Caietele restauririi

20H

Editura ACS

Cuprins

Cuprins I 5

Biodeteriorarea pietreiloana Gomoiu, Roxana Cojoc, Florentina Claudia Rahira

Banca Nalionali a Rominiei. Etape metodologice specifice in 18procesul de conservare -restaurare piatriIulian Olteanu, Gabriela Olteanu

Conservarea-restaurarea elementelor decorative exterioare dinpiatri de la turla bisericii ministirii DragomirnaOliviu Boldura, Ileana Kisilevicz

Metodologia de conservare -restaurare a suprafelelor liticepolicrome.,Studiu d.e caz: Portalul bisericii Scaune dinBucureqti sec. al XVIII-leaIonel Geminar

Interventii de conservare, restaurare si punere invaloare a

pieselor litice decorate salvate de la demolareabisericii ministirii \6cirestiCdlin Birzu

Templul Coral Evreiesc - Reconstructia prin anastilozl a

elementelor decorative repetitive la nivelul faladelorlulian Olteanu, Gabriela Olteanu

Studiul Petrografic al componentelor litice din portalulMuzeului Brukenthal, SibiuAnca Luca, Iulian Olteanu

Cimentul Roman in BucurestiRuxandra Nemleanu

34

50

60

72

86

98

6 I Caietele restauririi 2014

Consolidarea si restaurarea Curlilor fortificate Mareq Bijescu,secolul al XVII-leaSorin Pirwulescu

Restaurarea si cercetarea

Corina Popa

Pictorii Sucevilei la final de medieval. Cdteva direcfii stilisticegi compozilionale.Georgiana Zahariea

Restaurarea picturilor muraledin Biserica Reformati Mugeni, judelul HarghitaPdl Peter, Kiss L6rdnd

Restaurarea picturii murale Topoloveni InuriBiserica Sfinlii Arhangheli Mihail ;i Gavriil / Ctitorie boiereascidin vremea lui Constantin BrincoveanuIoan Darida

Restaurarea unui iconostas brincovenescDana Luminila Postolache

Icoana de hram Sf. Gheorghe pe tron de la Minlstirea Vorone!.Restituirea unitllii originareRodica Pavel

Tavane casetate din Transilvania. Alterarea stratului de culoare

din cauza luminii gi a radia{iilor UVMihdly Ferenc

12

r22

i38

150

160

170

178

188

112

122

138

150

160

:eslcA

net-

170

178

188 252

Tehnica, maniera de executie si starea de'conseryare aiconostasului bisericii de lemn a Ministirii CormaiaMarin Corefiu

Pictura murali a fresco pe suport de piatriTheo Mureqan

Pictur4.murali din bisericile cneziale de piatride la Ribita si CrisciorAdrian Rauca

Pictura murali in ulei; specificitatea fizicl, esteticl si tehnicia creatiei pictorului Nicolae Grigorescu in pictura interioarS" a

Bisericii cu hramul Sfinlii Voievozi,Mdnistirea AgapiaPia Scinghe

Materiale folosite de pictorul Nicolae Grigorescu laBiserica Ministirii AgapiaMihai Lupu

Structurarea activitilii de conservare-restaurarein functie de norrnative bazate pe ore-regie si pe operatiunidefalcate, pentru picturl in biserici de lemn,sculpturl policromi., icoane qi mobilier pictatCornelia Sivescu, Dinu Sdvescu

150 ani de inv6{6mdnt superior de arte

Cuprins I z

198

208

2r8

244

246

230

8 I loana Gomoiu, Roxana Cojoc, Florentina Claudia Rahira

Ioana Gomoiu.' ..,

Roxana Cojoc..,

Florentina Claudia Rahira.

O mare parte din patrimoniul cultural mondial are ca materie primdpiatra, dar aceasta se deterioreazd, lent si ireversibil. Se estimeazd c6,, incazul calcarului, in urmitorii 100 de ani, vor fi erodali, in medie, 1,5-3,0mm, ceea ce corespunde cu disparilia totali a inscriptiilor in urmdtorii300 de ani (Scheerer qi colab. 2009). Transformarea pietrei in nisip si soleste un proces de reciclare naturald care sustine in esentd viata pe pdmAnt.Piatra folositd de artiqti are caracteristici diferite (duritate, porozitate,alcalinitate), ceea ce determini sensibilitatealrezistenla la biodeteriorare.Biodereriogenii sunt organisme implicare in deleriorarea pielrei gi aparqin

tuturor domeniilor de clasificare a lumii vii (Archaea, Bacteria qi Eucarya).Microbiodeteriogenii sunt microorganisme epilitice ce se dezvolti la

suprafap pietrei, chasmoendolitice identificate in crdp[turi, fisuri, poridar in contact cu suprafala qi criptoendolitice. in aceastd ultimd categoriese incadreazi microorganismele localizate in profunzimea porilor, instraturi paralele cu suprafata sau in grosimea pietrei, unde dizolvd perefiiporilor si formeazd caviti{i profunde cu morfologie diferitd (euendolitice).Macrobiodeteriogenii sunt reprezentali de plante si animale. Dezvoltareabiodeteriogenilor este dependenti de conditiile de microclimat, climatice,caracteristicile fizice, chimice si petrografice ale pietrei.

Piatra este colonizatd de biodeteriogeni in functie de bioreceptivitate(totalitatea caracteristicilor/proprietd{ilor ce permit aderarea, cresterea si

multiplicarea organismelor). Biocolonizarea este dependenti de rugozitateasuprafetei, porozitatea, higroscopicitatea, compozitia chimicd qi starea de

conselvare a pietrei (Caneva si Ceschin, 2011).

* Universitatea Nationale de Arte Bucuresti, Facultatea de Istoria gi 1'eoria Artei, Programulde Studiu Conservare si Restaurare

"* Institutul de Biologie Bucuresti Academia RomAni

Biodeteriora rea pietrei

ra Cojoc..,

lia Rahira'

nlatel]le prlma.timeazA cd. inmedie. 1.5-3,0r in urmAtoriii in nisip gi sol

a1a pe pAmAnt.

.re. porozitate,bic'deteriorare.

errei si apar{inria si Eucan-a).

se den-oltA la

rri. fisuri. poriItimA categorieea porilor. indizohA pere{iieuendolitice).

le. Den oltareanar. climatice,

rioreceptivitateea. cre5terea si

i de rugozitateaicA si starea de

Biodeteriorarea pietrei I 9

1. BiofiIm oerde format de alge, identif.cat pe gordul care delimiteazd biserica mtindstiriiHumor de chilii Qudegul Suceaoa)

2. BiofiIm uerde format de alge identifcat in altarul bisericii rupestte Corbii de Piatrdf udepulArgeg)

Rugozitatea suprafe{ei este rezultatul actiunii climei, proceselor dedegradare si a succesiunii biologice. Miller si colab. (2009) consideri cdaceastd caracteristici creste suprafata bioreceptivd, reduce forla de forfecare,favolrizeazl. absorbtia apei si sansa de aderare a microbiodeteriogenilor.

Porozitatea ("spa!ii libere" din volumul total al pietrei) influenteaz[permeabilitatea qi difuzia moleculard. Distributia, forma si mi.rimeaporilor au un rol foarte important in absorblia apei qi deteriordrileproduse (inghet dezghet, cristalizarea sdrurilor, hidratarea, colonizarea).Microbiodeteriogenii fotoautotrofi (cianobacterii qi alge verzi) sunt primiicolonizatori ai porilor. Sporii qi semintele din aer pot ajunge accidentalin pori dar germinarea acestora este dependentd de existenta compusilororganici/protosol precum qi de condiliile de microclimat.

Higroscopicitatea este determinatd de existenta, numirul, dimensiuneaporilor precum si de presiunea apei din capilarele formate. Apa penetreazd.prin imbibitie sau condensare, in functie de faza lichidi sau gazoas[ a

acesteia. Apa sub formd de vapori este absorbitd din umiditatea relativb.iar cea lichidl urc[ prin capilaritate - circul[ in interiorul pietrei prindifuzie si/sau osmoz5. Apa liber[ din structura pietrei este esentiald penhudezvoltarea biodeteriogenilor. La suprafata pietrei se dezvoltd frecventcianobacteriile si algele verzi conferindu-i culoarea verde-albdstruie sauverde ca urmare a formdrii biofilmului. Evaporarea lentd a apei din structurap o ro asd fav orize az6. extinderea si mentinere a in faz6. viabili a biofi lmului.

; hei. Programul

"rffinlw

10 I loana Gomoiu, Roxana Cojoc, Florentina Claudia Rahira

Micrococcus sp in pronoosul bisericii mdndstirii Humor, .judetul

de Aureobasidium pullulans pe un fragment de gresie expusd in

3. BiofiIm roa format de

Suceouo

4. Bioflm negru formataer liber

Compozitia chimic5., prin macro si microelemente furnizeazl-nutrientii anorganici necesari pentru biodeteriogenii fotoautotrofi.Gleocapsa alpina (cianobacterie) si Sticochoccus bacillaris (algd verde)colonizeaze in principal substratul ce contine carbonati. Acarosporu

fuscata, CaloplacaflaDoDirescens, Lecanorarupicola (licheni) coLonizeazd,

piatra ce contine silicati iar Acrocordia conoidea, Lecanora spadicea,Protoblostenia incrustans colonizeazd preferential piatra cu carbonati.Daci pe suprafata pietrei sunt depuneri organice, aceasta poate fi colonizatide microfungi, bacterii heterotrofe dar si de lichenii nitrofili: Xanthoriacalcicola, X.parietina, Diplocacia canescens (Cuzman qi colab., 2010).

Starea precar[ de conserware a pietrei menlinut[ in conditii deumiditate si lumin[ contribuie de asemenea la colonizarea rapidd de cdtremicrobiodeteriogeni. Acumularea protosolului favottzeazd. dezvoltareabriofitelorintr-o prim[ etapi si ulterioravegeta{ieiierboase (anuald, perend).

La suprafala pietrei biodeteriorate se identificd pustule, zone coloratede origine microbiologicd, biofilme, biomasi microbiani stratificatd, cruste.

Pustulele sunt hemisferice, au aspect verucos si gelatinos datoritisintezei si eliberdrii exopolizaharidelor la suprafata pietrei. Acestea suntproduse de cianobacterii si alge verzi care formeazd microcolonii. Au fostidentificate pe pavimentul din biserica rupestri. Corbii de Piatrd (judelulAtg.g) precum si pe piatra primei galerii ce conduce spre Biserica Sf.Arhangheli din Pegtera Liliecilor (Bistrita-judetul vdlcea; Gomoiu si colab.2010). Pot fi observate in general pe toate lucririle expuse in aer liber aflatein stadiu avansat de deteriorare.

: Humor. judetul

,aTesie e,tpusa in

te furnizeazS-

foroautotrofi.s al-{A r-erde)

. -{corosporori colonizeazdora spodiceo,cu carbonafi.te fi colonizatiiii: \onthorioab.. 2010).n conditii de

apida de citreA den-oltarearualA. perend).

zone colorate:ificatA. cruste.,tinos datoritd. -\cestea sunt,'lonii. \u fost)iatrA rjudetule Biserica Sf.

moiu si co1ab.

aer liber aflate

Biodeteriorarea pietrei | 11

Zone colorate de origine microbiologice apar ca rezultat al sintezei sieliberdrii extracelulare a pigmentilor de culoare neagr[ de cdtre genurileAureobasidium, Ulocladium 9i Alternaria (Gomoiu gi colab., 2010) saugalben-portocaliu de citre Micrococcus roseus si Flouobacterium sp(Tiano. 1993).

Biofilmele pot fi dispuse ca monostraturi subtiri pe suprafele pe careanterior s-au obserwant pustule, de-a lungul fisurilor sau cripdturilornaturale, ca agregate de microorganisme incluzionate in straturi groase deeropolizaharide la interfata atmosfer5-substrat (biofilme subaeriene) pemonumente mentinute in conditii de umiditate crescutd (pe statui cu orientarenordici si inconjurate de vegeta{ie, zone in care apa percoleazd, monumentefunerare). Gorbqina si colab. (2009) au identificat asocialii mixte forrnate dindiferite microorganisme: cianobacterii coccoide, cianobacterii filamentoase,alge coccoide, alge filamentoase, bacterii heterotrofe, fungi. Culoareabiofilmelor este diferitd in funclie de principalul producdtor: verde albdstmi(cianobacterii), verde (algeverzi: fig. l qi fig. 2),roz(Micrococcus sp: fig. 3), alb-gilbui (Bysso chlam1 s nio e o), negru (Au re o b asidium p ullu lans: fi g. 4).

in prezent, se folosesc trei metode de prevenire a formd.rii biofilmuluisi de eliminare a acestuia: dezinfectia regulati a suprafetei, folosireabiocizilor si modificarea bioreceptivitilii suprafetei. in cazul folosiriicompusilor chimici cu rol biocid, eficienla tratamentului este dependentide capacitatea de a penetra biofilmul, compozilia chimic[, concentratia,solventul folosit, metoda de aplicare, prezenta compu;ilor organici pesuprafata respectiv[, conditiile meteorologice, compozilia mineralogicd siporozitatea substratului. Sirurile quaternare de amoniu sunt mai repedeabsorbite de mineralele argiloase; pentru gresie sunt necesare cantitdlimai mari de biocizi decAt pentru calcar. Se recomandd biocidarea urmat[de curdtare mecanicd pentru a se evita rd.spAndirea microorganismelor inzonele invecinate, pdtrunderea lor (in stare viabil[) in pori, prevenireaunor reactii chimice cu produsele de restaurare aplicate ulterior.Comercializarea biocizilor se face in conformitate cu Directiva Europeani98/8 EC a Parlamentului European (Cappitelli qi colab., 2011). inaintede folosire se testeazd sensibilitatea microbiodeteriosenilor la minimum3 biocizi in diferite concentratii. in tratamentul de d.econtaminare se vaaplica biocidul cu toxicitatea cea mai mici si concentratia redusi la caremicrobiodeteriogenii sunt sensibili (Gomoiu gi colab., 2010).

Biomasa microbiand stratificatd este groasS. si contine cianobacterii,alge, bacterii anaerobe, fungi si licheni dezvoltali la interfala apl sau

atmosferd-piatri. Se formeazd un biofilm compler, laminat sau cu aspect de

stromatolite, ferm atasat de substrat prin exopolizaharide. Stratul superioreste reprezentat de microorganisme fotoautotrofe iar cel inferior de bacteriianaerobe. Biomasa bacteriand stratificatd se identificd pe suprafap statuilor

12 | loana Gomoiu, Roxana Cojoc, Florentina Claudia Rahira

si a monumentelor funerare expuse la cicluri de umezeald/uscdciune.Crustele biogene se formeazi pe piatra expus[ simultan proceselor

fizico chimice (precipitarea calcitului). Aceasta este sensibili la colonizareamicrobianS" Ei este rapid acoperitd de licheni crustosi. crustele triogenese formeazd pAn[ la adAncimea de I cm, conlin o gamd variatd de speciimicrobiene si au rol protector mai ales in zonele poluate deoarece retincompusii chimici din atmosferd (cu rol coroziv). Crustele de licheni ad.eri.ferm la substrat prin hifele dispuse in cortexul inferior; acestea pot p[trundechiar la nivelul porilor. Cele mai cunoscute specii de licheni care formeazd.cruste apartin genurilor Caloplaca, Dirinia, Leconora si Perfusorio. instructura crustelor pot fi identificate de asemenea cianobacterii si alge(genurile: Schizothrix, Scenedesmus, Trentepohlict) fungi (genurile:P e ni cillium, Cl a d o s p o rium, Asp e rgi I u s, U lo cl a dium) .

Crustele negre non biogene sunt reprezentate de sulfati rezultali din reac,tiichimice ale substratului calcaros cu poluatii atmosferici. Acestea pot fi colonizateintr-o prim5" faz6, de microorganisme fotoautotrofe @enurile: Gloeocapsct,lfostoc, Sclttonema, Oscillatoria) ;i ulterior de fungi, lelrrri sau actinomicete(genurile: Ulocladium, Alternaria, Aureobasidium, Sarcinomyces). Crustelenegre se identificS. pe toate monumentele din mefiul urban.

Microorganismele criptoendolitice formeazl, mici cavitdli prin actiuneaprodusilor de metabolism si prin cea mecanicd. Cianobacteriile, fungii qi licheniiendolitici sunt microbiodeteriogeni identificati pAni la adAncimea de 1 cm.

Din punct de vedere al tipului de nutritie, bacteriile implicate indeteriorareapietrei se incadreazdin treigrupe: fotoautotrofe (cianobacierii),chemolitoautotrofe (bacterii sulf oxidante) si chemoorganotrofe (bacteriiheterotrofe si actinomicete). Acestea sunt foarte bine adaptate la condiliilede mediu, astfel incAt sunt rezistente la cicluri repetate de umezire-uscare, la temperaturi ridicate si la radialii UV Colonizarea pietrei de cdtrecianobacterii este asociatd cu formarea biofilmului, sinteza qi eliberareaacizTlor organici.

Mecanismele de biodeteriorare ale cianobacteriilor sunt: retinereaapei urmatd de pierderea acesteia (strapare), sinteza bioprodusilor curol de pigmentare sau depigmentare, sinteza acizilor organici cu ac{iunela nivelul porilor determinand ldrgirea acestora si formarea cavititilor,biosinteza surfactantilor ce modifici permeabilitatea apei. Pe suprafeteleunde cianobacteriile sunt in asocia{ie cu actinomicetele biodeteriolareaeste mai accentuata datoritd capacit5lii acestora de a sinteza acizi organicicare extrag ionii de calciu, ceea ce determind precipitarea sirurilor (decalciu) si formarea mineralelor secundare.

Fungii sunt microorganisme heterotrofe. Versatilitatea metabolismuluieste o caracteristicd esenfial[ pentru capacitatea de a coloniza o gambvariati de substraturi printre care si piatra. Fungii pot fi izolali si din

Biodeteriorarea pietrei I 13

--l ir aciLlne.

-:arr proceselora la c,rlonizarea--l.te1e biogeneaiaiA de specii:ie'-,arece relin

l= -iclaeni adera

ra pOt prsilllndg: iare torneazAPernrsario. in

-i,acrerii si alge

;:rgi genurile:

r ilrad din reacrii

por fi colonizate

1e: Gloeocapsa,.ar:r acdnonricete-rir.ce,r . Cmstele

rJ pdn acdunea

tluisii si lichenii.,:a de 1cm.

Ir implicate incianobacterii).

'-,rrr,le bacteriiare la conditiilee ,1e nmezirepierrei de catre

ia si eliberarea

snnr: r'etinerea,,prc,dusilor cu

lici cu acliunerrea ca\ itetilor.Pe suprafelele

:'io d eteri or-area

a acizi or.qanici'a sanrlilor (de

:nerabolismuluii,:,niza o gama

, izolari si din

comunit[ti ce contin cianobacterii, algesi licheni. Fungii sunt rezistenti la variatiiextreme de temperaturd si pH precum gi laradiatiile tIVl in straturile groase de miceliusporulat, hifele conferd protectie sporilorpe durati de zeci de ani. Nutrilia heterotrofhnu permite fungilor sd colonizeze suprafatamineral[ a pietrei. Totugi, s-au izolat fungi depe suprafata monumentelor de piatrd acoperitede depuneri organice (aerosoli, excrementede pisiri si mamifere sau rezultate din celulelizate). Capacitatea acestor microorganismede a coloniza lucrdri din piatri este sustinutdde oligotrofie si absorbtia rapidd a nutrientilordin atmosferd sau apa meteoricd". Crestereafungilor pe suprafata pietrei este asociatd cucapacitatea de biosintezI a acizilor organici ce auactiune de chelatare, sldbind legS.turile metaloxigen; la suprafata pietrei apar complexe ce

contin cationi minerali sau cavitlti produsede Aspergillus niger, Ulocladium chortarum,Cladosporium herbarum, Stachybotrys sp,

Alternario sp Dakal si Cameotra (2OI2) audemonstrat cd filmul de oxalat de pe marmurade carrara (Turnul din Pisa) este de originefungicd (Sp orotrichum sp).

Lichenii, degi sunt rezultatul simbiozeidintre microorganisme (cianobacterie-micromicetd sau algi verde-micromicetd) se

pot obserwa cu ochiul liber qi se pot recunoasteprin morfologia talului. Lichenii sunt foarte

5. Baza coloanei de la Curtea Veche (Bucureqtt) estecolonizcttd masix de licheni

6. Lichenii colonizeazd atdt suprafa,ta blocurilor depiotrd cdt qi spo{iile dinte acestea (.CurteaYiche,Bucuresti)

7. Rdspdndirea lichenilor prin fragmente marginole detal qi iTidii (Curtea Yeche, Bucuresti)

8. TaI d.e l[cheni in descompunere - se constotddeTooltarea miceliului alb. apartindnd unei specii de

fungi cu rol de d.escompundtor

'14 I loana Gomoiu, Roxana Cojoc, Florentina Claudia Rahira

9. Mod.if.cdri de culoare pe scoro de marmurdprocluse dupd captarea precipitagiilor prin;gheoburi.gi burlane de cupru (Mdndstirea Roboia,.iudetul Arges)

10. Briof.te dezuoltate in spatiile dintre elementele decoratioe ale basoreliefului unde s aacumulat pr otos oI (Curtea Veche, Bucureqti)

11. Detaliu Fig. 10: briof.tele in curs de deTooltare sunt de culoare uerde iar cele a cd.roractiDitote oitald a tncetat sunt de culoare brund (CurteaVeche Bucuregti)

rezistentilauscdciune, valoriridicate de temperaturS. Eiradiatii IIVi Se dezvolt5.

pe suprafe{e unde existi azot organic (adesea rezultat din excrementelepds[rilor). Dioxidul de carbon produs in timpul respiratiei reactioneazecu apa qi se formezd acidul carbonic, localizat la nivelul talului de undeactioneazS" in procesul de biodeteriorare. Structuri specializate ale lichenilorcrustosi (cordoane de hife) si ale lichenilor foliosi sau fruticoqi (rizoizi) se

ataseazd la suprafata pietrei sau chiar pdtrund in pori, in microfisuri sau

crdpdturi determinind in timp deteriordri fizice si structurale. Acizii organicisintetizali au acliune corozivd sau de chelatare. Prin detasare de substrat,talul lichenilor strapeazd partea superficiald a pietrei ca urmare a pierderiicoeziunii produse de actiunea chimicd a unor produqi de metabolism (acid

usnic, zeroin[, leucotilin5., acid parietinic, acid rizocarpic, acid tamnolitic). Pe

coloana de la Curtea Veche (Bucuresti) s au identificat licheni atat pe pirfilelaterale alebazei (fig. 5) cat qi la joncfiunea dintre fragmentele originare de

piatri si mortarul de refacere fonctiunea este imperfectd iar materialelecelor doui componente sunt diferite mortarul pebazit de ciment nu este

compatibil cu piatra, un calcar bioclastic; fig. 6).

in fig. 7 este surprins procesul de inmultire a lichenilor prindesprinderea unor mici fragmente de tal si izidii (formd circulari), iar inFig. 8 cel de initiere a descompunerii talului (de cdtre fungi).

Una dintre metodele recomandate pentru prevenirea formiriilichenilorpe o suprafatdrestauratieste montareabenzilorde zinc, bronz sau

cupru. Metoda sebazeaz1. pe acliunea inhibitorie/toxici a ionilor metalici

:'. --,lircriilor prin

:.:i-r'rir:i rinde s cr

-:t: :tr cele e cdror

ir Ll. Se den oltd

in erclenentele:iti reaclioneazirah,rlui de undeare ale licheniloriirc,si rizoizi) se

nricrofisr-rri sau

e. \cizii organici:are de substrat,'mare a pierderiinerabolism (acid

i,-l ramnolitic). Pe

'rr arAr pe partiletrle ,rriginare de

i iar rnarer-ialele

i [lrnent nu este

1,,:henilor prin.-rr,:ulara . iar in:.-nirea lormAriiia zillr. bronz sau

rr-,rrilor metalici

Biodeteriorarea pietrei | 15

12. Arborit aJla;i tn apropterea zidului bisericii mdnristirii Humor (judetul Suceaua) au fosttdiati pentru a se eoita deteriorarea produsd. de raddcini (asupra fundatiei) qi tulpini (asuprazid u rilor)

asupra lichenilor. Wessel, (2011) dupe monitorizarea timp de 12 ani a

benzilor de zinc montate pe acoperisul monumentului Mausoleul Stanfordrecomandd folosirea acestora pentru prevenirea formirii lichenilor.Experienta unor min5stiri din RomAnia la care s au montat jgheaburi giburlane de cupru a demonstrat cd metoda este eficient5. dar ionii de cuprucoloreazd in albastru-verzui suprafetele peste care trece apa colectati (fig.

9). Se poate concluziona cd, metoda nu este eficientd pentru suprafetelepictate sau cele cu decoratiuni. Rezultate foarte bune s-au oblinut si prinaplicarea de patru ori. la interval de o sdpthmAn[ a biocidului PREVENTOLR80 (1,5-3,0% v/v) sau aZnC12 (1,5% g/v; Rodrigues qi colab., 2011)

Dintre produsele comerciale folosite la curdtarea pietrei amintim:H2Orange2 (Grout Safe-Proven Solution Inc: apd oxigenatd in solutie slabacidd), D/2 Architectural Biocide (Sunshine Markers Inc: siruri quaternarede amoniu) Marble Cleaner (World Environmental Group: surfactanti siagenli de chelatare) Ei Daybreak (NCH Corp. Cerified Labs: hipoclorit).

Briofitele qi ferigile sunt plante autotrofe fbri tesuturi vasculare. Sedezvolt5. pe suprafele pe care anterior s a acumulat protosol (rezultat dinbiofilmul care si a incetat activitatea vitall aflat in fazd. de descompunere siacoperit de depuneri atmosferice), suprafete addpostite de curenlii de aersau cu expunere nordic[. Briofitele se recunosc usor prin culoarea verde sidispunerea aldturatd a frunzulitelor ce conferd grosimea de 3-4 cm (Dakalsi Cameotra, 2OI2). Prezenta briofitelor pe suprafete plane sau la nivelulrosturilor sugereazd un stadiu foarte avansat de biodeteriorare precum

16 I loana Gomoiu, Roxana Cojoc, Florentina Claudia Rahira

73. Hed.era helix (iedera). prin rdddcinile aeriene se ancoreaad in <id determindndstraparea, aparita microfisurilor si in final a crdpdturilor: gardul care delimiteazdbisericamdndstirii Humor de chilii (jud.e{ul Suceaxa)

14. Yitis oinifera subsp siluestris se prinde de substrat prin Dentuae, strapdnd strofu I

superfi.cial (Sinaia, jude{ul Prahooa)

gi existenla apei in substrat (fig. 10, 11). Procesul de evaporare a apei se

desfbsoard cu ritm redus datoriti biomasei si a protosolului.Pe suprafala monumentelor istorice, procesul de biodeteriorare este

rezultatul colonizdrii in trepte succesive a cdror durati este dependentdde condiliile de microclimat. Astfel, primii colonizatori sunt reprezentatide cianobacterii, alge qi licheni datoritl faptului c5" au nutritie de tipfotoautotrof gi folosesc opera de artd ca niqi ecologicd. Biofilmul (verde),dupd" incetarea activit5lii vitale a producdtorilor fotoautotrofi, imbogdfeqtein compugi organici suprafap gi astfel microorganismele heterotrofedevin colonizatorli de ordinul II. Rolul lor este de descompunetoriai biofilmului ceea ce pare a fi benefic dar prin produsii de metabolism(acizi organici, pigmenli) aclioneazi distructiv (eroziuni, detagdri,depigmentiri, pigmentdri). Un caz deosebit este biserica rupestrd Corbiide Piatrd unde este vizibili culoare verde pe suprafete extinse (biofilm).Cercetdri aprofundate au pus in evidenld briofite dar si fungi implicati indescompunerea biofilmelor, a briofitelor si a corpurilor moarte de !An!ari.Aparent, biodeteriogenii sunt fotoautotrofi dar in realitate se desfhsoard. osuccesiune a biodeteriogenilor implicati in formarea biofilmului verde si acelor heterotrofi implicati in descompunerea materiei organice accumulate.

Plantele ierboase anuale sau lemnoase (perene) se dezvoltd incripituri si fisuri (chasmolitice) gi produc in timp pierderi de materie.Plantele ierboase ce cresc in crdpdturile in care se acumuleaz[ protosol,contribuie la acumuiarea materiei organice, ceea ce favorizeazl dezvoltareafungilor care deterioreaz6. piatta prin produqii de metabolism sintetizaJi

.:---:,e::o bi,cerico

::-: ::-::--i]

.-rrare a apei se

i.

leteriorare este

sre dependente

lnr reprezentatinurririe de tip,rhlmul rr erde).

-,h. imbogAteste

ele heterotrofelescompunatoride metabolism

rir-rni. detasar"i.

ri-rpe:trA Corbiixrinse biofi1m).mri implica! in,:,arte de 1An1ari.

se desfh5oarA o

mului r-erde gi a

dce accumulate.

>e denoitA inleri de materie.

uleazA protosol,eazA den-oltarea

oLism sintetizati

Biodeteriorarea pietrei | 1Z

(in principal acizi organici). Plantele lemnoase exercitd presiune mecaniclasupra fundafiei prin r[ddcini principale (fig. 12), cele agdt[toare exerciti intimp presiune asupra zidurilor prin rdddcini adventive (flg. 13), iar frunzeletransformate in ventuze au rol de strapare (flg. 1a). Dintre metodele decontrol si tratament mentiondm: examinarea periodicr a monumentelor,indepartarea mecanicd. a plantelor ierboase de pe peretii verticali (efectpe termen scurt), indepdrtarea tuturor organelor vegetative urmatd deumplerea cripdturilor pentru a se evita germinarea altor seminte (efectpozitiv pe termen lung), tratament cu erbicide de contact (actioneazdprin contactul cu pdrtile exterioare ale organelor vegetative) sau erbicid.esistemice (cu efect toxic in interiorul plantei).

Dintre animale, rozS.toarele produc zgArieturi, iar liliecii producdecolorS.ri la suprafafa monumentelor din piatrd.

Bibliografi e selectivi;

caneva G. qi ceschin s. (2008) Ecology ofbiodeterioration in plani biology for culturalheritage, The Getty Conservation Institute, 35 5B;

cappitelli r. si colab. (2011) New environmentally lriendly approaches againstbiodeterioration of outdoor cultural heritage in Biocolonization of stone Ed CharolaA.E., McNamara C, Koestler R.J., Smithsonian Institution Scholarly press, 51 58;

church J. gi colab. (2011) case Study: comparative study of commercially AvailableCleaners for Use on Marble Veterans Affbirs Headstones in Biocolonization of stone Ed.charola A. E., McNamara c. Koestler R.J., Smithsonian Institution Scholarly press, 99-102;

cuzman o. si colab. (2010) Biodiversity of phototrophic biofilms dwelling on monumentalfbuntains. Micrbbial Ecology, 60, l, 1432-1440t

Dakal r.c., cameotra s.s. (2012) Microbially induced deterioration of architecturalheritages: routes and mechanisms involved. Environ. Sci. Europe, 24,I-36;Gomoiu L si colab. (2010) Cercetlri interdisciplinare privind conservarea picturilormurale din biserica rupestra de la corbii de Piatra, caiete A.R.A, Ed. Arhitecturi.Restaurare. Arheologie, p. 87 -1021

Gorbusina A. A., Broughton w. J. (2009) Microbiology olthe atmosphere rock interface:how biological interactions and physical stresses modulate a sophisticated mlcrobialecosystem. Annual Review, 63;

Miller A. Z 9i colab. (2009) The influence of inherent properties of buiiding limestones on theirbioreceptivitytophototrophrcmicroorganisms.ArnalesofMicrobiolo.qy,sg,4,TOs 713;

Rodrigues J. D. li colab. (2011) Recolonization of marble sculptures in a gardenenvironment in Biocolonization of stone, Ed. charola A.E., McNamara c, Koestler R.J.,Smithsonian Institution Scholarly Press, 71 85;

Scheerer S. si colab. (2009) Microbial deterioration of stone monuments un updatedoverview. Adv Appl Microbiol. 66, 97-1391

Tianao P (1993) Biodegradation of cultural heritage: decay mechanisms and controlmethods,inConservationofstoneandothermaterials,vol.2ThielM.J.(ed) 573 5g0;wessel D. P. (2011) case study: Field observaiions on the Effectiveness of Zinc Stripsto control Biocolonization of Stone in Biocolonization of stone Ed. charola A. 8..McNamara C., Koestler R. J., Smithsonian Institution Scholarly press, 109-112.