CANAL DE DISTRIBUTIE FIZIC SAU NU

CANAL DE DISTRIBUTIE FIZIC SAU NU?

INTRODUCERE Canal de distributie fizic sau nu? Aceasta este dilema pe care sunt chemate sa o rezolve astazi companiile. Este vorba despre a intelege care vor fi, in viitorul cel mai apropiat, cele mai bune politici de distributie de adoptat, decizand daca sa ne mai incredem sau nu in vechiul sistem al punctelor de vanzare. Alternativa la canalul traditional store (magazin), o reprezinta, bineinteles, o ampla gama de canale no-store disponibile in momentul de fata:vanzari pe baza de catalog, vanzari telefonice, vanzari televisive si, mai ales, comertul electronic (e-commerce).

Dupa parerea analistilor comertului cu amanuntul, in urmatorii 5-7 ani, aproximativ 40% din vanzarile cu amanuntul se va realiza pe noile canale , intre care Internet se evidentiaza cu putere, datorita ritmului sau de crestere, de neimaginat pana cu putin timp in urma. Intrebarea care se pune , in cele din urma, este urmatoarea:vom continua sa facem shopping mergand fizic in magazin, sau vom ajunge sa cumparam totul ramanand comod acasa?

Pentru a gasi un raspuns la aceasta intrebare, sa ne oprim mai intai putin aspra termenului retail marketing. Termenul englez retailing se traduce prin ceea ce , in romaneste, definim activitate de distributie comerciala cu amanuntul ; in consecinta, retail marketing nu este altceva decat ansamblul strategiilor si tacticilor de marketing specifice gestiunii punctului de vanzare si avand drept scop cresterea cifrei de afaceri. In ceea ce priveste dilema asupra sortii punctului de vanzare fizic, putem anticipa ca, probabil, comertul cu amanuntul nu se va prabusi sub greutatea, chiar daca tot mai mare, a comertului electronic. Vom asista, mai degraba, la o evolutie accentuata a sa, care ii va permite sa supravietuiasca datorita unei noi capacitati de a atrage clientul in magazin. Aceasta noua capacitate de atractie deriva din constientizarea faptului ca, concurenta prin intermediul marfurilor nu mai este suficienta:armele de cucerire a consumatorului vor fi serviciile oferite si amenajarea punctului de vanzare mai mult decat sortimentele de produse insesi. Atac periculos din partea comertului electronic, deci , dar o aparare excelenta din partea comertului traditional. CAP. 1 DE LA MARKETINGUL NO STORE LA E-COMMERCE

Dupa parerea multor esperti, globalizarea este inamica punctului de vanzare si Internet- si impreuna cu el si comertul electronic- reprezinta un pericol tangibil si imediat pentru cine se ocupa de comertul traditional. Aceasta amenintare se concretizeaza in punerea la dispozitia consumatorului de cai alternative pentru achizitionarea produselor, impingandu-l spre instrumente noi, nu intotdeauna compatibile cu sistemele obisnuite de vanzare- cumparare. In realitate, avantul Internetului nu este primul atentat la monopolul comercializarii prin intermediul punctului de vanzare:in timp, s-au succedat multe alte inovatii, intervenind, untori prin a slabi, alteri prin a intari capacitatea atractiva a magazinului.

1. CONCEPTUL SI ORIGINILE COMERTULUI ELECTRONIC Fenomenul comertului electronic trebuie incadrat si studiat in interiorul unui scenariu mai larg in timp si mai variat in tipologia manifestarilor carora le-a dat viata. Perspectiva cea mai larga ce se poate adopta este cea a marketingului no- store, adica marketingul fara punct de vanzare, categorie in care comertul electronic se incadreaza perfect. Dar cand si, mai ales, cum ia nastere marketingul no-store are prea putin sau chiar deloc de-a face cu comertul digital.

Prima forma genuina de marketing fara punct de vanzare poate fi identificata in figura vanzatorului ambulant., care vaneaza clienti batand din usa in usa si caruia, cantitatea si calitatea crescanda a magazinelor , impreuna cu mobilitatea tot mai mare a cumparatorilor ii va reduce drastic munca. Cand, apoi, in 1871, Antonio Meuci inventeaza telefonul, se deschide o alta usa pentru cine doreste sa vanda sarind peste necesitatea punctului de vanzare; astfel incat, deja in 1883, intr-o zona din nord-vestul SUA este publicata prima editie a unei carti de telefoane pentru utilizare comerciala,al carei scop era cel de a presenta o lista a produselor si serviciilor si de a permite cumparatorilor sa faca achizitii fara a iesi din casa. Cam in acelasi timp cu raspandirea telefonului, in SUA vanzarile prin intermediul cataloagelor devin parte integranta din viata multor familii, oferind un ajutor pretios mai ales agricultorilor din ariile mai indepartate si locuitorilor din comunitatile mai mici.

La inceputul secolului 20 automobilele se afirma ca mijloc de transport din ce in ce mai obisnuit si, ca urmare, au loc o serie de interventii menite sa imbunatateasca calitatea si capilaritatea retelelor stradale. Populatia castiga o asemenea mobilitate in masura sa determine criza chiar si a celor mai afirmate firme de vanzare prin corespondenta, astfel incat acestea sunt determinate sa deschida adevarate puncte de vanzare, convertindu-se la sistemul de vanzare traditional. Vorbind tot destre Statele Unite, aceasta este si soarta firmei lider in vanzari prin corespondenta SEARS, care se trasforma in cel mai important distribuitor pe teritoriul SUA, pozitie mentinuta pana in 1990, cand este depasita mai intai de K-MART si, un an mai tarziu, de WALL-MART. Pe fondul declinului general al succesului cataloagelor din prima generatie, in anii 80 debuteaza un nou filon de cataloage care, imprimate pe sartie de calitate optima si cu reproduceri color, ofera o categorie de bunuri complet detasata de bunurile de prima necesitate.Propun, de fapt, articole de lux sau semi-lux cum ar fi: bijuterii, imbracaminte de calitate superiora si la preturi ce depasesc preturile medii, mobila extravaganta, articole decorative pentru casa, jocuri pentru copii si adulti. . O serie de factori simultani contribuie la succesul acestei noi piete: in anii precedenti venitul americanului mediu a crescut peste nivelul de subzistenta; femeile, din ce in ce mai mult lucreaza in afara casei, adaugand venit dar luand din timpul alocat gestiunii familiare; crearea, de catre companiile telefonice, a numerelor verzi (toll free), datorita carora se economiseste mult in realizarea unei comenzi; eliberarea cartilor de credit valabile in toata tara si in toata lumea, datorita carora se obtin facilitati in modalitatile de plata; eficienta si competitivitatea tot mai mari a mijloacelor de transport, ceea ce reduce timpii de livrare.

Etapa urmatoare o constituie vanzarile televisive. In SUA exista inca anumite canale de televiziune dedicate in intrgime vanzarilor directe, dar se estimeaza ca acestea au ajuns deja potentialul maxim, urmand, fireste, declinul. Se folosesc de vanzatori esperti si, la orice ora din zi si din noapte, ofera un produs dupa altul. Publicul lor principal pare a fi compus din persoane singure care, pentru un motiv sau altul, raman in casa. Vanzatorii televisivi devin prietenii si idolii lor, si aceasta ii determina sa cumpere ceea ce le este propus. Atat in SUA, cat si in Europa, s-a incercat vanzarea prin televiziune a produselor alimentare, fara a se obtine, insa un prea mare succes. Problema principala o reprezinta distanta dintre client si vanzator-si costurile necesare pentru acoperirea acestei distante, mai ales in cazul bunurilor perisabile.

Dificultatile in materie de modalitati, timpi si costuri reprezinta o problema majora pentru orice forma de comert ce nu se bazeaza pe un punct de vanzare. De aceasta regula nu scapa nici ultima frontiera a marketingului no-store: comertul electronic.

1.2 COMERTUL ELECTRONIC:CE ESTE SI CUM FUNCTIONEAZAIdeea de baza este aceeasi:cumparatorul sta comod in casa sau la birou, rasfoieste pagini si pagini cu oferte imbietoare, selecteaza produsele preferate, trimite eventuala comanda si asteapta livrarea produselor la domiciliu. Diferentele fundamentale fata de celelalte canale no-store sunt : interactivitatea, vastitatea ofertei si multimea informatiilor. Interactivitate inseamna a putea dialoga, in timp real sau aproape, cu firma ofertanta-fie aceasta firma de productie sau de distributie- , datorita folosirii postei electronice.

Oferta vasta se refera, practic, la un sir de produse si servicii, practic nelimitat, atotcuprinzator, care ajunge de la carti si reviste la discuri si videocasete, de la imbracaminte si accesorii la alimente si vinuri, de la electronica si telefoane mobile la hardware si software, de la articole pentru hobby, casa si birou, la articole de sanatate, frumusete si sport, pana la masini si moto,(de cumparat sau de inchiriat) , polite de asigurare, produse financiare, vanzare de bilete si calatorii organizate. Informatii vaste inseamna ca Internet, ofera , ca sa spunem asa, acces liber la intreaga cunoastere umana, datorita sistemului simplu si imediat al linkurilor (sau legaturi hipertextuale ), prin intermediul carora utilizatorul sare de la un argument la altul, navigand printre pagini web, programe de instalat si adrese de posta electronica, imagini, sunete si aplicatii executabile on-line. In felul acesta orice posibil cumparator se poate documenta detaliat aspra oricarui aspect al tranzactiei pe care, eventual, va dori sa o incheie.

Faptul surprinzator este ca, pentru a se arunca in acest ocean imens de oportunitati este suficient sa fii in posesia unui PC, un modem si, bineinteles, o linie telefonica. Sa incercam acum sa sintetizam modul de functionare al comertului electronic dintr-un punct de vedere strict operativ, pentru a intelege ce se intampla efectiv, din momentul in care un cybershopper-adica cel ce face cumparaturi prin intermediul computerului- se conecteaza la Internet si pana cand intra efectiv in posesul bunurilor achizitionate.

La fel cum, cel ce trebuie sa faca cumparaturi ia masina, merge la supermarket, se invarte printre rafturi, alege marfurile si le pune in carucior, tot asa, cybershopper-ul se conecteaza la Internet,intra in cybermarket, rasfoieste cataloagele video , selectioneaza bunurile si efectueaza comanda dupa modalitatile -on-line sau off-line prevazute. Modalitatea cea mai raspandita pentru a trimite comanda este on line si consta in completarea unui modul preimpostat. Alteori, acest modul nu exista si utilizatorul va trebui sa-si manifeste cererea prin email.

In acest punct se pune o problema juridica, in termeni de incheiere a contractelor pe Internet. Comertul electronic se bazeaza, de fapt, pe ofertele comerciale din partea firmelor si accptarea acestora de catre cumparatori : dar cand, cu exactitate, se poate considera incheiat contractul intre parti? Este nevoie sa facem distinctia intre doua cazuri, in functie de propunerea commerciala, care poate fi :

-specifica, comunicata prin e-mail unor comparatori potenziali specifici;

-generica, comunicata prin intermediul unor pagini web atragatoare nediferentiat tuturor utilizatorilor Internet.

In primul caz este vorba de oferta commerciala in sens propriu, adica o propunere juridica care obliga firma imediat. In cazul in care oferta este urmata de un mesaj de acceptare a ei de catre consumatorul tinta, contractul se considera incheiat (perfect).Este vorba, deci, de un vanzator ofertant si un cumparator acceptant.

In cazul propunerii generice, vorbim mai degraba de o invitatie de a lua contact, invitatie adresata de firma consumatorilor. Firma nu poate cunoaste dinainte identitatea sau numarul utilizatorilorcare vor raspunde ofertei sale cu intentia de a incheia afacerea. Si atunci, este mai prudent, din partea vanzatorului, sa precizeze ca nu se trateaza de propuneri juridice, ci doar de invitatii de a intra in negociere, introducand, de exemplu texte precum fara obligatii sau cu exceptia confirmarii. In acest caz, utilizatorul care completeaza formularul de comanda electronica este primul care se obliga sa ramana angajat la contract, in timp ce contractul se considera incheiat doar in urma mesajului succesiv de confirmare din partea firmei. Vorbim, deci, destre un cumparator ofertant si un vanzator acceptant. Un alt aspect de clarificat priveste modalitatile de plata.In primele experiente de tranzactii prin Internet plata se efectua in afara Retelei, de exemplu prin bonific bancar sau ramburs, la livrarea pachetului.Bineinteles, dezvoltarea comertului electronic nu se putea opri la aceste modalitati de plata atat de tradizionale si lente, astfel incat, curand au fost introduse mijloace de plata alternative, printre care se evidentiaza cartea de credit: acest sistem este accptat de aproape toate siturile comerciale si, inca pentru multi ani, va fi forma de plata dominanta pentru tranzactiile pe Internet. O analizza recenta realizata de catre BizRate pentru Visa USA atesta faptul ca, cartea de credit acopera 93% din tranzactiile on line, fata de un simplu 25% din tranzactiile off line.

CAP. 2 APARAREA MARKETINGULUI TRADITIONAL

2.1 DESPRE FLAGSHIP STORE

Strategiile brandingului vertical orientat spre coerenta valorilor, a imaginii, a stilului, a pastrarii specificului la toate nivelurile filierei, pana la punctul de vanzare, au determinat aparitia asa numitelor flagship store, o inovatie in cadrul comertului cu amanuntul inca putin analizata. Flagship store sunt un fenomen relativ recent aparut in ultimii 15 ani. Se disting prin dimensiunile lor, care le depasesc mult pe cele ale boutiqurilor monomarca tradizionale, se intind pe mai multe niveluri, de obicei si isi au sediul in strazi de prestigiu.Sunt o declaratie, un manifest de forta si putere a marcii, cu scopul de a impresiona consumatorul. In general, intra in strategiile de dezvoltare internationala si sunt finantate din bugetul de marketing. Nu se deschid cu scopul de a aduce profit, ci cu obiectivul de a intari imaginea brandului.Reusesc, prin intermediul spectacolului sa transforme actul de a face shopping intr-o experienta unica si aduc conceptul de branding la extrem. Brandul este transformat, practic, intr-o icoana. In cazurile cele mai reusite, magazinele flagship store tintesc la acoperirea mediatica ca si atractii turistice. Un flagship store reprezinta extensia brandului in comertul cu amanuntul,reprezinta marca ce devine stapana a teritoriului, reinterpretand spatiul arhitectonic pentru a influenta clientul final.

Primul flagship store a fost construit de Ralph Lauren in 1989 la New York. Ambientul luxuos, cu mobila din lemn masiv , covoare orientale si ramuri de orhidee introduce vizitatorul intr-un fel de locuinta nobila ce reconstruieste stilul Angliei Antice pe care stilistul il dorea pentru punctul de vanzare propriu.

A doua etapa, fundamentala, in istoria magazinelor flagship este reprezentata de Nike Town. Nike a fost una dintre primele companii care a creat un flagship store cu obiectivul de a aplica in proiectarea spatiilor de vanzare monomarca aceeasi dorinta de performanta si inovatie applicate in cazul proiectarii produselor proprii.

Magazinele Nike Town sunt realizate ca si cum ar fi o sala a viitorului, un music club, un muzeu fotografic si un enorm punct de vanzare tehnologic. Nike acorda o atentie deosebita culturii sportive locale, realizand pavilioane unde se poate juca fotbal, rugby, basket sau volei. Obiectivul Nike, construirea acestui flagship store, era sa realizeze un punct de intalnire sub semnul experientei brandului Nike. Magazinele Nike Town au ajuns aproape sa faca parte din traseul turistic al oraselor, si, in unele cazuri, cu mar fi cel al orasului Chicago, reprezinta principala atractie turistica, cu un milion de visitatori pe an.

In 2000 ia sfarsit faza de pionerat a magazinelor flagship store si marile companii multinationale, multinationalele de lux, incep sa investeasca importante resurse, nu doar financiare, ci si creative, in proiecte noi de magazine tip flagship. Facand o recere in revista succinta a celor mai semnificative flagship store costruite recent, trebuie sa amintesc magazinul de tip flagship store al lui Louis Vuitton din Tokyo, al carui scop principal il reprezinta comunicarea marcii. Scopul principal al acestuia il reprezinta comunicarea marcii.

In 2001, Prada, la New York, creeaza Epicentrul, in inima Manhattanului, care se distinge mai ales prin tehnologia avanzata; comunicarea in punctul de vanzare se realizeaza prin intermediul tehnologiei:cabinele de proba sunt dotate de telecamere care proiecteaza imaginile in monitoare.

In 2003 Prada construieste un al doilea Epicentru la Tokyo sub forma unui turn de cristal cu o piele de sticla asemanatoare unei membrane organice trasparente care elimina linia de demarcatie dintre interior si exterior. In 2004 acesta este urmat de un al treilea Epicentru, la Los Angeles Cel mai mare flagship store in Asia a fost inaugurat in anul 2001 la Tokyo de Hermes, in intteriorul caruia se gasesc un mic muzeu, un spatiu dedicat expozitiilor temporare, o casa multimediala, laboratoare pentru artizanii casei Hermes, o gradina si, evident, cinci niveluri dedicate vanzarii. Avand in vedere aceste exemple, o intrebare se impune:ce factori imping un numar tot mai mare de grupuri industriale lider (intre care Apple, Sony, Omnitel, Puma, Adidas, Fila, Pucci , Fendi, Benetton, Trussardi, Armani, Dolce&Gabbana, Immeuble Kenzo) sa deschida magazine de tip flagship store ?

2.2 Factorii de dezvoltare a magazinelor de tip flagship

Un studiu efectuat in Italia in randul unor companii din sectoarele serviciilor, modei, restauratiei si no-food a scos la ideala urmatoarele motivatii in proiectarea si deschiderea unor magazine flagship: Comunicarea valorii marcii;

Servirea unor noi segmente de piata;

Sustragerea de la distributia traditionala;

Crearea unei relatii directe cu consumatorul;

Folosirea punctelor de vanzare ca si laboratoare de marketing;

Emotionarea clientilor in punctele de vanzare;

Reducerea costurilor de distributie.

Intre factorii calitativi relevanti care determina un numar tot mai mare de companii sa se dezvolte prin deschiderea de magazine de tip flagship monomarca, se disting urmatorii, conform aceluiasi studiu:

1. schimbarile survenite in raportul industrie-distributie;

2. criza sistemului de comunicare in masa traditional si a metodelor de marketing traditional;

3. schimbarile in structura si dinamica cererii;

4. afirmarea dimensiunii nemateriale a marcii.

1. Concentrarea si cresterea puterii distributiei strage dupa sine riscul unei distonatii crescande intre continutul publicitatii producatorului si cel al publicitatii distribuitorului in punctul de vanzare. Necesitatea integrarii in jos este, deci, determinata si de cautarea unor sinergii intre comunicarea marcii la nivel industrial si cea folosita de distributie pentru si in punctele de vanzare, intr-o noua logica a marketingului vertical.2. Pierderea de eficacitate tot mai mare a mijloacelor de comunicare in masa si dificultatile de firmare a noilor canale de mediatizare au un efect de revitalizare a componentelor comunicative cele mai tradizionale, cu mar fi punctele de vanzare. Campanile de comunicare traditionala se dovedesc inefficiente in a satisface exigentele de marketing tot mai rafinate ale marcilor lider. Devine din ce in ce mai dificila activarea unei comunicari cu consumatorul utilizand mijloacele de comunicare in masa, incapabile sa segmenteze si sa microsegmenteze piata si sa urmareasca schimbarile tot mai rapide ale cererii. 3. Consumatorul, astazi, este supus unui exces de informatii care ii creeaza dificultati in orientare; prin urmare, el este in cautarea unor noi elemente care sa ii ofere siguranta in procesul achizitionarii unui bun sau serviciu. Punctul de vanzare a devenit noul element de apreciere a atributelor nemateriale ale marcii. In mod deosebit, amplasarea punctului de vanzare, dimensiunilemagazinului, serviciile accesorii oferite, personalul, profilulu clientilor care frecventeaza magazinul, renumele arhitectului care a proiectat magazinul, sunt utilizzate de consumator ca si purtatoare ale valorii marcii, toate acestea pe fondul accentuarii dimensiunii nemateriale a marcii. 4. In baza interpretarii semiotice (stiinta care studiaza semnele), marca de succes evoca o lume posibila si istoriseste povesti ca si cu mar fi o opera literara, teatrala sau cinematografica. Dezvoltarea magazinelor de tip flagship poate fi vazuta ca o incerare de a face cat mai credibila lumea evocata de marca. Metodele marketingului si a comunicarii in masa tradizionale si-au pierdut credibilitatea in procesul de costruire a lumii marcii. In schimb, in noile puncte de vanzare, se regaseste sistemul de valori al carui purtator este brandul, si consumatorul care intra in magazin poate, in acest fel sa faca o experienta in contact direct cu marca, scufundandu-se complet in lumea sa posibila. Magazinele de tip flagship devin, astfel o incarnare reala a imaginii marcii. Punctul de vanzare este inglobat in lumea marcii si devine simbolul concret al acesteia. Iata cum, un flagship store ofera solutii de marketing pentru o companie la problemele aparute mai ales in mediul extern al acesteia, deschizand noi strazi de promovare.

2.3 Conditii de succes pentru flagship store

Pentru un succes deplin al unui magazin de tip flagship, un studiu efectuat in Statele Unite a evidentiat sase factori principali:

1. existenta unei identitati de marca bine delineate, care sa sreveasca drept element de riferiment pentru elementele proiectului;

2. furnizarea unui avantaj legat de marca.Un magazin de tip flagship nu trebuie realizat ca un muzeu al marcii, si nici nu trebuie sa fie un parc de distractii, care nu are nimic in comun cu marca. El trebuie proiectat si realizat in jurul unui beneficiu relevant si original.

3. valorificarea maxima a caracteristicilor principale ale marcii. Intr-un asemenea magazin trebbie sa se regaseasca toate caracteristicile si valorile marcii:simboluri, culori, muzica, traditie si liniile de produs exclusive, intr-un cuvant, lumea marcii. 4. oferirea posibilitatii unei experiente de comparare de neuitat, productiva, distractiva si excitanta.

5. innoirea permanenta, introducerea unor elemente noi in masura sa ofere consumatorilor o experienta mereu noua.Innoirea doar a produselor nu este suficienta pentru a face acest lucru. Pentru a evita crearea, in magazin, a unei atmosfere depasite, previzibile, deja esista o tendina de a inlocui partial elementele de mobilier si decor intr-un ritm accelerat. 6. exploatarea magazinelor de tip flagship pentru capacitatea lor de a invata, utilizandu-le ca laboratoare de marketing pentru a esperimenta solutii noi, pentru a le descoperi pe cele mai apreciate de consumatori si a le aplica din nou. Punctele de vanzare monomarca ar trebui concepute si gestionate cu obiectivul de a face dine le locuri unice si singolare. Ar trebui sa comunice valorile marcii si sa teatralizeze lumea acesteia. Sa produca senzatii fizice si emotive care sa determine clientul sa prelungeasca permanenta si sa se intoarca. Concluzii

Am inceput acest studiu cu intrebarea Canal de distributie fizic, sau nu?Am aratat cum, pe fondul accelerarii ritmului vietii insesi a individului , comertul electronic, care iti permite sa achizitionaezi orice stand comoda casa, castiga tot mai mult teren. In aceste conditii, preocuparea companiilor a fost si este cum sa revitalizeze contactul cu consumatorii, pentru a le putea comunica valoriale marcii proprii si a-i putea convinge cu alte instrumente decat cele ale comertului pe internet. Pentru ca, pe Internet, sustin Al Ries si Laura Ries in cartea lor intitulata Cele 11 legi imuabile ale iternet brandingului , pretul a devenit principalul coordonator al domeniului vanzarilor retail. Daca ceea ce vor clientii cu adevarat sunt preturi mai mici, atunci locul unde trebuie sa-si faca cumparaturile este Internetul. (Al Ries &Laura Ries, Cele 11 legi imuabile ale Internet brandingului,pg. 184). Tot ei observa ca, Probabil ca majoritatea firmelor nu isi vor desfasura afacerile prin intermediul spatiului virtual. Dar revolutia Internetului va obliga fiecare firma sa isi adapteze strategia. (pg. 188). Mai mult decat atat, s-ar putea adauga, sa gaseasca noi solutii de marketing. Pe acest fond au aparut magazinele de tip flagship, avand un rol determinant in afirmarea imaginii marcii si in crearea greutatii brandului.

De multa vreme marketingul a inceput sa conceapa punctul de vanzare nu doar ca spatiu in care are loc actul de cumparare, ci ca un loc in care ia forma o experienta accentuata si care ajunge dincolo de relatia comerciala dintre companie si consumator.

Punctul de vanzare multiplica ocaziile de contact cu consumatorul si se dovedeste in mod deosebit eficient pentru marcile care doresc sa-si construiasca rapid notorietatea si sa se internationalizeze in timp scurt.

Magazinul de tip flagship este o incarnare fisica, reala si, mai ales, durabila, pentru marca. Crearea spectacolului pentru a surprinde ii permite consumatorului sa se joace cu marca, sa experimenteze, sa se distreze si sa descopere noi dimensiuni ale marcii , comunicate prin intermediul arhitecturii si miscarii spatiilor.

Marindu-si vizibilitatea si demonstrand capacitatea sa de a exista dincolo de ceea ce ofera, marca, prin intermediul magazinului flagship, incearca sa propuna simboluri si o cultura mai mare a brandului. Se impune doar o ultima observatie, si anume, ca in Romania magazinele de tip flagship se afla inca intr-o faza incipienta si le putem gasi doar in Bucuresti, putand exemplifica cu Extenso sau Kartell.Putem , insa, preconiza ca, in scurt timp, incepand mai ales din acest an (2007), punctele de vanzare de tip flagship vor deveni parte integranta a preocuparilor si a strategiilor de marketing pentru multe companii care activeaza pe teritoriul nostru. PAGE 1