CAP. II PROTECŢIA MUNCII

ea mai importantă problemă pe care trebuie să o aibă în vedere pe şantier un inginer constructor este problema protecţiei muncii. Aceasta deoarece, dacă celelalte activităţi sunt verificate de către alte persoane reprezentând beneficiarul, proiectantul şi alţii, acestea prevenind comiterea unor greşeli, în domeniul protecţiei muncii, orice greşeală poate duce la

pierderi irecuperabile .Conform constituţiei “… salariaţii au dreptul la protecţia socială a muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi

igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi tinerilor, instituirea uni salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediu de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi în alte condiţii specifice.” (Constituţia României, art. 38, alin. 2)

Protecţia muncii constituie un ansamblu de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţi salariaţilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă.

Finalitatea specifică a protecţiei muncii o prezintă protejarea omului.”Pot fi considerate ca formând instituţia juridică a protecţiei muncii următoarele acte normative:

dispoziţiile Legii nr. 90 / 1996 privind protecţia muncii; prevederile normelor metodologice de aplicare a dispoziţiilor acestei legi; prevederile Codului muncii – cap. VI – VII; prevederile normelor juridice ce se referă la răspunderea juridică; dispoziţiile sau prevederile oricărui alt act normativ care se referă la protecţia şi/sau igiena muncii.

Prevederile codului muncii referitoare la protecţia muncii se aplică tuturor persoanelor juridice sau fizice la care activitatea se desfăşoară cu personal angajat pe bază de contract individual de muncă. Orice cetăţean român, odată angajat, are dreptul la protecţia muncii. Prin anexa 2.1.este prezentată o fişă de protecţie a muncii.

Obligaţiile angajatorului privind organizarea protecţiei muncii sunt următoarele: să adopte din faza de execuţie, proiectare şi execuţie a construcţiilor, echipamentele şi tehnologiile necesare, conforme cu

protecţia muncii, prin a căror aplicare să fie eliminate riscurile de accidentare sau îmbolnăvire profesională a angajaţilor; să solicite inspectoratului de stat teritorial pentru protecţia muncii, autorizarea funcţionării unităţii din punct de vedere al

protecţie muncii; să menţină condiţiile de lucru pentru care s-a obţinut autorizaţia şi să ceară revizuirea acesteia în cazul schimbării condiţiilor

de lucru; să stabilească măsurile tehnice, sanitare şi organizatorice de protecţie a muncii corespunzătoare condiţiilor specifice de lucru; să stabilească pentru salariaţi atribuţiile şi răspunderea ce le revin în domeniul protecţiei muncii; să elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protecţie a muncii corespunzătoare condiţiilor în care se desfăşoară

activitatea unităţii; să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi salariaţii, a măsurilor de protecţie a muncii; să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi educării salariaţilor cu privire la protecţia muncii; să asigure informarea fiecărei persoane înaintea angajării, asupra riscurilor la care aceasta este supusă precum şi asupra

măsurilor de prevenire necesare; să asigure pe propria cheltuială, instruirea, testarea şi perfecţionarea personalului cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii; să angajeze numai persoane care corespund din punct de vedere medical şi psihoprofesional, sarcinilor de muncă pe care

urmează să le execute; să ţină evidenţa locurilor de muncă cu condiţii deosebite, a accidentelor de muncă, bolilor profesionale, accidentelor tehnice, a

avariilor; să asigure funcţionarea continuă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie a muncii; să prezinte şi să dea relaţiile cerute de inspectorii de protecţie a muncii în timpul controlului sau al efectuării cercetării

accidentelor de muncă; să asigure realizarea măsurilor stabilite de inspectorii de protecţie a muncii cu ocazia controalelor; să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv de muncă, în afara situaţiilor când

menţinerea stării ar duce la generarea altor accidente sau situaţii periculoase.

Obligaţiile salariaţilor în legătură cu protecţia muncii sunt următoarele: să-şi însuşească şi să respecte normele de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a acestora; să-şi desfăşoare activitatea astfel încât să nu expună vreunui pericol celelalte persoane; să aducă la cunoştinţă conducătorilor orice defecţiune care constituie un pericol de accidentare; să aducă la cunoştinţa conducătorului orice accident de muncă; să oprească lucrul la apariţia unui pericol de producere a unui accident de muncă; să utilizeze echipamentul de protecţie a muncii conform scopului pentru care a fost acordat; să dea informaţiile cerute de organele de control şi cercetare în domeniul protecţiei muncii.

Atribuţiile inspectorilor de protecţie a muncii sunt următoarele: să execute controlul la persoanele fizice şi juridice, privind modul în care se respectă normele de protecţie a muncii; să aibă acces liber, permanent, fără înştiinţare prealabilă în orice loc de muncă al acesteia; să ceară documentele şi informaţiile necesare controlului sau cercetării accidentelor de muncă; să efectueze măsurători şi să ia probe în afara unităţii pentru expertizare ori de câte ori situaţia o impune; să dispună sistarea activităţii ori de câte ori constată posibilitatea apariţiei unui pericol şi după caz să sesizeze organele de

urmărire penală;

- 18 - - - - -

C

să propună conducerii inspectoratului de stat teritorial de protecţie a muncii, retragerea autorizaţiei de funcţionare, dacă se constată că s-au modificat condiţiile care au stat la baza autorizării, şi prin aceste modificări există posibilitatea apariţiei unor accidente;

să aplice sancţiuni în cazul în care se constată abateri de la normele de protecţie a muncii.

În consecinţă, toate contractele colective de muncă ce se încheie la nivelul întreprinderilor, trebuie să cuprindă obligatoriu clauze referitoare la protecţia muncii, a căror aplicare să asigure prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. De asemenea orice persoană încadrată în muncă are dreptul la echipament de protecţie a muncii gratuit şi la echipament de lucru. Cheltuielile necesare achiziţionării acestui echipament sunt suportate în proporţie de 50% de către persoana juridică din sumele prevăzute cu această destinaţie, iar 50% sunt suportate de către beneficiar. La orice schimbare a locului de muncă sau a condiţiilor de muncă trebuie schimbată şi dotarea cu echipament de protecţie a muncii, conform noilor condiţii de lucru.

Personalul muncitor are următoarele obligaţii în legătură cu echipamentul de protecţie a muncii: să cunoască modul de utilizare şi caracteristicile echipamentului de protecţie a muncii; să poarte pe toată durata lucrului tot echipamentul de protecţie a muncii; să utilizeze echipamentul de protecţie a muncii doar în scopul pentru care acesta a fost atribuit; să conserve calităţile acestuia; să prezinte mijloacele individuale la verificările periodice; să solicite un nou mijloc individual de protecţie a muncii atunci când, din diverse motive, acesta nu mai prezintă calităţile de

protecţie necesare.

1.Instructajul de protecţie a muncii

Potrivit normelor de protecţie a muncii, instructajul va cuprinde următoarele faze:1) instructajul introductiv general;2) instructajul la locul de muncă; 3) instructajul periodic.

1) Instructajul introductiv general se face tuturor noilor angajaţi, celor detaşaţi, elevilor şi studenţilor care efectuează practica şi muncitorilor care au lipsit mai mult de 30 de zile. Acest instructaj se efectuează în cabinetul de protecţie a muncii de către personalul specializat atestat să presteze acest serviciu.

Scopul acestui instructaj este de a introduce pe noii încadraţi în muncă, în problemele specifice întreprinderii de protecţie a muncii şi de a asigura însuşirea unor cunoştinţe cu caracter general de securitate a muncii.

În cadrul acestui instructaj se prelucrează cele mai importante norme de securitate specifice tuturor meseriilor din întreprindere. Aceasta deoarece viitorul angajat va intra în contact, la punctul de lucru, şi cu alţi angajaţi cu diverse meserii, şi va trebui să cunoască posibilele pericole ce pot să apară. De asemenea se prezintă echipamentul de protecţie a muncii specific acestor meserii, modul de utilizare, întreţinere şi păstrare. Se mai prezintă materialul audio – vizual (filme, diapozitive, etc.) de care dispune întreprinderea în legătură cu accidente reale sau posibile.

Obligatoriu, în cadrul acestui instructaj se vor prelucra normele PSI precum şi decretul 400.Durata acestui instructaj este de cel puţin 8 ore iar în cazuri deosebite, în întreprinderile cu condiţii grele de muncă

instructajul va fi de cel puţin 2 zile. La sfârşitul acestui instructaj se face obligatoriu verificarea cunoştinţelor, iar în final se semnează fişa (carnetul) individuală

de protecţie a muncii (anexa 6 ) şi fişa PSI de către cel instruit precum şi de cel care a efectuat şi verificat instructajul de protecţie a muncii. Cel care va completa aceste fişe va trece pe prima pagină datele personale ale angajatului şi meseria în care va activa.

În cazul în care întreprinderea nu are un serviciu de protecţie a muncii, este obligatoriu ca aceasta să apeleze la o firmă specializată care să preia acest serviciu. În continuare această firmă va avea obligaţia să preia toate îndatoririle privind efectuarea tuturor instructajelor (general, la punctul de lucru şi periodic), eliberarea fişelor de protecţie a muncii şi furnizarea echipamentului necesar de protecţie a muncii precum şi verificarea periodică a punctelor de lucru pentru a vedea modul în care se respectă normele de protecţie a muncii şi normele PSI.

2) Instructajul la locul de muncă se efectuează de către maistrul sau şeful punctului de lucru unde îşi va desfăşura muncitorul activitatea.

Acest instructaj are scopul de a asigura însuşirea unor cunoştinţe de protecţia muncii, legate direct de activitatea pe care angajatul o va desfăşura. Tot în cadrul acestui instructaj se vor menţiona şi pericolele apărute datorită amplasamentului şantierului (şosele cu trafic intens, lacuri, râuri, căderi de piatră, zone periculoase din incinta şantierului, etc.), se vor trece în revistă şi normele PSI şi în mod deosebit decretul 400 legat de consumul de alcool.

Durata instructajului la locul de muncă este de 8 ore şi de asemenea se face o verificare a cunoştinţelor. În fişele individuale de protecţie a muncii şi PSI se consemnează acest instructaj (tot pe prima pagină), fiind obligatoriu să se consemneze cine a fost instruit, cine a făcut instructajul, ce articole s-au prelucrat şi cine a făcut verificarea cunoştinţelor. În general verificarea cunoştinţelor se face de către inspectorul de protecţie a muncii care răspunde de punctul de lucru.

Instructajul la locul de muncă se face obligatoriu ori de câte ori un angajat îşi schimbă locul de muncă.3) Instructajul periodic se face de asemenea la locul de muncă având rolul de a reîmprospăta cunoştinţele de protecţie a

muncii. Se recomandă ca acest tip de instructaj să se facă cel puţin o dată pe lună şi în plus se face în următoarele situaţii: când persoana respectivă a suferit un accident de muncă cu incapacitatea temporară de muncă, când s-a modificat procesul tehnologic, când au apărut modificări ale normelor de protecţie a muncii, în cazul lucrărilor ocazionale sau speciale. Se vor prelucra şi normele

- 19 - - - - -

PSI având în vedere că pe şantiere majoritatea materialelor sunt inflamabile, şi se va atrage în mod deosebit atenţia asupra decretului 400.

Acest instructaj de protecţia muncii se consemnează în fişa individuală, fiind obligatoriu să se consemneze cine a fost instruit, cine a făcut instructajul, ce articole s-au prelucrat şi cine a făcut verificarea cunoştinţelor. De obicei, verificarea cunoştinţelor se face de către inspectorul de protecţie a muncii care răspunde de punctul de lucru.

Obligaţia şefului de punct de lucru este ca lunar să efectueze acest instructaj cu toţi muncitorii care lucrează la respectivul punct de lucru şi obligatoriu să verifice ca toţi muncitorii să semneze fişele de protecţia muncii.

Pentru a nu risca să piardă mai multe zile de lucru din cauza muncitorilor care lipsesc este recomandabil ca în fiecare dimineaţă şeful punctului de lucru să treacă în revistă câteva norme de protecţie a muncii (în fiecare zi altele), astfel încât până la sfârşitul lunii să fie trecute în revistă toate normele planificate din instructajul de protecţie a muncii cel puţin o dată.

Există situaţii în care din diverse motive angajatul nu are fişa de protecţie a muncii. În această situaţie şeful punctului de lucru va face un proces verbal în care să consemneze efectuarea instructajului, pentru cine a fost efectuat, ce material s-a predat şi obligatoriu semnătura angajatului. Această semnătură este importantă deoarece în cazul unui accident de muncă primul lucru care se verifică este dacă angajatul are fişă de protecţia muncii şi fişă PSI, şi dacă i s-a făcut instructajul de protecţie a muncii.

2. Accidente de muncă

Pentru ca un accident să fie considerat accident de muncă, trebuie să fie îndeplinite simultan două condiţii: accidentul trebuie să se producă la locul de muncă şi să se producă în timpul programului de muncă. Dacă una din cele două condiţii nu este îndeplinită accidentul nu este accident de muncă.

Accidentele de muncă se clasifică astfel: accidente care produc o incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi; accidente care produc invaliditate; accidente mortale.

Accidentarea a cel puţin trei persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauză se consideră accident colectiv.Orice accident de muncă trebuie declarat imediat şi prin orice mijloace de către conducătorul punctului de lucru sau de orice altă

persoană care a luat cunoştinţă de accident.În cazul producerii unui accident de muncă se vor lua măsuri pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea

accidentului în afara cazului în care menţinerea acestei stări ar da loc la alte accidente.Accidentele de muncă se cercetează pe baza unei metodologii, în cadrul unor termene legale, urmărindu-se:- cauzele şi împrejurările în care au avut loc acestea;- normele de protecţie a muncii care nu au fost respectate;- persoanele care se fac răspunzătoare de încălcarea lor;- măsurile care se impun, cu termenele de executare.

Este obligatoriu ca şeful punctului de lucru să aibă în baracă o trusă de prim ajutor pentru a putea acorda asistenţă accidentatului până la sosirea salvării, sau pentru vindecarea rănilor în cazurile de răniri mai uşoare.

Pentru angajaţii a căror funcţie presupune deplasarea în afara şantierului, se va stabili traseul pe care acestea urmează să se deplaseze. Orice accident petrecut în afara acestui traseu nu se va considera accident de muncă.

3.Măsuri generale de protecţie a muncii

Asigurarea unor măsuri cu caracter general de protecţie a muncii la nivelul şantierului se realizează încă din faza de proiectare prin proiectele de tehnologie şi caietele de sarcini, şi prin proiectul de organizare de şantier. Se interzice executarea lucrărilor de construcţii – montaj fără prevederea măsurilor de tehnică a securităţii muncii.

Organizarea locurilor de muncă trebuie să asigure deplina securitate a muncii. Locurile de muncă periculoase trebuie să fie prevăzute cu dispozitive individuale şi colective de protecţie.

Protecţia muncii cuprinde toate meseriile şi aspectele întâlnite pe şantier. În continuare se vor prezenta câteva reguli şi norme mai importante. Între regulile generale de organizare a punctului de lucru sunt următoarele: şantierul trebuie împrejmuit pentru a împiedica accesul persoanelor străine; se vor monta plăcuţe avertizoare la intrarea în şantier precum şi pe gardul împrejmuitor. De asemenea se vor monta plăcuţe

avertizoare în fiecare loc periculos al punctului de lucru. în jurul fiecărui gol se vor monta balustrăzi de protecţie care se vor prinde de elemente fixe şi rezistente nu este admisă primirea în lucru a muncitorilor bolnavi, obosiţi sau sub influenţa băuturilor alcoolice şi fără echipamentul de

protecţie al muncii; este interzisă joaca, alergatul, salturile şi altele asemenea în incinta şantierului.

Între regulile de prevenirea şi stingerea incendiilor sunt următoarele: punctul de lucru trebuie dotat cu extinctoare, iar şeful de punct de lucru trebuie să aibă în baracă o trusă de prim ajutor; se interzice fumatul în apropierea locurilor unde se lucrează cu bitum, lemn, polistiren şi alte materiale inflamabile; se vor stabili locurile în care fumatul este permis şi vor fi însemnate cu plăcuţe avertizoare.

Muncitorii nu vor fi admişi la lucru la înălţime fără: viza “APT PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLŢIME” trecută în fişa medicală; să aibă 18 ani; să aibă calificarea necesară; fără să fie asigurat cu centura de siguranţă.

În domeniul lucrului cu aparate electrice trebuie respectate următoarele:

- 20 - - - - -

utilajele, echipamentele şi sculele trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare la încheierea lucrului toate sculele se vor curăţi foarte bine; conducătorul punctului de lucru este obligat în permanenţă să controleze dacă mecanismele şi dispozitivele electrice sunt legate

la pământ; acţionarea oricărui utilaj sau aparat electric se va face doar de către personalul autorizat. Pentru autorizare se vor selecta 2,3,…

muncitori din echipă (funcţie de necesităţi şi mărimea echipei) care vor face un instructaj special de protecţie a muncii la cabinetul de specialitate, iar după ce li se vor verifica cunoştinţele, aceştia vor primi un carnet de atestare;

la lucrările ce se execută în mediu umed, conductorii sub tensiune vor fi deconectaţi înainte de începerea lucrului; se interzice repararea, curăţirea sau reglarea utilajului în timpul funcţionării lui; carcasele vibratoare se vor lega la pământ, iar conductorii electrici vor fi flexibili şi izolaţi în tub de cauciuc; muncitorii care lucrează cu astfel de aparate trebuie să aibă autorizarea cabinetului de protecţia muncii (această autorizare se dă

pe baza unui instructaj specific aparatului respectiv, se eliberează un carnet care atestă efectuarea acestui instructaj şi periodic se va face verificarea acestui instructaj).La lucrările de betoane şi dulgherie cele mai importante reguli sunt următoarele:

curăţirea benei de beton se va face numai când bena este aşezată pe sol; circulaţia pe cofraje (după montarea armăturilor) pentru transportul betoanelor se va face pe podine aşezate pe capre; nu se va circula, staţiona şi nu se vor depozita obiecte pe prefabricatele care nu sunt definitiv montate; depozitarea prefabricatelor se face în stive, cu şipci sau juguri între rânduri, astfel încât să nu fie posibilă răsturnarea lor; între stive se vor asigura spaţii de circulaţie suficient de mari astfel încât muncitorii să poată circula lejer, fără să se agaţe în

mustăţi; primirea elementelor prefabricate se face pe schele sau platforme speciale; se interzice lăsarea elementelor prefabricate în poziţie suspendată precum şi repararea lor în această poziţie .

La lucrările de zidărie trebuie respectate următoarele: la lucrările cu înălţimi mari (coşuri de fum etc.) se vor instala surse de semnalizare acustice, iar dacă înălţimea depăşeşte 50 m,

se vor instala şi surse de semnalizare optice; executarea lucrărilor de zidărie la înălţime trebuie să se facă de pe schele tipizate sau dacă sunt executate din lemn să respecte

următoarele condiţii:– să fie construite pe o bază solidă (dacă nu există alte posibilităţi se vor realiza tălpi din lemn de esenţă tare );– bilele, dulapii şi scândurile să aibă cât mai puţine noduri;– platformele de circulaţie şi lucru să aibă cel puţin 60-70 cm lăţime;– aceste platforme nu trebuie să iasă deloc în consolă;– trebuie realizaţi parapeţi de protecţie la o înălţime de 90-100 cm din dulapi pentru siguranţa muncitorilor şi la minim

15 cm pentru a împiedica alunecarea materialelor;– schelele trebuie ancorate foarte bine de structura de rezistenţă sau de alte elemente fixe;– între platformele schelei trebuie realizate scări de acces;– scările de acces să aibă parapeţi de protecţie;– podinele şi rampele de acces trebuie să aibă o suprafaţă continuă, iar rosturile dintre panouri nu trebuie să fie mai mari

de 1 cm.;– înălţimea pe verticală între trepte va fi de maxim 35 cm, iar pentru scări verticale, la fiecare 10 m se vor prevedea

podeste de odihnă. Pentru înălţimi mai mari de 5 m treptele vor fi împrejmuite cu un coş de protecţie, fixat din două în două trepte.

nu este permis accesul pe schele direct din clădire sau logii şi invers; se interzice circulaţia pe ziduri, talpa superioară a fermelor, diafragme, pe grinzi şi pane, pe plăcile de azbociment şi pe

conducte; în timpul executării zidăriei, până la executarea planşeelor, se interzice rezemarea scărilor sau a altor obiecte pe ziduri. În aceste

cazuri se pot utiliza scări duble; folosirea scărilor duble este permisă doar în cazul unor reparaţii locale cu suprafeţe mici; este interzisă circulaţia în preajma sau pe sub conductele pentru trasportul mortarelor.

În cazul în care pe şantier există macarale, trebuie respectate câteva reguli şi anume: pentru macarale pe pneuri se va urmări ca baza pe care se calează macaraua să fie cât mai solidă, să nu se taseze şi să nu existe

posibilitatea de prăbuşire. În caz că terenul nu este sigur, se vor monta sub cale dulapi sau scânduri de esenţă tare (fag, stejar) care să mărească suprafaţa de sprijin;

pentru macaralele turn se va urmări realizarea corectă a căii de rulare şi obligatoriu existenţa unui pat de balast între şinele căii de rulare cât şi în exteriorul acestora;

muncitorii care leagă materiale în cârligul macaralei vor avea obligatoriu “Carnet de legător de sarcină” (vezi normele privind lucrul cu aparate electrice) atestat de cabinetele de protecţia muncii;

este interzisă circulaţia sau staţionarea în raza de acţiune a macaralei; la macaralele turn se vor realiza fundaţii de beton pentru longrine, acestea se vor rigidiza cu profile laminate, iar între şine şi în

exteriorul acestora se va face un pat de balast; la sfârşitul zilei de lucru macaraua se va scoate de sub tensiune, cabina se va închide, nu se vor agăţa materiale în cârlig, iar

braţul macaralei nu se va lăsa deasupra obiectivului sau deasupra arterelor de circulaţie.La lucrările de fierărie trebuie respectate următoarele reguli:

- 21 - - - - -

toate armăturile şi ancorele care nu mai au nici o funcţie după montarea prefabricatelor, vor fi tăiate sau îndoite pentru a nu constitui piedici în drumul personalului muncitor;

este interzisă ţinerea în mână a barelor mai scurte de 30 cm la ştanţa electrică; este interzisă circulaţia sau staţionarea în apropierea muncitorilor care fasonează oţel-beton; nu se vor monta armături în apropierea liniilor electrice; nu se va circula pe armăturile carcaselor de grinzi.

La săpături şi izolaţii cele mai importante norme sunt: în cazul în care în timpul săpăturilor se identifică şi alte lucrări subterane (conducte de apă, gaz, electrice, etc.), muncitorii vor fi

evacuaţi până la stabilirea măsurilor de protecţie; nu este permis lucrul la izolaţii în aer liber, pe timp de vânt puternic, umezeală (ploaie, ceaţă, etc.), polei sau în condiţii de

vizibilitate redusă; în fişa medicală a izolatorilor se va scrie “APT PENTRU LUCRĂRI DE IZOLAŢII ŞI LUCRU LA ÎNĂLŢIME”; locul unde se va topi bitumul va fi la cel puţin 50 m de alte depozite sau construcţii din lemn, se va face numai în utilaje

construite special în acest scop şi se vor monta plăcuţe avertizoare; stingerea cazanelor care au luat foc se va face cu praf de piatră, nisip sau cu extinctoarele cu spumă şi în nici un caz cu apă care

poate genera accidente; pentru executarea izolaţiilor la fundaţii se va asigura un spaţiu de minim 1 m lăţime pentru lucru.

În cazul în care se lucrează cu macarale: longrinele se vor aşeza pe o locaţie de cel puţin 60x40cm; între longrine se vor monta distanţieri din profile metalice ( de ex. U, I, ţeavă 80); la capătul căii de rulare se vor prevedea opritori; între longrine şi în exteriorul lor se va prevedea un pat de balast până la nivelul şinelor; la terminarea programului

- se va decupla macaraua de la curent;- braţul macaralei va fi orientat paralel cu obiectivul;- nu se vor lăsa sarcini în cârligul macaralei;- cabina mecanicului se va încuia.La lucrările de tencuieli se vor avea în vedere:

ochii trebuie protejaţi (să nu ajungă varul în ochi, aceasta putând duce la orbire), schelele şi caprele să fie corect executate

Altă problemă este transportul muncitorului din localitatea de domiciliu la punctul de lucru. În aceste situaţii se va face un instructaj special pentru durata transportului. Orice accident petrecut în timpul transportului este considerat accident de muncă. De asemenea, în situaţiile în care angajaţii firmei se deplasează în interes de serviciu în interiorul localităţii de domiciliu, ei trebuie să stabilească traseul pe care vor circula. Orice accident petrecut pe acest traseu se consideră de asemenea accident de muncă. În situaţia în care angajatul se abate de pe traseul stabilit şi are un accident, acesta nu este considerat accident de muncă.

- 22 - - - - -