Istoria ieroglifică- capitolul al șaptelea

D.Cantemir

I. Personaje : Inorogul, Șoimul, Hameleonul, Sulimendrița, Corbul, Șarpele, Dulăii, Molia, Râsul, Vulturul, Bâtlanul, Ogarii, Coțeii, Uleul, Crocodilul

II. Povestirea pe scurt

Cel de-al șaptelea capitol începe cu imaginea Inorogului și a Șoimului, care discută, în timp ce Hameleonul se duce la lăcașul său, fiind convins că Șoimul îl va anunța dacă dușmanul va veni. Hameleonul visează că trece pe marginea unei ape, apoi printr-o padure întunecată și vede un foc ce ajunge până la nori, în mijlocul căruia se afla o salamandră care mânca jar. Hameleonului i se face foame și mănâncă și el jar, dar focul îi arde stomacul. Salamadra îl sfătuiește să bea ouă de șarpe pentru a se vindeca. Hameleonul găsește ouăle și le bea, iar din stomac îi ies șerpi, care îl mușcă pentru a se hrăni. Singurul care îl poate ajuta este Inorogul, pe care îl vede pe o stâncă înaltă, unde se luptă cu o pasăre neagră. Pasărea este rănită și cade în prăpastie. Leacul pe care îl dă Inorogul este imposibil de găsit. După ce Hameleonul se trezește, merge la Șoim. El îi spune Șoimului că Inorogul nu se ține de cuvânt, pentru că nu a venit la întalnire, dar Șoimul îi răspunde că Inorogul și-a ținut promisiunea și că este un înțelept. Hameleonul a observat că Șoimul îl susține pe Inorog și se adresează Ogarilor, Dulăilor și Coțeilor , pe care îi convinge că visul său (căruia îi dă o altă interpretare) se va adeveri și că trebuie să-l captureze atât pe Șoim, cât și pe Inorog. Ogarii trimit o scrisoare Corbului prin care i se spune că Șoimul este de partea Inorogului, iar Soimul trimite la rândul său o scrisoare Corbului prin care îi vorbește despre înțelepciunea Inorogului. Corbul poruncește ca Inorogul să fie capturat, iar Șoimului îi spune că va fi înlocuit de Uleu.

III. Pidele: „că la cel bolnav sănătatea de mare preţ ieste, pentru carea toate în cumpănă

pu ind , ma i i u șoare a fi le socotește” (cand salamandra i-a spus leacul si a pornit in cautarea lui.)

„că cine cu lăcomie acul cosătoriului înghite, acela cu mare mișălie fierul arătoriului borește „

„că înălţarea înflaţi l o r   cu mintea, ca penele în aripi, iară sfârșitul lor ca pasirea zmultă rămâne”

„tot ce cu mare poftă iubim, aceia cu mare lesnire credem” „că când puterea sufletului chiară în privala înţelegerii să înfige, atuncea toate

simţi r i l e trupului dinafară amurțesc” „ c ă r ă u t a t e a b o a l i i doftorii o tămăduiesc, iară boala sufletului

leacurile apotecarilor nu știe”( Inorogul îi spune că poate să-i vindece trupul nu și sufletul.)

„că v i c l e anu l c ând pe a l t u l  în lucru să amăgească nu are, atunceasingur pe sine în so coteală să viclenește și cuvintele din sin furându-și î n pungă l e pune.”

„ că pre cât de urâcioasă ieste minciuna la urechile drept audzitoare, pre atâta deprimejdioasă ieste adeverinţa l a audz i r ea strâmb ascultătoare”

„că precum toate obrazele unul cu altul nu să asamănă și stelele una cu alta în lumină nu să potrivăsc, așe decâ t v i c l e anu l ma i v i c l e an și decât meșterul altul mai meșter și mai isteţ să află”

„căci amândoaă j i găn i i r e l e și cu multe capete sint” „că sabiia zavistiii mănunc nu are,și oricine a mână ar apuca-o, nerănit și

nebetejit să rămâie nu poate” „că vrăjitorii minciunoși și credzătorii părerilor nopţii, de nu fraţi,iară veri

primari își s i n t ” (Șo imu l avea s ă f i e t o t a t â t de v inova t c a ș i Hame leonu l dacă î i dădea c r eza r e m inc iun i l o r a ce s tu i a . )

„Că cuvântul mângâios la întristare ieste ca numele doftorului la dzăcare” „Un nebun o pietricea în fundul mării aruncă, pre cărea o mie de înţă l e p ţi să o

scoată vrednici nu sint” „că cine priiește nep r i i e t i nu lu i , a ce l a nu p r i i e ște priietinului.” „că precum atocmire a mădularelor la frumseţea trupului, așe atocmirea sfaturilor la

podoaba înţe l e p c i u n i i s l u j e ște”

IV.Legatura între personajele istorice și animale:

Inorogul – Dimitrie Cantemir, Șoimul- Toma Cantacuzino, Hameleonul – Scarlat (Scarlatache) Ruset este "mare mester al minciunilor si

prefacatoriilor", cum il caracteriza N. Iorga. El domina prin intrigile sale partea a doua a lucrarii, in care izbuteste sa-l prinda pe Inorog. Scarlat Ruset, fratele lui Iordache Ruset, nu a jucat un rol politic prea insemnat. Dimitrie Cantemir a pastrat o relatie de prietenie cu acesta.

Șarpele( Ohendra)= înțelepciunea, puii de sarpe= tâlcuierile înțelepciunilor Corbul – Brâncoveanu dulăii- boierii  OGARII - calarasii sau curierii care duceau si aduceau stirile din Imp Otoman. (erau

modesti slujitori ai domniei desi aici sunt descrisi ca boieri de categoria a doua);  COTEII - sunt iscoadele sau spionii pe care domnii tarilor romane ii tineau la Poarta

pentru a se informa si a contracara manevrele adversarilor; Molia- Athanasie Papazonul, il anunta pe D. Cantemir despre planurile boierilor

impotriva sa. Este probabil un grec din Constantinopol, cunoscut lui D.Cantemir.

Uliul- Stefan Cantacuzino  BITLAN - Chirita Dimache, un grec, fost capuchehaie a lui C Duca, pe care l-a tradat

intrand in slujba lui C Brancoveanu  RISUL - Mihalache Ruset spatarul. Desi a fost capuchehaia lui Antioh Cantemir la

Poarta, ajutandu-l pe domnul Moldovei in lupta sa contra lui C .Brancoveanu, si-a tradat si el stapanul si a trecut de partea lui Mihai Racovita impreuna cu fratii sai.