CAMERA PRELIMINARA

I.OBIECTUL CAMEREI PRELIMINARE

Obiectul acestei faze a procesului penal consta, potrivit art. 342 din Codul de procedura penala, in verificarea , dupa trimiterea in judecata a cauzei a:-competentei si legalitatii sesizarii instantei;-legalitatii administrarii probelor in faza de urmarire penala;-legalitatii efectuarii actelor de urmarire penala.

Se poate observa ca in camera preliminara se analizeaza legalitatea activitatii din cursul urmaririi penale, sin u fondul cauzei. Cauza penala va ajunge in camera preliminara numai atunci cand sesizarea instantei s-a facut printr-un rechizitoriu; in ipoteza in care sesizarea instantei s-a realizat printr-un accord de recunoastere a vinovatiei, procedura de camera preliminara nu va fi parcursa, ci se trece direct in faza de judecata. 1

Durata procedurii de camera preliminara este de cel mult 60 de zile de la data inregistrarii cauzei la instanta.Acest termen de 60 de zile este un termen de recomandare.2

II.Etapele Procedurii

Masuri premergatoare

1. Sesizarea instantei si inregistrarea dosarului-rechizitoriul insotit de dosarul cauzei si de un numar necesar de copii certificate ale rechizitoriului, respectiv ale traducerii autorizate a rechizitoriului, respectiv ale traducerii autorizate a rechizitoriului, pentru a fi communicate inculpatilor, se trimit instantei competente sa judece cauza in fond;

1Bogdan Micu, Alina-Gabriela Paun, Radu Slavoiu, Procedura penala-Curs pentru admitere in magistratura si avocatura.Teste -grila, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2014, pag. 225.

2 Mihail Udroiu, Fise de procedura penala-Noul Cod de procedura penala,Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014, pag. 383.

1

2. Repartizarea aleatorie a dosarului judecatorului de camera preliminara;

3. Masuri prealabile dispuse de judecatorul de camera preliminara prin rezolutie:

-comunicarea copiei certificate a rechizitoriuluisi, dupa caz, traducerea autorizata a acestuia inculpatului;-stabilirea termenului in care inculpatul poate formula cereri si exceptii(cel putin 20 de zile de la data comunicarii);-incunostintarea inculpatului despre obiectul procedurii in camera preliminara, dreptul de a-si angaja un aparator ales si termenul in care poate formula in scris cereri si exceptii cu privire la legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organelle de urmarire penala;-desemnarea unui avocat din oficiu in cazul in care asistenta juridica a inculpatului este obligatorie;

4.Comunicarea cu Parchetul

Judecatorul de camera preliminara comunica procurorului:-cererile si exceptiile formulate de catre inculpat sau avocatul acestuia-exceptiile ridicate din oficiu

Daca nu s-au formulat cereri si exceptii de inculpat ori judecatorul de camera preliminara nu a ridicat din oficiu exceptii, la expirarea termenului stabilit judecatorul de camera preliminara constata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penal si dispune inceperea judecatii; Inculpatul sau avocatul acestuia nu pot solicita administrarea de probe in vederea dovedirii nelegalitatilor actelor de urmarire penala sau a probelor administrate , cererile si exceptiile trebuind sa fie raportate la actele dosarului de urmarire penala; Exceptiile invocate de judecatorul de camera preliminara din oficiu trebuie consemnate in incheiere, care se comunica procurorului.

5.Răspunsul parchetului

a. facultativ: procurorul poate opta să nu răspundă cererilor şi excepţiilor transmise de judecătorul de cameră preliminară;

2

b. răspunsul la excepţii ar trebui să fie redactat de procurorul care a efectuat sau supravegheat urmărirea penală, acesta având o imagine de ansamblu cu privire la actele de urmărire penală; în ipoteza în care procurorul decide să răspundă excepţiilor comunicate, răspunsul trebuie formulat în scris; c. în termen de 10 zile de la comunicarea excepţiilor.

III.Analiza (preliminară) efectuată de judecătorul de cameră preliminară

- se desfăşoară în şedinţă nepublică (camera de consiliu), cu participarea procurorului şi a inculpatului ori a altor părţi sau subiecţi procesuali;-se analizează doar cererile scrise şi răspunsul procurorului prin raportare la ansamblul materialului de urmărire penală; -judecătorul de cameră preliminară se pronunţă prin încheiere motivată la expirarea termenului în care procurorul putea răspunde cererilor şi excepţiilor; - având în vedere obiectul camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară poate dispune următoarele: ► a. constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală (dacă au fost respinse toate cererile şi excepţiile formulate deinculpat sau invocate din oficiu ori nu s-a formulat nido cerere sau excepţie) şi dispune începerea judecăţii; ► b. constată neregularitatea actului de sesizare (de pildă, se constată că actul de sesizare nu este apt să învestească în mod valabil instanţa de judecată, nefiind descrisă fapta de care este acuzat inculpatul, sau nu se poate stabili intervalul de timp în care a fost comisă fapta ori rechizitoriul nu a fost întocmit de procurorul din cadrul parchetului competent sau nu a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de procurorul ierarhic superior); ► c. exclude toate probele administrate, constatând nulitatea actelor, prin care s-a dispus ori a fost autorizată administrarea probelor ori prin care probele au fost administrate; ► d. exclude o parte din probele administrate, constatând nulitatea doar a unor acte prin care s-a dispus ori a fost autorizată administrarea probelor ori prin care probele au fost administrate; ► e. constată incidenţa sancţiunii nulităţii absolute [prin raportare la dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. e) şi f) NCPP] sau a nulităţii

3

relative [dacă aceasta a fost invocată de persoana interesată în termenul prevăzut de art. 282 alin. (4) lit. a) NCPP şi există o vătămare importantă a drepturilor procesuale ale persoanei care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului].1

In situatiile de mai sus , procurorul are la dispozitie maxim 5 zile de la comunicarea incheierii pentru a remedia neregularitatile constatate si are obligatia ca, in acelasi termen, sa comunice judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata sau solicita restituirea cauzei. Mentionam ca, desi incheierea poate privi oricare dintre ipotezele mai sus descrise, procurorul poate remedia doar neregularitatile actului de sesizare, iar nu si actele nule sau probele excluse, intrucat dosarul se afla deja in camera preliminara, procedura in care procurorul nu are competenta functionala de a administra probe, procurorul are doar alternative intre a mentine dispozitia de trimitere in judecata sau a cere restituirea cauzei.2

IV.Solutii

Solutiile pe care le poate adopta judecatorul de camera preliminara sunt, potrivit dispozitiilor art. 346 din Codul de procedura penala:1. restituirea cauzei la parchet, in oricare dintre urmatoarele ipoteze: a) rechizitoriul este neregulamentar intocmit, neregularitatea nu a fost remediata de procurer si, datorita acestei neregularitati , nu se pot stabili obiectul sau limitele judecatii. In aceasta situatie, este vorba despre o neregularitate a rechizitoriului(referitoare la conditiile de fond sau de forma) care conducela imposibilitatea judecatorului de camera preliminara de a stabili obiectul si limitele judecatii, prima instanta neputand fi investita cu respective cauza,intrucat nu se poate determina daca o anumita chestiune face sau nu parte din sesizare. Spre exemplu, s-ar putea retine o asemenea situatie atunci cand dispozitivul rechizitoriului face referire la o infractiune continuata compusa din 10 acte materiale, dar dintre acestea in cuprinsul rechizitoriului sunt analizate doar 8,astfel ca nu se poate determina daca

1 Mihail Udroiu, Fise de procedura penala-Noul Cod de procedura penala,Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014, pag. 385-386.2 Bogdan Micu, Alina-Gabriela Paun, Radu Slavoiu, Procedura penala-Curs pentru admitere in magistratura si avocatura.Teste -grila, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2014, pag. 227.

4

judecata urmeaza a se efectua cu privire la toate actele materiale sau doar la o parte din ele; b)a exclus toate probele administrate in cursul urmaririi penale. Este vorba despre ipoteza in care se constata lipsa de legalitate sau de loialitate a tuturor probelor ,situatie in care judecata nu poate incepe, intrucat dispozitia de trimitere in judecata nu este sustinuta prin niciun element al probatoriului.Daca , spre exemplu, in cazul unei infractiuni de luare de mita, rechizitoriul are la baza , ca mijloace de proba , un autodenunt,declaratiile denuntatorului si inregistrarile convorbirilor telefonice ale inculpatului, iar judecatorul de camera preliminara constata ca interceptarea a fost facuta in baza unei autorizatii lovite de nulitate absoluta, dar si ca declaratiile au fost obtinute de la denuntator prin amenintare, va exclude toate probele si, ca urmare, va dispune restituirea cauzei la parchet in vederea refacerii urmaririi penale;c)procurorul solicita restituirea cauzei. Este vorba despre ipoteza in care, dupa ce s-a comunicat parchetului incheierea prin care judecatorul de camera preliminara a constata neregularitati ale rechizitoriului , a anulat unele acte de urmarire penala sau a exclus una sau mai multe probe, procurorul nu mentine dispozitia de trimitere in judecata, fie explicit (solicitand restituirea cauzei), fie implicit(prin aceea ca nu comunica judecatorului decizia sa in termenul de 5 zile);

2.dispunerea inceperii judecatii, in urmatoarele situatii;a)desi s-au constatat neregularitati ale actului de sesizare, s-au anulat acte de urmarire penala ori s-au exclus probe, totusi cauza nu a fost restituita la parchet.Spre exemplu, se poate dispune inceperea judecatii atunci cand judecatorul de camera preliminara asanctionat doar o parte din actele de urmarire penala sau probele administrate in aceasta faza, iar procurorul a mentinut dispozitia de trimitere in judecata. De asemenea solutia este posibila atunci cand rechizitoriul este neregulamentar, dar aceasta nu impiedica stabilirea obiectului judecatii(spre exemplu , lipsesc mentiunile necesare asupra masurilor asiguratorii luate sau cele privind cheltuielile judiciare).Trebuie precizat insa caprobele excluse de catre judecatorul de camerapreliminara nu vor fi avute in vedere la judecarea cauzei;b) constata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala;c)isi declina competenta, atunci cand constata ca instanta sesizata nu este competenta;

5

Judecatorul de camera preliminara care a dispus o solutie de incepere a judecatii devine si judecatorul care va solutiona fondul cauzei, iar in cazul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, devine presedinte al competului care solutioneaza cauza in fond. Oricare dintre solutii se pronunta de catre judecatorul de camera preliminara prin incheiere. Aceasta incheiere este, ca regula, supusa contestatiei , care se poate exercita in termen de 3 zile de la comunicare si se solutioneaza de catre judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara , respective de completul competent in cazul ICCJ. Singura exceptie de la aceasta regula este reprezentata de incheierea pronuntata de judecatorul de camera preliminara prin care acesta isi declina competenta. Aceasta incheiere este o hotarare definitive , nefiind supusa niciunei cai de atac.1

Contestaţia

In termen de 3 zile de la comunicarea încheierii judecătorului de cameră preliminară, procurorul şi inculpatul pot face contestaţie;

contestaţia poate viza: a. modalitatea în care judecătorul de cameră preliminară s-a \ pronunţat cu privire la neregularitatea actului de sesizare, \ legalitatea probelor sau a actelor de urmărire penală (de \ pildă, greşita excludere/neexcludere a unor probe, greşita constatare a regularităţii actului de sesizare etc.); b. soluţia de începere a judecăţii (fie în ipoteza în care au fost respinse toate excepţiile, fie atunci când au fost anulate acte de urmărire penală, excluse probe sau constatată neregularitatea actului de sesizare, iar procurorul a acoperit în condiţiile legii neregularitatea sesizării şi a menţinut trimiterea în judecată), respectiv soluţia de restituire a cauzei la parchet.în ipoteza în care inculpatul nu a formulat cereri sau excepţii şi nici judecătorul de cameră preliminară nu le-a invocat din oficiu, încheierea prin care se dispune începerea judecăţii este definitivă şi, pe cale de consecinţă, contestaţia este inadmisibilă;

contestaţia se depune la judecătorul de cameră preliminară care a | pronunţat hotărârea care se atacă şi se motivează până la termenul stabilit pentru soluţionare;

1 Bogdan Micu, Alina-Gabriela Paun, Radu Slavoiu, Procedura penala-Curs pentru admitere in magistratura si avocatura.Teste -grila, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2014, pag. 227-228

6

contestaţia se judecă de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară celei sesizate, în camera de consiliu, ffără participarea procurorului;

judecătorul de cameră preliminară căruia i s-a repartizat aleatoriu contestaţia procedează la comunicarea acesteia intimatului (procurorul, respectiv inculpatul), precum şi a termenului în care poate formula cereri/excepţii ori angaja un avocat; în ipoteza în care apararea este obligatorie, judecătorul de cameră preliminară care soluţionează contestaţia procedează la desemnarea unui avocat din oficiu;

la expirarea termenului, judecătorul de cameră preliminară solu ţionează contestaţia analizând motivele pe care aceasta se înte meiază, precum şi cererile sau excepţiile invocate;

non reformatio in peius se aplică cu privire la soluţiile pe care le poate dispune judecătorul de cameră preliminară cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate numai de inculpat;

judecătorul de cameră preliminară care soluţionează contestaţia | poate dispune prin încheiere pronunţată în camera de consiliu una dintre următoarele soluţii:

► a. respinge contestaţia ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată; ► b. admite contestaţia, desfiinţează dispoziţiile prin care în mod nelegal judecătorul de cameră preliminară a constatat neregularitatea sesizării ori prin care a dispus excluderea unor probe şi dispune începerea judecăţii; ---► c. admite contestaţia, desfiinţează dispoziţiile prin care în mod nelegal judecătorul de cameră preliminară a respins excepţiile privind nelegalitatea sesizării ori privind nelegalitatea administrării probelor şi dispune restituirea cauzei la procuror; ► d. admite contestaţia şi trimite cauza spre rejudecare judecă torului de cameră preliminară de la prima instanţă, în ipoteza în care nu au fost respectate dispoziţiile privind comunicarea; ►e. ia act de retragerea contestaţiei.

1. odată cu rămânerea definitivă a încheierii judecătorului de cameră preliminară, faza camerei preliminare este încheiată; în ipoteza în care prin încheierea definitivă s-a dispus începerea judecăţii, instanţa stabileşte termen şi dispune citarea părţilor şi a subiecţilor procesuali principali;

7

2. judecătorul de cameră preliminară nu este incompatibil să exercite şi funcţia de judecată.1

Problemele procedurale care au fost verificate de catre judecatorul de camera preliminara si asupra carora s-a dispus prin hotarare definitiva nu mai pot fi reluate in cursul judecatii asupra fondului cauzei.Spre exemplu , instanta care judeca respectiva cauza in prima instanta nu poate sa constate nulitatea unui act de urmarire penala, dupa cum nu poate exclude vreuna dintre probele administrate in cursul urmaririi penale, daca respectivul act sau respective proba a fost mentinuta de judecatorul de camera preliminara. De la aceasta regula exista insa o exceptie:chiar daca judecatorul de camera preliminara constata competenta instantei sesizate, instanta de apel poate desfiinta sentinta primei instante pentru necompetenta materiala sau personala,urmand a trimite cauza spre rejudecare la instanta competenta.(art. 421 pct 2 lit b CPP).2

(4) La expirarea termenelor prevăzute la alin. (2) şi (3), judecătorul de cameră preliminară comunică cererile şi excepţiile formulate de către inculpat ori excepţiile ridicate din oficiu (trebuie consemnate in incheiere si se comunica procurorului) parchetului, care poate răspunde în scris, în termen de 10 zile de la comunicare. - inculpatul sau avocatul acestuia nu pot solicita administrarea de probe in vederea dovedirii nelegalitatilor actelor de urmarire penala sau a probelor administrate, cererile si exceptiile trebuind sa fie raportate la actele dosarului de urmarire penala. - participantii in procedura de camera preliminara sunt: judecatorul de camera preliminara, procurorul si inculpatul. - judecatorul de camera preliminara poate invoca din oficiu doar cazurile de nulitate absoluta nu si pe cele de nulitate relativa. - prin Decizia CCR 641/2014 au fost declarate neconstitutionale dispozitiile art. 344 alin. (4) in intregime. Astfel, deducem ca instanta de contencios constitutional opineaza ca prin aceasta procedura de comunicare scrisa a cererilor si exceptiilor catre procuror este afectat dreptul la un proces

1 Mihail Udroiu, Fise de procedura penala-Noul Cod de procedura penala,Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014, pag. 389-391.2 Bogdan Micu, Alina-Gabriela Paun, Radu Slavoiu, Procedura penala-Curs pentru admitere in magistratura si avocatura.Teste -grila, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2014, pag. 229.

8

echitabil al inculpatului in componenta referitoare la garantarea contradictorialitatii procedurilor penale, precum si cu referirea la respectarea garantiei egalitatii armelor intre acuzare si aparare; deopotriva, CCR lasa sa se inteleaga ca faza camerei preliminare nu este in ansamblu neconstitutionala, ci numai in cmponenta referitoare la necesitatea asigurarii contradictorialitatii procedurilor.

Prin Decizi CCR 641/2014 au fost declarate neconstitutionale dispozitiile art. 345 (1) si 346 (1) insa nu in integralitatea lor, ci numai cu privire la prevederea ca procedura in camera preliminara se desfasara fara participarea procurorului si a inculpatului. Urmare a acestei decizii, judecatorul de camera preliminara va trebui sa stabileasca termen in camera de consiliu, sa dispuna citarea inculpatului si incunostintarea procurorului.

Prin Decizia CCR nr. 641/2014 au fost declarate neconstitutionale dispozitiile art. 347(3) raportate la cele ale art. 344(4), 345(1) si 346(1) ; prin urmare, instanta de contencios constitutional a retinut caracterul contradictoriu al procedurii si in calea de atac a contestatiei.

2, MĂSURI PREVENTIVE ÎN CAMERA PRELIMINARĂ

judecătorul de cameră preliminară se pronunţă cu privire la: ► a. luarea unei măsuri preventive (controlul judiciar, controluljudiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu sau arestarea preventivă), la cererea procurorului sau din oficiu; ► b. înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilorpreventive luate sau prelungite în cursul urmăririi penale la cererea inculpatului, a procurorului sau din oficiu; ► c. legalitatea şi temeinicia măsurii arestului la domiciliu,arestării preventive, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune luate sau, după caz, prelungite în cursul urmăririi penale; ► d. legalitatea sau- temeinicia măsurii arestării preventive sau aarestului la domiciliu, înainte de expirarea termenului de 30 de zile pentru care aceste măsuri au fost luate sau prelungite în cursul urmăririi penale; ► e. confirmarea măsurii arestării preventive luate în lipsă fie de

9

judecătorul de cameră preliminară, fie de judecătorul de drepturi şi libertăţi în cursul urmăririi penale.1

1 Mihail Udroiu, Fise de procedura penala-Noul Cod de procedura penala,Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014, pag. 392.

10