa la care se crede că defectul încetează sau are dimensiuni acceptabile pentru sortimentele urmărite.

14

Trunchiurile cu curburi mari se secţionează în punctele în care curburile se racordează cu sortimentele vecine şi apoi în punctele de curbură maximă.

Înlăturarea defectelor localizate (noduri mari cu putregai, inimă dublă provocată de bifurcări, etc.) se face din aproape în aproape, în lungimi care să dea posibilitatea folosirii cel puţin a unei parţi din bucata de lemn înlăturată ca lemn de lucru, în special.

După eliminarea defectelor sortarea decurge normal asupra părţilor din trunchi, mergând către capătul subţire şi apoi către cel gros.

Sortarea lemnului din coronament. În coronamentele arborilor de stejar sunt crăci din care se pot obţine lemn rotund de mină, traverse de cale ferată, bulumaci, lemn pentru unele construcţii rurale, tutori, araci de vie, etc..

Operaţia de sortare a lemnului din coronamente are rostul să determine sortimentele de lucru, iar pe acestea să le separe de lemnul de foc.

Obţinerea sortimentelor de lemn de lucru din coronamente este condiţionată într-o largă măsură de grija cu care se doboară arborii. Doborârea arborilor cu vârful la vale sau unii peste altii duce la ruperea crăcilor şi prin urmare la declasarea lemnului de lucru în lemn de foc şi chiar în sortimente de calitate inferioară (resturi de exploatare).

Sortarea lemnului degradat prin exploatare. Cu prilejul doborârii arborilor se produc în exploatări degradări parţiale ale trunchiurilor constând din despicări la tulpină, despicări la crăci groase, ruperi neregulare, etc.. Din trunchiurile cu asemenea defecte se sortează lemn de lucru pentru doage, pentru cherestea, lobde industriale de fag, etc. în funcţie de calitatea lemnului din care provin rupturile.

15