Calea către fericireSperanţa

De Annette Gulick 10/1/2001

Lecţia trei

Pasaj biblic: Ioan 11:17-27.Adevăr biblic: Isus îi promite Martei că cine crede în El nu va muri niciodată. Obiectivul lecţiei: Ca tinerii să cunoască speranţa vieţii veşnice.Verset de memorat: Ioan 11:25.De ce anume vei avea nevoie: Schiţa „adevărul despre viaţa de după moarte,” materiale pentru „cartea fără cuvinte” sau o brăţară (vezi „angajament”), opţional: un ghem de sfoară.

Deschidere

Asociere de cuvinte: Cere tinerilor să stea într-un cerc. Liderul începe activitatea spunând unul din cuvintele listate mai jos şi persoana care este la stânga sa va spune primul cuvânt care îi vine în minte referitor la cuvântul auzit (desigur, ne-obscen). Apoi, persoana de la stânga spune primul cuvânt care îi vine în minte după ce a auzit ce a spus vecinul, şi tot aşa până când se ajunge la lider, care începe cu un nou cuvânt. Acest proces ar trebui să fie foarte rapid - dacă un tânăr se blochează sau se ruşinează, încurajează-l spunându-i ceva de genul „trebuie să fi avut vre-o idee când ai auzit „x,” care a fost aceasta? Orice cuvânt este bun.” Nu sări peste nimeni şi asigură-te că nimeni nu este luat la „mişto” de către ceilalţi. Liderul trebuie să folosească următoarele cuvinte – mireasă, mire, banchet, coroană, conducător, cer, iad – însă simte-te liber să adaugi şi altele, sau să laşi ca un cuvânt să meargă de jur împrejurul cercului de mai multe ori, depinzând de timpul pe care îl ai la dispoziţie.

Învăţare interactivă

Mergi de jur împrejurul sălii şi cere fiecărui tânăr să povestească grupului despre cea mai bună sărbătoare cu mâncare la care a participat, banchet sau alt eveniment special, în care a luat masa şi să explice ce anume a făcut ca acel lucru să fie atât de special.

Biblia vorbeşte frecvent despre cer folosind imaginea unui banchet de nuntă. Ce elemente care fac ca aceste mese să fie atât de speciale le vom experimenta în cer? (fericire şi distracţie împărtăşită, părtăşie, celebrare comună, faptul de a fi cu oameni pe care îi iubim şi care ne iubesc, etc.)

Ne gândim azi la dineuri speciale şi la cer pentru că o parte importantă în găsirea fericirii în viaţa aceasta este speranţa că vieţile noastre nu se vor sfârşi la moarte. Isus le-a dat Mariei şi Martei asigurarea că oricine crede în El va trăi, chiar dacă va muri. Această cunoaştere dă semnificaţie vieţilor noastre şi ne umple cu speranţă.

Aplicaţie biblică

Cere câtorva tineri să răspundă la următoarea întrebare:

A murit cineva care vă era foarte apropiat? Dacă da, ce anume v-a adus mângâiere, dacă v-a adus?

1

Cere cuiva să citească Ioan 11:17-23, şi apoi întreabă:

Cum a încercat Isus să o mângâie pe Marta? (amintindu-i că fratele ei va învia.) Cere cuiva să citească Ioan 6:39:40 şi altcuiva Ioan 11:24-27. Spune apoi:

Vedem că ceea ce a crezut Marta despre viaţa de după moarte este ceea ce Isus Însuşi a învăţat.

Însă, în versetele 25,26 Isus adaugă la înţelegerea ei. Cânt Marta spune că fratele ei va învia „la înviere, în ziua de apoi,” sună foarte distant, însă Isus spune, „cel care crede în Mine va avea viaţă, chiar dacă moare,” ceea ce accentuează faptul că viaţa unui creştin merge înainte, chiar şi după moartea fizică a acestuia. Însă cea mai mare schimbare de accent pe care o face Isus este de la focalizarea pe fapte impersonale, „este înviere a morţilor în ziua de apoi,” la El Însuşi, „Eu sunt învierea şi viaţa.”

Pentru că sunt multe întrebări diferite şi confuzie cu privire la ceea ce se întâmplă după ce murim, ne vom petrece câteva minute studiind ce este adevărat şi ce este fals cu privire la aceste lucruri, din perspectiva Bibliei.

Dă fiecăruia schiţa „adevărul despre viaţa de după moarte,” şi cere-le tinerilor să scrie „adevărat” sau „fals” lângă fiecare întrebare, şi apoi să se uite la versete şi să le potrivească cu afirmaţia de care acestea se leagă.

Grafic cu răspunsuri1 Când mori, încetezi să mai exişti. F Luca 16:22-262 Un creştin poate să creadă în reincarnare. F Evrei 9:273 Diavolul nu există cu adevărat. F Matei 4:1-34 Când Biblia vorbeşte despre „cer”, vorbeşte despre locul în care

„locuieşte Dumnezeu.”T Psalmul 33:13,14

5 După înviere, vom fi nişte duhuri fără trup. F Luca 24:38-436 Creştinii n-ar trebui să plângă când cineva iubit moare. F Ioan 11:32-367 Iadul este un loc real. T Matei 13:49-508 Nimeni nu ştie cât de curând vom ajunge să fim cu Dumnezeu

după ce vom muri.F Luca 23:39-43

9 Cerurile par plictisitoare. F Apocalipsa 19:6-810 Iadul pare interesant. F Luca 16:27-28

Nu sunt convins că ceea ce spune Biblia despre viaţa de după moarte este adevărat.

Sper ca lucrurile bune pe care le-am făcut în viaţă să le întreacă pe cele rele.

Am devenit creştin odată, aşa că am „asigurare de incendiu” cu privire la posibilitatea de a merge în iad.

Am o asigurare profundă a faptului ca dacă voi muri în seara aceasta voi ajunge în cer.

Abia aştept să fiu în cele din urmă cu Dumnezeu într-un mod mai real.

Cere-le tinerilor să reflecteze asupra acestor cinci afirmaţii şi să decidă care este cea mai probabilă să descrie modul în care ei se simt referitor la cer. Explică-le apoi că la fel cum sunt multe idei false despre cer, tot aşa sunt şi multe idei false despre cum să ajungi acolo, aşa că le vei arăta o simplă metodă care explică cum ajungi în cer şi care să o poată folosi pentru a explica şi altora acest lucru.

2

Alege opţiunea care răspunde cel mai bine resurselor pe care le ai:

1) Cere-le tinerilor să facă o brăţară „cartea fără cuvinte.” Pentru fiecare tânăr vei avea nevoie de bucăţi de şnur din piele şi de biluţe care pot să fie trecute prin şnur (câte una din următoarele culori – galben (auriu), negru, roşu, alb, verde.)

2) Dă „cartea fără cuvinte” fiecărui tânăr. Ele sunt disponibile la multe magazine creştine, sau prin Child Evangelism Fellowship la http://www.gospelcom.net/cef.

3) Spune povestea „cărţii fără cuvinte” folosind bucăţi de carton colorat capsate împreună în forma unei „cărţi.” (Foloseşte acelaşi culori pe care le au şi biluţele: prima pagină neagră, apoi roşu, etc.)

Iată o scurtă schiţă a conceptelor şi versetelor pe care poţi să le foloseşti pentru a spune povestea „cărţii fără cuvinte.” Nu le citi de pe hârtie, dar citeşte versetele şi explică în mod ocazional conceptele. Dacă unii dintre tinerii tăi sunt deja familiari cu lucrul respectiv, ei pot să te ajute în a îl explica.

Pagina/biluţa galbenă sau aurie reprezintă cerul. Aşa cum am mai discutat, cerul este locul în care locuieşte Dumnezeu şi folosim culoarea galbenă sau aurie pentru că Biblia ne spune că cerul este aşa de minunat încât străzile sunt făcute din aur. Ştim că Dumnezeu vrea ca noi să fim capabili să ne bucurăm de cer, pentru că Isus ne-a promis în Ioan 14:2,3 „ ….” (citeşte versetele.) Însă este o problemă, pentru că există ceva ce nu va fi îngăduit niciodată în cer…

Pagina/biluţa neagră ne aminteşte de întunericul şi de păcatul care sunt în vieţile noastre. Biblia spune în Romani 3:23 că „toţi am păcătuit şi suntem lipsiţi de slava lui Dumnezeu.” Acest lucru înseamnă că orice persoană este păcătoasă, cu toţii am încălcat regulile lui Dumnezeu, pe care El ni le-a dat în Biblie. Pentru că Dumnezeu este perfect, păcatul nostru ne separă de El aşa încât nu putem să stăm în prezenţa Lui – cerul. Şi păcatul nostru trebuie să fie pedepsit. Însă Dumnezeu ne iubeşte şi doreşte să aibă o relaţie cu noi atât de mult, încât a pregătit o cale prin care să poată fi plătit păcatul nostru.

Roşu semnifică sângele. Evrei 9:22 ne spune că fără vărsare de sânge nu este iertare de păcat, aşa că Isus Şi-a vărsat propriul Său sângepe cruce pentru a plăti pentru păcatele noastre, aşa cum ni se spune în 1 Corinteni 15:3, „Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi.”

Albul reprezintă cât de curate au devenit inimile noastre în perspectiva lui Dumnezeu atunci când ne mărturisim păcatele şi credem în Isus ca şi Domn şi Mântuitor. Biblia ne asigură de faptul că atunci când ne cerem iertare, Dumnezeu ne va ierta (1 Ioan 1:9) şi că atunci când credem în Isus ca şi Mântuitor, ni se dă viaţă veşnică (Ioan 3:16.)

Verdele ne aminteşte de lucrurile care cresc, aşa cum este iarba şi florile, pentru că după ce am fost spălaţi de sângele lui Isus trebuie să creştem în relaţia noastră cu El, 2 Petru 3:18.

Încheiere

În Efeseni 1:18, Pavel spune că alţi creştini sunt parte a bogăţiilor pe care Dumnezeu ni le dă. În încheiere, vom împărtăşi un lucru pe care îl apreciem ca şi valoros despre fiecare dintre noi, spunând „sunt bucuros că vom merge în cer împreună pentru că …”

Opţiunea 1 – Cere tinerilor să stea într-un cerc. Ţine capătul unui ghem de sfoară şi aruncă-l cuiva din grup. După ce spui motivul pentru care eşti bucuros că vei merge în cer împreună cu persoana

3

respectivă, persoana trebuie să ţină sfoara, şi să arunce ghemul mai departe, la o altă persoană. Fă acest lucru până când fiecare a avut ghemul în mână cel puţin o dată.

Opţiunea - Mergi prin sală şi cere fiecăruia să spună persoanei din dreapta de ce sunt bucuroşi că vor merge împreună în cer.

Material tradus şi folosit cu permisiunea autorului.

4