ION ARAMA

Campiade foc

ROMAN

ffuNvrns

CAPITOLUL I

l.

- Egti un monstru, spuse Frdulein Grete. Un monstru cu

idei geniale.

Omul inalt, adus de spate, se ridici din fotoliu. in salonul

larg, plin de lumini, cu mobile pufine gi joase, el pirea gi maiinalt. Se apropie de fereastra care dldea in stradi. Pe caldarimduruiau surd rolile unor tunuri trase de cdte patru perechi de

cai voinici. in citeva clipe, zgomotul deveni asurzitor; o vibrafieprofundi gi egali stipini aerul din cameri; zgomotul descrescu,

se auziri zorniind mirunt pdhirelele de pe tava de argint. Omuladus de spate vorbi, fbrl si se intoarci spre Frlulein Grete:

- Sunt un profesionist, pipugo. inleleg si-mi fac meseria

cAt mai bine. Daci ag fi invifitor, a9 pregiti nigte qcolari mo-del. Daci m-ag face negustor, ag ajunge un om bogat.

- Nu te vid practicdnd altl meserie, rAse ea. S-ar spune ciai fost creat pentru asta. Sau o faci din patriotism?

- Patriotism! Poveste bunl pentru ziare. intr-o seari, dupice beau un pahar de coniac mai mult, o si-1i povestesc citeceva din viala mea. Patria, in ceea ce m[ priveqte, e cea care

plitegte mai bine. Am lucrat pentru un far gi pentru doi can-

celari; ba o dati mi s-a intimplat si aduc unele servicii guver-

nului majestifii sale britanice. Dar astea sunt poveqti de spus

dupi ce ies la pensie. Daci apuc si ies la pensie...Dansatoarea igi ciitini capul rnic; buclele blonde jucari

decorativ pe mitasea albastri, aruncatl neglijent deasupra

fotoliului in care stitea. Ofti, igi examini unghiile ingrijite gi

spuse pe un ton voit indiferent:

- Nu-mi place starea dumitale de spirit. De fapt, te cunosc

de-un an gi tot n-am izbutit si aflu ce gdndegti.

- Nici nu trebuie. Ar fi o inutili pierdere de weme. E rizboi,drdgufo, qi in rizboi n-ai timp s4 gandegti. Acfionezi, asta-i!

Frdulein Grete ciuguli delicat cdteva stafide de pe farfuri-oari qi-gi turnd in plhirel. Omul adus de spate se agezi dinnou in fotoliu, igi scoase ceasornicul din buzunarul vestei, ilprivi gdnditor o clipl, il puse la loc qi lovi misula cu palma:

- Se-fi spun ce trebuie si faci. Te imbraci in doliu qi ieqi pe

strad6. Te duci in piafi, in stafiile de tramvai, la brutirie.'.Oriunde vezi lume adunat6. Scofi batista, incepi si suspini:

,,Siracii rominii nogtri!" Se va gisi cineva sl te intrebe despre

ce e vorba. ,Cum, n-a!i aflat? Am fost invinqi la MlriEeqti..."

$i plingi mai tare. Dupi asta, te prefaci cd aivitzttt un polilistqi o iei din loc.

- $i daci apare intr-adevit un polilist?

- Mai bine si nu apari. Daci e de-al nostru, o si te ia la

zor ci-i plingi pe romdLni. Poate si te gi aresteze. Avem in-strucliuni si ieprimim orice manifestiri patriotice. Iar dacipolilistul e romin, iar nu-i bine. O si te acuze ci risp6n-degti zvonuri.

- Frumoasi incurclturi', murmuri ea'

- Ai ieqit tu din incurcituri mai mari. Daci te aresteazd,

nu te apuca si faci scandal pe stradi. Mergi linigtiti la secfie,

spui parola qi intr-un minut eqti liberl. Dar pini acolo, nici o

vorbd, nici un protest, infelegi? N-avem nevoie de manifesta-

fii. Bucuregtenii abia agteapti un prilej si-gi verse necazul pe

noi. Iar guvernatorul vrea linigte.

- Linigte, dupi ce le dau o asemenea veste?

- Tocmai pentru asta e buni vestea. Ca si-i cumin{im.Aflind cb e jale pe front, au si se imbldnzeascl gi-au si-gi lase

nasul mai jos.

- Crezi,intr-adevir?

Omul adus de spate ficu o strdmbituri:- $efii-nogtri cred. Iar eu indeplinesc ordinul lor. Nu-mi

permit si am pireri personale. Se ridici, igi netezi cu pal-ma pirul cenugiu: Ei, destuli conversa{ie, si trecem la trea-bi. Toati ziua de azi, asta faci: umpli Bucuregtiul cu vesteacea buni.

- Bucuregtiul e mare.

- Ai impresia ci egti singuri? Colegii nogtri au inceput siumble prin orag de cAnd s-a luminat de ziul.

Dansatoarea gusti din coniac, respiri addnc, imbujoratide tiria biuturii, gi intinse spre el mAna cu paharul.

- $i daci lumea mi ia din scurt? Au si mi intrebe de undeam aflat, daci e sigur, au si-mi ceari aminunte.

- Descurci-te. Spune-le ci gtii de la un ofi1er german 96z-duit in locuinfa ta. L-ai auzit vorbind la telefon. Ci nu qtii alteaminunte, ci n-ai infeles prea bine gi aga mai departe. De ce nuscrie in ziare? Pdi, atacul a fost dat azi-noapte qi n-au avut timpsi tipireasci gtirea. Totul e si-i pui pe gAnduri gi si nu spuimare lucru. Ne-am infeles?

Ea incuviinfi din cap gi duse iar paharul la guri.- Lasd biutura, o mustr6: el. O femeie indoliati nu miroase

a rachiu.Se ridici qi pleci spre uqd. Dansatoarea il conduse ca pe un

musafir prefuit. Pe stradl se auziri pagi cadenfafi, apoi un glasrisunitor ddnd un ordin in limba germanl. Soldafii, niduqi{i,cu fefele invapiiate de cilduri, incepuri si cinte cam fbrichef. Omul adus de spate privi prin geamldcul colorat careadipostea intrarea casei.

- Se duc la Mirigeqti, murmuri el. Nu par prea incdntafi,ce zici?

Frdulein Grete privi si ea coloana nesfdrgiti, chipurile ano-nime, uniformele, siluetele impovirate de arme, ranife, lope{i,pituri, cartugiere.

- Gribegte-te, spuse omul adus de spate. Rizboiul nu seface numai pe front.

10

2.

MARELE CARTIER GENERAL

COMUNICAT OFICIAL NR. 357

din 12 august l9l7,ora2ll

Bdtdtia de la sud de Mdrd;e1ti continud cu inver;;unare'

Inamicul a atacat in tot cursul zilei cu forle proaspete' Lupte

crdncene corp la corp, atacuri ;i contraatacuri violente s-au suc-

cedat fdrd tntrerupere. tJn regiment rus, contraatacdnd, a luat

peste 400 de prizonieri. Luptele sunt in curs ;i se desfdsoard cu

invergunare fdrd seamdn din ambele pdrfL

in zorii zilei de 13 august,la locuinla generalului Eremia

Grigorescu se prezenti un cipitan neras, prifuit, cu ochii rogii

de nesomn. Se adresi soldatului care scotea api din fbntini:

- Vreau sd vorbesc cu domnul general.

- Doarme, si triili, dom ciPitan.

- Trebuie, insisti ofi1erul.

- N-a inchis ochii toati noaptea' spuse incet ordonanla.

Abia acum un ceas s-a culcat.

- Dar e ceva urgent, mii, biiatule. Un ordin. Mai mult de-

cALt un ordin. O chestiune de viafi gi de moarte'

Soldatul se leginl, nehotlrdt, pe picioare' in spatele lui, fe-

reastra inaltl a casei se deschise cu un Pocnet. Capul genera-

lului apiru printre florile uitate acolo de vechiul locatar.

- Ce este?

Cipitanul saluti feaPin:- Am onoarea, domnule general. O telegrami de la exce-

lenla sa, generalul Ragoza. Altfel, nu v-ag fi stricat somnul...

- O si dormim dupi rizboi, zise Eremia Qrigorescu. Di-mitelegrama!

1. Datele calendaristice sunt redate pe stil nou. Documentele

reproduse sunt autentice.

1l

Lui hdrtia, o citi dintr-o privire, i-o restitui cipitanului,apoi iqi trecu palma peste obrazul palid, cu ochii la ordonanfi:

- Bdiete, adu-mi niqte apI si mi spil. pe urm6 hainele gi ocafea tare. Domnule cipitan, intr-un minut sosesc la punctulde comandi!

in drum spre comandament, generalul simfea cd-gi pierderibdarea. Didu pinteni calului care fbcu un salt. il domoli, in-ciudat pe sine. Hotiri si-gi fini firea, sI judece lucrurile larece. Telegrama generalului Ragoza, comandantul trupelor ro-mino-ruse de la Mirigeqti, confinea un ordin laconic: ArmataI romini se va replia la gase kilometri in spatele Miriqegtilor.

Scurt gi dureros: sd predea Mirlgegtii. Dupi ce rezistaseeroic qapte zile, dupi ce batalioane intregi se topeau in cdte-va ore de bombardament, dupi ce contraatacuri disperatesmulgeau din mdna inamicului un petic de pimint presiratcu cadavre...

incercd si recapituleze evenimentele din ultimel e zile.Atacul german pe direcfia Focgani-Mirigegti se dezlin{uisecu o violenfd iegiti din comun. Frontul rus cedase, in urmabombardamentului de artilerie gi a atacuril or cu gaze toxice.Exista gi o mare disproporfie de forle: germanii atacau cu gap-te diviziiimpotriva celor trei diviziirusegti care tocmai primi-seri ordin sd porneasci spre nordul Moldovei, urmdnd sd fieinlocuite de trupele Armatei I romine. Atacul i-a surprins peruEi gata de plecare. Caii de la artilerie fuseseri ucigi de gazeletoxice gi bateriile nu mai puteau manevra; pozifiile infanteri-ei, bitute o noapte-ntreagi cu tunurile, fuseseri distruse gidezorganizate, transeele ni.ruite, re{elele de sdrmi rupte...Atunci s-a cerut ajutorul armatei romdne. Comandamentulnostru a trimis peste Siret trupele Diviziei 5, care mirqiluiauspre front urmAnd si inlocuiasci trupele ruse. Evenimentelecereau ca operalia si fie ftcuti,,din mers"; soldafii intrau di_rect in lupti, pe un teren necunoscut, dupl ce parcurseseri inmarq forfat zeci de kilometri... Dar atacul dugman a fostoprit. in zilele urmitoare, trupe inamice mereu reinnoite au

t2

ciutat si dezvolte inceputul plin de promisiuni al ofensivei.

La Doaga, pe valea fugastrului, la Strijescu, la cotul $ugifei au

avut loc lupte indirlite, in care rominii celor patru regimente,

7, 32, 3 vinitori qi 8, au finut piept, cu mari jertfe, loviturilordate de trei divizii germane.

Dupi trei zile, in prelungirea frontului romin au venit gi

trupele Diviziei 9. Atacurile repetate, furioase, fuseserdL opri-te in fa{a liniei ferate Mirigegti-Tecuci. La 10 august, o con-traofensivi romAni a fost zddirniciti de mitralierele Ei de

tunurile inamice, al cd,ror foc inspiimdntitor a nimicit regi-mente intregi.

Generalul ofti, cu gAndul la rapoartele pe care le primisein seara acelei zile tragice: din 3.000 de oameni, Regimentul34 Constanfa rimisese cu 200 de ostaqi buni de lupti, alte re-gimente rimiseseri cu un singur batalion; altele raportau clli s-a redus efectivul la jumitate... in ziua urmitoare, o nouicontraofensivi avusese aceeaqi soarti: sacrificii mari, dar ciq-tig de teren neinsemnat... Numit la 12 august comandantulintregii Armate I romdne, generalul Eremia Grigorescu pri-mea acum un ordin care-i contrazicea cele mai intime alcitu-iri sufleteqti gi profesionale. O retragere in plini lupti? se

gindi el supirat. Ne-ar duce de-a dreptul la dezastru. Cum siopregti un inamic care te urmiregte, imbirbitat de succesul

lui? Cind sd organizezi noua linie de aplrare? $i - mai ales -si pirisegti de bunivoie Miris,egtii, dupi ce qapte zile-n girl-ai apirat cu atdtea sacrificii? Cu alte cuvinte, si mi dau bitutcind incl n-am fost bdtut! Ciudati manevri...

Calul se opri in fala porfii pe care acum o cunoqtea bine.

Generalul rispunse Ia salutul santinelei, descileci,lisi ialul ingrija soldatului gi intri in casa care adipostea postul de co-

mandi. De afari auzi glasul cuiva care repeta ,,aliniamentul,raporta{i a-li-ni-a-men-tul!", {icinitul maginii de scris, zum-zetul telegrafului de campanie. La intrarea generalului, cei

aflafi in incdpere se ridicari.- Harta, ceru el in loc de salut.

13

$efirl Biroului operafiilor desftguri harta pe masa mare dinmijlocul inciperii. Eremia Grigorescu o cerceti dintr-o privi-re. ln colpl din stinga, deasupra localitilii Panciu, frontul fb-

cea un intrind. Erau pozifiile pe care, in zorii zilei, printr-unatac nea$teptat, germanii le smulseserl din miinile CorpuluiVIII rus.

- Cum, nemfii au luat Panciu?

- Acum o ori, domnule general. Au mutat actiunea prin-cipali in sectorul din dreapta noastri. Au aruncat in luptiCorpul alpin. in zoriizileiau trecut de Panciu. Acum ne ame-

ninfi din flanc.

- Asta-i explicafia ordinului, murmuri Grigorescu. Gene-

ralul Ragoza vrea si aduci frontul nostru la nivelul frontuluirus. Teoretic, are dreptate.

- Ne-am apira reciproc flancurile, spuse geful Birouluioperafiilor.

- $i frontul ar avea continuitate, adiugd ajutorul siu, unlocotenent tinir. Conform principiilor tactice. . .

- Ei bine, il intrerupse Grigorescu, nu-i timp acum de prin-cipii tactice. Excelenfa sa wea si cedd.m ftri lupti pnmantul de

care ne-am agigat cu disperare timp de-o siptimdni? Ne-arblestema gi pruncii din leagin, domnilor! Si vedem alinia-mentul ordonat de generalul Ragoza...

$eful opera{iilor incepu si vorbeasci repede, ca un gcolar

care reciti o poezie bine invifati:- Ordinul este si ne retragem pe linia Iregti-DiochetiMo-

druzeni-Ionigegti...in timp ce dicta, ajutorul siu muta pe harti stegulefele

care marcau linia frontului.

- Li{imea maxim6, qase kilometri, domnule general, ra-porti el.

- $ase kilometri, spuse tiLios generalul Eremia Grigorescu.

Inclusiv Miriqegtii. Un sat al cirui nume a devenit simbolulvitejiei romineqti. in ruptul capului, domnule colonel. Nu pu-tem executa acest ordin.

I4

Ofilerii din jurul mesei mari ticeau cu tofii. Cuvintele

generalului ii emolionaseri; birbatul falnic, neinfricat 9i

optimist, comandantul care nu pierduse nici o bitilie, trecea

printr-o cumpini grea. Tot el rupse ticerea, dupi cAteva clipe

de gindire:- Caporale, fb-mi legitura cu Marele Cartier.

- Trebuie s[ rispundem generalului Ragoza, spuse timidlocotenentul.

- O si rispundem, zise Grigorescu. Si presupunem cibombardamentul de azi-dimineafi a stricat legiturile telefo-

nice ale regimentelor. Si presupunem ci trimitem curieri.

Curierii ajung greu, unii cad pe drum lovifi de proiectile. Si zi-

cem ci peste cdteva ceasuri ordinul ajunge totu$i la regimente.

Cand si mai execute oamenii miEcarea? Si lase pozitiile 9i sifugi? Manewa asta trebuia pregititi din timp, nu-i aga? in con-

cfuzie:raportim ci, datoriti condifiilor luptei, n-am putut da la

timp ordin trupelor si execute retragerea. Rugim ca excelenfa

sa si ordone trupelor ruse din dreapta noastri si nu se retragi

de pe pozifii pdnn la ciderea nopfii.

- Domnule general, vi asumafi o mare rispundere...

- Rispundere? strigi generalul. Rispunderea mea e una

tt"ff#.o muchia palmei in harti, pe locul unde se infrun-

tau cele doui armate, la sud de Mirigegti. Muchia palmei pi-rea ea insiqi o stavili in drumul sigefilor albastre care marcau

ofensiva germani.

- La aparat Marele Cartier, generalul Ptezan, sPuse

telegrafistul.Eremia Grigorescu se apropie de telegraf, ca 9i cum astfel

putea da mai multi tirie vorbelor sale.

- Am primit ordin... s[ mi retrag... dincolo de Mirigeqti,dicti el rar. Consider... acest ordin... o inadverten!6. Dacis-ar executa, s-ar produce mari dezastre; in primul rind pier-

derea capului de pod de pe Siret s,i intoarcerea Armatei a doua

comandate de Averescu.

l5