DERMATOZE ALERGICE

Definiţie = manifestări de hipersensibilitate produse de diverşi alergeni, majoritatea

aparţinând mediului extern.

A) URTICARIA şi ANGIOEDEMUL (edem Quincke sau urticaria profundă)

URTICARIA

Clinic:

-leziuni cutanate cu aspect de papule edematoase, de dimensiuni variabile: de la câţiva

mm până la plăci şi placarde întinse; culoarea este fie roşie, uneori cu tentă violacee, fie

albă porţelanică, depinzând de intensitatea edemului din derm; consistenţa este elastică

şi sunt fugace, durează câteva ore şi dispar, apar mereu alte leziuni; evoluţia se poate

prelungi asociindu-se cu prurit intens.

Aspecte clinice particulare:

urticarie de aspect hemoragic leziunile papulare sunt mai pigmentate

urticarie pigmentată DD cu urticaria pigmentată

mastocitoză cutanată

urticaria buloasă (întâlnită la sugar) cu plăci urticariene acoperite de bule

urticaria de aspect figurat, cu leziuni circinate

dermografism: urticarie provocată pe tegument prin apăsare; se prezintă ca o dungă

roşie proeminentă, edematoasă pe locul apăsării; poate fi provocată , pot apare la

persoane care nu fac urticarie; leziunile cutanate sunt dispuse oriunde pe suprafaţa

cutanată

EDEMUL ANGIONEUROTIC:

Clinic:

- leziuni profunde, care interesează ţesutul celular subcutanat (urticaria profundă); edem

la nivelul ţesutului celular subcutanat, cu limite puţin precise, de consistenţă elastică, fără

modificări de culoare ale tegumentelor, nu se însoţeşte de prurit ci de o senzaţie de

tensiune sau durere. Interesează zonele cu ţesut celular subcutanat lax: buze, ureche,

pielea capului; interesează frecvent mucoasele

atingerea mucoasei linguale dă senzaţia de limbă grea, mare

mucoasa faringiană – disfagie

mucoasa laringiană – răguşeală, sufocare

mucoasa tubului digestiv

Evoluţia:

- poate fi acută, termenul arbitrar fiind de 6 săptămâni; după 6 săptămâni: subacută /

cronică.

1

Patogenia:

- produse prin mecanism alergic sau mecanism neimunologic.

a) cele produse prin mecanism alergic (imun) se încadrează în tipul I de reacţii

alergice (anafilactic – atopic). Mai rar se încadrează în tipul III cu intervenţia CIC şi atunci

este numită urticarie vasculită şi este mai persistentă.

-alergenii incriminaţi:

Formele acute:

I alimente (frecvent)

carnea afumată, conservată, vânat, crustacee, peşte, ouă

medicamente: sulfamide, antibiotice, antalgice, antiinflamatorii, hipnotice

II pneumalergeni

III alergeni infecţioşi

Formele cronice:

I alergeni infecţioşi (virali, bacterieni) din focare profunde din organism

II medicamentoşi

b) cele produse prin mecanism neimun: o simplă eliberare de mediatori chimici,

fără intervenţia reacţiei antigen - anticorp

-alergenii: alimente (fragi, căpşuni) şi substanţe chimice (produşii de contrast iodaţi)

Forme etiologice aparte:

1) urticaria a frigore – declanşată de expunerea la frig (intervenţia unor proteine)

2) urticaria întârziată la presiune

3) urticaria acvagenică

4) urticaria colinergică (mediator – acetilcolina) declanşată de căldură, emoţii, efort

fizic

5) angioedem produs de vibraţii

6) edem angioneurotic ereditar – edem alergic; există o perturbare de ordin imun:

deficienţă a inhibitorilor fracţiunii C1 a complementului - edeme importante la nivelul

mucoaselor, cu evoluţie gravă

-apar pe un teren predispus: determinat genetic (atopia) sau determinat prin afectarea

apărării în cursul vieţii (afecţiuni hepatice, renale, endocrine, neuropsihice)

2) ECZEMA

= dermatoză veziculoasă, pruriginoasă, produsă de diverşi alergeni

Clinic: - Stadializare:

2

1. leziunile cutanate îmbracă aspectul iniţial de plăci / placarde edemaţiate şi

eritematoase, rău delimitate de tegumentul sănătos, cu marginile cu neregularităţi (faza

eritematoasă)

2. Pe ele apar vezicule mici cu conţinut clar, însoţite de prurit intens (faza de

veziculaţie).

3. În urma gratajului / spontan veziculele se deschid şi lasă eroziuni din care se

elimină serozitate în cantitate mare (uneori) (faza de zemuire).

4. Serozităţile se usucă cruste gălbui (faza de formare a crustelor), care se

detaşează;

5. urmate de descuamarea tegumentului, cu scuame fine (faza scuamoasă);

6. după detaşarea scuamelor mai persistă un timp eritemul, dar vindecarea este fără

sechele.

Complicaţii:

1) suprainfecţia microbiană (impetiginizări, furunculi)

2) lichenificarea (survine în eczeme cu evoluţie cronică, cu prurit de lungă durată)

Forme particulare:

1) eczema numulară – cu leziuni rotunjite ca nişte monezi (diametrul de câţiva cm)

2) eczema papulo-veziculoasă –leziuni diseminate, cu prurit crescut

3) eczema hiperkeratozică –la palme/ tălpi, aspect keratozic, cu îngroşarea stratului

cornos

4) eczema fisurară – cruste uscate, scuame uscate care se fisurează

Evoluţie: acută / subacută / cronică

Etiopatogenia:

reacţie alergică prin mecanism mixt: reacţie de tip imediat (anafilactic – atopic) +

reacţie de tip întârziat tip IV (celular)

alergenii implicaţi: diverşi

majoritatea: factori externi (acţionează: direct la nivelul tegumentelor)/ factori interni

rar: alergeni veritabili endogeni (produşi metabolici, hormoni)

alergenii exogeni

direct pe tegumente: substanţe chimice de contact, agenţi infecţioşi (microbieni,

micotici)

din interiorul organismului: alimente / medicamente / alte substanţe chimice / focare

de agenţi infecţioşi din organism / pneumalergeni: praf, polen

În funcţie de etiopatogenie se împart în două grupe:

A) Eczeme exogene:

3

a) Dermatita de contact: manifestare complexă care rezultă din contactul tegumentelor cu

substanţe chimice

-se împarte în:

Dermatita de contact de tip iritativ (ortoergică) – nu este în realitate o

eczemă ci o simplă reacţie iritativă a tegumentului la contactul cu substanţe chimice

iritante; manifestările apar la orice persoană care vine în contact cu substanţa, sunt strict

limitate la zona de contact; leziunile cutanate: eritem, edem, bule (rar), bine delimitate.

Substanţele iritante de contact: acizi / baze / petrol / sulf / acid retinoic / ditranolul

Dermatita de contact alergică – este o eczemă şi manifestările apar la

anumite persoane care se sensibilizează la substanţe chimice de contact; aspectul

eczemei: depăşeşte zona de contact cu substanţa, putând apare manifestări la distanţă.

Leziunile sunt eritemato-edematoase, veziculare, pruriginoase. Substanţele chimice

implicate sunt: răşini sintetice, cauciuc, coloranţi, săpun, detergent, coloranţi pentru păr,

rujuri, farduri, creme, medicamente: sulfamide, penicilina nu se utilizează topic,

kanamicina, Neomicina, sulf, săruri de Hg.

Este încadrată în grupa IV de manifestări prin intervenţia limfocitelor T. Substanţele

chimice de contact (haptenele) sunt preluate de celulele Langerhans şi prelucrate, legate

de proteine şi transformate în antigene; informaţia antigenică este transmisă limfocitelor T

care se sensibilizează = limfocite T sensibilizate. La un nou contact cu alergenul,

limfocitele T sensibilizate eliberează mediatori: limfokine, care determină reacţia

inflamatorie.

b) eczeme infecţioase

eczemă microbiană, secundară unui focar microbian cutanat, apărută prin

mecanism de sensibilizare la antigenele microbiene

focarul microbian: impetigo / intertrigo / ulcer sau plagă suprainfectată

în timp apar manifestări la distanţă de focarul primitiv = microbidă

c) eczema micotică

– secundară unui focar micotic – tinea pedis / herpes circinat. Manifestările de eczemă

apar în apropierea unui focar micotic, dar apar şi la distanţă, de tipul micetidelor.

- factorii fizici sunt factori favorizanţi pentru eczemă: expunerea la frig, radiaţiile solare.

B) Eczeme endogene:

a) Dermatita atopică: apare pe teren predispus, cu evoluţie în etape.

Clinic:

4

I etapa sugarului: leziunile sunt localizate de predilecţie la nivelul părţilor laterale

ale feţei: obraji, menton, frunte; partea centrală a feţei este respectată; leziunile evoluează

de la vârsta de două luni, cu pusee repetate, până la peste 2 ani

II etapa juvenilă: manifestările evoluează la copilul de 3 – 4 ani până la 8 – 10 ani;

leziunile îmbracă aspect de eczemă, dar au localizare de predilecţie la nivelul pliurilor de

la coate, popliteu, regiunile inghinale, cervical. Eczema este trenantă, rezistentă la

terapie, cu tendinţă la lichenificare.

III etapa adolescentului şi adultului: leziuni localizate de predilecţie la pliuri, cu

evoluţie trenantă şi recidivantă.

Nu orice caz trece prin cele trei etape (debutul poate fi la vârsta adultului).

Există aspecte atipice din punct de vedere lezional:

manifestări de tip dishidroziform la mâini şi picioare

manifestări de tip numular

manifestări de tip hiperkeratozic numular şi plantar

eritrodermie cu descuamări

Complicaţii:

suprainfecţii microbiene

viroze recidivante: herpes, veruci

suprainfecţii cu virus herpetic sau virus vaccinal – pustuloza varioliformă; la sugarii

cu manifestări de eczemă, suprainfecţia cu virusuri duce la pustuloză – foarte grav

Atingeri asociate dermatitei atopice: astm, rinită, conjunctivită, tulburări digestive

Alte manifestări alergice: urticarie, angioedem, dermatita de contact.

Pot fi asociate terenului atopic: pelada, ihtioza, alte manifestări genetice sau

autoimune.

Sunt descrise “stigmate” ale terenului atopic:

piele în general uscată

keratoză foliculară

hiperliniaritate palmară

rărire a sprâncenei în 1/3 externă

dublu pliu palpebral

Etiopatogenia: - tipul I de reacţie anafilactic – atopică, cu implicarea Ig E; este

implicată şi imunitatea celulară prin limfocitele T

-Există un teren predispus constituţional, caracterizat:

hipersecreţie de Ig E

deficienţă a imunităţii celulare

deficienţă a reactivităţii vasculare

5

-Alergenii incriminaţi:

alimente (mai ales la sugari)

pneumalergeni (rar)

factori infecţioşi

b) Eczema vulgară: nu apare pe un teren constituţional, ci pe un teren perturbat în

timpul vieţii (o serie de afecţiuni)

-Leziunile de eczemă sunt diseminate şi simetrice.

-Alergenii implicaţi:

diverşi: alimente, medicamente, infecţioşi – acţionează din interiorul

organismului

rar: substanţe veritabil endogene: produşi de metabolism, hormoni

PRURIGOURILE

caracterizate prin papule / papulovezicule + prurit

leziunile: papule centrate de vezicule, diseminate pe tegument

A) la copil:

a) Prurigo strofulus: prurigo cu evoluţie acută a copilului, debutul afecţiunii fiind la

vârsta de 6 luni până la 5 – 6 ani

-se manifestă prin pusee repetate

-leziunile cutanate iniţiale au aspectul unor papule edematoase, apoi devin papulovezicule

caracteristice, asociate cu prurit

a) Prurigo Hebra (rar) – leziuni sub formă de papule intens pruriginoase, asociate cu

lichenificări, poliadenopatii periferice. Evoluţia este cronică.

b) Prurigo Besnier (dermatita atopică a copilului mai mare) – nu est un prurigo

adevărat.

B) la adult:

a) există prurigo acut echivalent cu prurigo strofulus de la copil

b) prurigo nodular: - leziuni de aspect nodular, intens pruriginoase, cu evoluţie

cronică

c) prurigo gravidic = disgravidie cutanată

PRURIGO SOLAR

-produs de radiaţiile solare

-întâlnit la copil şi la adult

Etiopatogenie:

-manifestări alergice: reacţii alergice şi reacţii mixte

-alergeni: alimente, medicamente, pneumalergeni

6

-aceste manifestări de tip prurigo apar într-un anumit context:

boala Hodgkin

policitemie

asocierea unui cancer profund (ca manifestare paraneoplazică)

NEURODERMITA (NEVRODERMITA)

-manifestare alergică caracterizată prin lichenificare primitivă a tegumentelor

Clinic:

- leziuni cu aspect de plăci / placard, multiple, cu aspect lichenificat, tegumentul îngroşat,

keratinizat, cu pliuri cu aspect de haşuraţie, localizate la: ceafă / oriunde pe suprafaţa

tegumentului. Afecţiunea apare pe teren predispus: afecţiuni digestive, perturbări

neuropsihice.

DISHIDROZISUL

-manifestare alergică veziculoasă a mâinii şi piciorului

Clinic:

- leziuni cutanate localizate la mână şi picior, cu aspect de vezicule mari, profunde, cu

lichid sub tensiune, care se însoţesc de prurit intens; lipseşte eritemul (DD de eczemă).

Leziunile sunt diseminate pe palmă şi plantă, faţa dorsală a degetelor mâini sau la nivelul

piciorului (la fel).

-are caracter recidivant

-este întâlnită în special primăvara şi toamna

Etiopatogenie:

-alergenii incriminaţi sunt diverşi: factori infecţioşi (adesea un dishidrozis la mână este

secundar unei tinea pedis) sau alimentari

ECZEMATIDELE

-manifestări alergice eritemato-scuamoase, pruriginoase

Clinic:

- leziuni sub formă de plăci / placarde eritemato-scuamoase, cu margini neregulate,

fărâmiţate; se asociază cu prurit

Sunt mai multe tipuri:

-eczematide pitiriaziforme – prezintă scuame fine

-eczematide pitiriaziforme – prezintă scuame groase

7

-eczematide seboreice (eczema seboreică) – prezintă scuame de aspect grăsos (gălbui),

localizate pe zone seboreice: marginea zonei păroase a scalpului, sprâncenar,

interscapular, presternal, nazogenian

Etiopatogenie: alergeni: infecţioşi, alimentari (dermatita seboreică: Pitirosporum

orbicularum)

VASCULITE ALERGICE

=produse prin procese de hipersensibilizare ce interesează vasele dermice şi hipodermice

Clasificare:

A) vasculite superficiale dermice

B) vasculite profunde hipodermice

C) vasculite sistemice

A) Vasculite superficiale dermice

a) Vasculite alergică Gougerot – Ruiter (trisindrom Gougerot)

-leziuni cutanate:

purpură

eritem în cocardă

micronoduli

prezenţa unor bule, leziuni necrotice, ulceraţii

-se asociază febră, artralgii, afectarea stării generale

-evoluţia: acută / subacută / cronică

b) Purpura Henoch – Schönlein

-manifestări cutanate:

purpure

peteşii

echimoze

vibice

-leziunile sunt dispuse cu predilecţie la gambă, pot fi uneori atingeri la nivelul mucoaselor

-se asociază:

atingere digestivă: dureri abdominale, hematemeză, melenă

atingere renală: hematurie

dureri articulare

febră

c) Purpura eczematidă:

-leziuni purpurice, peteşiale

8

-leziuni de tip eritemato-scuamos

-localizate frecvent pe membrele inferioare

d) Eritemul polimorf:-există două tipuri clinice:

1. forma eritemato-veziculo-buloasă:

-leziunile cutanate: plăci mici, eritematoase, rotunde sau ovalare, de 1,5 – 2 cm diametru,

ce prezintă în centru o veziculă / bulă cu aspect de cocardă sau ţintă. Aceste leziuni sunt

dispuse de predilecţie acral sau pe zonele descoperite.

-se asociază atingeri mucoase: vezicule / bule (în special pe mucoasa bucală) – se

deschid rapid şi lasă eroziuni sau ulceraţii dureroase (mai interesează mucoasa oculară,

genitală, anală)

-se asociază cu febră, dureri articulare, cefalee, greţuri, vărsături

2. forma papuloasă:

-leziuni cutanate cu aspect de papule eritematoase, discret edematoase, cu dispoziţie pe

zone descoperite sau acrale. Atingerile mucoase lipsesc.

-se asociază simptomatologie generală: febră, artralgii

-are evoluţie de aproximativ 3 săptămâni, după care dispar spontan

-are caracter recidivant, în special primăvara şi toamna

Există forme grave de eritem polimorf:

sindrom Stevens – Johnson: erupţia cutanată este de obicei extensivă, cu

interesarea trunchiului, atingeri viscerale (pleuro-pulmonare), atingeri mucoase, semne

generale

ectodermoză erozivă pluriorificială: - predomină atingerile mucoase (exclusiv),

semnele generale sunt importante

la limită este inclus şi sindromul Lylle medicamentos al adultului (necroliză

toxică) – erupţie buloasă pe fond eritematos, extensivă (ca o arsură), asociată cu

afectarea stării generale şi atingeri mucoase

d) parapsoriazisul acut varioliform

-erupţie întâlnită la adolescent sau adultul tânăr

-leziunile cutanate: papulo-pustule care se transformă în papulocruste (în centru leziunii

papuloase apar cruste negre necrotice); leziunile sunt diseminate pe tegument

-evoluţia lor este spre vindecare spontană cu cicatrici înfundate

B) Vasculite alergice profunde

a) eritemul nodos

-leziuni: noduli hipodermici, localizaţi de predilecţie pe partea anterioară / anterointernă a

gambelor, excepţional la mână şi antebraţ

9

-iniţial au culoare roşie violacee apoi sunt gălbui, verzui şi maronii

-consistenţă dură, dureroşi, nu ulcerează

-evoluţia este spre resorbţie spontană în 4 – 6 săptămâni; uneori au caracter recidivant,

funcţie de etiologie

b) hipodermita nodulară a gambelor

-noduli profunzi hipodermici cu evoluţie trenantă, eventual cu ulcerare; vindecarea este cu

cicatrici

-evoluează în pusee repetate

-întâlnită la femeia adultă pe un teren predispus: tulburări digestive, HTA, tulburări

endocrine

Etiopatogenia vasculitelor:

-reacţie alergică tip III CIC depuse la nivelul vaselor din piele şi organe; rezultă leziuni de

tip infiltrativ cu necroza peretelui vascular

-alergenii incriminaţi:

factori infecţioşi: streptococ, bK (eritem nodos)

factori virali: virusul herpetic (eritemul polimorf), CMV, virusul Coxsakie

factori micotici

medicamente: sulfamide, antibiotice

alimente

Tratamentul dermatozelor alergice:

1) Tratament etiologic: excluderea alergenului în cauză

2) Tratament patogenic: simptomatic = medicaţie antialergică care acţionează pe

diverse etape ale procesului alergic

-grup de medicamente care împiedică formarea mediatorilor chimici: HIPOSTAMINA

GLUCOCORTICOIZI

-medicamente care inhibă eliberarea mediatorilor chimici: KETOTIFEN

CROMOGLICAT DE SODIU

-medicamente care inhibă acţiunea mediatorilor chimic:

antihistaminice: inhibă receptorii tip H1 (antiH1) sau receptorii tip H2 (mai puţini)

= antiH1:

a) antiH1 clasice care au şi efecte hipnogene: ROMERGAN

b) antiH1 moderne care au efecte hipnogene scăzute

CETIRIZINA; FENIRAMIN; TERFENADINA

CLORFENIRAMIN; LORATADINA; ASTEMIZOL

FEXOFENADINA

10

= antiH2: CIMETIDINA

RANITIDINA

antiserotoninice: CIPROHEPTADINA (Peridol)

anticolinergice: HIDROXIZIN

CLORFENOXAMINA

preparate de calciu – stabilizarea peretelui vascular

vitamina C (i.v.) în cantitate mare

hiposulfit de sodiu

substanţe adrenergice: ADRENALINA

EFEDRINA

3) tratament specific medicamentos: important în eczemă

-în faza de veziculizaţie şi zemuire: comprese cu ser fiziologic sau soluţii slabe antiseptice

-în faza de uscare a leziunilor: emulsii / creme cu CS local

-se poate începe cu un preparat mai puternic, dar care nu trebuie folosit timp îndelungat

(efecte secundare cutanate). Se trece la un CS cu acţiune moderată şi apoi la un CS cu

acţiune slabă.

-în eczemele cronice CS se asociază cu reductoare (gudroane)

-faza de descuamaţie: unguente cu CS asociaţi cu keratolitice şi reductoare

4) Tratament imunomodulator (modifică reactivitatea organismului)

-diverse extrase: microbiene, micotice

-substanţe chimice: Levamisol

-extrase leucocitare

5) Regim igienodietetic:

-evitarea alimentelor sensibilizante şi eliberatoare de mediatori chimici

-în situaţii de urgenţă: urticarie severă şi edem alergic cu interesarea mucoaselor:

CS injectabil: HHC, preparate de metilprednisolon

Adrenalina

Antihistaminice injectabile

6) Profilaxia:

-factorii de teren care favorizează manifestările alergice

-regim alimentar

-evitarea medicamentelor alergizante

11