OLEG GARAZ

CANONULMUZICII EUROPENE

Idei. Ipoteze. Imagini

EoEBUCURE9T1,2015

Cuprins

XrrEa I

Crpitolul lC-apitolul2

Capitolul3

Capitolul4

Eertea a II-a

Capitolul5

C-apitolul6

Capitolul T

AncuurNr .......11

Idei

tn cdutarea unui titlu plauzibil... .......2g

Despre cele doud inceputuriale culfurii muzicale europene ...........U

,,Europenitatea" tntre Antichitategi Eaul Mediu ................34

Alegeri dificile: scenarii ale eaolu[ieicanonice..... .....................5L

Canonul,

Postmodernismul,o familie a defini{iilor eterogene ........63

Ipoteze

Ideea de canon. Harold Bloomgi,,canonul occidental" ................ ........73

Conceptul de canon muzical.Ivan I. Sollertinski gi ideea de,,beethovenocentrism" .........................80

Prima ipotezd,. Antichitatea greaciqi inventarea canonului ca joc cu metafizicaprototipurilor ideale... .......95

Comentariul 1 ............... ..................100

Comentariul 2 ............... ..................102

Comentariul 3 ............... ..................109

Comentariul 4 .,............. .................:.1-12

Comentariul 5 ............ ......................117

Comentariul 6 ............... ..................120

Comentariul T ............... ...................L21

Capitolul S

Capitolul9

Capitolul l0

A doua ipotez6.Pragmatismul canonului muzicalmeiieval cregtin........ """'125

Comentariul 1 ........---.--- """""""""'127Comentariul ................,,',., 128

ComentariulS .............,,,,,,, 1,30

Comentariul4.. .......',,,,1.32

7

I

i

t.

iI

I

i.

i

t

Ir

i

Capitolul ll

Capitolul L2

Capitolul L3

Capitolul 14

Capitolul 16

Capitolul LT

Capitolul lB

Canonul muzicii europene.Tipologii qi evolulii .........359

Tipologiile extrinsece.Dou[ antinomii istorice gi rolul lorin formarea canonului modern ........371

Antinomi q antic-mo der ngi diferen{a dintre idealul anticgi programul de ac{iune mediettal ..,.372

Antinomia s acru-pr ofangi r eformularea staticismului religios medieaaltn termenii dinamismului laic renascentist ........391

Tipologiile intrinsece: Joseph Kerman,William Weber, Mark Everist,Carl Dahlhaus gi Marcia J. Citron ....400

Joseph Kerman qi oirtulile canonuluirepertorial.. ...................402

William Weber qi dezideratulcompletitudinii.............. ..................408

Mark Eoerist si oalorile r ecep tdrii ...................... 41 ICarl Dahlhaus: canonul muziciigi metoda relatiaismului dialectic ....425

Ecualia demistificdrii. Marcia l. Citronqi cdutarea unui canon feminin.B ernar d Knox qi abr eoier ea ODWEM.,.............. 43 3

."::\x',:::: " l^":':::::',:!:::':: :^ti

luprx DE NUME.... .............487

GAPIIlllUl 1

In ciutareaunui titlu plauzibil

f,o*ruraREA uNUr rrrI,u rENTRU cELE cAteva idei pe care le aveamI'despre canonul muzical a reprezentat o realS dificultate. Nuputea fi luati in calcul scrierea unui text explicit analitig infesatde exemple muzicale comentate gi scheme structurale, de vreme ceun text esenlialmente tehnic, fondat pe multiple dovezi ale auten-ticitd{ii afirmafiilor sau legitimAndu-qi valoarea printr-o referenfia-litate susfinutd intr-un mod obedient falX de o autoritate emitentdconsacratd si, evident, superioard, transforma discursul analiticintr-un ,,buletin de identitate" , in misuri a-si dovedi valabilita-tea terminologicd gi metodologicd. in alte ordin" de idei, un dis-curs strictamente tehnig de analizd strucfural[ a formei, armoniei,contrapuncfului sau, intr-o secliune transversald, a sistemelor deorganizare sonord (tonale sau sintactice), cu profil sistematic sauistorig rcprezrntd., in opinia mea, mai degrabi un dicfionar sau oarhiv[ gi, totodat4 o bibliotecX de instrumente aflate in proprieta-tea personal5 a cercetitorului, mai degrabi instrumente de labo-rator decAt de expozitie. Or, scopul unui text gi al unui discurseste de a imphrtdgi rezultatele muncii de laborator, in calitatea lorde sumd a datelor ob{inute in contextul nemijlocit al unui expe-riment analitic, gi nu definirea gi descrierea instrumentelor utili-zate gi a posibilitllilor pe care acestea le oferd. ln opinia mea, untext muzicologic este mai degrab[ un raport sau o dare de seamddecAt formularea unor instrucfiuni de utilizare. insd problema nuse rezuma doar la atAt.

Erau de evitat impedimentele unei emfaze cu aparenle stiin-fifice, cu trimitere deloc inocentd la profunzime, consistenld gioriginalitate. GAndit gi, mai ales, rostit, cuvAntui ,,canon" sundfoarte grav qi greu, incircat pAnX larefuz de istorie 9i responsabi-litate. In sfera lui are loc o luptd continud pentru un loc pe listd,o nesfArgitd negociere a legitimitd{ii gi autorititii, cu victorii si

29

{ONUL MUZTCLT EUROPENE

infrAngeri, perenitate gi anonimat. Astfel, deveneau inaccepta-bile titluri precum Particularitdlile articuldrii funclionale a struc-turii canonice tn tradi[ia muzicii saztante a secolelor al XIX-lea gi alXX-lea, Contributii la ideea si conceptul de canon muzical fu gilndireasi practicile muzicsle ale ultimei modernitdli europene sau Canonulmuzical occidental ca termen al negocierii aalorice ln muzica euro-peand din perioada postrenascentistd, atAt din cauza unei lungimisufocante, cAt gi din pricina unei evidente gi irelevante genera-litdli neimplicate. Manierismul unor asemenea titluri fals inno-bilate cu prefioasa promisiune a unei delicate gi subtile eleva-fii ar fi inhibat in mod cert inten]ia explorativd.

Nu foloseau la nimic nici titluri precum Aaenturaimaginii cano-nului muzical ca o cartografiere a inefabilului, de la Pitagora la Schdnber g(sau Adorno,Boulez, Stockhausery Lyotard, Philip Glass, AlfredSchnittke g.a.) ori, la modul explicit parodic, Agonia si extazul ideiicanonului muzical occidental tn cdutarea propriei identitdli: de la subli-mul romantic la desuetudinea postmodernd. Extrema unei false poe-ticit5li explicit antigtiin{ifice sau alegorismul hiperbolizat al uneipseudoexpresivitdli anulau de la bun inceput promisiunea uneiacumuldri narative cump6tate in limitele unui echilibru, ale uneicii de mijloc intre gtiinlificitatea seacd Ei cazon6., intelectualist-ra-fionalistd, gi poeticitatea volubild, efervescenti qi exaltatS, ambeleducAnd univoc la un faliment conceptual in sterilitatea unei plati-tudini evidente. in sensul acesteia dinurmd, inniciun caznuputeafi vorba despre titluri precum Canonul romantismului austro-germansau Canonul qcolilor nationale, deoarece nu se punea problema dea i:rgirui banalitSli cum sunt Impresionismul la Raael, Simfoniile luiMahler qi psihanaliza sau Muzica lui Beethooen qi Reaolulia Francezdde la 1789.

Nu aveam nevoie de un titlu care ar sugera sau ar oglindi con-linutul textului pe care l-ar avea in spate cu ro1 de fundal. Nuaveam nevoie de un titlu-ambalaj, ci mai degrabi de un titlu-epi-centru, formulat in ideea unei chei generative, care nu atAt s-arsubstitui textului, cAt mai degrabi I-ar genera, regisindu-se infiecare paragraf sau pagini, insX fiind disimulat discret in spa-tele acestora, in anonimatul asumat al unui observator implica!dar in egal5 m[surd nepdrtinitor. Mult mai bine s-ar potrivi unuiasemenea rol un titlu-butadX, un titlu-sintagmd sau, altfel spus,

30

un titlu-telegrami, parcd sc[pat inrroluntar intr-un moment deneatenfie de sub zvAcnetul mAinii unui transmisionist, o mAndcrispat[ pe butonul aparatului Morse si mitraliind spasmodico succesiune precipitatd de puncte si cratime, care in final s-arstructura intr-o idee simpld gi in acelagi timp sugestivd, intr-unchip simultan modest gi suficient.

Doar astfel am ajuns la ideea clard a unei succesiuni decuvinte-cheie, gi nu de frazehtngi, cu eventualele subordonateincluse. Cuvinte care ar fi puline, insd importante gi suges-tive nu atAt in solitudinea lor, cAt mai degrabd in impdrt[-qirea reciprocd a sensurilor gi amplificarea acestora intr-unrondo semantic suslinut. Canon qi postmodernitate au fost pri-mele doud cuvinte-cheie, urmAndu-le in mod necesar amplifi-cdrile atributive: muzical gi european. Canonul muzical europeantn postmodernitate s-a prezentat in calitatea lui de titlu-prototipinzestrat cu o maximd plauzibllitate, in egald mdsuri neutruEi sugestiv, derutant, insd limpede, ca o mini- sa:u micronarali-une fidel6. ,,refetei" aristoteliene referitoare la unitatea acfiu-nii (personajul - canonul muzical), a spaliului (european) qi atimpului (tn postmodernitate). O mini- sau microdramh agtep-tAnd ridicarea cortinei.

Acest titlu reprezintd., in fapt, abrevierea unei problema-tici muzicologice pe cAt de extinse, pe atat de diferenfiateca puncte de vedere, tabere de suslinitori gi critici, diverseunghiuri de atac, grade de rezolufie pe o imensi multitu-dine de aspecte ale unui termen qi, implicit, subiect discur-siv-analitic, pe care il consider a fi unul avAnd un statut inegald mlsurd de nucleu, sursi, egid[ qi poate chiar arhetip inierarhia tipologiilor de practici muzicologice. Canon: acestaeste termenul implicat politic in negocierea gi legitimareaautorit5lii in cimpul gAndirii gi practicilor muzicale. Sau,poate, incercarea de a stabili o normd a acestei autorit5fi, oimagine just[ prin care ea s-ar putea legitima drept o auten-ticd instanld valorizanti, fiindci, in definitiv, nu este vorbadespre altceva decAt despre valoarea necesard qi suficient[,deci potrivitd gi reprezentativd, a gestului creator, a locului9i a importanfei pe care acesta le are, ca determinantd, in edi-ficarea identitdfii noastre culturale.

31

CANONUL MUZlCII EUROPE\E

ln muzicologia ultimelor decenii ale secolului al XX-lea, muzicaeste conceptualizatdprin intermediul unei multittrdini de carac-teristici aparent inedite gi surprinzdtoare, care se dovedesc insXnecesare:

. implicatd (Deborah Jane Stein, Engaging Music: Essays in MusicAnalysis, New York: Oxford University Press, 2005);

. disciplinatd (Katherine Bergeron gi Philip V. Bohlmary ed.,Disciplining Music: Musicology and lts Canons, Chicago:University of Chicago Press, 1992);

. descentraid (Kevin Korsyru Decentering Music: A Critique ofContemporary Musical Research, New York: Oxford UniversityPress, 2003);

. regdnditd (Nicholas Cook Ei Mark Everist, ed., RethinkingMusic, Oxford-New York: Oxford University Press, 1999;Robert P. Morgary ,,Rethinking Musical Culture: CanonicReformulations in a Post-Tonal Age", text din culegereaapartinAnd lui Katherine Bergeron gi Philip V. Bohlmancitatd mai sus);

. explicatd (Leonard B. Meyer, Explaining Music: Essays andExplor ations, Berkeley-Los Angeles-London: University ofCalifornia Press, 1973);

. cultirsatd (David Gramit, Cultiaating Music, Berkeley-LosAngeles: University of California Press, 2002);

, cititd (Susan McClary, Reading Music: Selected Essays,Aldershot: Ashgate, 2007);

. conceptualizatd (Lawrence M. Zbikowski, ConceptualizingMusic: Cognitioe Structure, Theory, and Analysls, New York:Oxford University Press, 2002);

. contemplatd (losephKermary Contemplating Music: Challengesto Musicology, Cambridge, Massachusetts: Elarvard UniversityPress, 1985); muzicologia putAnd fi, la rAndui ei,

. construitd (Alastair Williams, Constructing Musicology,Aldershot: Ashgate, 2001);

. iar cultura muzicali - ralionalizafd (Georgina Born, Rationa-lizing Culture: IRCAM, Boulez, snd the lnstitutionalization ofthe Musical Ao ant- G ar de, Berlekey-Los Angeles: Universityof California Press, L995).

32

IDEI

Acest cumul intimidant de interogafii arputeafi perceput dreptunul intAi de toate generativ, dincolo de ameninfarea unui senti-ment de frustrare, provocat de imaginea multitudinii insurmon-tabile de probleme, idei, concepfii gi atitudini, chiar gi in virtuteafaptului cd el define drept numitor comun chiar titlul final al cdr-lli- Canonul muzicii europene. Lucrurile ar putea fi clarificate prinabordarea succesivd, pas cu pas, a fiecirui termen constitutiv altitlului nostru.

33