7/22/2019 Can Tonier Ul

1/4

"Cantonierul" de Francesco Petrarca

" Tu, care auzi sunetul, n rime mprtiate... "

Reprezentant de frunte al liricii universale, Francesco Petrarca a fost unul dintre primii umanisti aiRenasterii. Gloria sa literara, a fost recunoscuta mai cu seama, de la florilegiul de poeme scrise inToscana, inchinate iubitei sale Laura de Noves, reunite sub titlul "Cantonierul". Aceasta masiva

culegere de poezii de dragoste surprinde prin delicatete, armonie, cultul pentru frumos si marea eiputere de idealizare a femeii. Marcand dorinta despartirii de lumea mistico-scolastica a EvuluiMediu, ,,pe care intelectul o admite , dar pe care inima o respinge, iar inchipuirea o condamna''(Francesco de Sanctis), poemele lui Petrarca se caracterizeaza printr-o perfectiune prozodica faraegal si exprima sentimentele si starile sufletesti ale unui indragostit fara leac: duiosia, melancolia,visarea.

Iubirea neimpartasita pentru Laura, sa ntlnit pentru prima dat n 06 aprilie 1327, este n centrulvieii spirituale a lui Petrarca, poetul crede c, pe baza studiilor pe clasici, totul a devenit spontanliteratura de specialitate. Cu literatura, Petrarca a devenit profesor de via i a fondat prima leciede umanism . Petrarca se simte n cutare de linite.Plin de durere acesta plange dupa mortea iubitei sale Laura.

n poezia lui Petrarca sunt descrise sentimentele fata de iubita sa Laura. Laura este femeia pe carepoetul o iubeste enorm i este punctul de sprijin al poetului. Chipul ei, trasaturile ei umane, ochiiei frumosi, parul sau blond, sunt inspirate de oameni reali.

A doua parte din "Cantonierul" nchide cu piesa Fecioarei, n care poetul i implor iertare i iexprim o dorin intens de a depi orice conflict, pentru a gsi n cele din urm pacea. Coleciaa fost mprita n dou pri de ctre editori: rime i poezii dupa moartea Laurei . Petrarca acompus aceste poezii care o includ att pe Laura cat i pe alte femei (comparate cu Laura), dupa1348. Acesta a pretins c a scris atunci cnd iubita lui era nc n via i a adugat si altele, n

scopul de a arata ca iubirea pentru Laura este pura. Toata viata a iubit-o pe laura, a divinizat-o.A vazut-o prima data cind avea 23 de ani si desi Laura moare dupa 21 de ani , de ciuma descrisade Boccaccio in "Decameronul" , Petrarca o cinta in 2 registre: primul cu tonul bucurieipermanente de a se invirti in jurul acestei existente luminoase si urmatorul, cernit si neconsolatde moartea prematura.

O personalitate a renasterii

Francesco Petrarca

Comsulea Andrei Clasa a IX-a F April 27, 2011

2

7/22/2019 Can Tonier Ul

2/4

I Date biogra@ice

Francesco Petrarca, nascut pe 20 iulie 1304 la Incisa, a fost un scriitor, poet si umanist italian

din secolul al XIV---lea, unul din cei mai importanti poeti lirici ai literaturii italiene. In special

forma perfecta a sonetelor sale s---a impus si in afara spatiului de limba italiana, in@luentandlirica europeana ("Il Petrarchismo"). Pe langa cunoasterea profunda a autorilor clasici si a limbii

latine, operele sale scrise in "volgare" au jucat un rol precumpanitor in dezvoltarea limbii

italiene vorbite intr---o limba literara. Prin convingerea sa asupra stransei legaturi intre cultura

clasica si invatatura crestina, Petrarca a contribuit la dezvoltarea umanismului european, care

reuneste aceste doua ideale. Alaturi de Dante Alighieri, Petrarca este unul din principalii

precursori ai Renasterii.

Dupa copilaria petrecuta in Toscana, in 1311 familia se muta la Carpentras, in Franta, aproape

de orasul Avignon, unde Petracco spera sa obtina o slujba la curtea papala, care isi avea in

acel timp sediul in Avignon. Desi avea inclinatii literare, manifestate precoce in studiul autorilor

clasici si in compuneri ocazionale, Francesco este trimis mai intai la Montpellier, apoi laBologna, pentru a studia Dreptul civil. Dupa moartea tatalui, Petrarca se intoarce la Avignon,

unde intra in serviciul Bisericii.

In ziua de 6 aprilie 1327, o intalneste, in biserica Sainte Claire din Avignon, pentru prima data

pe Laura (probabil Laure de Noves), pentru care dezvolta o pasiune, devenita legendara prin

trainicia si puritatea ei. In jurul anului 1330, dedicat carierei ecleziastice, devine capelanul

cardinalului Giovanni Colonna, ce apartinea unei ilustre si in@luente familii romane. Intreprinde

numeroase calatorii prin Italia, Franta, Olanda si Germania. La Lttich descopera doua Oratii ale

lui Cicero.

Paralel cu formatia sa culturala, se angajeaza si in activitatea politica, initiind campania pentruintoarcerea sediului ponti@ical de la Avignon la Roma. La Neapole, sub patronajul regelui

Robert d'Anjou, organizeaza manifestari literare, in cursul carora citeste din poema eroica

"Africa" abia terminata (1340), sustine discutii asupra poeziei, artelor si autorilor clasici. In ziua

de 8 aprilie 1341, senatorul Orso dell'Anguillara il incoroneaza ca "Magnus poeta et historicus".

In 1343, in trecere prin Verona, descopera primele 16 carti ale Epistolelor lui Cicero adresate

lui Atticus si Brutus Albinus. A@lat in Parma, in ziua de 19 mai 1348 ii parvine vestea mortii

lui Laura, in timpul marii epidemii de ciuma care bantuia in vestul Europei. In Florenta, se

intalneste in 1350 cu scriitorul Giovanni Boccaccio, cu care era mai de mult in corespondenta.

Ambii poeti au contribuit printr---o activitate perseverenta la redescoperirea antichitatii clasice,

respingand preceptele scolasticei medievale.

Francesco Petrarca traieste in Milano, ca oaspete al lui Giovanni Visconti, arhiepiscop si

conducator al orasului. Refugiindu---se de focarele epidemiei de ciuma, il gasim in anii 1361

pana in 1374 in Padova, Venetia si Arqua. Aici isi sfarseste zilele pe 18 iulie 1374. A fost

inmormantat in curtea casei parohiale din localitate, mai tarziu osemintele sale @iind

transferate intr---un cavou de marmura alaturi de biserica. La 5 aprilie 2004 a fost comunicat

rezultatul analizei craniului conservat in mormant: craniul apartine unei femei, decedata in

aceiasi perioada, deci nu poate @i al lui Petrarca.

II Date despre creatia sa

In anul 1327 se aeaz episodul ntlnirii Laurei, cea strlucit prin virtui, pe care a vzut---o

7/22/2019 Can Tonier Ul

3/4

ntiaoar n biserica Sfnta Clara din Avignon si va avea sa scrie despre ea. Istoricii au

identi@icat---o cu Laura, @iica lui Audibert de Noves,din Avignon, care, cu doi ani n urm se

cstorise cu Hugues de Sades i avea s moar, n cursul uneiepidemii de cium, n 1348.Dup

ndelungi cltorii, Petrarca se rentoarce n Provena i se aeaz la Vaucluse, locul cntatn

versurile pentru Laura: vrjit de dulcea frumusee a locului, mi---am dus acolo crile i mi---am

ornduitlocuina. Aici ncepe viaa de meditaie i de creaie, ntr---o singurtate voit, poetul

fugind de preaplicticosul Avignon i mrturisirea pe care o face despre bucuriile acestei izolri

este a unui romantic cu totul modern, ndrgostit de natur. Aici sunt scrise, ncepnd din 1324

i pn trziu, n 1353, cele maimulte dintre poeziile care alctuiesc Canonierul (Il

Canzoniere).Exist dou diviziuni inegale ale operei lui Petrarca, diferite nu numai prin limb,ci

prin coninuti scop, n latinete trebuind s @ie scrise poemul eroic, epistolele i tratatele, i

n limba comun,il volgare,versurile de inspiraie prea personal pentru a @i demne de limba

anticilor,Rimele.

Opera poetic n latinete este creaia de prestigiu a poetului, aceea care ntre contemporani l-

--afcut s merite ncoronarea pe Capitoliu.Africa, nceput n 1337 la Vaucluse i publicat

postum, n1395, povestete, n cele nou cri scrise n hexametri, faptele celui de---al doilearzboi punic i victorialui Scipio asupra Cartaginei.Petrarca este i poet liric n limba latin,

alctuind, sub titlul deBucolicum Carmen, culegerea de dousprezece egloge a cror tem se

leag strns de motivul dominant al meditaiei sale @iloso@ice,nfind con@lictul dintre

credina religioas i iubirea gloriei lumeti.Epistolele i tratatele sunt opera @iloso@ic latin

cea mai preioas a lui Petrarca. Cele dinti suntgrupate n Epistulae ad familiares (350 de

scrisori, alctuind 24 de Cri) i Seniles (17 Cri). Secretum, scris n 1324---1343, sub

impresia hotrrii recente a fratelui Gherardo, de a se clugri,este, nu un dialog @iloso@ic

care s expun o certitudine consolidat, ci o confruntare patetic ntre douconcepii despre

lume, cea cretin i cea laic---preumanist. III --- De ce este un om al renasterii?

Baza spirituala a renasterii a cunoscut---o umanismul. Poziie @ilozo@ic care pune omul ivalorile umane mai presus de orice, orientndu---se n special asupra omului ca individ. Omul

constituie astfel valoarea suprem, este un scop n sine i nu un mijloc. Umanismul implic un

devotament pentru cutarea adevrului i moralitii prin mijloace umane, n sprijinul intereselor

umane. Axndu---se pe capacitatea de autodeterminare, umanismul respinge validitatea

justi@icrilor transcendentale cum ar @i dependena de credin, supranaturalul sau textele

pretinse a @i revelaii divine.

Petrarca a fost un umanist si un om de stiinta, istoric, arheolog, cercetator al manuscriselor

antice. Culegerea cuprinde n cea mai mare parte sonete, urmate de canzoni, sextine, balade i

madrigale i au drept coninut cu precdere exprimarea pasiunii sale nemrginite pentru Laura.

Cu aceast oper a lui Petrarca literatura devine element precumpnitor n via ca prim lecie

a umanismului.

n poezia sa, descrierea sentimentelor apare n opoziie cu peisajul, suferina, durerea, dorina

de ispire devin speran, i chiar plnsul morii @iinei iubite se transform n trans@igurarea

Laurei, care coboar consolatoare din ceruri. Laura, femeie superioar creia poetul i aduce

omagii, nu are nimic de supraomenesc, este un model de virtute i frumusee, ns @igura ei

nu palpit de via, trsturile sale umane, ochii frumoi, prul blond, sursul dulce, se repet

imuabil i totui ea constituie punctul ideal de sprijin n jurul cruia se desfoar viaa

sentimental a poetului. Culegerea se ncheie cu un cntec adresat Fecioarei ("Alla Vergine"),

creia i solicit protecie.Principiile umanismului se regasesc in operele lui Petrarca,mai ales in capodopera

Cantonierul,a carui principala tema este o femeie,Laura,pe care Petrarca a intalnit---o in jurul

7/22/2019 Can Tonier Ul

4/4

anului 1327.Scopul acestei opere este de a o slavi pe Laura,intrebari legate de relatia iubire

crestinism aparand pe tot parcursul operei.Petrarca,are un obiect pozitiv,de a face omul mai

bun,femeia in cazul acesta.El are incredere in frumusetea ei,in inteligenta ei,respectand in

acelasi timp dogmele crestine. IV Analiza unei creatii : Cantonierul.

1.Cea mai valoroasa opera poetica a lui Petrarca, scrisa n limba italiana o constituie

Cantonierul, volum ce cuprinde n cea mai mare parte sonete (dar si madrigale sau balade)

inspirate de iubirea lui pentru Laura de Noves si divizate n: n timpul vietii doamnei Laura si

Dupa moartea doamnei Laura. Poeziile evoca, n imagini vibrnd de sensibilitate, momente ale

ntlnirilor cu iubita. Toata gama starilor su@letesti ale ndragostitului si gaseste expresia n

poezia lui Petrarca.

Mai mult dect Beatrice, din care Dante facuse un simbol, Laura este o femeie vie, o prezenta

poetica legata cel mai adesea de cadrul natural.

Scrise n limba comun,volgare, compoziiile Canonierului i se preau scriitorului nite

simplepcate de tineree de a cror faim el nsui se mira recunoscnd c se citesc mai

bucuros dect operele pe care le scrisese cu intenii mai serioase i cu mintea mai

adnc.Motivul inspirator este Laura, poate aceeai cu Laura de Sades, iubita i pstreaz de---a lungul ambelor cicluri realitatea individual i nu se convertete, ca Beatrice, ntr---un simbol

al @iloso@iei.nchinate ei, bucuriei iubirii apoi durerii morii i n @ine ndoielilor i pocinei,

Canonierul este, privit tematic, istoria i jurnalul unei iubiri care se ncheie de dou ori

dureros: prin moartea iubitei i prinrenegarea iubirii ei n numele credinei, sub imperiul

gndului morii i al nimicniciei omului. nceput n spiritul unei mari admiraii a frumuseii, n

sonetele care zugrvesc concret toate componentele frumuseiiLaurei, ntr---un portret care

anun chipurile din Primvaralui Botticelli, Canonierul se ncheie cu Canona adresat

Fecioarei,cnt de umilin i de renunare. Dar tocmai strbaterea acestui drumconfer unitate

i structur Canonierului i constituie modernitatea lui.

Petrarca a creat limbajul liricii moderne a iubirii, a exprimat suferina ateptrii i adeprtrii,bucuria speranei i a revederii; reluarea multiform a aceleiai teme a iubirii dulci i

chinuitoare va creala imitatori clieul petrarchesc. Un lucru impresionant in opera lui Petrarca o

reprezinta cultivarea trupului,in afara de cea a spiritului.

Ostil timpului indiferent, poetul i apropie ns natura i gsete n ea ecoul sentimentelor

lui.Este o natur romantic, con@ident a poetului, aceea a locurilor singuratice unde el se

refugiaz; dar orict ar @i de frumoas, ea nu are sens pentru el dect dac i amintete

ochii frumoi i suavi ai Laurei.

2.Consider Cantonierul cea mai importanta opera a lui Petrarca deoarece ea reprezinta o

meditatie asupra omului.Se bazeaza atat pe aspectele bune ale @iintei umane,cat sip e cele

mai putin bune.Pot spune ca aceasta opera este si o opera tip a renasterii,ea @iind exemplul

cel mai potrivit al poeziei de iubire,amintind in acest fel de antichitatea greaca.