Canalul Bâstroe

1. Scurt istoric al canalului Bastroe

Intentia Ucrainei de a construi un canal navigabil pe Dunare dateaza din 2001: primele lucrari au atras si primele proteste din partea organizatiilor ecologiste internationale. In 1991, Delta Dunarii era declarata rezervatie naturala, aflata in patrimoniul mondial Unesco. Pregatirile pentru construirea canalului Bastroe au inceput zece ani mai tarziu, in octombrie 2001, o data cu largirea portiunii navigabile a carei marime s-a dublat, ajungand la aproape 6 metri.

Autoritatile ucrainene si-au motivat actiunea prin reducerea cheltuielilor de navigare si a somajului.

Ministerul transporturilor de la Kiev afirma atunci ca trecerea navelor prin Romania aduce pierderi statului, de peste un milion de dolari.

Dupa primele lucrari, au aparut o serie de reactii internationale.Fondul mondial pentru natura, Birdlife international si Wetlands International s-au

opus in nenumarate randuri sustinand ca largirea canalului va reduce cantitatea de apa potabila a Romaniei, iar poluarea va creste punand in pericol speciile existente din delta.

Fondul mondial pentru natura spunea ca Ucraina nu a tinut cont de expertizele stiintifice si de prevederile statutului de rezervatie naturala a biosferei Dunarii.

Organizatiilor neguvernamentale si ecologiste care au protestat fata de aceasta decizie a guvernului, de la Kiev li s-au alaturat atat state precum Germania, SUA cat si Consiliul Europei, Uniunea Europeana.

Reactionand cu intarziere, Romania a cerut efectuarea unei anchete cu privire la efectele construirii canalului.

Recent, ministerul afacerilor externe si-a declarat intentia de a actiona in instanta firma germana constructoare, careia ii poate cere despagubiri pentru actiuni in aduna biosferei din zona Marii Negre

Pe langa beneficiile asteptate de partea ucraineana, aceasta are la randul ei de suferit de pe urma acestui proiect canalul va reduce delta ucraineana cu 5.600 de hectare.1

2. Le-am infundat Canalul Bastroe

Canalul Bastroe a inceput sa fie acoperit de sedimentele aduse de Dunare in cantitati din ce in ce mai mari in cursul acestui an, a anuntat fundatia ecologista ucraineana Peceneg. Membrii acestei organizatii au aratat ca in prezent adancimea reala a canalului Bastroe este de 3-4 metri, dupa un an de lucrari executate de firma germana Moebius Bau AG. In ciuda acestui fapt, autoritatile ucrainene continua sa clameze ca adancimea canalului Bastroe este de 5-6 metri.

Observatori ai organizatiilor ecologiste ucrainene care, impreuna cu membri ai Asociatiei Civic Media monitorizeaza situatia din zona, au constatat la fata locului noua stare de fapt. Practic, lucrarile de dragare a canalului trebuie luate de la capat. Sedimentele aduse de Dunare aproape ca au blocat estuarul estic Vostocinoie inca in luna mai, iar inundatiile din Romania au adunat sedimente suplimentare in Delta. Interese la nivel inalt in timpul administratiei lui Leonid Kucima, mai multi demnitari ucraineni aveau interese directe in realizarea canalului Bastroe. Astfel, cel mai activ sustinator al acestui proiect a fost ministrul Transporturilor de la Kiev si prietenul personal al presedintelui Kucima, Ghiorghi Kirpa. Intre timp, acesta si-a gasit sfarsitul cu ajutorul unei gauri de glont, in imprejurari neelucidate inca, dupa cum i s-a intamplat si fostului ministru al Internelor, Iuri Kravchenko. Pe langa milioanele de dolari pe care le manevra Kirpa pentru Bastroe si conturile Sistema si ginerele

1 www.bbc.co.uk/romanian . Naomi Capatana

lui Kucima, V. Pinciuk, era deosebit de motivat de faptul ca una din companiile pe care le detine, "Ukrainian farvater", era cel de-al doilea contractor pentru saparea canalului Bastroe, pe langa firma de stat Delta Lotsman. Toate aceste relatii la nivel inalt explica de ce proiectul ucigas al canalului Bastroe a fost promovat cu atata insistenta de Guvernul de la Kiev.

Diversiunea BERD

Actualul ministru al Transporturilor de la Kiev, Evgheni Cervonenko, a declarat luna trecuta ca exista posibilitatea ca Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana de Investitii (EIB) ca si alte structuri financiare ale Uniunii Europene sa sprijine construirea canalului Bastroe.

"Exista proiecte in valoare de sute de milioane de grivne (1 dolar = 6 grivne), iar Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana de Investitii si-au exprimat interesul fata de proiectul Bastroe", a declarat Cervonenko citat de asociatia ecologista Peceneg. Oficialul ucrainean a mai indicat faptul ca directorul general al Directoratului pentru Energie si Transport din cadrul Comisiei Europene, Francois Lemourier, a sprijinit ideea unei astfel de rute de transport prin canalul Bastroe.

Declaratiile ministrului Cervonenko au survenit intalnirii Conventiei ONU privind Participarea Publica la Deciziile Ecologice (Conventia de la Aarhus) care a avut loc la sfarsitul lunii mai la Alma-ata, in Kazahstan. Cu prilejul acestei reuniuni, cele 30 de tari participante au luat decizia de a sanctiona Ucraina pentru incalcarea acestei conventii prin construirea canalului Bastroe. Printre sanctiunile adoptate impotriva Ucrainei se numara obligatia de a alcatui o strategie pana la sfarsitul anului 2005 pentru transpunerea prevederilor Conventiei de la Aarhus in legislatia nationala.

Birocratia lui Kucima ramasa la putere

Asociatia ecologista Peceneg a mai anuntat faptul ca noul ministru al Mediului de la Kiev, Pavel Ignatenko, a semnat un ordin prin care se cere oprirea imediata a oricarui fel de lucrari de la canalul Bastroe pana in momentul in care va fi realizat un studiu de impact asupra mediului.

Pe de alta parte se pare ca Ministerul Transporturilor de la Kiev a continuat traditiile regimului Kucima - de neglijare a opiniei publice si de distrugere cu orice pret a patrimoniului ecologic al Deltei Dunarii. Astfel, compania de stat Delta Lotsman a continuat lucrarile de dragare la canalul Bastroe la inceputul acestui an. Datorita faptului ca antreprenorul german, Moebius Bau AG, nu si-a primit banii, acesta si-a retras navele din zona canalului Bastroe, lucrarile fiind continuate cu dragorul ucrainean Prorvin, mai anunta asociatia ecologista Peceneg.

Coruptie la Delta Lotsman

O inspectie financiara a firmei de stat Delta Lotsman a adus la lumina faptul ca directorul acesteia, V. Bezdolny si-a insusit suma de 163.000 de dolari din fondurile companiei, acesta fiind cercetat in prezent pentru evaziune fiscala.

Inca mai exista un larg sprijin politic in Ucraina pentru construirea canalului Bastroe. In prezent principalii sustinatori ai acestui proiect ucigas pentru ecologia Deltei Dunarii sunt ministrul ucrainean al Transporturilor, E. Cervonenko, vice-premierul A. Kinah si guvernatorul regiunii Odessa V. Tsusko.

Incalcand legislatia ucraineana a mediului, inspectoratul Regional de Mediu Odessa a acordat firmei Delta Lotsman dreptul de a efectua in continuare lucrari de dragare pe canalul

Bastroe in lunile aprilie si mai - exact in perioada de depunere a icrelor. Sub presiunea opiniei publice si a Ministerului Mediului, compania de stat Delta Lotsman a incetat lucrarile de dragare pe canalul Bastroe pe 7 mai.

Sustinatorii politici ai canalului Bastroe de la Kiev continua o ampla campanie de dezinformare prin intermediul mass-media - sustinand ca este vorba de "refacerea navigatiei pe canalul Bastroe" (navigatie care nu a existat niciodata) sau afirmand ca lucrarile efectuate constituie doar o "adancire" a canalului Bastroe.

Conferinta regizata

Conform cu angajamentele luate fata de Comisia Europeana in octombrie 2004, Kievul a organizat in aprilie o conferinta asupra problemei canalului Bastroe. Din pacate publicul nu a fost admis la lucrarile acestei conferinte, nici cei care se opuneau acestui canal, fiind invitati doar sustinatorii proiectului ucigas.

Construirea canalului Bastroe a fost respinsa si criticata de mai multe conventii internationale la care Ucraina este parte. Expertul Conventiei de la Ramsar pentru protejarea zonelor umede, Tobias Salate a prezentat un raport in care afirma ca "mai multe rapoarte prezentate pana acum vorbesc despre o monitorizare stricta a situatiei, insa nu au fost prezentate detaliile acestor monitorizari. Nu au fost prezentate rezultatele exacte ale monitorizarii populatiei piscicole". Reprezentantul Conventiei Ramsar si-a exprimat ingrijorarea fata de absenta din rapoartele expertilor ucraineni a informatiilor privind biodiversitatea Deltei Dunarii. Tobias Salate a sustinut ca influenta canalului Bastroe asupra mediului din Delta Dunarii ar trebui studiata cu participarea tuturor partilor interesate, iar Guvernul ucrainean ar trebui sa prezinte informatii precise privind stadiul constructiei, inclusiv o evaluare a impactului de mediu.

Cereri de oprire a proiectului

Conferinta "Green Platform" organizata la inceputul lunii iunie la Eupatoria, in Ucraina, a solicitat oprirea construirii canalului Bastroe.

Rezolutia finala a conferintei amintite cere "oprirea tuturor actiunilor de construire a canalului Bastroe pana in momentul in care va fi realizat un studiu asupra acestui proiect, studiu la care sa participe experti internationali si experti ucraineni din partea Academiei Nationale de Stiinte".

De asemenea se solicita ca Guvernul de la Kiev sa recunoasca faptul ca "prin realizarea proiectului Bastroe au fost incalcate prevederile conventiilor de protectie a mediului de la Bonn, Espoo, Ramsar, Berna, Aarhus ca si Conventia de Protejare a Dunarii".

De asemenea se mai cere anularea decretelor prezidentiale semnate de Leonid Kucima care au facut posibila demararea lucrarilor pentru canalul Bastroe, decrete care incalca legislatia ucraineana si conventiile internationale la care Ucraina este parte2.

3. Ucraina a reluat sapaturile la Bastroe

Dragorul ucrainean "Skadovsk" a reluat saptamana trecuta, pe 31 iulie, lucrarile de adancire a estuarului Bastroe, transmite asociatia ecologista ucraineana Peceneg. Desi actualul ministru ucrainean al Mediului, Pavel Ignatenko, a emis in luna mai un ordin prin care se cerea oprirea lucrarilor la canalul Bastroe pana in momentul realizarii unui studiu de impact. Insa acest ordin ministerial a fost contrazis la sfarsitul lunii iulie de Inspectoratul Marii Negre din Odesa care a acordat firmei "Delta-Lotman" permisiunea de a relua lucrarile de dragare.

2 George DAMIAN : http://www.ziua.ro .

Finantarea reluarii lucrarilor a fost asigurata prin interventia speciala a presedintelui Parlamentului de la Kiev, Vladimir Litvin. Ceea ce poate demonstra un joc abil al Kievului de a pasa responsabilitatea dintr-o curte-n alta disculpandu-se in fata instantelor internationale. Insa, in acest timp, lucrarile merg mai departe. Sa vedem ce reactie va avea de data aceasta MAE roman.

Se reiau protestele internationaleAsociatia ecologista ucraineana Peceneg a initiat o scrisoare de protest fata de reluarea

lucrarilor la canalul Bastroe, scrisoare adresata presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko (foto), presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, comisarului european pe probleme de mediu Stavros Dimas, comisarului european pentru extindere Olli Rehn si membrilor Parlamentului European. ZIUA si Civic Media reia campania alaturi de confratii ucraineni si subsemneaza la noua forma internationala de protest.

In scrisoarea amintita, ne exprimam "profunda ingrijorare fata de reluarea lucrarilor de dragare de catre nava Tskadovskt" si se reaminteste faptul ca "mai multe conventii internationale la care Ucraina este parte au criticat si s-au opus construirii canalului Bastroe prin rezervatia naturala a Deltei Dunarii. Conventia de la Aarhus a aratat ca Ucraina a violat prevederile acestei conventii prin demararea lucrarilor la canalul Bastroe".

Scrisoarea arata ca "expertul Conventiei Ramsar, Tobias Salate a prezentat un raport care afirma faptul ca mai multe studii executate pana in prezent de autoritatile ucrainene mentioneaza monitorizarea stricta a situatiei, insa fara sa dea nici un detaliu al acestei monitorizari, nu au fost facute publice rezultatele monitorizarii situatiei populatiei piscicole".

In protestul citata se mai explica un fapt: "Consiliul International al Programului UNESCO TOmul si biosferat si-a exprimat ingrijorarea fata de modul in care a fost modificat teritoriul rezervatiei Delta Dunarii. Conventia de la Berna a subliniat faptul ca este necesar sa se evite modificarea limitelor zonelor protejate pentru a duce la indeplinire proiecte economice. Comitetul Conventiei de la Berna a recomandat oprirea oricaror lucrari la canalul Bastroe pana in momentul in care va fi luata in considerare si opinia publica".

4. Ucraina, chemata sa dea socoteala pentru Bastroe

Ministerul Afacerilor Externe a fost solicitat de guvernatorul Deltei Dunarii, Paul Cononov, sa verifice daca oficialitatile ucrainene confirma anuntul privind reluarea lucrarilor de dragare in estuarul Bastroe. Asociatia ecologista Peceneg din Ucraina a anuntat ca la sfarsitul saptamanii trecute dragorul ucrainean Skadovsk a reluat lucrarile de dragare in zona estuarului Bastroe. Ministrul ucrainean al Mediului, Pavel Ignatenko, a emis in luna mai un ordin prin care lucrarile la canalul Bastroe erau oprite pana in momentul realizarii unui studiu asupra impactului ecologic. Insa Inspectoratul Marii Negre din Odesa a acordat intreprinderii de stat Delta Lotman permisiunea de a relua lucrarile.

Paul Cononov, guvernatorul Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", ne-a declarat: "am solicitat o verificare oficiala a acestui anunt prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, iar daca lucrarile au fost reluate, acest lucru ar demonstra inca o data ca Ucraina manifesta rea intentie si lipsa de cooperare". In cazul in care reluarea lucrarilor la canalul Bastroe va fi confirmata oficial, Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" va anunta toate birourile permanente ale conventiilor internationale care se ocupa de protectia mediului.

Romulus Stiuca, directorul general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii" (INCDDD) ne-a declarat ca nu exista deocamdata o confirmare oficiala privind reluarea lucrarilor la canalul Bastroe3. (G.D.)

3 http://www.ziua.ro/ .

5. Canalul Bastroe si Delta Dunarii

Ucraina a demarat la inceputul acestui an constructia unui canal navigabil pe bratul Bastroe din Delta Dunarii, proiect extrem de periculos pentru intregul ecosistem al Deltei Dunarii. In incercarea de a avea acces direct pe Dunare la Marea Neagra, autoritatile ucrainene au decis sa construiasca un canal navigabil chiar prin mijlocul Rezervatiei Naturale Delta Dunarii, zona care face parte din patrimoniul UNESCO. Statele Unite, Uniunea Europeana si Romania, alaturi de prestigioase organizatii internationale de protectie a mediului, cum ar fi World Wildlife Fund, au criticat intentia Ucrainei de a construi acest canal navigabil in Delta Dunarii. Numerosi experti internationali au atras atentia Ucrainei si comunitatii internationale asupra faptului ca zeci de specii de pasari migratoare care tranziteaza Delta Dunarii in fiecare an, alaturi de numeroase specii de pesti, sunt amenintate cu disparitia in urma construirii canalului navigabil ucrainean pe bratul Bastroe. De altfel, proiectul a intampinat opozitia puternica a societatii civile din Ucraina, organizatiile de mediu din aceasta tara fiind primele care au protestat fata de constructia canalului.

Despre canalul Bastroe, Cernobal si hanul Batii

Canalul Bastroe da in vileag mentalitatile si fata adevarata a autoritatilor ucrainene. Daca nu ar exista protestele ecologistilor si verzilor din Ucraina, lumea ar trai cu impresia ca societatea ucraineana a ramas in timpurile sovietice, cand orice crima avea o argumentare stiintifica si un cor unanim de sustinatori.

Dupa 15 ani de "glasnosti" si democratie, dupa 18 ani de la catastrofa de la Cernobal, guvernantii de la Kiev se comporta ca niste hani rosii fata de un monument al naturii de o valoare si importanta mondiale, sfidand impertinent opinia publica interna si externa. Ca nici o alta tara din ex-URSS, Ucraina a beneficiat de ajutoare de miliarde de dolari pentru lichidarea consecintelor avariei de la Cernobal si pentru refacerea si insanatosirea mediului inconjurator. In fata ajutoarelor de peste hotare, autoritatile locale, regionale si centrale din Ucraina se "inverzeau" vazand cu ochii, iar declaratiile si promisiunile ecologiste "ozonau" tribunele oficiale.

Ascunzandu-se dupa cuvintele frumoase si folosind standarde duble, Kievul a reusit sa devina gazda a Conferintei paneuropene a ministrilor de mediu in luna mai 2003, prezentandu-se in fata lumii ca o putere angajata sa respecte legislatia interna si Conventiile internationale de mediu. Avertismentele frecvente ale ecologistilor ucraineni ca autoritatile centrale si locale sfideaza legislatia nationala si distrug monumentele naturii si resursele naturale nu au fost luate in serios de organismele internationale. Puterea de la Kiev si-a continuat opera de exploatare si distrugere a resurselor naturale pana a ajuns cu lacomia si coruptia in Delta Dunarii.

Practic, canalul Bastroe demoleaza standardele duble utilizate de guvernantii ucraineni, aducand Europa si lumea civilizata in fata unor acte de vandalism, care in ultimii ani, conform opiniei unor ecologisti ucraineni, au devenit o norma. Incapabile de un dialog cu societatea civila, autoritatile ucrainene deprinse sa mearga cu buldozerul peste opinia organizatiilor neguvernamentale din propria tara si a cetatenilor, au ajuns sa practice acelasi comportament sfidator si agresiv fata de organismele si opinia publica internationale. Si aceasta batjocura o fac guvernantii unei tari care a avut cel mai mult de suferit de pe urma problemelor de poluare a mediului inconjurator.

Consiliul Europei, presedintele SUA, reprezentantii celor mai prestigioase organizatii de mediu de pe glob, opinia publica mondiala solicita si roaga autoritatile ucrainene sa se

opreasca din mersul lor barbar prin cea mai frumoasa si bogata rezervatie naturala din Europa, dar ele nu vor sa tina cont de nimeni si de nimic.

Ukraina vrea sa transforme Delta Dunarii intr-un pustiuAutoritatile ucrainene se comporta cu Delta Dunarii, ocrotita de UNESCO si de

Conventiile internationale, ca si cu o prada de razboi, de parca ar fi indiferente fata de viitorul acestui colt de paradis al Europei, de parca ar fi pentru ele un pamant strain, care trebuie cat mai urgent stors si secat de toate bogatiile. Prin tot ceea ce a apucat sa distruga intr-o rezervatie mondiala, Kievul aduce Cernobalul in Delta Dunarii, punand in pericol de moarte sanatatea naturii si a milioane de cetateni. Vor tolera tarile civilizate si umanitatea un Cernobal premeditat in centrul Europei?

Canalul Bastroe este un semn al barbariei si coruptiei in sud-estul Europei, un semn al ignorantei si egoismului ministerial si statal, un pas spre crearea unor precedente ce vor pune in pericol securitatea ecologica a tarilor din bazinele dunarean si al Marii Negre. Delta Dunarii nu apartine Ucrainei, Delta Dunarii apartine lumii intregi. De aici decurge si responsabilitatea imensa a Ucrainei in fata lumii pentru pastrarea intacta a unei bijuterii naturale cu care Dumnezeu a infrumusetat aceasta parte a Europei. Va cuteza Kievul sa distruga un patrimoniu universal ce apartine Planetei Pamant?

Societatea civila din R. Moldova in salvarea Deltei

Circa 35 la suta din teritoriul nostru national face parte din bazinul dunarean. Daca raportam aceste procente la 33.000 de kilometri patrati, vedem ca, practic, o jumatate din R. Moldova este legata de acest bazin. Impactul canalului Bastroe asupra R. Moldova, spune Alecu Renita, presedintele Miscarii Ecologiste din Moldova, intr-un interviu acordat recent ziarului „Glasul Natiunii”, va fi unul dezastruos. „Delta Dunarii, se afla pe un platou foarte mare, adancimea apei este mica. E vorba de circa doi metri, regimul hidrologic fiind foarte sensibil: toata flora si fauna, aflata pe acest imens ecosistem, in cazul construirii unui canal, oricare ar fi el, dar direct prin Delta, ar provoca dezechilibre nu locale, nu nationale, ci regionale. R. Moldova, care este afectata, in special partea ei de sud, de seceta, va suferi si mai mult. Ne putem astepta la accelerarea acestui fenomen. Astfel, in urma furtunilor ce vor imprastia sarea de pe locurile parasite de apa, mari suprafete de teren, in loc sa dea roada, se vor transforma in pustiu. In acest caz dispare humusul, datator de viata, de vegetatie, se distruge coridorul ornitologic mondial, prin care trec toate pasarile, venind dinspre Africa spre Polul Nord. Avem peste 300 de specii de pasari in Delta, cateva sute specii de plante cu aceeasi valoare. Ele nu trebuie privite localizat, deoarece interactioneaza pe suprafete uriase. Ceea ce se intampla in Delta Dunarii, poate afecta si alte regiuni ale republicii, deoarece vor aparea sarurile, furtunile de saruri, cu consecinte dezastruoase pentru mediul inconjurator.

Din pacate, datorita unor vitregii ale istoriei, Dunarea a fost scoasa din constiinta noastra, fiind tratata ca un rau al altor tari, nu si a Moldovei. Ca rezultat, se considera ca problema, despre care discutam astazi, este una a Romaniei si a Ucrainei. Pe cand ea priveste toate tarile din bazinul dunarean”4.

6. Canalul Bastroe.

Un reportaj despre opiniile pro si contra lucrarii ucrainieneDespre Delta Dunarii se vorbeste ca despre un taram mirific. Paradisul Deltei e

explorat insa mai degraba de straini. Pe ei, si mai putin pe romani, ii fascineaza satele izolate,

4 Alecu RENITA, presedintele Miscarii Ecologiste din MoldovaSURSA: www.natura.md .

in care linistea e tulburata doar de pasari. Linistea Deltei e mai nou tulburata de proiectul canalului Bastroe...

Ecologistii protesteaza

Organizatiile ecologiste internationale protesteaza fata de intentia Ucrainei de a construi un canal navigabil prin mijlocul Deltei Dunarii. Autoritatile ucrainiene intentioneaza sa reamenajeze un canal navigabil pe bratul Bastroe al Dunarii, pentru ca navele ucrainene de pe fluviu sa poata avea acces la Marea Neagra fara sa mai foloseasca canalul romanesc Sulina. Astfel, Kievul ar economisi sumele uriase cheltuite in prezent pentru tranzitarea canalului romanesc. Construirea acestui canal a starnit pana in prezent puternice reactii critice din partea organizatiilor ecologiste internationale, care au dezvaluit ca acesta va afecta grav ecosistemul Deltei Dunarii si va pune in pericol zeci de specii de pesti si de pasari migratoare aflate pe cale de disparitie.

Multe zone vor deveni uscate, pestele va fi mai putin, iar unele specii de pasari pe cale de disparitie sunt in pericol.

Trei organizatii ecologiste de prestigiu - World Wildlife Fund, Birdlife International si Wetlands International - i-au cerut recent presedintelui ucrainian Leonid Kucima oprirea lucrarilor la canal, declarand ca acesta ameninta intreaga biosfera a Deltei Dunarii.

Directorul Institutului National "Delta Dunarii", Remulus Stiuca, atrage atentia ca amenajarea Canalului Bastroe poate afecta padurea seculara Letea, dar si colonia de pelicani de langa Periprava.

Reprezentanti ai Ministerului de Externe al Romaniei le-au cerut omologilor ucrainieni date despre Canalul Bastroe. Dar fara rezultat: autoritatile de la Kiev au declarat recent ca nu au nici un motiv sa renunte la construirea canalului.

Canalul Bastroe

Prima faza a refacerii canalului lung de aproape 170 de km urmeaza a fi terminata pana pe 24 august, Ziua Independentei Ucrainei. Pentru asta ar fi necesari aproape 15 milioane de dolari. Apoi canalul ar urma sa fie adancit, ceea ce ar costa alte 26 de milioane.

Canalul ar putea prelua aproape doua treimi din numarul navelor care folosesc acum canalul romanesc Sulina, datorita tarifelor reduse si distantei mai mici de parcurs intre Marea Neagra si porturile ucrainiene.

Compania ucrainiana de navigatie pierde anual aproape 2 milioane de dolari din cauza ca nu poate folosi acest canal intre Dunare si Marea Neagra.

Amabasadorul ucrainian Natalia Zarudnaia sustine ca tara sa coopereaza de doi ani cu UNESCO pe tema proiectului privind Delta Dunarii si ca ar indeplini toate recomandarile referitoare la protectia rezervatiei.

Delta Dunarii

Delta Dunarii se intinde pe aproape 6.000 de kilometri. Ocupa 2,5 la suta din suprafata Romaniei si este a treia in Europa, ca dimensiune, dupa Volga si Kuban. Este una din cele mai mari zone umede din lume, protejata de Conventia de la Ramsar privind zonele umede, acestea fiind de asemenea protejate de UNESCO.

Aici se afla si cea mai intinsa zona compacta de stufaris de pe planeta - peste 1.500 de Kmp.

Ca habitat al pasarilor de apa, in Delta se gasesc 30 de tipuri de ecosisteme si cea mai mare colonie de pelicani din Europa5.

7. Ecologistii condamna canalul Bastroe

In paralel cu inspectia comisiei internationale de mediu de sub auspiciile Uniunii Europene, la sfarsitul saptamanii trecute s-a desfasurat in Ucraina un forum de mediu care a emis o rezolutie care cere oprirea construirii canalului Bastroe. La rezolutia ecologistilor de la Odessa se alatura si Initiativa Civica Romana - Comitetul pentru Delta Dunarii, din care fac parte ziarul ZIUA si Asociatia Civic Media, impreuna cu alte 150 de organizatii ale societatii civile romanesti. Forumul ecologist de la Odessa a trimis o delegatie in oraselul Valkovo, delegatie care a fost intampinata cu strigate de "Razboi Romaniei!" de o "manifestatie spontana" a locuitorilor. Rezolutia organizatiilor de mediu reunite la Odessa demonstreaza incalcarile conventiilor internationale de catre Executivul de la Kiev si demonteaza punct cu punct campania de dezinformare demarata in ultima perioada.

Sa se revina la zonarea anterioara

Forumul ecologistilor reuniti la Odessa saptamana trecuta au cerut oprirea imediata a construirii canalului Bastroe pana la realizarea de catre o organizatie internationala a unui studiu de impact ecologic, se arata in rezolutia adoptata de reprezentantii organizatiilor ecologiste din sapte tari.

La forumul ecologist reunit in Ucraina au participat Uniunea Internationala Social Ecologica, filiala din Odessa (UISE), Coalitia Ucraineana pentru Natura Salbatica (CUNS), World Wild Found (WWF), Miscarea Ecologica din Republica Moldova, iar din Romania au participat la lucrari Centrul pentru Consultanta Ecologica din Galati si Forumul pentru Ecologie.

Ecologistii au solicitat Comisiei Europene sa ia in considerare un sistem de sanctiuni impotriva Guvernului de la Kiev datorita construirii canalului de navigatie Bastroe. Rezolutia amintita cere compensatii pentru pagubele provocate de lucrarile desfasurate in zona rezervatiei Delta Dunarii. De asemenea se solicita Comisiei Europene sa asiste Guvernul Ucrainei in realizarea unei metodologii de analiza a impactului de mediu in Delta Dunarii. Comisiei Europene i s-a mai cerut si sa asigure asistenta Executivului ucrainean pentru analizarea unor rute alternative la canalul Bastroe.

Ecologistii reuniti la Odessa au cerut cu tarie anularea zonarii prezente a Rezervatiei Delta Dunarii si sa se revina la zonarea anterioara, introducandu-se in acelasi timp un moratoriu in ceea ce priveste delimitarea ulterioara a rezervatiei protejate, iar pentru viitoarele hotarari asupra acestei rezevatii acordul Academiei Ucrainene de Stiinte sa fie obligatoriu. Organizatiile ecologiste au mai cerut oprirea anchetei penale care i-a fost deschisa directorului rezervatiei ucrainene Delta Dunarii, A. N. Voloskevici.

Cum se distruge o DeltaOrganizatiile ecologiste au afirmat ca nu se opun sub nici o forma revitalizarii

circulatiei navale in partea ucraineana a Deltei Dunarii si au apreciat ca locatia aleasa pentru un canal ucrainean care sa lege Dunarea de Marea Neagra este cea care a starnit ingrijorarea. Rezolutia amintita afirma ca demararea lucrarilor pentru canalul Bastroe a fost facuta fara consultarea specialistilor in protectia mediului si mai mult decat atat, prin incalcarea prevederilor tehnologice continute de chiar proiectul ucrainean. Astfel: lucrarile de dragare au fost efectuate in perioada clocitului, nisipul dragat a fost depozitat pe malurile bratului Bastroe. Ecologistii au apreciat ca "datorita acestor incalcari si a modului barbar al realizarii

5 Liliana Nicolae, http://www.bbc.co.uk/ .

constructiei ca si datorita sensibilitatii naturale a Deltei Dunarii" s-a ajuns la: moartea a trei colonii de chira de mare, formarea unor depozite minerale pe garla Vostohne, afectarea complexului natural de pe insula Iermakov.

Forumul ecologistilor afirma in rezolutia sa ca "in timpul constructiei canalului navigabil pe bratul Bastroe a lipsit monitorizarea efectelor asupra mediului inconjurator, fiind imposibila in prezent evaluarea consecintelor globale ale acestui proiect, mai ales redistribuirea debitelor de apa si a consecintelor acestui fenomen".

In rezolutia citata se arata ca Ucraina a incalcat prin construirea canalului Bastroe atat legislatia interna, cat si mai multe conventii internationale ratificate (Conventia de la Ramsar, Conventia UNESCO, Conventiile de la Berna si Bonn, Conventiile de la Aarhus si Espoo, Conventia Dunarii si Acordul privind speciile migratoare de pasari). Ecologistii afirma ca expertiza tehnologica prezentata de Guvernul de la Kiev "nu este sustinuta din punct de vedere stiintific, nu tine cont de opinia publica si nu este o analiza obiectiva, mai mult decat atat - nu respecta cerintele Conventiei de la Espoo". Ecolgistii au mai apreciat ca "atunci cand s-a luat decizia implementarii proiectului Bastroe nu a existat nici o analiza comprehensiva asupra cailor alternative, iar recomandarile expertilor internationali din cadrul Conventiilor UNESCO si Ramsar au fost ignorate".

Forumul ecologistilor reuniti la Odessa au acuzat Guvernul de la Kiev ca "in timpul intregului proces, din 2001 pana in prezent, datele reale privind acest proiect au fost adesea redate gresit sau falsificate, publicul a fost in mod constant dezinformat prin campanii mediatice". Mai mult decat atat "schimbarea statutului protejat al bratului Bastroe aflat in inima rezervatiei, trecandu-l la zona antropica, a fost facuta fara a se lua in considerare opiniile oamenilor de stiinta".

Dezinformarile KievuluiForumul ecologistilor a tinut sa raspunda actiunilor oficialilor ucraineni care au pornit

o campanie de promovare a proiectului Bastroe, campanie care se bazeaza pe afirmatii false. Astfel, oficialii de la Kiev au afirmat ca nu este vorba de construirea unui nou canal, ci de repunerea in functiune a unui canal mai vechi. Forumul ecologistilor sustine ca aceasta afirmatie nu este adevarata, deoarece nu a existat niciodata transport naval comercial pe bratul Bastroe, singurele vase care au circulat in trecut pe acest canal fiind cele de pescuit, care aveau un pescaj intre 1,5 - 2 metri.

O alta afirmatie a oficialilor de la Kiev este ca opozitia fata de construirea canalului Bastroe incalca dreptul Ucrainei de a revitaliza circulatia pe teritoriul sau suveran. Ecologistii au apreciat ca nici acest argument nu este adevarat, deoarece canalul Bastroe nu este singura optiune, existand si alte cai de transport care s-ar putea dovedi mai viabile, de exemplu prin golful Zebriianskaia sau pe bratul Oceakov.

Guvernul Ucrainei mai sustine ca prin construrirea canalului Bastroe nu este afectat echilibrul ecologic al Deltei si nu exista efecte adverse. Forumul ecologistilor sustine ca aceasta afirmatie este contrazisa de moartea mai multor colonii de chira de mare si de modificarea debitului de apa de pe bratul Chilia. Mai mult decat atat guvernantii ucraineni au respins orice fel de cai alternative la canalul Bastroe, fara a oferi totusi nici un fel de motive pentru aceasta atitudine.

Romanii de pretutindeni se opun construirii canaluluiParticipantii la Congresul Spiritualitatii Romanesti, desfasurat in aceste zile la Alba

Iulia, au cerut "sistarea imediata a lucrarilor incepute la Rosia Montana", propunand, totodata, "organizarea unei conferinte stiintifice internationale, multidisciplinare, pro si contra, ale carei concluzii sa stea la baza hotararii comune a Parlamentului si Guvernului Romaniei privind bogatiile Muntilor Apuseni si soarta lor", transmite Rompres. Romanii din diaspora au mai solicitat si oprirea lucrarilor de constructie a canalului Bastroe, pana la realizarea unui studiu independent de impact, la care sa participe experti internationali. Participantii la Congres,

reprezentand comunitatile de romani din 24 de tari, au subliniat ca este "de datoria noastra, a tuturor europenilor, indiferent de cetatenie, apartenenta nationala, culturala, religioasa, partinica, de a face tot posibilul ca sa se stopeze dezastrul ecologic ce se poate declansa in urma construirii acestui canal, impotriva careia protesteaza intreaga comunitate europeana, impotriva caruia protestam si noi".

Totodata Congresul Spiritualitatii Romanesti, care s-a incheiat astazi, a adresat o scrisoare presedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, in care se arata ca in zilele in care la Alba Iulia se desfasura acest forum, la Chisinau a avut loc un forum al persoanelor originare din Republica Moldova. Congresul de la Alba Iulia l-a informat pe presedintele Voronin ca in 1993, multi dintre participantii de acum la Chisinau s-au aflat in Congresul Spiritualitatii Romanesti, militand pentru idealurile mult mai largi ale intregii comunitati. In acest context, participantii de la Alba Iulia i-au solicitat presedintelui Voronin sa nu piarda sansa istorica de a se apropia cu adevarat de Romania si de romani, dincolo de existenta reala a celor doua state din dreapta si stanga Prutului.

Agresiunea ecologica a Ucrainei de la gurile Dunarii a declansat pana acum una dintre cele mai mari campanii de solidaritate a romanilor din intreaga lume: petitia electronica lansata de Romanians Worldwide Group si ziarul ZIUA la www.petitiononline.com/RomDelta a ajuns la un numar de peste 42.000 de semnaturi, fiind una dintre cele mai accesate petitii electronice din lume. De asemenea Initiativa Civica Romana - Comitetul pentru Delta Dunarii, un organism al societatii civile din Romania si Ucraina a reusit sa reuneasca adeziunea a peste 150 de organizatii non-guvernamentale. Initiativa Civica Romana - Comitetul pentru Delta Dunarii a organizat vara asta un mars de protest in Bucuresti si a inaintat protestul societatii civile romanesti Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.

Pana acum la petitia electronica amintita s-au inregistrat semnaturi din Romania, Republica Moldova si Ucraina, precum si din Africa de Sud, Australia, Austria, Albania, Belgia, Brazilia, Bolivia, Bulgaria, Canada, Cipru, Croatia, Danemarca, Egipt, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, India, Iordania, Islanda, Israel, Italia, Kazahstan, Kuweit, Liban, Lituania, Malta, Marea Britanie, Mexic, Nigeria, Norvegia, Noua Zeelanda, Olanda, Panama, Portugalia, Federatia Rusa, Serbia-Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Statele Unite ale Americii, Thailanda, Turcia, Ungaria s.a6.

8. Ucraina reia lucrarile la canalul Bîstroe

La sfîrsitul anului 2005 Ucraina a obtinut permisiunea de reluare a lucrarilor de dragare si adîncire a canalului navigabil Dunarea - Marea Neagra de pe bratul Bastroe, relateaza Agentia Rusia la Zi. Potrivit unui comunicat de presa al Ministerului Transporturilor si Comunicatiilor al Ucrainei, executarea lucrarilor pe banii statului a fost încredintata, prin concurs, întreprinderii Ustdunaivodputi, care face parte din structura ministerului. Dupa aprobarea proiectului de lucru de catre Guvernul Ucrainei si gasirea unei surse stabile de finantare, lucrarile de constructie a canalului Dunare - Marea Neagra vor fi activizate7.

Scandalul Bîstroe continua

World Wild Fund (una dintre cele mai puternice ONG-uri de protectie a mediului din lume) si Guvernul Germaniei s-au raliat la pozitia României împotriva construirii canalului

6 George DAMIAN : http://www.ziua.net/ .7 http://www.stiri.rol.ro .

Bîstroe prin Delta Dunarii, a declarat Lucia Varga, secretar de stat al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA). La cea de a IX-a întîlnire ordinara a Comisiei Internationale pentru Protectia fluviului Dunarea (ICPDR) România, alaturi de Germania si WWF, au solicitat Ucrainei sa tina seama de concluziile si recomandarile comisiei mixte create în baza Conventiei Espoo. Aceasta comisie a stabilit ca lucrarile la canalul navigabil Bîstroe au un puternic impact negativ asupra mediului, inclusiv în context transfrontalier. „Rezolutia Comisiei pentru Protectia Dunarii a fost clara: Ucraina trebuie sa stopeze lucrarile la canal si sa ne trimita studiul de impact”, a precizat Varga.

Trebuie spus ca Guvernul Ucrainei a organizat o dezbatere publica în localitatea Izmail si cu acest prilej a acreditat ideea ca nu vor exista nici un fel de efecte ecologice în urma realizarii Canalului Bîstroe. Pentru a da impresia unei veritabile dezbateri publice pe chestiunea controversata a canalului, autoritatile de la Kiev au expediat o invitatie la Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti, invitatie ce nu a putut fi onorata, din cauza ca a sosit cu doar cîteva ore înaintea dezbaterilor. O strategie asemanatoare a fost utilizata si în privinta ONG-urilor ucrainesti, care se opun realizarii Canalului Bîstroe. Astfel, la Izmail nu au putut fi analizate cu seriozitate punctele de vedere ale celor care nu agreeaza distrugerea Deltei. ONG-urile „Pecenegii” si „Ecopravo” din Ucraina au declansat procese penale împotriva presedintelui Leonid Kucima si a functionarilor de la Ministerul Transporturilor care au promovat aceasta investitie fara a se consulta cu populatia, cum prevad legislatia ucraineana si acordurile internationale de protectie a mediului la care a aderat Ucraina.

La toate cele trei întruniri cu reprezentantii Ucrainei, oficialii români au atentionat tara vecina cu privire la canalul Bîstroe. La întîlnirea bilaterala România-Ucraina, care a avut loc la Kiev, în prima decada a lunii decembrie, Lucia Varga a solicitat partii ucrainene „sa confirme sau sa infirme informatiile cu privire la reînceperea lucrarilor la canal”. Potrivit relatarilor din presa, ministrul ucrainean al transporturilor a anuntat reînceperea lucrarilor de construire a canalului. La vremea respectiva mai multi specialisti, atît români, cît si ucraineni, au precizat ca lucrarile de adîncire a canalului au „disparut”, canalul colmatîndu-se. La Kiev, România a solicitat informatii despre actiunile ce au legatura cu canalul, precum si notificarea în cazul începerii lucrarilor. „Am solicitat sa ni se transmita studiul de impact al proiectului si sa se sisteze orice lucrari la canal pîna la îndeplinirea de catre Ucraina a tuturor obligatiilor asumate pe plan bilateral si international”, a spus Varga.

Ucraina a precizat ca în prezent se fac lucrari numai în vederea asigurarii navigatiei în zona maritima a canalului. Oficialii ucraineni au declarat ca se lucreaza la elaborarea unui „proiect de cercetare stiintifica cu scopul de a stabili masurile de minimalizare a unui posibil impact negativ al canalului”.

La Viena reprezentantii tarilor dunarene au ajuns la un acord privind elaborarea unei harti cu privire la riscul inundatiilor produse de fluviul Dunarea. Urmeaza detalierea proiectului si identificarea surselor de finantare. „O astfel de harta permite evaluarea pagubelor în caz de inundatii si, în concluzie, permite luarea deciziilor privind investitiile în protectia contra inundatiilor”, a mentionat Lucia Varga8.

Ucraina nu va mai primi bani de la Conventia RamsarSecretariatul Conventiei Internationale Ramsar a decis sa nu mai acorde fonduri

Kievului. Aceasta este prima reactie concreta împotriva Ucrainei si poate reprezenta începutul sfîrsitului pentru Bîstroe. În cadrul reuniunii Comitetului Permanent al Conventiei Ramsar s-a decis ca Ucraina sa nu mai primeasca bani de la aceasta importanta conventie pîna cînd nu îsi va clarifica pozitia referitor la canalul navigabil de mare adîncime Dunare – Marea Neagra, construit pe bratele Chilia si Bîstroe din Delta Dunarii. În Comitetul Permanent al Conventiei, fiecare continent este reprezentat de cîte o tara, iar Europa este reprezentata de România. Problema Bîstroe a fost din nou ridicata de guvernatorul Deltei Dunarii, Virgil Munteanu:

8 www.greenmedia.md .

„Expertii de la Ramsar au fost foarte interesati de aceasta problema, pentru ca aveau semnale îngrijoratoare despre lucrarile de pe Bîstroe. Am avut o discutie foarte lunga cu secretarul general al Conventiei, Peter Bridgewater, care s-a aratat preocupat de subiect”.

La scurt timp dupa discutii, delegatia Statelor Unite a înaintat o propunere-soc, nemaiîntîlnita pîna acum în istoria de peste 30 de ani a Conventiei: Ucraina va fi trecuta pe o lista de asteptare si nu va mai primi bani de la Ramsar pîna cînd nu îsi va clarifica pozitia referitoare la Bîstroe. Kievul nu va mai beneficia de fonduri de la aceasta Conventie, fie ca este vorba de lucrari în partea ucraineana a Deltei, fie ca este vorba de lucrari în alte zone umede din Ucraina. Conventia Ramsar acorda în fiecare an, prin Comitetul sau de Finante, o serie de granturi, fonduri nerambursabile, tarilor care au semnat si au ratificat hotarîrile Conventiei. Propunerea partii americane nu a întîmpinat rezerve din partea nici unei delegatii prezente la reuniune si a fost adoptata. Kievul este asteptat sa adopte în chestiunea canalului o pozitie care sa fie în concordanta cu toate recomandarile facute de-a lungul timpului atît de Conventia Ramsar, cît si de alte conventii. Ucraina nu va beneficia deocamdata de cele aproximativ 120 000 de Euro de la Conventia Ramsar. Este pentru prima data în istoria Ramsar cînd se ia o asemenea decizie. Important însa este ca hotarîrea ar putea avea efectul unui bulgare de zapada, determinînd si alte conventii si organizatii sa sisteze fondurile acordate Ucrainei.

Decizia mentionata reprezinta totodata prima masura luata la nivel international împotriva Ucrainei pentru construirea canalului navigabil în Delta Dunarii. Pîna acum, organizatiile internationale si conventiile specializate în probleme de mediu, ca si institutiile politice s-au multumit doar sa critice în termeni duri Ucraina si sa formuleze recomandari cu privire la încetarea imediata a lucrarilor si prezentarea cît mai grabnica a unui studiu de impact al canalului9.

Proiectul ucrainean vizeaza construirea unui canal lung de 162 de kilometri, de la bratul Bîstroe (din Delta secundara a bratului Chilia) si pîna la portul Reni. În largul Marii Negre, în dreptul gurii de varsare a bratului Bîstroe, va fi construit un dig pentru oprirea curentilor marini. Pentru a putea demara proiectul, ucrainenii au modificat în pripa zonele protejate din zona lor de Delta. Lucrarile au început în mai 2004, iar în august a si fost inaugurat primul tronson. În ultimele luni s-a lucrat pe bratul Chilia, unde au fost identificate 11 praguri care vor fi dragate. Pîna acum, toate sedimentele rezultate din lucrarile de dragare au fost depuse în Marea Neagra, la sud de gura de varsare a lui Bîstroe si în Delta ucraineana. Au fost depuse în mare circa 2,4 milioane de tone de mîl, urmînd ca, pîna la final, sa mai fie deversate alte 2,2 milioane de tone. În ultimii zece ani, România nu a dragat atîta mîl din toata Delta. Pe parcursul lucrarilor, ucrainenii au încalcat de mai multe ori frontiera cu România, amplasînd balize de semnalizare chiar pe litoralul românesc. Nu de putine ori, chiar dragele au depasit granita. La nivel diplomatic, ucrainenii nu au recunoscut abuzurile de pe bratul Chilia10.

9 http://www.jurnalul.ro/ .

10 http://www.iatp.md/arii/text/ro/dunarea/dunare_canal.htm .