Caile ordinare de atac ApelulHotararile supuse apelului Sunt supuse apelului numai sentinele prin care cauza a fost rezolvata in fond in urma judecatii in prima instanta Nu pot fi atacate cu apel: o Sentintele privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate o Sentintele pronuntate de trib militare privind infractiuni contra ordinii si disciplinei militare sub 2 ani o Sentintele pronuntate de Curtile de Apel si Curtea Militara de Apel o Sentintele pronuntate de sectia penala a ICCJ o Sentintele de dezinvestire o Sentintele pronuntate in materia executarii hotararilor penale si cele privind reabilitarea Incheierile date in prima instanta pot fi atacate cu apel numai odata cu fondul Titularii apelului Procurorul ca titular al apelului Procurorul poate declara apel in ce priveste latura penala si latura civila. Dreptul procurorului de a face apel nu este limitat si subordonat dreptului partilor de a face apel. (v Curtea Constitutionala dec 190/2008) Inculpatul ca titular al apelului Inculpatul poate face apel in ceea ce priveste latura penala si latura civila a cauzei. Deasemenea poate face apel impotriva sentintei de achitare sau incetare a procesului penal, in ceea ce priveste temeiurile achitarii

Inculpatul nu poate insa apel hotararea primei instante fara un interes personal legitim

Apelul poate fi declarat de catre reprezentatul legal, de catre aparator sau de catre sotul acestuia. (sotul numai pentru inculpat)

Titularul apelului ramane inculpatul care poate sustine ca nu isi insuseste apelul -> instanta respinge apelul ca inadmisibil Partea vatamata ca titular al apelului Partea vatamata poate face apel in ceea ce priveste latura penala Apelul poate fi declarat de catre reprezentatul legal sau de catre aparator

Partea civila si partea responsabila civilmente ca titulare ale apelului Pot declara apel in ceea ce priveste latura penala si latura civila a cauzei Apelul poate fi declarat de catre reprezentatul legal sau de catre aparator Martorul, expertul, interpretul si aparatorul ca titulari ai apelului Pot face apel cu privire la cheltuilelile judiciare Apelul este exercitat in numa propriu Dreptul de a face apel al oricarei persoane ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei Termenul de apel, repunerea in termen si apelul peste termen Termenul general de apel este de 10 zile Termenul de apel in cazul judecarii unor infractiuni flagrante este de 3 zile Termenul de apel este peremptoriu si dilatoriu Termenul de apes este un termen procedural (art 186) Momentul de la care curge termenul de apel pentru procuror

1. Cand a participat la dezbateri, acesta curge de la pronuntarea hotararii 2. Cand nu a participat la dezbateri, termenul curge de la inregistrarea de catre parchet a adresei de trimitere a dosarului Momentul de la care curge termenul de apel pentru parti1. Pentru partea care a fost prezenta la dezbateri sau la pronuntare,

termenul curge de la pronuntare2. Pentru partile care au lipsit atat de la dezbateri cat si de la

pronuntare, precum pentru inculpatul detinut, miltar in termen, cu termen redus, rezervist, elev al unei institutii militare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiva. RIL 29/2006 -> termenul de declarare a apelului i recursului

pentru inculpatul care a lipsit att de la dezbateri, ct i de la pronunare, chiar dac a fost reprezentat de aprtor, curge de la comunicare.

Momentul din care curge termenul de apel pentru alte persoane

Termenul de apel curge de la pronuntarea incheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare si cel mai tarziu in 10 zile de la pronuntarea sentintei prin care s-a solutionat cauza

Repunerea in termen

Apelul introdus dupa expirarea termenului general este facut in termen daca intarzierea a fost determinata de o cauza temeinica de impiedicare, iar cererea de apel a fost facuta in cel mult 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau despagubirii civile

Apelul peste termen

Partea care a lipsit la toate termenele de judecata, cat si la pronuntare poate declara apel si peste termen, dar nu mai tarziu de 10 zile de la data, dupa caz, a inceperii executarii pedepsei sau a inceperii executarii dispozitiilor privind despagubirile civile

Apelul peste termen nu suspenda executarea decat daca instanta de apel dispune in acest sens Declararea apelului

Apelul se declara prin cerere scrisa, semnata de persoana care face declaratia. Procurorul si partile prezente la pronuntare pot declara apel oral in sedinta in care s-a pronuntat hotararea Cererea de apel se depune la instanta a carei hotarare se ataca Persoana care se afla in stare de detinere poate depune cererea de apel si la administratia locului de detentie Instanta de fond este obligata sa inainteze dosarul instantei ierarhic superioare, verificarea legalitatii declararii apelului este de competenta exclusiva a instantei competente sa solutioneze calea de atac Renuntarea la apel Dupa pronuntarea hotararii si pana la expirarea termenului de declarare a apelului, partile pot renunta in mod expres la aceasta cale de atac Institutia functioneaza numai pentru parti

Asupra renuntarii, cu exceptia apelului care priveste latura civila a cauzei, se poate reveni inauntrul termenului pentru declararea apelului. Renuntarea la apel confera caracter definitiv laturii civile a hotararii

Retragerea apelului Presupune existenta unui apel declarat Retragerea apelului poate fi facuta de catre parti si de catre procuroul ierarhic superior, pana la inchiderea dezbaterilor la instanta de apel Retragerea apelului poate fi facuta personal sau prin mandat special Inculpatul minor nu poate retrage apelul declarat personal sau de reprezentatul legal Apelul declarat de procuror si retras in conditiile legii poate fi insusit de partea in favoarea careia a fost declarat Declaratia de retragere a apelului are caracter irevocabil, spre deosebire de renuntarea la apel Efectele apelului Efectul suspensiv

Apelul declarat in termen este suspensiv de executare, atat in ceea ce priveste latura penala cat si latura civila. In cazul apelului peste termen si a repunerii in termen, suspendarea hotararii atacate este lasata la aprecierea instantei de apel Efectul devolutiv al apelului Este posibila devolutiunea integrala a cauzei in apelul procurorului si al inculpatului Instanta judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care apelantul o are in proces

Procurorul, inculpatul, partea civila, partea res civil devolueaza atat latura civila cat si latura penala

Partea vatamata latura penala Instanta este obligata ca, in afara temeiurilor invocate si cererile formulate de apelant, sa examineze cauza sub toate aspectele legalitatii si temeiniciei hotararii atacate => Declaratia de apel al procurorului, facuta fara rezerve, are efect devolutiv integral, in rem si in personam, atat in favoarea cat si in defavoarea partior Neagravarea situatiei in propriul apel Instanta de apel nu poate crea o situatie mai grea pentru partea care a declarat apel

Daca, in acelasi timp, procurorul a declarat apel in defavoarea partii si a fost admin apelul procurorului, iar apelul partii respins, nu actioneaza regula non reformatio in peius

Este incalcat principiul cand, in apelul inculpatului se inlocuieste suspendarea executarii pedepsei inchisorii cu executarea pedepsei la locul de munca Instanta care a primit cauza in urma desfiintarii cu trimitere spre rejudecare nu putea aplica o pedeapsa mai mare decat aceea stabilita in hotararea desfiintata in urma apelului inculpatului Se aplica si in ipoteza rejudecarii cauzei dupa casarea cu trimitere

In apelul inculpatului, nu se poate dispune inlocuirea pedepsei inchisorii cu suspendarea executarii cu pedeapsa amenzii In apelul exercitat de procuror in favoarea unei parti, instanta de apel nu poate agrava situatia acesteia Efectul extensiv al apelului Instanta examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care aceasta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea Posibilitatea extinderii exista fata de partile care au aceeasi calitate in proces sau care au interes comun cu apelantul Judecarea apelului Presedintele instantei de apel, primind dosarul, fixeaza termen pentru judecarea apelului. Spre deosebire de prima instanta, unde fixarea termenului se face de judecatorul de complet. In cauzele in care inculpatul este trimis in judecata in stare de arest, judecatorul cauzei, la primirea dosarului, fixeaza un termen care nu poate fi mai mare de 48h, inauntrul caruia se comunica citatia impreuna cu o copie a actului de sesizare a instantei Partile sunt citate. Prezenta inculpatului aflat in stare de detinere este obligatorie. Prezenta procurorului este obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei In apel, se poate proceda la readministrarea probelor administrate in prima instanta, precum si la administrarea oricaror probe noi

Ascultarea inculpatului prezent este obligatorie atunci cand inculpatul nu a fost ascultat la instanta de fond sau atunci cand instanta de fond nu a pronuntat impotriva inculpatului o hotarare de condamnare Ordinea luarii de cuvant la dezbateri: apelant, intimat, procuror daca printre apeluri declarate se afla si apelul procurorului, primul cuvant il are acesta

Inculpatul are ultimul cuvant

Motivele de apel se formuleaza prin cererea de apel sau memoriu separat, care trebuie sa fie depus la instanta de apel cel mai tarziu in ziua judecatii. Se pot formula si oral in ziua judecatii

Solutionarea apelului Respingerea apelului ca tardiv Exercitarea apelului dupa expirarea termenului de apel, daca nu are loc o repunere in termen sau un apel peste termen, duce la respingerea apelului ca tardiv

Respingerea apelului ca inadmisibil Atunci cand exercitarea caii de atac este nepermisa, sau este exercitata de persoane care nu au calitatea procesuala de a o folosi Respingerea apelului ca neintemeiat Instanta face o judecata de valoare asupra hotararii atacate Admiterea apelului cu solutionarea cauzei de catre instanta de apel Instanta de apel desfiinteaza sentinta primei instante, pronuntand o noua hotarare si procedeaza potrivit art 345 si urmatoarele Admiterea apelului cu rejudecarea cauzei de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata sau de catre o alta instanta Cazuri: o Lipsa unei parti nelegal citate o Lipsa unei parti, desi legal citate, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta o Incidenta unuia dintre cazurile de nulitate absoluta (art 197 alin 2) o Incalcarea normelor relative la competena dupa materie ori duna calitatea persoanei (Rejudecarea are loc in fata instantei competente)

In cazul admiterii apelului si solutionarea cauzei de catre instanta de apel, hotararea data de instanta de apel este susceptibila numai recursului

In cazul admiterii apelului si rejudecarea cauzei de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata, solutia data dupa rejudecare poate fi atacata atat cu apel cat si cu recurs

Admiterea apelului si trimiterea la procuror in vederea refacerii urmarii penale Admitand apelul, instanta desfiinteaza hotararea atacata in intregime dar in limitele prevazute de art 371 si 373 Instanta este obligata sa se pronunte asupra luarii, mentinerii sau revocarii masurii arestarii preventive a inculpatului si asupra luarii sau revocarii masurii obligarii acestuia de a nu parasi localitatea sau tara Procedura rejudecarii si limitele rejudecarii Daca a dispus rejudecarea cauzei, decizia trebuie sa indice care este ultimul act procedural ramas valabil de la care procesul trebuie sa-si reia cursul Instanta de rejudecare trebuie sa se conformeze hotararii instantei de apel, in masura in care situatia de fapt ramane neschimbata In cazul apelului declarat de procuror in defavoarea inculpatului sau in apelul partii vatamate, instante de rejudecare poate pronunta si o pedeapsa mai grea decat cea aratata in art 372 si art 373 Instanta de rejudecare se pronunta in limitele in care hotararea a fost desfiintata

Recursul Recursul este o cale de atac ordinara de anulare, partial devolutiva si in mod exceptional extensiva, destinata a repara erorile de drept comise de instantele de fond, in hotararile date Trasaturi: o Cale de atac ordinara o Cale de atac exclusiv in drept. Starea de fapt nu este supusa controlului instantei o Cale de atac in anulare

o Cale de atac ireverentioasa o Nu pune in miscare o noua judecata o Cale de atac usor accesibila Hotararile penale supuse recursului Sentintele Sentintele pronuntate de judecatorii in cazurile prevazute de lege Sentintele pronuntate de tribunalele militare, in cazul infractiunilor contra ordiii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult doi ani Sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de apel Sentintele pronuntate de sectia penala a ICCJ Sentintele privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate Sentintele pronuntate in materia executarii hotararilor penale, afara de cazul cand legea prevede altfel, precum si cele privind reabilitarea

Nu se poate face recurs, omitand apelul, daca hotararea este susceptibila de a fi atacata cu apel. Persoanele prevazute la art 362 pot declara recurs impotriva deciziei pronuntate in apel, chiar daca nu au folosit apelul, daca prin decizia pronuntata in apel a fost modificata solutia din sentinta si numai cu privire la aceasta modificare

Nu sunt susceptibile de nicio cale de atac sentintele de declinare de competenta

Deciziile Sunt supuse recursului deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunale, tribunale militare teritoriale, curtile de apel si Curtea militara de apel NU sunt supuse recursului:

o Deciziile prin care s-a luat act de retragerea apelului, daca legea prevede aceasta cale de atac o Deciziile instantei de recurs o Deciziile instantei supreme in solutionarea recursului in interesul legii o Deciziile care au solutionat contestatiile in anulare de competenta instantei de recurs o Deciziile prin care au fost solutionate conflictele de competenta Incheierile Regula este ca incheierile pot fi atacate cu recurs numai o data cu sentinta sau cu decizia recurata NU pot fi atacate cu recurs: o Incheierile prin care s-a admis ori s-a respins abtinerea sau s-a admis recuzarea o Incheierile prin care ICCJ se pronunta asupra cererilor de stramutare o Incheierile prin care ICCJ se pronunta asupra cererilor de desemnare a unei alte instante pentru judecarea cauzeio

Incheierile prin care judecatorul respinge, in timpul up, revocarea, inlocuirea sau incetarea de drept a masurii preventive nu este supusa niciunei cai de atac

o Incheierea prin care prima instanta sau instanta de apel respinge cererea de revocare, inlocuire sau incetare de drept a masurii preventive o Incheierea de inlocuire ori de reconstituire a dosarului ori inscrisului judiciar disparut o Incheierile date in cauze penale in care s-au pronuntat sentinte sau decizii susceptibile de a fi atacate cu apel POT fi atacate cu recurs, care se judeca imediat:o

Incheierea prin care s-a respins cererea de recuzare

o Incheierea prin care judecatorul dispune, in timpul urmaririi penale, luarea unei masuri preventive, revocarea, inlocuirea,

incetarea de drept sau prelungirea masurii preventive, precum si incheierea de respingere a propunerii de arestare preventiva o Incheierea data in prima instanta si in apel prin care se dispune luarea unei masuri preventive, revocarea, inlocuirea sau incetarea de drept a masurii preventive, precum si incheierea prin care se dispune mentinerea arestarii preventive o Incheierea prin care s-a admis sau s-a respins cererea de liberare provizorie o Incheierea prin care s-a dispus revocarea liberarii provizorii o Incheierea prin care s-a confirmat masura provizorie a internarii medicale o Incheierea prin care s-a solutionat plangerea impotriva masurilor asiguratorii si a restituirii lucrurilor luate de prima instanta sau modului lor de aducere la indeplinire o Incheierea de mentinere a arestarii inculpatului la primirea dosarului o Inchierea data in prima instanta prin care s-a dispus suspendarea cauzei o Incheierea prin care se dispune luarea ori revocarea unei masuri preventive impotriva persoanei juridice Pot fi atacate cu recurs, care urmeaza a fi judecat dupa pronuntarea sentintei sau deciziei, incheierile prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare ce se cuvin martorului, expertului, interpretului sau aparatorului Titularii recursului Aceeasi ca la apel Declararea recursului Termenul de recurs este de 10 zile, daca legea nu dispune altfel Recursuri in 24 de ore: Incheierea prin care se dispune, in timpul urmaririi penale, luarea unei masuri preventive, revocarea, inlocuirea, incetarea de drept sau prelungirea masurii preventive, precum si incheierea de respingere a propunerii de arestare preventiva

Incheierea data in prima instanta si in apel prin care se dispune luarea unei masuri preventive, revocarea, inlocuirea sau incetarea de drept a masurii preventive, precum si incheierea prin care se dispune mentinerea arestarii preventive Incheierea prin care s-a admis sau s-a respins cererea de liberare provizorie Inchierea prin care s-a dispus revocarea liberarii provizorii Incheierea de mentinere a arestarii inculpatului la primirea dosarului Incheierea prin care s-a dispus suspendarea cauzei Recursuri in 3 zile:

Sentintele sau deciziile pronuntate potrivi procedurii privind judecarea infractiunilor flagrante (atat apel cat si recurs)

Sentinta pronuntata in cazul liberarii conditionate Recursuri in 5 zile: Hotararea prin care instanta se pronunta cu privire la executarea unui mandat european Incheierea prin care instanta dispune transferul de proceduri penale Termenul de recurs se socoteste pe zile libere (termen procedural) si curge potrivit dispozitiilor legale privind curgerea termenului de apel Motivele de recurs

Recursul trebuie motivat. Nemotivarea recursului duce la anularea recursului declarat (nulitate relativa)

Instanta de recurs controleaza doar daca s-a aplicat corect dreptul la faptele constatate de instanta de fond Motive de recurs formale 1. Nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei 2. Instanta nu a fost sesizata legal a. Este valabila atat in cazul sesizarii primare cat si in cazul sesizarii derivate

3. Instanta nu a fost compusa potrivit legii ori s-au incalcat prevederile art 292 alin 2 care consacra obligativitatea unicitatii si continuitatii completului de judecata in tot cursul judecarii unei cauze sau a existat un caz de incompatibilitate 4. Sedinta de judecata nu a fost publica, in afara de cazurile cand legea prevede altfel 5. Judecata a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului cand aceasta este obligatorie, potrivit legii 6. Urmarirea penala sau judecata a avut loc in lipsa aparatorului, cand prezenta acestuia era obligatorie 7. Judecata s-a efectuat fara intocmirea referatului de evaluare in cauzele cu infractori minori 8. Nu a fost efecutata expertiza psihiatrica a inculpatului in cazurile si in conditiile prevazute de art. 117 alin 1 si 2 9. Hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia ori motivarea solutiei contrazice dispozitivul hotararii sau acesta nu se intelege 10. Instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esentiale pentru parti, de natura sa garanteze drepturile lor si sa influenteze solutia procesului 11. Instanta a admis o cale de atac neprevazuta de lege sau introdusa tardiv 12. Cand judecata in prima instanta sau in apel a avut loc fara citarea legala a unei parti, sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta posibilitate

Motive de recurs substantiale 1. Instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta decat cea pentru care condamnatul a fost trimis in judecata, cu exceptia cazurilor prevazute in art 334-337

2. Inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala 3. S-au aplicat pedepse gresit individualizate, in raport cu prevederile art 72 sau in alte limite decat cele prevazute de lege 4. Persoana condamnata a fost inainte judecata in mod definitiv pentru aceeasi fapta, exista o cauza de inlaturare a raspunderii penale, pedeapsa a fost gratiata ori a intervenit decesul inculpatului 5. In mod gresit inculpatul a fost achitat pentru motivul ca fapta savarsita de el nu este prevazuta de legea penala sau in mod gresit sa dispus incetarea procesului penal pentru motivul ca nu exista autoritate de lucru judecat sau o cauza de inlaturare a raspunderii penale ori a intervenit decesul inculpatului sau pedeapsa a fost gratiata 6. Faptei savarsite i s-a dat o gresit incadrare juridica 7. S-a comis o eroare grava de fapt, avand drept consecinta pronuntarea unei hotarari gresite de achitare sau condamnare a. Legiuitorul a avut in vedere ipoteza in care au fost constatate fapte neconforme cu realitatea, deci contrare legii, legilor naturii sau firii omului 8. Judecatorii de fond au comis un exces de putere in sensul ca au trecut in domeniul altei puteri constituite in stat 9. A intervenit o lege penala mai favorabila condamnatului Motivarea recursului Recursul trebuie motivaa in scris, o data cu cerea de recurs, sau ulterior, printr-un memoriu separat, care se depune la instanta de recurs cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata In cazul in care recursul este declarat impotriva hotararii care nu este susceptibila a fi atacata cu apel, recursul poate fi motivat si oral in fata instantei Efectele recursului Efectul suspensiv de executare Recursul este suspensiv de executare atat in ceea ce priveste latura penala, cat si in ceea ce priveste latura civila, afara de cazul in care legea dispune altfel

Recursul procurorului, declarat fara rezerve, suspenda executarea tuturor dispozitiilor din hotararea atacata NU SUSPENDA EXECUTAREA: o Luarea, mentinerea unei masuri preventive ori constatarea incetarii de drept a arestarii preventive prin incheiere o Luarea, revocarea si mentinerea acestei masuri prin sentinta sau decizie o Prelungirea arestarii preventive in faza de urmarire penala o Confirmarea masurii internarii o Suspendarea judecatii o Liberarea conditionata, cu exceptia recursului declarat de procuror o Contestarea masurii asiguratorii Efectul devolutiv al recursului Devolueaza pricina in fata instantei de casare numai in drept Limitele recursului sunt determinate de: o Persoana care l-a declarat o Persoana la care se refera declaratia de recurs o Calitatea pe care o are recurentul in proces o Motivele de casare, prevazute expres in lege Recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevazute de lege, iar instanta este obligata ca, in afara temeiurilor invocate si cererilor formulate de recurent, sa examineze intreaga cauza sub toate aspectele Efectul extensiv al recursului Instanta de recurs examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat recurs sau la care acesta nu se refera, putand hotara si in privinta lor, fara, insa, sa poata crea acestor parti o situatie mai grea

Spre deosebire de recurs, procurorul are facultatea sa ceara extinderea recursului declarat in termen, chiar dupa expirarea termenului de recurs, si fata de alte persoane decat acela la care s-a referit. Efectul neagravarii situatie in propriu recurs Instanta, solutionand recursul, nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat recurs Regula nu se aplica atunci cand exista si recursul unei parti contrare sau atunci cand exista si recursul procurorului fara rezerve Renuntarea la recurs Dupa pronuntarea hotararii si pana la expirarea termenului de declarare a recursului, partile (nu si ceilalti titulari ai recursului) pot renunta in mod expres la aceasta cale de atac Renuntarea la recurs confera caracter definitiv laturii civile a hotararii Renuntarea la recurs sau revenirea asupra renuntarii poate sa fie facuta persoanl sau prin mandatar special Retragerea recursului Poate fi facuta de parti cat si de procuror Inculpatul minor nu poate retrage recursul declarat personal sau de reprezentantul legal Actul retragerii recursului de catre procuror apartine procurorului parchetului superior Recursul declarat de procuror si retras poate fi insusit de partea in favoarea careia a fost declarat Judecarea recursului