UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT

Pregătirea unei călătorii obiective. Echipamente. Truse

NUMELE: Țolca

PRENUMELE: Teodor Vasile

CLUJ-NAPOCA

În timpul liber al vacantelor, concediilor, sfârsitului de saptamâna sau oricând va puteti permite,

îndreptati-va pasii catre munte cu dorinta de a-i cutreiera potecile!

Am întâlnit pe cararile Carpatilor, aici unde orizontul se închide de valurile încremenite ale

crestelor sau odata ajunsi pe ele se deschide oferind o panorama ce rar ti-e dat sa întâlnesti; multi

tineri, unii ca vârsta altii ca suflet, oameni care pretuiesc asprimea si frumusetile vietii în aer

liber. Asemenea lor si dumneavoastra puteti sa încercati sa gustati din aceasta mare placere.

Drumetia înseamna miscare, iar miscarea înseamna sanatate. Când aceasta este facuta la munte,

"bateria umana" a corpului se încarca cu energie, iar mintea si sufletul cu încântare, pentru o

lunga perioada de timp.

Numai aceia care au curajul sa se desprinda de cotidian, de viata sedentara citadina si sa înfrânga

comoditatea, pot beneficia gratuit de terapia complexa a muntelui în orice anotimp al anului.

Tuturor, tineri sau vârstnici, le adresez îndemnul de a drumetii, pentru a-si putea desfata privirea

si sufletul cu frumusetile neasemuite ale padurilor, poienelor, crestelor si piscurilor; florilor,

izvoarelor si tuturor vietuitoarelor ce traiesc în acest areal; pentru a deveni mai buni, mai

puternici si mai generosi.

Niciodata odihna activa a drumetiilor montane nu este un timp pierdut, ci un timp de recreere si

relaxare activa de care corpul nostru are nevoie ca de hrana de fiecare zi; un timp câstigat, care

da viata anilor.

"Ceea ce urmareste aceasta carte este sa-i obisnuiasca pe cei tineri, începatori în drumetie… sa

guste frumusetea muntelui …" 

I.Ionescu-Dunareanu 

"Aparati si bucurati-va de toate darurile binefacatoare ale naturii, ocrotiti puritatea

frumusetilor si maretia întregului peisaj montan românesc."

Gheorghe Suman 

LEGILE MUNTELUI

Multi dintre acei care au calcat cararile muntilor sfatuiesc si îndeamna pe cei mai tineri sau

începatori în ale drumetiei sa respecte legile muntelui. Dar care sunt acestea si ce

"reglementeaza" ele ?

"Cine ar fi crezut ca muntele are legi ?" ar spune un neinitiat în ale drumetiei montane si totusi

"vai de acei care nesocotindu-le va simtii pe propia piele pedeapsa muntelui !"

Învatatura muntelui s-a transmis permanent prin povetele calauzelor si sfaturile montaniarzilor,

toate constituind "legile muntelui".

Cele zece porunci ale turismului de munte

(din decalogul unei calauze celebre - Luis Trenker)

1.Sa nu întreprinzi o ascensiune ce-ti depaseste puterile. Tu trebuie sa învingi muntele, nu el pe

tine; sa-ti fixezi un obiectiv pe care sa-l poti atinge, dar de va trebui sa renunti la el sa sti sa faci

stânga-mprejur cât mai este timp. Sa nu fi grabit si sa nu încerci sa stabilesti recorduri de viteza.

Sa nu ai mania piscurilor, dar sa nu ocolesti dificultatea în variatele ei forme.

2.Sa pregatesti cu de-amanuntul orice drumetie fie ca mergi singur, cu prietenii sau cu ghidul. Un

ignorant sau un neputincios care are nevoie de o guvernanta alpina este, în munti, pur si simplu

ridicol. Documentarea trebuie sa fie tot atât de completa ca si echipamentul alpin. Sa cunosti

mediul în care te misti si sa-i întelegi fenomenele. Sa nu-ti încarci stomacul si sa nu ai pretentia

sa te alimentezi cu icre negre sau stridii. Idealul tau alpin sa fie acela de a gusta cu aceeasi

placere o duminica frumoasa pe un vârf de delusor, ca si cu alt prilej un abrupt din cele mai

grele. Nu este nevoie sa fi de la început desavârsit catarator. Sa nu patesti ca acela care de atâtea

stânci si pereti nu mai vedea muntele. Sa nu uiti ca muntii sunt bogati în primejdii, dar în acelas

timp sa sti ca, cu prudenta, spirit de prevedere si inteligenta îi poti învinge.

3.Sa nu uiti ca esti o fiinta civilizata. Bucuria si puterea nu se confunda cu mitocania, brutalitatea

si grosolania. Adu-ti aminte înca de la gara si din tren, ca educatia ta în general si cea sportiva în

special sunt puse la încercare. Daca poti sa iei cu asalt piscurile, sa nu faci asta în vagon. Ca sa se

vada ce catarator îndracit esti nu este absolut necesar sa faci echilibristica pe scarile sau

tampoanele vagonului. Sa nu consideri frânghia si coltarii ca o emblema a breslei tale care se

cere expusa. Sa nu periclitezi cu sculele tale: schiuri, piolet, etc. ochii si hainele vecinilor si sa nu

le umplii urechile cu trancaneli si hohote de râs. Daca întâlnesti un drumet solitar saluta-l sau

resaluta-l si daca crezi ca e cazul sa-l critici fa-o cel mult atunci când nu te mai poate auzii. Nu-ti

imagina ca devii alpinist utilizând un jargon de munte artificial. De asemenea nu e cazul sa-ti

stergi nasul cu degetele numai pentru ca ai dezbracat costumul de oras.

4.Sa nu profanezi peisajul pe care-l strabati si sa nu "împodobesti" natura cu cioburi de sticla,

hârtii, cutii de conserve si alte ramasite. Aminteste-ti ca si altii dupa tine, vor voi sa bea din

izvorul pe care-l murdaresti fara rost. Tablitele de marcaj nu sunt menite drept tinta pentru

proiectilele tale improvizate si nici nu trebuie sa le schimbi asezarea dintr-o gluma deplasata. Sa

nu lasi deschise portile stanelor si ale înprejmuirilor, caci poti provoca proprietarilor pagube si

arunci discredit asupra tuturor drumetilor. Din acelasi motiv, sa nu sari peste îngradiri si nici sa

nu te inviti nepoftit în claia cu fân ce o vezi în proprietatea ciuva. Cânta daca-ti face placere, dar

cu masura si acolo unde este locul. Chiuiturile se potrivesc de cele mai rare ori cu gâtlejul tau si

nici nu fac totdeauna placere semenilor tai. Nu tipa fara rost, tulburi inutil oamenii si animalele.

Aprinde focul numai daca este absolut necesar, supravegheaza-l atent si pe urma stinge-l

complet. Nu arunca pietre si cauta sa mergi astfel încât sa nu provoci caderea lor, chiar daca ai

convingerea ca nu te urmeaza nimeni. Pe drumuri umblate si în locuri expuse sa nu faci nudism

si nici seminudism, altfel însa profita de aer si soare cât poti mai bine. Cum te apropii de locurile

populate urmeaza regulile convietuirii sociale.

5.Fi bun camarad. Daca esti conducator evita sa fi autoritar si încapatânat, încrezut sau îngâmfat;

da dovada de spirit de întelegere si rabdare. Nu fi zgârcit cu avutul tau, nici cu cunostintele tale.

Hotarârile sa-ti fie determinate de capacitatea de rezistenta a celui mai slab. Abandonând pe

cineva în munti îl vei avea poate pe constiinta. Daca tu esti cel condus, adapteaza-te aceluia care

cunoaste mai bine locurile, sileste-te sa fi la înaltime si cauta sa înveti. Chiar si cel mai slab

dintr-o echipa îsi poate face datoria. Sa sti ca un tovaras bun este tot atât de rar ca si un

conducator bun. Orice strain care împarte cu tine dragostea pentru munti sa-ti fie camarad, mai

ales atunci când este în primejdie sau are nevoie de vreun ajutor sau o privire pe harta ta. Chiar si

în ghidul pe care-l platesti sa vezi un tovaras, un prieten. Nu fi autoritar fata de el, dar nici nu te

comporta de parca ati fi mâncat de când sunteti din aceeasi strachina.

6.Respecta cabana tot asa cum îti respecti propria ta casa. Fi modest si nu cere lucruri pe care ti

le poate oferii cel mult un hotel. Nu uita ca aici, în creierul muntilor, portmoneul tau nu mai

conteaza si ca toti suntem egali. Pioletul, schiurile, gheata, noroiul n-au ce cauta în sufrageria

cabanei; leapada-te de ele prin urmare înainte de a intra. Nu transforma locul de odihna, care este

cabana, într-o cârciuma. Nu ocupa toate bancile si mesele cu ranita, merindele, hârtile si

picioarele tale. Oricât ai fi de tânar, gândeste-te ca nu este aici locul sa faci dragoste. Lasa în

pace patefonul si chelnaritele, iar pe ghitara sa nu pui mâna decât daca te pricepi. Cartea de

impresii sa n-o utilizezi pentru rime proaste sau laude. Este mult mai util sa notezi de unde vii si

încotro te duci, mai ales daca te pregatesti pentru o ascensiune grea. Urma lasata în acest fel

înlesneste trimiterea la nevoie a ajutoarelor si poate linisti pe cei îngrijorati de soarta ta. Ai

dreptul sa ceri un loc de dormit si daca esti înainte sau dupa drum sa-l alegi pe cel mai bun, dar

sa nu eziti sa-l cedezi acelui care este fie epuizat, bolnav sau mai în vârsta ca tine si are nevoie de

odihna. Nu te urca încaltat în pat si nu alerga cu bocancii pe scari mai ales noaptea. Daca sforai

nu te culca în dormitorul comun. Fi prudent când umbli cu lampa si focul. Nu uita ca nu esti

stapânul cabanei, iar îngrijitorul este administratorul care îndeplineste un rol de mare interes

obstesc, te vei supune deci dispozitiilor sale. Orice loc si orice lucru ai folosit sa le lasi în aceeasi

stare în care venind ai vrea sa le gasesti; mai ales în casele de adapost sa ai grija deosebita fata de

ceilalti, fie ca-ti sunt tovarasi, fie ca-ti vor urma. Gândeste-te ca întreaga cabana, casa de adapost

cu tot ce cuprinde, reprezinta un bun ce ti-a fost încredintat cu buna credinta. Fii econom cu

rezerva de lemne, adesea adusa cu mari sacrificii si ai în vedere si pe cei ce vor venii dupa tine.

Paraseste casa dupa ce ai încuiat si ai pus toate la locul lor. Închide-o bine si nu uita sa achiti taxa

acolo unde este cazul.

7.Nu fura ! Nu fura, altora nici linistea, nici singuratatea ce o cauta, nici perspectivele. Dar sa nu

furi nici betele de schi, curele, frânghii, nici fânul sau lemnele strânse cu multa truda. Nu fura

nici florile pe care natura le-a creat pentru toata lumea. Câmpul, iarba, arborii trebuie crutati;

vitele si vânatul sa nu fie speriate. Nu taia jepi si arbori pentru a-ti cheltui prinosul de energie

neconsumata. Nu distruge furnicarul, nici chiar din curiozitate stiintifica, iar melcul, sarpele sau

broasca sa nu fie pentru tine fiare salbatice care trebuie stârpite. Sa vezi în munte un paradis în

care te-ai asezat ca un nou Adam; ajuta-l sa-si pastreze originalitatea si sfintenia.

8.Nu minti ! Nu exagera, nu fi laudaros. Chiar si ascensiunea cea mai dificila este putin lucru fata

de alte realizari omenesti. Nu-ti da o importanta prea mare si nu cauta sa micsorezi pe altii chiar

daca sunt începatori, mosnegi sau membrii altor cluburi. Nu critica si nu înjura timpul (vremea),

gazduirea (la cabana), tovarasii de drum sau legatura de schi. Nu trebuie sa te legi sau sa-ti bati

joc de credintele, datinile locuitorilor de la munte. Adu-ti aminte ca nu esti decât un oaspete

trecator pe aceste meleaguri…ca si în lumea aceasta.

9.Apara onoarea clubului tau si nu numai a aceluia a carui insigna o porti, ci si a acelei mari

comunitati care ti-a facut accesibila lumea muntilor si care serveste o mare idee, nu numai

confortul tau. Fi mandru ca faci parte din aceasta comunitate si ca poti sa participi la viata ei.

Onoreaza pe cei care au creat pentru tine, pe maestrii care au cucerit prima poteca si primele

prize spre vârf, precum si pe cei care au pus ultima piatra.

10.Nu profana muntii prin mania recordurilor, ci cauta sa le intelegi sufletul !

Legile muntelui

(din Omul si muntele - Ion Preda)

1.Sa nu calatoresti niciodata de unul singur pe munte.

2.Întotdeauna la munte nu se pleaca decât cu echipament corespunzator.

3.Este contraindicat sa te avânti pe trasee necunoscute.

4.Turismul de munte nu este compatibil cu consumul de tutun si bauturi alcoolice.

5.La munte trebuie sa sti: ce, cât, cum si când sa manânci.

6.Toti pentru unul si unul pentru toti.

7.Când întâlnesti alti oameni pe munte da-le "Buna ziua!”

8. Pe munte nu se vorbeste mult, nu se tipa si nu se face zgomot.

9.Cine iubeste muntele trebuie sa-l ocroteasca.

10.Nu deteriorati indicatoarele cu marcaje turistice sau alte semne de orientare.

11.Refugiile alpine sunt loc sfânt pe munte.

12.Când ajungeti la o cabana notati în registrul de evidenta a circulatiei turistice, locul de unde

ati venit, iar când plecati, viitoarea etapa a calatoriei.

13.Regulamentul de ordine interioara al fiecarei cabane trebuie respectat cu strictete.

14.Circulati numai pe traseele marcate.

15.Iarna pe muntii acoperiti cu zapada, pericolul avalanselor este prezent în fiecare zi.

16.Începatorii într-ale drumetiei la munte sa-si faca o lunga ucenicie pe lânga montaniarzii cu

mare experienta.

17.Când se cere sprijin de catre cabanier, grup de turisti sau echipa salvamont, pentru a ajuta

oameni aflati în primejdie sau a prevenii o nenorocire, oricine trebuie sa raspunda chemarii.

18.Este obligatoriu pentru orice drumet, ghid sau conducator de grup sa urmeze cu strictete

sfaturile si indicatiile salvamontistilor.

19.Codul de semnalizare in caz de pericol trebuie cunoscut si însusit de toti drumetii montani.

20.Drumetul e bine sa stie sa acorde la nevoie primul ajutor.

Recomandari generale

(din Prevenirea accidentelor turistice în munti - SALVAMONT)

1.Nu programati o drumetie în munti daca nu dispuneti de o sanatate buna, daca nu aveti starea

psihica potrivita si daca nu v-ati asigurat toate mijloacele materiale necesare.

2.Înainte de a va hotarâ pentru o drumetie în munti consultati prima data un ghid turistic si

identificati-va traseul ales, daca acesta corespunde posibilitatilor dumneavoastra fizice si psihice.

3.Altitudinea pretinde efort si pregatire fizica.Nu neglijati antrenamentul.

4.Un echipament incomplet sau neadecvat va poate periclita viata. Sa aveti întotdeauna haine

calduroase si de schimb, în functie de anotimp si încaltaminte corespunzatoare.

5.Nu faceti drumetia singur. Chiar si în grup nu prezinta o garantie sigura pe traseu, fara o

calauza experimentata.

6.Încercati pe cât posibil sa va deplasati pe munti numai ziua si urmarind strict marcajele.

Consultati înainte buletinul meteo.

7.Nu ezitati sa va întoarceti din drum daca conditiile atmosferice au devenit nefavorabile.

8.La întoarcerea spre cabana, casa de adapost sau refugiu, respectati mersul în coloana. Orice

alunecare sau împiedicare la altitudine nu iarta, va pericliteaza viata.

9.Alimentati-va des, dar rational. Nu consumati bauturi alcoolice !

10.Nu va fortati pâna la epuizare. Evitati deshidratarea.

11.Fiti curajosi dar nu imprudenti, veseli dar nu galagiosi, iar pe munte si la cabana sa aveti un

comportament civilizat. Pretutindeni fiti un ocrotitor al naturii.

13.Învatati codul de alarma (semnalizare) în munti, care consta în 6 (sase) semnale luminoase

sau acustice pe minut, adica la fiecare 10 secunde câte un semnal, dupa care urmeaza un minut

pauza. Semnalul de raspuns consta în 3 (trei) semnale luminoase sau acustice pe minut si un

minut pauza.

14.Respectati-va tovarasii de drum, iar în caz de pericol nu-i parasiti.

15.Nu uitati sa luati cu Dv. în rucsac o mica trusa de prim ajutor cu farmacia de excursie.

16.Foarte important este ca înainte de a pleca într-o drumetie sa aveti în rucsac polita de

asigurare “turist” contra accidentelor.

17.Nu plecati de la cabana pe trasee turistice de creasta înainte de a înscrie în registrul de

evidenta ce itinerar urmati; fiindca numai asa în caz de accident ajutati farmatiunile

SALVAMONT sa intervina mai operativ.

18.Luati informatii de la cabanier, daca traseele pe care vreti sa le parcurgeti sunt practicabile,

care este gradul lor de dificultate, eventual evolutia vremii la data aceea, pentru a evita

expunerea la suprasolicitare a organismului, fapt ce conduce la extenuare fizica - epuizare.

19.Circulati numai pe traseele marcate cu semne turistice care au fondul alb. Nu urcati si nu

coborâti pe scurtaturi, riscati sa va rataciti si sa va accidentati.Daca ati fost surprinsi pe traseu de

intemperii (viscol, furtuna, ceata) este de preferat sa va înapoiati pe acelas drum la locul de unde

ati pornit (cabana, casa de adapost sau refugiu). A continua drumul în asemenea conditii

înseamna o accidentare sigura.

20.Surprinsi în golul alpin pe timp de furtuna cu descarcari electrice, parasiti creasta la pas, sub

sau lânga o stânca plata. În aceleasi conditii atmosferice, daca sunteti în padure nu va adapostiti

sub trunchiurile de copaci; altfel riscati sa va electrocutati.

21.Respectati indicatiile de pe sageti si tablele de orientare (poteca accesibila numai vara, poteca

interzisa iarna, loc periculos expus declansarii avalanselor si lavinelor.

22.Iarna si primavara, chiar în zilele frumoase, senine, schiati numai dimineata pâna la ora 9 în

caldarile si pe fetele laterale ale vailor alpine, evitând zonele marcate ca periculoase prin

rostogolirea avalanselor si lavinelor. Pe zapada abundenta, prafuita, înghetata si pe ceata este

interzis a schia pe fetele laterale ale caldarilor alpine toata ziua.

23.Primavara cu vânt cald - foen, din SV si SE este foarte periculos a schia sau circula pe

traseele alpine, riscând la orice ora a zilei sau noptii sa fiti surprinsi si îngropati în avalanse.

24.Când traversati o panta cu zapada înghetata si sunteti în grup, se va pastra o distanta între

drumeti de 10 m, unul de altul, mergând pe aceeasi urma, dar nu direct pe curba de nivel, ci

oblic. A traversa panta lipit unul de altul sau în formatie evantai înseamna a taia zapada în

scânduri, care va porni la vale împreuna cu dv.

Recomandari pentru drumetie

(din Publiturism)

1.Înainte de plecare în excursie sau drumetie documentati-va asupra itinerarului propus.

2.Alegeti traseele turistice în functie de experienta si pregatirea fizica.

3.Busola si harta bine utilizate va sunt de real folos, ele sunt cei mai siguri prieteni ai Dv.

4.Informati-va la cabanieri si padurari asupra starii potecilor, marcajelor pentru traseele pe care

doriti sa le strabateti.

5.Urmati cu atentie poteca, nu parasiti marcajele.

6.Calculati cu atentie timpul ce va este necesar pentru parcurgerea traseului ales în functie si de

gradul Dv. de pregatire fizica si teoretica.

7.Informati-va asupra prognozei meteo pentru urmatoarele 24 de ore.

8.Nu porniti singur la drum.

9.Nu încarcati rucsacul peste limitele rezonabile de volum si greutate.

10.Nu consumati bauturi alcoolice înainte si în timpul drumetiei.

11.Nu fumati în timpul drumetiei.

12.Nu faceti focul în padure, nu aruncati chibrituri sau tigari aprinse.

13.Ocrotiti flora si fauna, monumentele naturii, apele.

14.În caz de furtuna sau ploaie însotita de descarcari electrice, parasiti imediat culmea; nu va

adapostiti lânga copaci izolati, înalti sau lânga stânci.

15.Nu patrundeti în pestera fara ghid autorizat acolo unde acesta este desemnat, sau fara un bun

cunoscator al pesterii. Asigurati-va echipament corespunzator si sursa de lumina individuala pe

durata integrala a vizitei.

16.În drumetia montana luati cu Dv. o mica trusa cu medicamente.

Sfaturi practice pentru iubitorii de drumetii montane

(din MUNTELE spatiu de viata si lupta - Gheorghe Suman)

1.Pretuiti si iubiti muntele, frumusetile acestuia, florile, padurile, poienile, vaile, izvoarele,

piscurile împreuna cu toate vietuitoarele care le populeaza, care ne apartin, de care trebuie sa ne

bucuram, pentru a devnii mai buni, mai puternici, mai întelepti si mai generosi cu noi însine si cu

cei care ne înconjoara.

2.Procurati din timp, înaintea plecarii la munte o vestimentatie adecvata. Din tinuta turistului nu

trebuie sa faca parte palaria, cravata, geamantanul, pantofii cu toc înalt; cararile muntilor strabat

în special iarna, troiene de zapada; drumetul înfrunta viscole si furtuni, strabate creste si vai

adânci care presupun un echipament special, din care nu trebuie sa lipseasca: bocancii, scurta cu

gluga, flanela etc., toate acestea chiar si pe vreme buna. Pe langa acest echipament de stricta

necesitate, turistului nu trebuie sa-i lipseasca sacul de spate cu o pelerina de ploaie, un schimb de

rufe, o lanterna, o cutie de chibrituri, unele medicamente si materiale sanitare, un termos cu apa

(ceai, cafea), alimente, busola, harta, o cordelina, ciorapi de schimb, fes si manusi.

3.Evitati drumetia de unul singur; plecând pe munte de unul singur va puteti primejdui viata;

mergeti pe munte numai în grupuri de minimum 2 - 3 oameni.

4.Îngrijiti si întretineti marcajele existente pe traseele alpine si pe potecile muntilor; prin

distrugerea acestora puneti în pericol viata turistilor care se deplaseaza în urma, în special

noaptea si în alte conditii dificile.

5.Manifestati grija deosebita fata de flora, fauna, fata de frumusetile naturale ale muntilor nostrii;

ele nu sunt numai ale noastre, ci si ale generatiilor viitoare.

6.Nu aruncati pe pante sau abrupturi pietre, bucati de stânca, lemne, blocuri de ghiata, bulgari de

zapada sau alte obiecte care în cadere pot sfarâma sau antrena altele, adevarate avalanse,

periculoase pentru oamenii din vale sau de la baza muntelui.

7.Admirati în liniste frumusetile noastre naturale, respirati cu nesat aerul ozonat si curat, sorbiti

cu sete apa izvoarelor cristaline; nu admiteti sub nici o forma poluarea muntelui si transformarea

lui în depozit de gunoaie.

8.Nu prezentati celorlalti povesti stranii despre munte; nu exagerati întâmplarile si trairile cu care

v-ati confruntat; ele pot îngrijora pe ascultatori sau îi pot încarca de teama, le pot rapii placerea

drumetiilor, le pot ucide dorinta de a se deplasa la mari distante de zgomotele cotidiene si ale

locurilor de munca.

9.Salutati si raspundeti la salutul celor care va dau binete pe trasee si poteci.

10.Ajutati cu toate fortele si priceperea pe cei aflati în dificultate pe munte, nu-i abandonati pe

cei aflati în imposibilitatea de a se deplasa, transportati-i grabnic la punctele de prim ajutor cele

mai apropiate sau la cabane, chemati (anuntati) specialistii la fata locului, pentru a acorda

ajutorul calificat.

11.Folositi în mod civilizat cabanele turistice (refugiile), casele pastorale, stânele (saivanele) si

alte constructii montane; ele ne apara de stihiile naturii si de alte primejdii; nu le transformati în

locuri pentru distracti (chefuri); pastrati în permanenta curatenia, linistea si ordinea necesara atât

în interior, cât si în exterior.

12.Nu transportati si nu consumati sub nici un motiv bauturi alcoolice; ele constituie mari

pericole pentru toti cei ce pleaca pe munte.

13.Însusiti-va codul international de semnalizare si alarmare, pentru a putea comunica celor din

preajma nevoia de ajutor ivita în împrejurari grele.

14.Nu abandonati, nu parasiti traseele cunoscute în favoarea altora mai scurte, dar mai putin

stiute; respectati semnificatiile înscrisurilor si semnelor de avertizare de pe marcaje si

indicatoare, în special pe timp de iarna si în conditii de vizibilitate redusa.

15.Nu va angajati pe tresee turistice care depasesc puterile oamenilor din compunerea grupului

din care faceti parte; fixati-va numai obiective si itinerare care sa poata fi îndeplinite si strabatute

pe timp de zi, numai cu propriile forte.

16.Antrenati-va sistematic pentru a nu consuma excesiv apa, care duce la slabirea prematura si la

epuizarea fortelor, poate tocmai când este cea mai mare nevoie de ele.

17.Alimentati-va rational si ponderat, nu abuzati de mese copioase; consumati fructe si alimente

care contin mult zahar si grasimi.

18.Asigurati si transportati în propiile bagaje mici cantitati de zahar, ciocolata, cafea, glucoza,

etc.

19.Evitati situatiile conflictuale, autoritatea excesiva, când sunteti lideri, încapatânarea rau

înteleasa; în toate situatiile dati dovada de rabdare si întelegere.

20.Stabiliti obiectivul drumetiei si traseul în functie de capacitatea de rezistenta a celor mai slabi

din grup.

21.Adaptati-va la cerintele si indicatiile conducatorului de grup; nu-l sicanati, blamati si

subestimati nici macar în gluma.

22.Pastrati si îngrijiti, nu distrugeti covorul vegetal al pamântului, interziceti cu desavârsire

scoaterea de brazde, saparea de rigole, amenajarea de vetre de foc la întâmplare, împrastierea de

acizi (sare), spalarea masinilor în apele râurilor si lacurilor de munte, instalarea la întâmplare a

corturilor.

23.Alegeti locul de popas în puncte care sa nu fie expuse vântului, amplsate în apropierea unor

surse de apa curgatoare, cu locul de instalare a cortului în teren orizontal, în apropierea unor

surse de combustibili, lânga poteci si drumuri de acces, în afara zonelor poluate.

24.Nu lasati la plecarea din locurile de stationare, focuri aprinse, în special în paduri, jnepenisuri,

iarba uscata din pajistile alpine sau în apropierea acestora.

25.Informati-va din toate sursele si prin toate mijloacele posibile, înainte de plecarea la drum

asupra starii timpului, traseului, locului unde veti înopta, cabanelor mai apropiate, surselor de

apa si posibilitatilor de anuntare si de salvare în caz de pericol.

"Drumetia cere rabdare, convingere, hotarâre, pasiune … Noi nu batem recorduri. Cautam

sanatate si frumusete, aer si privelisti, lumina si libertate."

Dumitru Almas 

Îmbrăcăminte şi încălţăminte

Chiar dacă se arată vreme bună, un pantalon lung pe lângă perechea de pantaloni scurţi te va

apăra de frig seara sau de arsuri, dacă soarele e prea puternic. O bluză călduroasă sau un polar în

plus niciodată nu sunt de prisos, mai ales la munte, unde frigul se lasă brusc, iar aerul este tot mai

rece pe măsură ce urci la altitudine mai mare. Sub polar e bine să îmbraci un tricou de bumbac.

Pentru ploaie, cea mai bună soluţie rămâne pelerina de ploaie. Ideală este o pelerină mai mare

care ajunge până la pământ, care să acopere şi rucsacul. Hainele de ploaie din Gore-Tex, te

protejează de transpiraţia excesivă. Dacă te porneşti pe drumuri forestiere, fără greutate în spate,

poţi să porţi doar tenişi. În schimb, pe un teren accidentat, este obligatoriu să încalţi nişte ghete

pentru drumeţie, cu o bună aderenţă.

În bagaj e bine să avem mereu o pereche de pantofi uşori, de schimb. Şosetele ar trebui să fie

două, prima pereche de bumbac şi a doua de lână, astfel piciorul îţi va fi mai bine ferit de

rosături, susţin experţii de la Descoperă Natura (descopera-natura.ro).

Rucsacul

Volumul său depinde de tipul de drumeţie pe care vrei să o faci. Pentru o drumeţie de o zi, alege

un rucsac de 20-30 l. Pentru o drumeţie de mai multe zile alege un rucsac de 40 până la 60 l.

Bidonul de apă

E de preferat un model din metal. Doar că trebuie bine limpezit şi lăsat deschis între 2 utilizări,

astfel va prinde un gust şi un miros neplăcute. Foarte util este şi un rezervor de plastic prevăzut

cu un tub ce îţi permite să bei din mers.

Trusa de prim ajutor

Pentru o zi, e suficient să ai un antiseptic local, câteva pansamente şi câteva pastile împotriva

durerii. De mare folos sunt un ulei esenţial de roiniţă – împotriva căpuşelor şi o alifie de

gălbenele pentru rosături.

Cortul şi sacul de dormit

Cel mai răspândit este cortul de tip igloo, cu o structură din 2 arcuri de fibră de carbon sau chiar

corturile care se desfac automat. Îl vei alege în funcţie de temperatura menţionată de producător

şi de greutate.

Busola şi harta

Este indispensabilă în teren. Îţi permite să poziţionezi corect harta în teren. Alege un model

transparent care are pe margine o riglă cu o scară comună 1/25.000. Mai există şi GPS-ul – un

dispozitiv de aproximativ 400 g care, datorită semnalului emis de sateliţi, îţi determină în 2

minute poziţia pe planetă. El îţi oferă şi posibilitatea de a memora traseul parcurs şi de a-l încărca

pe internet. Nu uita nici de batistele de hârtie, briceag, lanternă de buzunar sau frontală, batoane

energizante etc.

Semnalele de comunicare:

• 1 semnal sonor sau luminos = chemare;

• 2 semnale sonore sau luminoase = răspuns;

• 3 semnale sonore sau luminoase = alertă;

• S.O.S. (Save Our Souls – salvaţi sufletele noastre) transmis în cod Morse = 3 semnale scurte, 3

semnale lungi, 3 semnale scurte.