Caleidoscop 18Caleidoscop 18Caleidoscop 18

Revista elevilor de la Revista elevilor de la Revista elevilor de la

ŞŞŞcoala Gimnazială Nr. 18 Timișoaracoala Gimnazială Nr. 18 Timișoaracoala Gimnazială Nr. 18 Timișoara

Aprilie 2017

“Opera va face să dăinuiască ceea ce a făcut fiecare.”

Ovidius

Dragi cititoriDragi cititoriDragi cititoriDragi cititori, Privind lumea prin minunatul vitraliu de mai sus, realizez cât de frumos şi colorat este universul copiilor, unde inocenŃa ia chipul florilor. Unii dintre ei apelează la forme sau culori, alŃii la cuvinte, dar cu toŃii ne dezvăluie sentimentele şi emoŃiile lor într-o stare pură. Munca susŃinută de un talent remarcabil a făcut posibilă editarea revistei de faŃă, care cuprindă numeroase articole din domenii diferite. Le mulŃumesc tuturor colegilor, acelor profesori care susŃin cultura,

fiind adevăraŃi îndrumători ai elevilor şcolii noastre, revista fiind un bun

prilej de a crea o comunicare mai plăcută şi mai eficientă.

Prof.dr.Loredana Milincu

PA G I N A 2 E D I T O R I A L

Desenul de pe Coperta I: Ursache Ema, clasa a VI-a B

Forgaci Roxana, clasa a VII-a A

Vă invit să ne întovărăşiŃi pe noi, cei din echipa editorială ai Şcolii Gimnaziale nr.18 din Timişoara, pe drumul culturii, ştiinŃelor şi al divertismentului.

“Setea de cuvinte nu va fi adăpată, poate niciodată, în lumea aceasta contemporană construită numai din cuvinte. [...] Fiecare dintre noi am scris un cuvânt bun sau l-am primit, şi l-am păstrat cu sfinŃenie, cu gingăşie şi curăŃie în adâncul fiinŃei noastre. Ele ne încântă inima, ne deşteaptă sentimente nobile, ne fac mai atenŃi cu noi înşine şi mai ales cu semenii noştri.”

Ieromonah Hrisostom Filipescu, PuŃine cuvine, multă iubire

C U P R I N S

PA G I N A 3

CUPRINS

Editorial ..................................................... 2

Creaţii literare ........................................... 4

Scriitori bănăţeni .................................... 12

Religie .......................................................14

Evenimente istorice ................................ 20

Cultură şi civilizaţie latină ...................... 22

Eco Şcoala ............................................... 24

Curiozităţi despre Planeta Pământ ........ 32

Colectivul de redacţie

• Albu Jesica

clasa a VII-a C

• AngheluŃă Alexandra

clasa a VIII-a A

• Babliov Bianca

clasa a V-a B

• Bayusz Daria

clasa a VIII-a B

• Băcescu Beatrice

clasa a VI-a A

• Bucur Gordana

clasa a VI-a B

• Cîmpianu Carina

clasa a VII-a A

• Mudure Mara

clasa a V-a A

• Udriște Mario

clasa a V-a C

• Vasiloiu Iulia

clasa a VIII-a A

• Vuia Teodor

Clasa a VII-a B

Albu Jesica, clasa a VII-a C

Profesori coordonatori

• Lia Maria Cintean

• Elena Cotăran

• Loredana Milincu

• Crina Pîrvu

• Mariana Stanciu

C R E A ł I I L I T E R A R E PA G I N A 4

Despre natură...

Cerul plânge ce lacrimi azurii

Şi soarele se-ascunde după norii fumurii Vântul pătrunde orice suflare, Iar frunze cad valsând fără încetare. Mici gâze după frunze se ascund, Iar picături albastre pământul îl pătrund, Păsările zboară spre un loc mai cald Unde se găsesc multe flori ca de smarald.

Păsări brăzdează cerul azuriu, Lumina desenează un tablou mai viu, Flori multicolore ne-ncântă cu parfumul lor, Se uită la soare, la drumul păsărilor.

Vestitorii primăverii

O săgeată iute S-a zărit pe cer,

Apoi multe şi mărunte, Parcă-i un mister!

Ele ne vestesc Că primăvara a venit,

ToŃi se veselesc, Natura la viaŃă s-a trezit.

Dobra Denisa Clasa a VIII-a C Lateş Rafaela,

Clasa a VI-a A

CREAłII LITERARE

PA G I N A 5

Norii

Vată de zahăr albă Pluteşte deasupra mea,

Dacă te întinzi pe iarbă, Zăreşti o argintie perdea.

Mii de forme, mari şi mici, Zboară pe albastrul cer,

Zbor grăbit de rândunici, Muşuroiul de furnici.

Nu aduc doar bucurie, Aduc şi melancolie,

Când în mii de stropi se risipesc,

Atunci tristă îi pivesc.

Dobra Denisa

Clasa a VIII-a C

Timpul

Timpul se scurge ireversibil

Nimeni şi nimic nu-l poate întoarce.

Ştiu că pare imposibil,

Dar oricum altceva nu poŃi face.

Visurile se pot împlini Doar dacă din suflet

îŃi vei dori,

Uită-te la viitor, nu la trecut, Nu o mai poŃi lua de la-nceput.

Dobra Denisa

Clasa a VIII-a C

Băcescu Beatrice, Clasa a VI-a A

Sarah Sand, Clasa a VIII-a B

PA G I N A 6 C R E A Ţ I I L I T E R A R E

Gânduri închinate mamei

Mama este

Ca o rază de soare, Ca o floare gingaşă,

Ca un fluture drăguţ, Ca o stea pe cerul nopţii, Ca o harnică albină, Ca un stejar cu coroana ocrotitoare,

Ca un înger coborât pe pământ, Ca o buburuză drăgălaşă, Ca un izvor cristalin,

Ca luna cea argintie,

Ca o inimă mare, Ca o văpaie ce nu se stinge, Ca o grădină înmiresmată, Ca un buchet de trandafiri,

Ca o lumină călăuzitoare,

Ca o blândă mângâiere, Ca un diamant preţios, Ca un ghiocel plăpând, Ca un smarald fermecat,

Ca cerul senin al primăverii, Ca o constelaţie a iubirii,

Ca fericirea veşnică a raiului, Ca o zână protectoare, Ca o forţă a iubirii, ca atingerea blândă a zefirului, Ca parfumul zambilelor,

Ca un iepuraş zglobiu, Ca obraji îmbujoraţi ai macului, Ca zâmbetul copacilor în floare.

Mamă, te iubesc! Clasa a V-a A

Ciobanu Miroslav, Clasa a V-a A

C R E A Ţ I I L I T E R A R E PA G I N A 7

Mama, un model În acea clipă, când m-am născut, am văzut-o pima oară pe mama. Ea este o persoană foarte importantă pentru mine, pe care o admir

foarte mult. Datorită ei mă aflu pe lume şi de la ea învăţ multe lucruri. Mama are patruzeci şi patru de ani, este de statură medie şi are un chip luminos şi vesel. Părul cu străluciri roşcate îl poartă scurt, iar

căteva şuviţe îi acoperă din când în când ochiul stâng. Faţa senină, zâmbitoare e împodobită de doi ochi căprui, sclipitori ca două pietre preţioase. Este o fire sufletistă, serioasă când munceşte şi veselă în timpul liber. Ocupaţia mamei mele este de profesoară, deoarece îi place să fie

în preajma copiilor şi să-i înveţe limba română şi limba engleză. Când am nevoie de ajutorul ei, mama este alături de mine şi face tot ce poate pentru a mă sprijini. Este o persoană pe care o admir pentru bunătatea ei, dar care uneori îşi pierde răbdarea cu mine şi se supără uşor. Mama este cea mai apropiată de mine, o fiinţă pe care o apreciez pentru ce fel de om este şi preţuiesc fiecare moment alături de ea.

Chercotă Antonia, Clasa a VI-a A

Mama

Persoana pe care o admir foarte mult este mama. O admir pentru că mă înţelege cel mai bine ş este cea mai bună prietenă. Aş putea spune că este un înger trimis de Dumnezeu pe pământ, pentru a mă păzi noapte şi zi, pentru a mă ajuta să trec peste obstacolele din

viaţă.

Mama este o femeie harnică, ambiţioasă şi poate obţine tot ceea ce-şi propune, îngăduitoare, şi nu se plânge niciodată, indiferent ce

are de făcut. Foarte iubitoare de fel, ea ajută pe oricine când are nevoie.

Ea este scundă, are ochi căprui şi strălucitori, păr scurt şi şaten, mereu aranjat. Ochii sunt mereu pătrunzători şi blânzi, ce mă privesc sfioşi, cu multă iubire.

Îi place foarte mult să gătească, surprinzându-mă în fiecare dimineaţă cu un mic dejun gustos, atrăgându-mă cu mirosul îmbietor către masă ca un

C R E A ł I I L I T E R A R E PA G I N A 8

magnet, iar eu îi mulŃumesc din tot sufletul meu că este mama mea şi că îmi oferă ce este mai bun pentru mine. Chiar dacă depune mult effort pentru familie, mama niciodată nu a arătat că îi este greu, încercând să depăşească obstacolele cu zâmbetul pe buze, iar eu mă mândresc foarte multcu mama mea, pe care o iubesc din tot sufletul meu!

Ciceovean Delia

Clasa a VI-a A

O fiinŃă unică

Mama este un om unic pe planetă, ea mă înŃelege şi mă ascultă mereu. Suntem foarte apropiate şi, de aceea, o iubesc foarte mult. Este o femeie puternică şi curajoasă, înfruntând orice greutate. Mama este prietenul cu care discut orice problemă. La nevoie e mereu lângă mine şi mă susŃine. Ochii ei blânzi şi călduroşi îmi aduc mereu linişte în suflet şi simt că toate problemele dispar. Părul negru ca cenuşa mă fce să văd în ea o femeie puternică şi neînfricată. Mamei îi plac foarte mult cumpărăturile şi să gătească bunătaŃi pentru mine şi pentru tata. Ea face cea mai bună mâncare din lume, chiar mai bună decât cea din restaurante. Îi place să-şi petreacă timpul cu familia, dar câteodată este foarte ocupătă cu serviciul şi stăm mai puŃin timp împreună. Mama este o fire amuzană şi veselă, aşa că îŃi face multă plăcere să stai în preajma ei. Eu o iubesc foarte mult pe mama şi voi preŃui toată viaŃa că am o mamă aşa de minunată.

Ardelean Amedeea Clasa a VI-a A

Colaj realizat de: Mudure Mara, clasa a V-a A

PA G I N A 9 C R E A ł I I L I T E R A R E

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Model pentru Evaluarea Naţională 2017, clasa a VIII-a

Basmul

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de două ore. SUBIECTUL I (40 de puncte) Citeşte următorul text: A fost odată un împărat. Acest împărat avea trei fete. Rămâind văduv, toată dragostea lui el şi-o aruncase asupra fetelor. Ele măritându-se şi văzând sârguinţa ce punea părintele lor ca să le crească pre ele, să le înveţe şi să le păzească de orice răutăţi şi bântuieli, se sileau şi ele din toată puterea lor ca să-l facă să-şi uite mâhnirea ce-l coprinsese pentru moartea mumei lor. Într-una din zile, ce-i vine împăratului, că numai întreabă pe fata cea mai mare: - Fata mea, cum mă iubeşti tu pe mine? - Cum să te iubesc, tată? Iaca, eu te iubesc ca mierea, răspunse ea, după ce se gândi ca ce lucru poate fi mai dulce pe lume. Atâta o tăie capul pe dânsa, atâta şi vorbi. - Să-mi trăieşti, fata mea; să-mi facă Dumnezeu parte de tine. Şi întrebă şi pe fata cea mijlocie: - Dar tu cum mă iubeşti pe mine, fata mea? - Ca zahărul, tată. Atâta o tăie şi pe dânsa capul şi atâta răspunse. - Să-ţi dea Dumnezeu bine, fata mea. Să mă bucur de tine. Pasămite fetele acestea erau linguşitoare şi ştiau să-şi arate iubirea către părintele lor mai mult decât o aveau. Împăratul se bucură cât un lucru mare când auzi de la fetele lui cele mai mari cât îl iubeşte. El socoti că astfel de iubire nu poate fi decât cea dulce ca mierea şi ca zahărul.Şi uitându-se şi la fata cea mai mică, ce sta mai doparte şi cu sfială, o întrebă şi pe dânsa: - Cum mă iubeşti tu, fata mea? - Ca sarea în bucate, tată! răspunse şi ea cu faţa senină, zâmbind cu dragoste fiască şi lăsându-şi ochii în jos, de ruşine că vorbi şi ea. Ea se ruşina, biet, văzând că tată-său o băgase şi pe ea în seamă, ca o mai mică ce era. Când auziră surorile ei răspunsul ce dete ea tatălui lor, pufniră de râs şi-şi întoarseră feţele de către dânsa. Iar tatăl lor se încruntă şi, plin de supărare, zise: - Ia fă-te mai încoa, nesocotito, să ne înţelegem la cuvinte. N-auzişi tu pe surorile tale cele mai mari cu ce fel de dragoste mă iubesc ele? Cum de nu te-ai luat după dânsele ca să-mi spui câtă dragoste dulce ai şi tu către tatăl tău? Pentru asta oare mă trudesc eu ca să vă cresc şi să vă dau învăţătură cum altele să nu fie în lume ca voi? Să te duci de la mine cu sarea ta cu tot!” (Sarea în bucate- basm cules de Petre Ispirescu)

PA G I N A 1 0 C R E A ł I I L I T E R A R E

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: dulce şi jos. 4 puncte 2. Explică rolul utilizării liniei de dialog în textul dat. 4 puncte 3. Explică modul de formare a unui cuvânt obţinut prin conversiune şi a unul prin derivare din textul dat. 4 puncte 4. Transcrie diftongii din cuvintele: sarea, te-ai, iubire, sfiala. 4 puncte 5. Formulează două idei principale/secundare din text. 4 puncte 6. Precizează într-un enunţ motivul pentru care se supără împăratul. 4 puncte B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa la specie a basmului popular Sarea în bucate. 16 puncte În compunerea ta, trebuie: - să precizezi patru trăsături ale basmului popular; - să prezinţi detaliat două trăsături ale basmului popular, valorificând fragmentul dat; - să respecţi structura specifică tipului de compunere cerut;

- să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte) Citeşte următorul text: “Salina Praid este o mină de sare gemă din România, situată în judeţul Harghita. Salina se află în bazinul munţilor Gurghiului, cuprinsă în Dealul Sării, formând triunghiul Praid - Ocna de Jos - Ocna de Sus. Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Sic, Cojocna, Turda, Ocna Mureş, Ocna Sibiului şi Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă şi sub un climat tropical, foarte cald. Etajul geologic respectiv corespunde miocenului mediu. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime medie (originară) de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra orizontului de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil şi plastic de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarţei terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălţimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafaţa pământului (cazul localităţilor cu vechi exploatări de sare menţionate mai sus). Primele exploatări de sare sunt atestate de pe vremea romanilor, dar mina din Praid este atestată documentar de la 1200, iar exploatarea intensivă se face din 1700. Romanii lucrau numai la suprafaţă, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate uşor pe punţi alunecoase şi cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau şi începeau alta. Aşa au extras românii sarea peste tot în Ardeal, iar excavaţiile părăsite au devenit lacuri." (Salina Praid , https://ro.wikipedia.org/wiki/Salina_Praid)

C R E A ł I I L I T E R A R E PA G I N A 1 1

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 1. Formuleaza câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat: - unde se află salina; - de când este exploatată intensiv mina. 4 puncte 2. Scrie titlul articolului şi denumirea site-ului din care este preluat fragmentul. 4 puncte 3. Menţionează diateza şi modul verbelor subliniate în text. 4 puncte 4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă: Aşa au extras românii sarea peste tot în Ardeal, iar excavaţiile părăsite au devenit lacuri. 4 puncte 5.Transcrie propoziţia principală şi subordonatele din fraza următoare precizând felul lor: Romanii lucrau numai la suprafaţă, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate uşor pe punţi alunecoase şi cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau şi începeau alta. 4 puncte 6.Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată atributivă, introdusă prin adverbul relativ când. 4 puncte B. Redactează o compunere de 150-300 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare reală sau imaginară petrecută într-o salină. 12 puncte În compunerea ta, trebuie: - să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor; - să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal; - să respecţi structura specifică tipului de compunere cerut; - să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat. Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2p.; coerenţa textului – 2p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p.; ortografia– 3p; punctuaţia – 3p.; aşezarea corectă a textului în pagină – 1p.; lizibilitatea – 1p.).

Dobra Denisa,Dobra Denisa,Dobra Denisa,Dobra Denisa, Clasa a VIIIClasa a VIIIClasa a VIIIClasa a VIII----a Ca Ca Ca C

“Proficit ille parum, quicumque parum sudet, ergo Ut bene proficias, iugitur ipse stude!” (Oricine studiază puţin, progresează puţin, Studiază, deci, continuu pentru ca să progresezi cum se cade!)

Lucretius

S C R I I T O R I B Ă N Ă ł E N I PA G I N A 1 2

Că tăt Banatu-i fruncea!

La târg mergând pă izâmban,

Colo p-a tria glasă,

Givănie Stan cu Iorgovan

În limba lor d-acasă.

“Hei! Multe-avem noi în Ardeal!”

Grăiesce Stan cu fală,

“Banatul vost dîn mal în mal

E o nimica goală!

Metropolit! Voi nu aveţi,

Căci e la noi acasă;

Iar catedrala să o vedzi,

Ce mare-i şi frumoasă!

Avem şi oameni cultivaţi,

Gazete cu renume,

Avem profesori, advocaţi,

Cum nu mai sînt pră lume!”

...............................................

...............................................

“Nu cie-foia aşa pogan,

Ca un tutcan din coadă!

- Răspungie– atunşia Iorgovan-

Că vorba ţi-i pria şoadă!”

GHEORGHE GÂRDA

Mietropolit! Binie c-avieţ! Dă ăsta nu nie doarie, Dar pă vlăgica nost să-l viedz, Că-i sfânt ca mândru soare!

Cu cătiendrala dăla voi Tu stai să-ţ ies dîn firie! Ieu nu mă laud, dar hai la noi Să viedz tu mănăstirie!

Volumul Ano, Ano, Logojano. Versuri în grai bănăţean. Selecţie, prezentări şi introducere de Gabriel Ţepelea, Ed. Facla, 1974

GHEORGHE GÂRDA

S C R I I T O R I B Ă N Ă ł E N I PA G I N A 1 3

Gheorghe Gârda (n. 17 septembrie 1879, Mănăştiur – d. 23 decembrie 1948, Valea Neagră)[1] a fost un avocat, poet şi scriitor român. S-a remarcat prin poeziile sale scrise în dialect bănăţean Primul volum i-a apărut în 1908 la Budapesta, editia II-a în Bucureşti (în 1921) cu titlul Bănatu-i fruncea,[1] cuprinzând 28 de poezii în grai bănăţean. Poeziile lui au un caracter mai pregnant bănăţean decât ale lui Victor Vlad Delamarina; ele redau vorbirea vie a ţăranilor din jurul Făgetului şi mentalitatea „paorilor” faţă de modernizarea vieţii, fiind foarte populare în Banat.

Ş-audz la oameni învăţaţ Cum nu măi iest pă lumie!... Voi numa-n bobot îi lăudaţ,

Dă şie nu-i spuni pă numie?

Mocioni! Mă! Rumân bogat!... Îl şcie, mă, tot natu: Îl şciu copiii dî la sat, Ş-îl şcie şî-mpăratu!...

Iar Bredişian îi arvocat

Din viţă păorească, Îi floarea noastră din Bănat - Christos să ni-l trăiască!

Şi tot în creşciet să săgieţ Pîn v-o duriă crielu, Voi nişi odată n-o s-avieţ

Ţăitung ca Dărăbielu!

Cu multe vă născăcoriţ, Dar una să o şcii tu: Cănişi când n-o să-nfăptuiţ Un cor ca a lu Vidu!

Şi dac-un viac tu ci-i lăuda, Să şcii, că şi atunşia, Ca şi acu, ţ-oi arăta

Că tăt Banatu-i fruncea!” Bayusz Daria, Clasa a VIII-a B

R E L I G I E PA G I N A 1 4

În același timp, a primit și binecuvântarea pentru a începe o viață de pustnic în pădurea ce înconjoară Sarovul. Trăia într-o cabană mică, dăruindu-se în întregime ru-găciunii, postului și citirii Scripturii și a scrierilor Sfinților Părinți. Sfântul Serafim obișnuia să meargă la mănăstire Duminicile pentru a primi Sfânta Împărtășanie; apoi se întorcea în pădure.

Sfântul Serafim a petrecut trei ani în tăcere desăvârșită. În anul 1804, într-o noapte, trei tâlhari, crezând că Sfântul primește bani de la oameni, au gândit să-l prade. Deși era în putere (46 de ani) și ar fi putut opune rezistențî, Sfântul Serafim și-a incrucisat mainile pe piept si le-a zis: "Faceți ce vreți", iar talhârii l-au bătut, lăsându-l abia viu. Nu au găsit decât o iconiță și niște cartofi. Sfântul a fost aflat a doua zi, plin de sânge, de niște părinți, care l-au dus la mănstire. Acolo a refuzat ajutorul doctorilor și Maica Domnului i s-a arătat și l-a vindecat întocmai cum o mai făcuse odinioară.

Sfântul Serafim de SarovSfântul Serafim de SarovSfântul Serafim de SarovSfântul Serafim de Sarov

Sfântul Serafim de Sarov Sfântul Serafim de Sarov Sfântul Serafim de Sarov Sfântul Serafim de Sarov s-a născut în anul 1759175917591759, în orașul Kursk, într-o familie de negustori evlavioși. A început viața monahală în mănăstirea Sarovului, la vârsta de 19 ani. A fost tuns monah când avea 27 de ani și, curând după aceea, hiro-tonit diacon. La 34 de ani a fost hirotonit preot și a fost numit duhovnic al mănăstirii de maici Di-veevo.

Supunându-se cererii

Stareților (Bătrânilor) mănăstirii,

s-a întors în mănăstire în 1810,

cont inuându-ș i v i a t a în

rugăciune si tăcere pentru încă

zece ani.

R E L I G I E PA G I N A 1 5

În 1825 s-a întors la chilia sa din pădure, unde primea mii de pelerini din întreaga Rusie. Fiindu-i dat darul inainte-vederii, Sfântul Serafim de Sarov, făcătorul de minuni, oferea tuturor mângâiere și povaţă.

Sfântul întâmpina pe oricine venea la el cu o închinăciune, un sărut duhovnicesc și cuvintele urării pascale "Hristos a Inviat!". Îi numea pe toți "bucuria mea". El era binecunoscut pentru afecțiunea maternă pe care o arată tuturor celor care veneau la el ai, sinceritate. Dând sfaturi unui viitor stareț îi spuse acestuia: „fii ca o mamă si nu ca un tata fata de frati". Acest mare sfânt își revarsă dragostea dumnezeiască către toți cei care îl vizitau, ţărani și nobili, mireni și mirence, monahi și monahii. Simpla sa prezență îi întărea, îi înveselea duhovnicește și îi vindeca. Câțiva dintre fiii săi duhovnicești au fost binecuvântați să vadă o mai mare strălucire a sfântului în Duhul Sfânt. Ei povestesc faptul că chipul său era atât de plin de strălucire încât era imposibil s-I privesti. Învățatura sa cu privire la țelul vietii creștine - dobândirea Duhului Sfânt - a fost oferită într-un astfel de moment de strălucire. El ne descrie și felul în care se dobândește acest dar al lui Dumnezeu: prin sfânta ascultare monahală și prin asceza severă. În data de 2 ianuarie 18332 ianuarie 18332 ianuarie 18332 ianuarie 1833, Sfântul Serafim de Sarov a trecut la viața veșnică.

Ursache Ema, Clasa a VI-a B

Bibliografie 1. Julia de Beausobre, Flacăra

din zăpadă. Viaţa Sfântului Serafim de Sarov, Ed. M e t e o r P u b l i s h i n g , Bucureşti, 2016.

2. www.crestinortodox.ro

R E L I G I E PA G I N A 1 6

Sărbătoarea Intrării în Ierusalim a Mântuitorului este cunoscută cu denumirea de Florii. Este un eveniment care se petrece cu o săptămână înainte de Învierea Sa. Din această zi începe Săptămâna Patimilor, iar în biserici se săvârșesc în fiecare seară Deniile. Mântuitorul Iisus Hristos intră în Ierusalim călare pe un mânz de asin ceea ce denotă smerenia Sa, arătându-le celor prezenți că nu este o persoană care a venit ca un împărat să stăpânească această lume.

Intrarea Sa în Ierusalim este o anticipare a biruinței asupra propriei Sale morți. Intrarea Domnului în Ierusalim a fost vestită de proroci cu mult timp înainte de a se petrece: „Bucură-te foarte, fiica Sionului, veseleşte-te, fiica Ierusalimului, căci iată, Împăratul tău vine la tine drept şi biruitor, smerit şi călare pe asin, pe fiul celei de sub jug” (Zaharia 9, 9).

În zilele acelea, cetatea era plină cu oameni veniţi de pretutindeni la marea sărbătoare a Paştilor. Ea răsuna de zvonurile privitoare la Marele Proroc şi Făcător de minuni din Nazaret. Locuitorii Ierusalimului își așterneau hainele pe unde avea să calce Domnul, iar alții aşezau pe pământ ramuri tinere de finic, culese de prin grădinile orașului. Mulțimile îl lăudau pe Iisus pentru toate minunile pe care le văzuseră. Ramurile de salcie care sunt binecuvântate și dăruite credincioșilor exprimă biruința asupra morții. În literatura folclorică românească există multe legende despre salcie. În una dintre ele se spune că Fecioara Maria, auzind de Răstignirea lui Hristos, a plecat să-L caute. Ajungând la malul unui râu s-a rugat de broască să o treacă dincolo, dar aceasta nu a vrut spunându-i că și ea a avut trei copii care au fost omorâți de roata unei căruțe și nu a mai plâns după ei. Fecioara a blestemat-o să se usuce, dar să nu putrezească niciodată. Așa a ajuns la salcie, cea care și-a făcut ramurile punte pentru a o ajuta pe Fecioară să treacă râul. Fecioara a binecuvântat-o, ca niciodată să nu ardă, să rodească și să se înmulțească oriunde s-ar așeza.

Sursa www.crestinortodox.ro

Intrarea Domnului în

Ierusalim. Floriile

Borușteanu Andreea, clasa a VI-a B

Hamaliuc Vlad, clasa a VIII-a B

PA G I N A 1 7 R E L I G I E

Buciuman Darius Andrei, clasa a VII-a A

Tamaş Bogdan, clasa a VIII-a B

Paștile este o sărbătoare pe care o întâlnim atât la creștini, cât și la evrei. Creștinii la Paști sărbătoresc Învierea lui Hristos, iar evreii eliberarea din robia egipteană. Spre deosebire de Paștile creștin care este prăznuit obligatoriu duminica, Paștile evreiesc poate fi sărbătorit în orice zi a săptămânii. Paștile evreiesc (Pesah) s-a sărbătorit pentru prima oară chiar în seara ce a precedat ieșirea din Egiptul în care evreii au fost robi timp de 430 de ani. Aceasta este ce mai mare sărbătoare mozaică, având dată fixă, în fiecare an de la 14 Nisan (Aprilie) și simbolizând renașterea poporului Israel la o viață nouă și liberă de credințele și de robia egipteană, descrisă în Vechiul Testament. Dacă pentru evrei Paștile este trecerea de la robie la libertate, pentru creștini Paștile reprezintă trecerea de la moarte la viață. eliberarea tuturor popoarelor din robia nevăzută a păcatului și a morții. Hristos la Cina cea de Taină a dat un nou conținut pâinii și vinului: le-a transformat în Trupul și Sângele Său. Așa putem întelege ca Paștile iudaic a fost o prefigurarea a Paștilor creștine.

Sursa www.crestinortodox.ro

Tatov Anca, Clasa a VI-a B

Paștile evreiești și Paștile creștine

Coordonator: Prof. Crinuţa Pîrvu

R E L I G I E PA G I N A 1 8

Bayusz Daria, clasa a VIII-a B

Artă plastică

Coordonator: Prof. Cristina Dumitru

Dobra Denisa, clasa a VIII-a C

Kratochwill Mateea, clasa a VI-a B

Albu Jesica Daniela, clasa a VII-a C

PA G I N A 1 9 R E L I G I E

În spiritul În spiritul În spiritul În spiritul SSSSărbrbrbrbătorilor Pascale…torilor Pascale…torilor Pascale…torilor Pascale…

GRUPUL VOCAL al GRUPUL VOCAL al GRUPUL VOCAL al GRUPUL VOCAL al şcolii a colii a colii a colii a

participat la participat la participat la participat la

TELEMARATONUL TELEMARATONUL TELEMARATONUL TELEMARATONUL SPERANSPERANSPERANSPERANŢEIEIEIEI

31 martie31 martie31 martie31 martie–––– 1 apr. 20171 apr. 20171 apr. 20171 apr. 2017

Grupul vocal a obţinut următoarele premii în acest an şcolar: Premiul I — Concurs judeţean de interpretare (de Crăciun), la Colegiul Naţional de Artă “Ion Vidu” Premiul I — Concurs de colinde tradiţionale, organizat de Mitropolia Banatului

Corduneanu Andreea, Clasa a VIII-a C

Coordonator: Prof. Cristian Moga

E V E N I M E N T E I S T O R I C E PA G I N A 2 0

24 Ianuarie 1859

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza

În Moldova a fost ales în unanimitate, la 5/17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul „Partidei Naţionale. Reprezentanţii acestei grupări ce avea ca obiectiv unirea Moldovei cu Ţara Românească au oscilat o vreme între a avea un candidat al lor şi a-l susţine pe Grigore Sturza, fiul fostului domnitor Mihail Sturza, şi agent al Rusiei. Acesta, susţinut de Rusia prin intermediul bancherului evreu Şmul Rabinovici şi agentului panslavist polonez Nieczuka Wierzbicki, care a adus la Iaşi câteva sute de mercenari, viza şi el unirea celor două ţări, dar sub domnia sa şi sub forma unui stat-marionetă care să facă jocurile Imperiului Rus.

Cu două zile înainte de votul pentru alegerea domnitorului, unioniştii au înţeles jocul lui Sturza şi au hotărât să-l respingă şi să desemneze un candidat al lor. După dispute aprinse, a fost acceptat comandantul micii armate moldovene, Alexandru Ioan Cuza (care nu participase la întâlnire). La adunarea propriu-zisă, Cuza a fost prezentat drept variantă de compromis între conservatorii filoruşi şi liberalii pro-occidentali (francofili). Oamenii lui Sturza au fost surprinşi să constate că acesta este respins şi în schimb adunarea îl votează în unanimitate pe Cuza. Gruparea lor, susţinută de mercenarii polonezi ai lui Wierzbicki, care plănuia să acţioneze doar pentru a linişti eventualele proteste împotriva alegerii lui Sturza şi apoi pentru a forţa alegerea sa în Ţara Românească, s-a văzut obligată să treacă la ofensivă. S-a pus premiu pentru uciderea liderilor unionişti Mihail Kogălniceanu, Anastasie Panu şi Manolache Epureanu (pe al căror sprijin Sturza conta, dar care au votat pentru Cuza) şi a domnitorului Cuza. Complotul a fost însă dejucat după ce a fost deconspirat de Alecu von Onciul şi Iacob Antosz, iar ancheta a dovedit ulterior implicarea Rusiei.

Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova şi Ţara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Unirea a fost legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.

Theodor Aman: Unirea Principatelor

PA G I N A 2 1 E V E N I M E N T E I S T O R I C E

Întrucât în textul Convenţiei nu se stipula ca domnii aleşi în cele două Principate să fie persoane separate, liderii unionişti au decis ca alesul Moldovei să fie desemnat şi în Ţara Românească. Acolo însă, Cuza era susţinut doar de liberali, în timp ce conservatorii deţineau 46 din cele 72 mandate. În această situaţie, liberalii radicali au iniţiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitaţie în rândul populaţiei Capitalei şi al ţăranilor din împrejurimi. O mulţime de peste 30 000 oameni s-a aflat în preajma Adunării. Unul dintre tribuni, I.G. Valentineanu, nota că poporul era gata „să năvălească în Cameră şi să o silească a proclama ales pe alesul Moldovei".

Într-o şedinţă secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Astfel s-a făcut primul pas către definitivarea Unirii Principatelor Române. Ţările au intrat de atunci într-o uniune personală. Conceptul era cunoscut la acea vreme, dar nu însemna nimic în ce priveşte o unire politică. Orientarea unionistă a domnitorului a făcut însă ca acesta să acţioneze pe

parcursul următorilor doi ani.

Bibliografie

• Leonid Boicu, Diplomaţia Europeană şi triumful cauzei române, Iaşi, 1978.

• Dumitru Ivănescu (ed.), Unirea Principatelor. Momente, fapte, protagonişti, Iaşi, 2005.

• Dumitru Ivănescu, Cătălin Turliuc, Florin Cântec (ed.), Vârstele Unirii. De la conştiinţa etnică la unitatea naţională, Iaşi, 2001.

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Unirea_Principatelor_Rom%C3%A2ne.

Ciordaş Iulia, clasa a VIII-a A

Lambu Viorel, Clasa a VI– a A

Vaida Karina, Clasa a VI-a A

Bayusz Daria,

Clasa a VIII-a B

C U LT U R Ă Ș I . . . PA G I N A 2 2

PUBLIUS O V I D I U S NASO (43 a.Chr.— 17 p.Chr.)

Ovidiu printre sciți, ulei pe hârtie de Eugène Delacroix (1862)

Primăvara...

Zefirii moaie frigul, dar mie iarna asta Din Sciţia mai lungă mi s-a părut a fi. Berbecul, care-a dus-o pe Helle în spinare, Tocmeşte-acum şi noaptea şi ziua tot la fel. Copiii cei zburdalnici, copilele voioase Culeg din iarba verde sfioşii toporaşi. Culori în fel de feţe câmpiile se-mbracă Şi păsări guralive pe ramuri ciripesc. Şi, uite, rândunica sub grindă-şi face cuibul, Sărmana! Ca să poată spăla al ei păcat. Şi, uite, grâul verde, ce-a stat ascuns sub glie, Îşi scoate colţul fraged din umedul pământ. Pe unde creşte viţa,dă mugurul pe curpen, Dar viţa e departe de-un ţărm aşa barbar: Pe unde cresc copacii, se urcă mustu-n ramuri, Departe, mult departe de-al geţilor hotar. La Roma-i sărbătoare acuma, jocuri multe, A amuţit acolo gălăgiosul for. Junimea-ncură caii, cu armele se luptă, Cu mingea şi cu cercul se joacă ea acum. La urmă, cu uleiul pe trupuri, luptătorii În apa răcoroasă se scaldă obosiţi. Acolo fierbe scena! Ce clocote! Ce zarvă! Tac forurile toate, dar teatrele vuiesc.

PA G I N A 2 3 C I V I L I Z A ł I E L AT I N Ă

Ah! Fericiţii de trei ori, ba chiar şi de mai multe, Aceia care-n Roma de bine huzuresc! Iar eu? Eu văd aicecum neaua se topeşte. Nu se mai scoate apă din lacul îngheţat, Pe mare nu vezi sloiuri, nu mai vezi pe Istru Cum scârţie căruţa văcarului sarmat. Dar poate c-or începe să ie şi corăbii! La ponticele ţărmuri vreo navă de-oi vedea, Voi alerga nainte-i, voi salute năierul, L-oi întreba de unde-i şi cine-i şi ce vrea? N-ar fi nici o mirare să vie de pe-aproape: În apele vecine te poţi încumeta! Rar om din ţara noastră să treacă peste mare, Rar om să vie-aice, pe-un ţărm făr' de liman! Dar, ori va şti greceşte ori limba cea din Laţiu (Mai drag mi-ar fi aceasta din urmă s-o aud), Se poate şi din Bosfor, din lunga Propontidă, Să vie oarecine, de austru mânat: Oricine-ar fi acela, elar putea s-aducă Vreo veste de departe, vreun zvon de peste mări: Aş vrea s-aud că spune de-o mare biruinţă, De rugi în Capitoliu, nălţate de roman, S-aud c-a pus o dată piciorul pe cerbicea Germaniei rebele al nostru căpitan! Cel ce-mi va spune asta pe loc îmi va fi oaspe: Ah! Cum n-am fost acolo, chiar eu să fi văzut! Dar cum? De-acu-nainte în Sciţia mi-i casa? Căminul meu de-acuma aici mi-i însemnat? Ah, faceţi, zei puternici, ca Cezar să se-ndure, Să fiu aice numai un oaspe exilat!

(Tristele, Cartea a III-a, XII, traducere în limba română de Teodor Naum)

Sarah Sand, Clasa a VIII-a B

după 2 000 de ani ...

E C O Ș C O A L A PA G I N A 2 4

Concursul de recitare

Premiul I — Gălbeanu Beatrice, clasa a VI-a

B

Premiul II — Risti David, clasa a V-a A

— Budea Răzvan, clasa a V-a A

Premiul III — Niga Andra, clasa a V-a B

MenŃiune — Vasilcin Ştefan, clasa a V-a A

Coordonatori: prof. dr. CodruŃa Chercotă

prof. dr. Loredana Milincu

prof. Daciana ViŃelari

EMINESCIANA

Concursul de creaŃie plastică

Premiul I — Mudure Mara, clasa a V-a A

Premiul II — Luca Smaranda, clasa a V-a C

— Ocraim Laura, clasa a V-a C

Premiul III — Muntean Delia, clasa a V-a C

MenŃiune — Condur Patricia, clasa a V-a C

— Baicon Marisa, clasa a V-a C

— Pascu Gabriela, clasa a V-a C

— Mihalache Raul, clasa a V-a C

Coordonator: prof. Cristina Dumitru

Proiectul “Călin (file din poveste)”, de M. Eminescu, desenele au fost realizate de

elevii clasei a VII-a A Coordonator: prof. Daciana Viţelari

Remeş Vlad, Clasa a VII-a A

PA G I N A 2 5 E C O Ș C O A L A

Răducan Sorina, clasa a VIII-a A

MĂRłIŞORUL

Proiecte realizate de elevii claselor

a 8-a la Limba latină Coordonator:

Prof. dr. Loredana Milincu

Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această duali-tate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Sursa: https://ro.wikipedia.org

Mărţişorul este un mic obiect de podoabă legat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, care apare în tradiţia românilor şi a unor populaţii învecinate. Femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii.

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunos-cute exact, dar prezenţa sa atât la români cât şi la bulgari (sub numele de Marteniţa) este consider-ată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii şi slavizării la ultimii, deşi legendele populare îi dau alte origini. In mitologia modernă a bulgarilor mărţişorul ar fi legat de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681, dar numele latin indică altceva.

Se mai consideră, de asemenea, că sărbă-toarea mărţişorului a apărut pe vremea

CEL MAI VECHI MĂRŢIŞOR DIN ROMÂNIA

E C O Ș C O A L A PA G I N A 2 6

Despre elevii noştri ...

Anii mei de dansator

Totul a început de la vârsta de 4 ani și jumătate. Eram în grupa mică, la grădinița din Jebel, când bunicii m-au trimis la dansuri populare. Crina, instructoarea, chiar a avut rețineri în a mă lua în formația de călușari, deoarece nu mai avusese un dansator atât de ... mic.

Eu nu am știut dacă o să-mi placă sau

nu, dar cu timpul abia așteptam repetițiile, care nu erau ușoare deloc. A început să-mi facă plăcere să dansez, mai ales că, spre surprinderea tuturor, chiar și a mea, învățam totul foarte repede. În timp, cu Ansamblul de Călușari din Jebel, formația de dansuri la care am stat aproximativ 8 ani, am participat la multe concursuri școlare, printre care

Lada cu zestre și Vetre străbune .

În fiecare an am fost răsplătiți și mergeam la Băile Felix unde ne distram extraordinar de bine. La un moment dat, toți am crescut, am plecat de la sat și trupa s-a destrămat.

PA G I N A 2 7 E C O Ș C O A L A

VLAD NEMEȘ, Clasa a VII-a A

Datorez totul unor persoane care m-au îndrumat și care m-au ajutat să cresc în acest sport. Aceste persoane speciale sunt bunicii mei și profesoara mea de la prima trupa de dansuri, Crina, care m-a susținut foarte mult.

Anul acesta fac 10 ani de când am început dansurile și le multumesc tuturor celor care m-au susținut. Vă aștept cu mare drag la spectacolele unde dansăm.

Aveam 11 ani, când la radio se anunța că Școala Populară de Arte d in Ti mi șo a r a o rgan i z eaz ă preselecții pentru o trupa de dansuri populare. Am zis, “De ce nu?”, și am fost primul înscris pe listă. O vreme am mers în paralel cu ambele formații, cea de călușari și cea din Timișoara, dar spectacolele se suprapuneau și am ales să rămân în noua formație.

E C O Ș C O A L A PA G I N A 2 8

Nimic nu părea schimbat… “Lumea cărţii era prea mică pentru ei şi voiau să evadeze”. Am deschis cu teamă ochii şi conturul familiar al camerei mele a început să mi se dezvăluie amabil. Chitara aruncată în acelaşi colţ, şevaletul în celălat, iar pe raftul cu cărţivolumele mele cu foi îndoite. În rest, deocamdată nici o doamnă CE, nici o doamnă CARE şi nici Ulise. Nu ştiam dacă să mă bucur pentru reîntoarcerea la ce am avut sau să sufăr pentru cei de care mă despărţisem totuşi în lumile din care veniseră brusc şi neaşteptat. Despre ce vorbesc? Nici eu nu ştiu exact. Dar poate, cititorule, că te vei lămuri tu dacă îmi vei asculta povestea şi ea începe aşa… Venise seara din nou. Şi ca de obicei, glasul mamei se auzi răstit: - Lasă chitara aia odată şi termină-ţi lecţiile! - Da, mamă, imediat! - Dacă imediatul nu se transformă în acum, urc la tine! Sătulă de veşnica ei obtuzitate faţă de cariera mea de artistă care se clădea încet-încet, am luat cartea mea preferată şi m-am auncat în patul meu primitor. - Ţi-ai terminat lecţiile? M-a întrebat uşor iritată mama, însă eu, ca de obicei, am ignorat-o. Mă asculţi măcar? A strigat destul de ner-voasă mama. Fiind deja plictisită de vocea mamei care răsuna în urechile mele, am strigat într-un final: - Citesc! Nu mă mai deranja! Am început să citesc cu voce tare, însă am realizat că nu a fost o idee prea bună. Doamna CE şi CARE au apărut brusc în faţa ochilor mei. - Sper că e doar o iluzie… Da, sunt sigură că e doar o iluzie, am spus eu şocată, dar în acelaşi timp şi confuză.

Talent şi efort

ALEXANDRA ANGHELUŢĂ (clasa a VIII-a) - premiul I (faza judeţeană)- Limba şi literatura română - premiul I (faza judeţeană)- Olimpiada Lectura ca aptitudine viaţă pentru viaţă - premiul II (faza judeţeană)- Concursul interdisciplinar de Limba română şi religie. Cultură şi spiritualitate românească, 1 apr.2017.

PA G I N A 2 9 E C O Ș C O A L A

Alexandra Angheluţă, Clasa a VIII-a A

Deodată pe carte câteva firimituri şi bombonele ca acelea care se pun pe gogoşi. Firimiturile continuau să cadă de undeva de sus, iar eu mi-am ridicat privirea. - Sfinte Bagumba! Am strigat speriată, atunci când lam văzut pe Ulise pe tavan, având în lăbuţe o gogoaşă uriaşă, dar şi ecusonul RITEI! Speriată, dar şi fericită într-un fel, am întrebat: - Cum aţi ajuns aici? Ce se întâmplă? - Ah, draga mea, tu nu poţi înţelege, mi-a spus doamna CE. Ulise a sărit pe pălăria doamnei CARE, privindu-mă ciudat. - Vă rog, povestiţi-mi! am exclamat eu. - Uneori, scumpa mea, a spus doamna CARE, uneori lumea cărţii este prea mică pentru noi şi vrem să... Evadăm. Uneori simţim că povestea dintre paginile cărţii ne este prea cunoscută şi... - Ţi-ai făcut temele? Sau trebuie să-ţi repet asta de 10 ori?! a spus mama deschizând cu putere uşa. Am privit în faţă, iar ei nu mai erau. - Mamă! Oh, nu, nu, nu! Au plecat! E numai vina ta! am strigat furioasă către mama mea. - Cine? a întrebat confuză mama. - Tu n-ai înţelege niciodată... - Uneori nu te înţeleg nici pe tine. Hai, fă-ţi lecţiile! Mi-a spus mama pentru a mia oară, iar apoi mi-a închis uşa. Ei nu mai erau acolo, au dispărut odată cu intrarea mamei în camera mea. Au dispărut fără să-i pot întreba nimic. Sper să nu se fi întors în carte, aş vrea să rămână aici pentru a descoperi o nouă povste de care să nu se sature niciodată.

Am luat de pe raft o carte cu coperta cartonată “Flora şi Ulise” şi am auzit din nou vocea mamei: - Ai terminat? Ştii că mai ai teme, nu? Iarăşi am ignorat-o, vocea ei auzindu-seca un ecou al glasului meu în timp ce citeam.

E C O Ș C O A L A PA G I N A 3 0

prof. Lucia Omescu

Bucuria de-a fi primul Începând cu anul şcolar 2013-2014 Olimpiadele şi Concursurile naţionale organizate de MEN s-au îmbogăţit cu o nouă competiţie: Concursul Naţional de Geografie “Terra/ mica olimpiadă”, organizat pentru clasele gimnaziale V-VII. Încă din primul an, elevii şcolii noastre şi-au dorit să participle la noua competiţie ruşind să se califice la fazele judeţene şi naţionale. Cei care ne-au reprezentat cu cinste în toţi aceşti ani, aducând premii judeţene şi naţionale, au fost elevii: Vuia Teodor– Traian, Bahrin Alexandru, Petreuş Alexandru, Angheluţă Alexandra, Ianoşdan Alin, Sicoe Alexandru şi Pop Andres. S-a remarcat “micul nostru mare geograf” , VUIA TEODOR– TRAIAN, astăzi în clasa a VII-a B, cel care s-a urcat de fiecare dată pe podiumul campionilor, aducând şcolii: - premiul I (faza judeţeană): cl. a V-a, cl. a VI-a; - premiul II (faza judeţeană): cl. a VI-a; - premul II (faza naţională): cl. a VI-a; - premiul special al Societăţii Naţionale de Geografie; - premiul I (faza judeţeană): cl. a VII-a. Deci şi anul acesta şcolar, la 25 martie 2017, la faza judeţeană a Concursului, Teo a reeditat performanţa clasării pe locul I, clasi-ficându-se, spre cinstea lui, la faza naţională care va avea loc în 20 mai 2017. Îl felicităm şi îi dorim să rămână la fel de conştiincios, de ambi-ţios, de dornic să-şi etaleze cunoştinţele şi plăcerea de a cunoaşte, de a şti cât mai multe despre frumosul care ne înconjoară, despre că-lătoriile pe care le putem face, nu doar pe hartă, ci şi în realitate, um-plându-ne sufletul de bucurie. Succes Teo!

Portret de campion

PA G I N A 3 1 E C O Ș C O A L A

O cale bună de urmat

Participarea la olimpiadă nu e un lucru uşor. Este a treia oară când particip la etapa naţională. Subiectele de la olimpiadă mi s-au părut întotdeauna interesante. Uneori am întâmpinat dificultăţi, dar întotdeauna am reuşit să mă descurc bine până la urmă. Geografia nu e doar o ştiinţă rece fără suflet, ea reprezintă un ansamblu de informaţii vii care ne vor însoţi pe tot parcursul vieţii. În plus, informaţiile extrageografice ne oferă o privire mai amplă asupra tot ceea ce ne înconjoară. Participarea la Olimpiadă a fost întotdeauna o ocazie pentru mine să dovedesc de ce sunt în stare. Sunt bucuros că am rezultate aşa de bune, munca mea fiind astfel răsplătită. Mulţumesc doamnei profesoare Lucia Omescu pentru îndrumare, susţinere şi pentru toate lucrurile frumoase pe care le-am învăţat de la dumneaei!

Vuia Teodor– Traian, Clasa a VII-a B

Câte secunde sunt întrCâte secunde sunt întrCâte secunde sunt întrCâte secunde sunt într----o zi?o zi?o zi?o zi? O zi conţine 86 400 de secunde. Fiecare secundă este definită ca fiind durata a 9 192 631 770 de perioade ale radiaţiei ce corespund tranziţiei între straturile hiperfine ale solului, în sistemul cesiu– 133 de atomi.

Care factor din anotimp face ca Care factor din anotimp face ca Care factor din anotimp face ca Care factor din anotimp face ca animalele să hiberneze?animalele să hiberneze?animalele să hiberneze?animalele să hiberneze? În regiunile temperate şi polare, anotimpurile pot cauza schimbări referitoare la cantitatea de lumină solară, fapt care face ca unele animale să intre în hibernare sau să migreze, iar plantele să între în stare latentă.

Ce este echinocţiul de primăvară?Ce este echinocţiul de primăvară?Ce este echinocţiul de primăvară?Ce este echinocţiul de primăvară? În emifera sudică, echinocţiul de primăvară corespunde cu centrul Soarelui care traversează ecuatorul ceresc deplasându-se înspre sud şi se produce în data echinocţiului de toamnă din nord. Echinocţiul de primăvară marchează prima zi din anotimpul de primăvară.

L U M E A A N I M A L E L O R PA G I N A 3 2

CURIOZITĂŢI despre Planeta Pământ...

Ce înseamnă eclipsă de lună?Ce înseamnă eclipsă de lună?Ce înseamnă eclipsă de lună?Ce înseamnă eclipsă de lună? Eclipsele de lunăapar atunci când Luna trece prin umbra Pământului. Din moment ce acest lucru se întâmplă numai când Luna se află pe partea îndepărtată a Pământului faţă de Soare, eclipsele de lună apar doar când este lună plină.

Care este cea mai lungă zi a anului?Care este cea mai lungă zi a anului?Care este cea mai lungă zi a anului?Care este cea mai lungă zi a anului?

Cea mai lungă zi a anului este solstiţiul de vară. În fiecare an, în ziua de 21 iunie razele soarelui cad perpendicular pe Tropcul Racului la 23°30', latitudine nord. Această zi reprezintă solstiţiul de vară în emisfera nordică.

De ce are anul nostru ani bisecţi?De ce are anul nostru ani bisecţi?De ce are anul nostru ani bisecţi?De ce are anul nostru ani bisecţi? Pământului îi ia aproximativ 365 ¼ zile să facă o rotaţie completă în jurul Soarelui. Aşadar, zille de un sfert sunt adăugate pentru a forma o zi tot la patru ani. De aceea există ani bisecţi tot la patru ani.

Bibliografie: 200 de întrebări şi răspunsuri. Planeta Pământ, Ed Maxim Bit, Cluj– Napoca, 2010.

Ianto Adrian, Clasa a VIII-a B

L U M E A A N I M A L E L O R PA G I N A 3 3

Imagini preluate de pe https://ro.wikipedia.org/https://ro.wikipedia.org/https://ro.wikipedia.org/https://ro.wikipedia.org/

Nistor Iasmina, Clasa a VI-a B

Danci Beatrice, Clasa a VI-a B

ISSN 2559 — 1746, ISSN-L 2559 — 1746