Caiet Etansare Ecran BETON

ACUMULAREA PAŞCANI PE RÂULSIRET. PROIECT TEHNIC, CAIETE DE SARCINI, DETALII DE EXECUTIE ŞI ASISTENTĂ TEHNICĂ. REST DE EXECUTAT LA 01.07.2007 PROIECT NR. 129

Vol. IV.2. Caiet de sarcini pentru execuţia ecranului de etanşare din beton Faza P.T. + C.S.

S.C. AQUAPROIECT S.A. – Bucureşti, Atelier A1 – B.P.A.E şi U.C.C. - 2008 1

S.C. AQUAPROIECT S.A. Proiect 129 ATELIER 1. - B.P.A.E. şi U.C.C. Acumularea Paşcani pe râul Siret. Proiect tehnic, caiete de sarcini, detalii de execuţie

şi asistenţă tehnică. Rest de executat la 01.07.2007. Vol. IV. 2.1. Caiet de sarcini pentru execuţia

ecranului de etanşare din beton - 2008 -

- Faza: P.T. -

B O R D E R O U Introducere Cap. 1. Generalităţi Cap. 2. Lucrări pregătitoare pentru execuţia ecranului din beton Cap. 3. Excavarea tranşeei ecranului Cap. 4. Calitatea şi prepararea noroiului bentonitic Cap. 5. Controlul execuţiei excavaţiilor Cap. 6 Condiţiile tehnice şi controlul calităţii betonului Cap. 7. Materiale pentru betoane Cap. 8. Prepararea betonului Cap. 9. Punerea în operă a betonului Cap. 10. Controlul execuţiei betonului Cap. 11. Organizarea execuţiei, a laboratorului de şantier, controlul de calitate şi

ţinerea evidenţei lucrărilor Cap. 12. Verificarea calităţii execuţiei ecranului după întărirea betonului Cap. 13. Executarea forajelor de control în corpul ecranului de beton Cap. 14. Reglementări privind securitatea şi sănătatea în muncă Cap.15. Dispoziţii finale Anexa nr. 1. Lista STAS – urilor şi Normativelor în vigoare Anexa nr. 2. Fişă panou Anexa nr. 3. Diagrame foraje de control

Şef proiect complex, Ing. Silvia Lungu




INTRODUCERE

Obiectivul de investiţii “Acumularea Paşcani pe râul Siret – Rest de executat” este prevăzut în schema cadru de amenajare complexă a bazinului hidrografic Siretul superior, în perspectiva de scurtă durată. Investiţia hidroenergetică este constituită din obiectivele de investiţie „Acumularea Paşcani pe râul Siret în judeţele Iaşi şi Suceava” şi „Centrala hidroelectrică Paşcani pe râul Siret”.

Obiectivul de investiţie „Acumularea Paşcani pe râul Şiret, în judeţele Iaşi şi Suceava” a fost aprobată ca amenajare cu folosinţă complexă prin Decretul nr. 403/26.12.1985 la faza de “Studiu de fundamentare şi notă de comandă’’, după care s-a întocmit proiectul de execuţie care a fost aprobat prin H.C.M. în 1986, (S.234/VI). Obiectivul de investiţie „Centrala hidroelectrică Paşcani pe râul Siret” a fost aprobat prin Decret al Consiliului de Stat nr. 24/1989 în scopul valorificării energetice a căderii realizate de barajul Paşcani. Prin HG 866 din 28 iunie 2006 cele două investiţii s-au unit, iar finanţarea lucrărilor rămase de executat la momentul aprobării Hg se va face din sursele proprii ale Societăţii Comerciale de producere a Energiei electrice „Hidroelectrica” S.A. şi din alte surse legal constituite. , Scopul amenajării:

producerea de energie electrică

asigurarea sursei de apă pentru irigarea a 46.000 ha,

extinderea alimentării cu apă industrială din zona Paşcani - Târgu Frumos

asigurarea în aval a debitului de scurgere salubră de Q = 0,5 m3/s; Componentele principale ale ansamblului lucrărilor sunt:

Barajul frontal cu înălţimea maximă de 17 m, lungimea de 2.540 m şi lăţimea la coronament de 6,0 m din materiale locale fiind realizat parţial pe malul drept până la km 4. Etanşarea barajului frontal s-a prevăzut cu mască amonte din beton armat şi ecran de beton simplu în fundaţie.

Baraj longitudinal, situat pe malul drept al râului are lungimea de cca. 11.100 m, înălţimea de 10 m şi va fi realizat din materiale locale. Etanşarea digului longitudinal se realizează cu o mască de beton armat de beton simplu pe taluzul amonte, iar în fundaţie etanşarea s-a executat parţial cu ecran din beton simplu şi în continuare cu ecran din noroi autoîntăritor.

Evacuatorul este un stăvilar de tip fluvial cu 4 deschideri de 16 m, echipate fiecare cu stavilă segment cu clapet având dimensiunile de 16 x (11+3)m.

Canalul colector, paralel cu digul longitudinal,

Lucrări de stabilizare a versantului stâng în zona de alunecare.

Regularizarea albiei râului Siret, aval baraj pe o lungime de cca. 2.500 m şi apărări de mal amonte în lac, tăieri de cot, etc.

Centrala hidroelectrică Paşcani (E = 20 GWh/an, Pi = 11,9 MW).

Drumul de acces la baraj.

Drumul de exploatare al acumulării.




CAP. 1. GENERALITĂŢI

1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiţiile pentru executarea ecranului de etanşare din beton cu instalaţia Kelly de la piciorul barajului frontal mal stâng şi se referă la următoarele:

trasare lucrărilor;

lucrări pregătitoare pentru execuţia ecranului;

excavarea tranşeei subterane;

betonarea ecranului;

calitatea materialelor utilizate la execuţia ecranului;

condiţii de punere în operă;

verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor;

protecţia muncii; Această redactare a caietului de sarcini (pentru faza P.T.) se va completa şi

modifica numai de proiectant la următoarea fază de proiectare (faza D.E.). Prevederile din prezentul caiet de sarcini sunt obligatorii pentru executarea în bune condiţii a ecranului de etanşare din beton.

1.2. Caietul de sarcini s-a întocmit în conformitate cu:

Ordinul 1.013/873 din 27 iunie 2001 al M.F. şi M.L.P.T.L. privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii;

Ordinul nr. 1.014 – 874/06.2001 al M.F. şi M.L.P.T.L, Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de lucrări;

H.G. 272/1994 – Regulament privind controlul de stat al calităţii în construcţii;

H.G. 273/1994 – Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora;

Norme de întocmire a cărţii tehnice a construcţiei;

Legea nr. 10/18.01.1995 – privind calitatea în construcţii;

Legea 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor;

Ordonanţa de urgenţă nr. 231/11.2000, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50;

Legea nr. 125/1996 privind modificarea şi completarea legii nr. 50/1991;

Legea nr. 90/23.07.1996 – Legea protecţiei muncii;

Legea nr. 107/1996 – Legea apelor;

P 130/1997 – Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor;

Ordinul nr. 261/1994 – privind sistemul de evidenţă în activitatea de control tehnic al calităţii construcţiilor;

H.G. 766/1997 – Hotărâre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii;

Legea nr. 137/1995 – Legea protecţiei mediului. 1.3. Caietul de sarcini are la bază prescripţiile generale ale procedeului tehnologic

tip Kelly care comportă excavarea tranşeei cu instalaţia specială echipată cu cupă graifer şi menţinerea verticală a pereţilor excavaţiei cu suspensia de noroi bentonitic.

Execuţia ecranului se va face în panouri succesive şi raclarea rosturilor. 1.4. Conform proiectului, caracteristicile principale ale ecranului din

beton ce se va executa la acumularea Paşcani şi care s-au avut în vedere la elaborarea caietului, sunt următoarele:




adâncimea între 8,00 m şi 14,00 m;

lăţimea corespunzătoare cupei de 60 cm;

încastrarea în roca de bază impermeabilă (marnă argiloasă) 1,20 m;

lungimea panourilor 2,50 m;

beton simplu. 1.5. Beneficiarul lucrărilor, prin diriginţii de şantier şi geologul delegat, va controla

execuţia ecranului din beton, conform caietului de sarcini şi va lua măsurile corespunzătoare în caz de nerespectare a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

1.6. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor şi respectarea prevederilor caietului de sarcini, constructorul este obligat să organizeze un serviciu intern de control tehnic şi de calitate, precum şi un laborator de şantier utilat pentru efectuarea încercărilor asupra noroaielor bentonitice şi betoanelor.

1.7. Lucrările trebuiesc executate numai de personal cu pregătire corespunzătoare şi instruit din punct de vedere al protecţiei muncii.

1.8. Pentru execuţia în cele mai bune condiţii tehnice a lucrărilor se stabilesc următoarele sarcini pentru factorii responsabili:

1.9.1. Beneficiarul are următoarele atribuţii:

să supravegheze prin diriginţii de şantier realizarea corectă pe faze determinante a lucrărilor şi să semnaleze proiectantului abaterile constatate;

să recepţioneze lucrările;

va anunţa telefonic proiectantul în cazul apariţiei unor lucrări neprevăzute, a unor neconcordanţe a proiectelor cu terenul, a lipsei unor detalii ce ar împedică desfăşurarea lucrărilor;

va verifica permanent îndeplinirea condiţiilor prevăzute în proiect şi în caietul de sarcini, inclusiv întocmirea de către constructor a rapoartelor privind rezultatele obţinute pe probe recoltate;

pentru lucrări cu caracter ascuns va semna toate procesele – verbale de lucrări ascunse, inclusiv rezultatele obţinute pe probe recoltate;

va solicita asistenţa tehnică de specialitate proiectantului şi altor unităţi (studii, cercetare) pentru execuţia şi verificarea lucrărilor;

va deconta lucrările real executate numai dacă acestea respectă prescripţiile proiectului de execuţie, caietului de sarcini şi dispoziţiilor de şantier;

să supravegheze execuţia lucrărilor în strictă conformitate cu documentaţiile existente;

va atesta sau va respinge de la recepţie, prin procesele verbale de lucrări ascunse, lucrările executate;

va admite la decontare lucrările executate doar dacă acestea corespund cantitativ şi calitativ;

să oprească execuţia lucrărilor, în prezenţa constructorului, dacă acestea nu se execută conform proiectului şi caietului de sarcini.

1.9.2. Constructorul are următoarele atribuţii:

să execute lucrările în conformitate cu proiectele şi caietul de sarcini;

să nu modifice soluţiile date în proiect şi în caietul de sarcini, decât cu acordul scris al proiectantului şi beneficiarului, înainte de a începe execuţia unor lucrări cu tehnologie modificată;

va lua toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii lucrărilor şi a muncitorilor, aprovizionându-se din timp cu utilaje şi materiale necesare;




va anunţa telefonic proiectantul în cazul apariţiei unor lucrări neprevăzute, a unor neconcordanţe a proiectelor cu terenul, a lipsei unor detalii ce ar împedică desfăşurarea lucrărilor;

va efectua verificări suplimentare cerute de proiectant şi beneficiar. Costul încercărilor suplimentare solicitate se suportă după cum urmează:

- de către constructor, dacă se datorează unor vicii de execuţie; - din devize suplimentare dacă rezultatele sunt corespunzătoare, sau dacă

rezultatele necorespunzătoare nu sunt determinate de vicii de execuţie;

lucrările de remediere a defecţiunilor de execuţie se suportă: - de către constructor, dacă defecţiunile se datorează unor vicii de execuţie; - din devize suplimentare dacă defecţiunile nu sunt determinate de vicii de

execuţie;

să oprească lucrările, la solicitarea scrisă a proiectantului şi beneficiarului, şi să execute remedierile solicitate, după executarea remedierilor va putea relua lucrările cu acordul scris al beneficiarului sau proiectantului;

va solicita asistenţa tehnică specială proiectantului sau altor unităţi de specialitate pentru asigurarea verificării calităţii lucrărilor;

va asigura întocmirea, ţinerea la curent şi înaintarea la beneficiar şi proiectant a tuturor fişelor, buletinelor cu rezultatele analizelor de laborator solicitate prin caietul de sarcini şi prin fazele determinante pe perioada execuţiei şi va viza pe propria răspundere autenticitatea datelor înscrise, iar fişele întocmite de constructor vor fi vizate de către beneficiar în condiţiile arătate mai sus;

va analiza rezultatele prelucrării datelor obţinute pe parcursul execuţiei şi va lua toate măsurile de îmbunătăţire, stabilită de comun acord cu proiectantul şi beneficiarul;

să obţină avizul scris al proiectantului şi beneficiarului să ţină la zi, în scris, toată documentaţia privind calitatea lucrărilor;

să organizeze serviciul C.T.C. intern pentru verificarea permanentă a calităţii lucrărilor executate;

va organiza şi dota cu echipament laboratorul de şantier în scopul efectuării probelor de teren solicitate de caietul de sarcini.

va solicita ISC teritorial pentru atestarea laboratorului de şantier şi a personalului aferent.

1.9.3. Proiectantul are următoarele atribuţii:

să urmărească periodic execuţia lucrărilor în conformitate cu documentaţiile;

se va prezenta pe şantier în termen de cel mult 5 zile de la solicitarea telefonică a beneficiarului sau a constructorului, în cazul apariţiei unor lucrări neprevăzute şi a unor neconcordanţe ale proiectului cu terenul, a lipsei unor detalii împiedicând desfăşurarea lucrărilor;

se va deplasa obligatoriu o dată pe lună la şantier în scopul verificării prin sondaj a calităţii lucrărilor şi a respectării caietului de sarcini, cu obligaţia înscrierii în caietul de dispoziţii de şantier a constatărilor;

să verifice elementele principale de trasare ale axelor lucrărilor;

să oprească, în scris, execuţia lucrărilor care nu corespund documentaţiilor şi va informa în cel mult 24 de ore după constatare beneficiarul, organele superioare ale beneficiarului şi constructorului, după cum urmează:

a) nerespectarea proiectului şi a caietului de sarcini; b) neexecutarea de către constructor a verificărilor solicitate de proiectant; c) constatarea utilizării de către constructor a unor materiale necorespunzătoare

cerinţelor caietului de sarcini;




d) constatarea obţinerii unor rezultate necorespunzătoare pe probele recoltate din corpul barajului şi digurilor;

e) nerespectarea tehnologiei execuţiei conform proiectului şi caietului de sarcini.

va opri condiţionat lucrările până la reluarea măsurilor corespunzătoare de către constructor, în cazul constatării altor abateri de la proiect sau de la caietul de sarcini care nu impun oprirea lucrărilor, prin dispoziţie de şantier;

va aduce la cunoştinţă beneficiarului şi constructorului rezultatele prelucrării datelor privind calitatea lucrărilor şi va stabili împreună cu aceştia măsurile şi eventualele determinări suplimentare necesare: prelucrarea şi interpretarea datelor se va face de proiectantul de specialitate geologică – tehnică pe bază de contract cu beneficiarul;

să analizeze operativ orice propunere a beneficiarului şi constructorului cu privire la îmbunătăţirea soluţiilor propuse şi a caietului de sarcini pe care le va ţine la curent cu normativele şi instrucţiunile noi apărute;

va aduce la cunoştinţă beneficiarului şi constructorului orice schimbare de soluţie apărută ca urmare a adaptării proiectului la eventualele date rezultate pe parcursul execuţiei. 1.9.4. Geologul de şantier are următoarele atribuţii:

avizarea terenului de fundare în condiţiile respectării proiectelor, standardelor şi normativelor în vigoare;

întocmirea de relevee geologice;

verificarea şi avizarea rezultatelor analizelor obţinute pe probele recoltate de către laboratorul de şantier;

va întocmi trimestrial un referat privind calitatea lucrărilor executate, care va sta la baza atestării acestora;

va anunţa proiectantul, beneficiarul şi constructorul în cazul constatării unor abateri de la proiectele şi caietul de sarcini;

va comunica telefonic proiectantului situaţiile deosebite sau noi apărute în teren, care nu au fost prevăzute în proiect şi caietul de sarcini şi care va solicita prezenţa acestuia pe şantier;

va informa proiectantul, cel puţin o dată pe lună despre condiţiile de execuţie a lucrărilor;

va preda proiectantului datele prelucrate privind execuţia lucrărilor;

va păstra până la recepţia finală a lucrării toate fişele primare primite de la constructor şi care au stat la baza prelucrărilor statistice. 1.10. Se precizează că următoarele acte, întocmite de constructor şi avizate de proiectant şi beneficiar, vor trebui incluse în cartea tehnică a construcţiei şi vor fi prezentate obligatoriu comisiilor de recepţie a lucrării:

profilele transversale de trasare şi urmărire a execuţiei, completate cu stadiile lunare de execuţie;

procese - verbale de recepţie a terenului de fundare;

fişele panourilor;

centralizator cu rezultatele măsurătorilor şi determinărilor asupra materialelor de construcţie şi asupra execuţiei lucrării.




CAP. 2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE PENTRU EXECUŢIA ECRANULUI DIN BETON

2.1. Lucrările de la ecranul de etanşare din beton vor începe cu trasarea axului după planurile de execuţie, folosind bornele existente în teren. 2.2. Se va amenaja o platformă balastată de cca. 25 cm grosime şi lăţimile de 4,00 m înspre rambleul barajului şi respectiv 10,00 m înspre lac, măsurate din axul ecranului, în lungul axului ecranului, pentru deplasarea utilajelor şi asigurarea execuţiei în bune condiţii. Amenajarea platformei se va face conform detaliilor din proiect, ce se vor respecta întocmai. 2.3. Pentru scurgerea apelor meteorice şi tehnologice se va executa o pantă de scurgere transversală platformei de cca. 3% şi eventual şanţuri laterale care vor conduce apele în afara incintei de betonat. 2.4. Pentru asigurarea manevrelor utilajului de excavat se va face degajarea aeriană a locului de lucru pe o înălţime de H = h + 7 m, unde h este adâncimea în metri a ecranului. 2.5. Executarea grinzilor de ghidaj din beton se va face conform detaliilor din proiect şi vor fi din beton armat monolit clasa C18/22,5 şi vor fi aşezate de o parte şi alta a tranşeei plus 10 cm. Executarea grinzilor de ghidaj din beton se va face conform detaliilor din proiect. Pentru a împiedica deplasarea accidentală a grinzilor de ghidaj spre interior, se vor lua măsuri de fixare a acestora cu distanţieri de lemn sau metal, la distanţe convenabile de cca. 2 – 3 m, atât la partea superioară cât şi la partea inferioară. Săpăturile pentru grinzi se vor realiza în teren natural sau umplutură compactată. 2.6. De-a lungul platformei în puncte ferite, se vor monta reperi de nivelment pentru verificarea cotelor ecranului.

CAP. 3. EXCAVAREA TRANŞEEI ECRANULUI 3.1. Trasarea panourilor se va face prin marcarea cu vopsea sau alte mijloace pe grinzile de ghidaj conform dimensiunilor prevăzute în proiectul tehnic. Limitele panourilor trasate şi numerotate sunt reperele faţă de care se poziţionează şi se execută excavaţia. În fişa panoului, toate cotele de plan, de excavare şi betonare se raportează la limitele panoului. 3.2. Înaintea începerii excavaţiei se va verifica calarea corectă a instalaţiei în poziţie de lucru şi verticalitatea tijei de susţinere a cupei atât în plan longitudinal cât şi în plan transversal. Acest control se va face permanent, pe toată durata excavării panourilor. Controlul verticalităţii este de foarte mare importanţă deoarece abaterile de la verticalitate pot conduce la discontinuităţi în masa ecranului în zonele rosturilor de lucru dintre panouri, la accidente prin surparea pereţilor tranşeei şi la creşterea nejustificată a volumelor de lucrări. 3.3. Execuţia săpăturii se va face în panouri de cca. 2,50 m lungime în două faze:

faza I-a de adâncime de cca. 2,50 m;

faza a II-a de avansare de cca. 2,00 m.

faza a III-a de raclare a fundului tranşeei şi pereţilor. 3.4. Fălcile cupei vor săpa numai puţuri cu secţiune constantă corespunzător cu

deschiderea maximă a cupei Kelly, astfel ca dinţii cupei să lucreze simultan şi simetric faţă de axul cupei.




3.5. Curăţirea (rănguirea) pereţilor tranşeei de toate neregularităţile rămase după terminarea excavării se face prin trecerea din metru în metru a cupei de sus în jos şi de la un capăt la celălalt al tranşeei, executând astfel şi curăţirea fundului tranşeei.

Introducerea cupei se face deschisă de sus în jos şi extragerea închisă de jos în sus.

3.6. Coborârea cupei în tranşee se va face cu o viteză mai mică în partea superioară, evitându-se astfel barbotarea noroiului.

3.7. Executarea panourilor se va face în sistem succesiv sau alternativ (numai în cazuri speciale precizate prin proiect sau cu avizul proiectantului), pe măsura avansării ecranului, având în vedere legătura prin raclarea între rosturile panourilor de o parte şi alta pe cca. 10 –15 cm cu dinţii cupei de excavator.

Se va acorda o atenţie deosebită excavaţiei din faza a II-a de la baza panoului anterior, astfel încât să se asigure încastrarea în stratul impermiabil de argilă marnoasă şi legătură de la acelaşi nivel; denivelarea maximă admisă la rosturi între panouri este de 30 cm.

3.8. Durata maximă admisă, în situaţii excepţionale între cele două faze va fi de max. 10 ore.

În cazul depăşirii acestei durate, faza a II-a se va realiza după o perioadă de 10 zile.

3.9. Tranşeea se va umple pe măsura excavării cu noroi bentonitic, nivelul noroiului în tranşei trebuind să fie cel puţin 1,20 m peste nivelul apei subterane, pentru a prevenii prăbuşirea pereţilor.

3.10. Deasemenea în timpul excavaţiei se va urmări menţinerea nivelului fluidului de foraj prin completarea lui, pentru a putea fi permanent cu 0,15 – 0,35 m sub nivelul superior al grinzilor de ghidaj. Pentru asigurarea nivelului noroiului de foraj la cota indicată, constructorul va lua măsuri de asigurare a unui stoc – tampon de fluid de foraj de minimum 10 m3, permanent proaspăt, pentru fiecare excavaţie.

3.11. Adâncimea de excavare este indicată în proiectul tehnic pe baza forajelor şi studiilor geologice avute la dispoziţia elaborării prezentului caiet de sarcini. Adâncimea definitivă se determină, în funcţie de situaţia constatată în teren, astfel încât încastrarea în stratul impermeabil a ecranului să fie de minimum 1,20 m.

3.12. În cazul în care în timpul excavaţiei se produce din diverse motive surpări ale pereţilor, se va proceda astfel:

se întrerupe imediat excavaţia;

se umple tranşeea cu un beton cu dozaj slab 75 – 100 kg ciment/m3;

se reia excavaţia în acest beton la interval de max. 24 ore de la umplere după tehnologia obişnuită.

În oricare din cazuri, tranşeea nu se va lăsa deschisă, plină cu noroi şi fără să fie betonată mai mult de 3 zile, în caz contrar va începe prăbuşirea pereţilor. În cazul când din diverse motive se depăşeşte termenul de 3 zile, tranşeea se va umple cu balast şi se va relua lucru atunci când sunt îndeplinite condiţiile normale de lucru.

Responsabilitatea pentru menţinerea îndelungată a excavaţiei o are responsabilul lucrării (şef lot sau şantier), care trebuie să ia decizii corespunzătoare.

3.13. Lucrările suplimentare pentru prevenirea surpării pereţilor, sau în caz de surpare, în perioada de excavare sau betonare vor fi aduse la cunoştinţă dirigintelui de şantier şi consemnate în fişa de evidenţă a panoului, cu justificarea necesară.

În cazul în care acestea nu sunt consemnate sau se datorează nerespectării de către constructor a prevederilor prezentului caiet de sarcini sau a datelor din proiect, costul lucrărilor suplimentare nu va fi decontat.




3.14. În cazul în care la execuţia unui panou, se constată că roca de bază (marna argiloasă) nu se găseşte la cota din proiect sau nu corespunde litologic, se va continua excavaţia până la identificarea acesteia şi numai în prezenţa geologului delegat.

3.15. O dată cu excavarea tranşeei se va realiza şi rostul de legătură cu panoul realizat anterior. Raclarea betonului turnat anterior se va face pe cca. 10 cm grosime, cu dinţii cupei Kelly. Pentru a se realiza o legătură eficientă între cele două panouri alăturate, este necesar ca rostul să fie raclat la 4 – 6 ore de la turnare.

3.16. Timpul de excavare a unui panou şi timpul de la terminarea excavării până la începerea betonării trebuie limitat la maximum pentru a obţine o calitate corespunzătoare a lucrării. În acest scop, începerea excavării unui panou nu se va face decât dacă sunt asigurate toate condiţiile materiale şi organizatorice pentru excavare iar betonarea să se execute în condiţii optime după excavare.

3.17. La extragerea fiecărei cupe din tranşee trebuie să se asigure scurgerea noroiului prin orificiile cupei deasupra tranşeei, înainte de descărcarea în autobasculantă. Durata de aşteptare a scurgerii se va stabili pe şantier şi nu va fi mai mică de 30 secunde. Introducerea cupei în tranşee trebuie să se facă cu viteză redusă pentru a nu se împrăştia noroiul.

3.18. Pe timp friguros se vor lua măsuri necesare la preparare şi transport, astfel încât temperatura fluidului de foraj să nu scadă sub + 50 C, iar suprafaţa expusă a ecranului se va acoperi cu rogojini sau folii de polietilenă, conform Normativ C 16/84 – Anexa nr. 2.

CAP. 4. CALITATEA ŞI PREPARAREA NOROIULUI BENTONITIC

4.1. –Noroiul pentru susţinerea pereţilor tranşeei este un amestec de bentonită şi

apă, preparat într-o instalaţie specială, instalaţie ce intră în echipamentul de excavare - (malaxoare cu ax vertical, etc.).

Noroiul bentonitic folosit pentru umplerea tranşeei pe tot timpul excavaţiei trebuie să fie un noroi gelitic cu componenţi bentonitici, care să-i confere proprietăţi tixotropice ridicate.

Calitatea materialului se stabileşte pe şantier prin efectuarea probei de umflare a argilei în apă, stabilindu-se raportul dintre volumul iniţial şi volumul după umflare (după un repaus de 4 ore în apă). Pentru ca argila să fie bentonită este necesar ca acest raport să fie mai mare de cca. 5.

4.2. Principalele funcţiuni ale noroiului bentonitic sunt:

realizarea unei pelicule de noroi puţin permeabile, aderent pe pereţii tranşeei;

realizarea unei contrapresiuni pe pereţii tranşeei, care să împiedice dărâmarea pereţilor;

menţinerea în suspensie a fracţiunilor fine rezultate din excavaţia tranşeei;

în timp şi în stare de repaus se transformă în gel cu vâscozitate foarte mare iar dacă este agitat mecanic se transformă într-un fluid plastic. 4.3. Prepararea noroiului se face în habe metalice prevăzute cu agitator (manual sau electromecanic) sau cu malaxoare speciale. Timpul de amestecare este în funcţie de proprietăţile tixotropice ale materialelor folosite; variază între 5 minute pentru malaxoarele cu viteză mare (500 ture/min.) şi 4 - 24 ore pentru agitatoarele manuale. Ordinea de introducere a componenţilor este apă – bentonită.

4.4. Bentonita pentru noroi va fi de tip “Trasgel” sau “Bentogel”. Bentonita livrată de fabricile sau carierele furnizoare trebuie să îndeplinească condiţiile generale din STAS 2640-72 “Bentonită pentru geluri întrebuinţate la foraje în industria petrolieră” şi




caracteristicile din “Normele de control pentru acceptarea bentonitelor, Notă (L-29 a firmei ELSE)”.

Se recomandă utilizarea bentonitei care să îndeplinească condiţiile de calitate indicate în STAS 9305 – 81.

La recepţionarea materialului, constructorul este obligat să verifice în laboratorul de şantier următoarele proprietăţi:

randamentul, determinat conform prevederilor STAS 9484/11 – 92, care trebuie să fie de minim 12,5 m3/tonă.

conţinutul de nisip liber, determinat conform STAS 9484/22 – 82, valoarea maximă admisibilă fiind de 5%.

fineţea de măcinare, determinată conform STAS 9484/16 – 74. Rest maxim pe sita 0,16 de 2% şi rest maxim 10% pe sita 0,063.

verificarea calităţii bentonitei activate se face pe probe luate conform STAS 2411 – 75, pe loturi de maximum 10 tone.

Caracteristica Notă L-29 STAS 2640-71

a) Conţinut maxim de apă 12% 25% (medie calcul)

b) Reziduu max. pe sita de 0,074 mm 2% -

c) Vâscozitatea aparentă - Marsch (a unui amestec bentonită/apă = 10/100)

40 sec. -

d) Caracteristici de filtrare sub presiune de 7 atm (a unui amestec bentonită/apă = 10/1000) - apă liberă după 30 minute de filtrare sub presiune - P.H. apei filtrate: - max. - - min. - grosime turtă - max.

22 cm3 9,5 -

2,5 mm

18 cm3 -

6,0 3,0 mm

e) Apă separată prin decantare spontană, după 24 ore pentru noroiul amestecat 30 min.

0% -

f) Indice de umflare min. 5,0 -

Încercările şi metodele se vor efectua conf. STAS 2411-75 “Produse miniere silico – aluminoase”. Luarea monstrelor, formarea probelor, metode de analiză şi încercări”, iar cele suplimentare conf. “Norme de control Else” (Notă L-29).

Constructorul este obligat să efectueze, printr-un laborator de specialitate, analizele bentonitei la începutul lucrărilor pentru recepţia materialului, precum şi periodic la fiecare 6 luni pentru materialul din magazie.

Certificatele respective vor fi prezentate în copie beneficiarului şi proiectantului. În cazul în care la verificările pentru recepţia materialului nu sunt respectate

condiţiile limită conform STAS, el va fi refuzat. În cazul în care la verificările periodice materialul existent în magaziile şantierului

prezintă caracteristici modificate, el va fi oprit pentru consum şi înapoiat furnizorului dacă acest lucru provine din vina sa.

4.5. Bentonita se va păstra în saci de 30 – 50 kg sau în vrac, în magazii special amenajate, separate de magaziile de ciment, (de la care poate fi contaminată) şi ferită de umezeală.

La punctele de lucru se vor amenaja mici depozite acoperite şi înălţate de la suprafaţa terenului, în care se va păstra o rezervă de bentonită necesară execuţiei a 2 – 3 panouri.




4.6. Noroiul se va prepara numai prin amestecarea bentonitei cu apă, fără alte adaosuri. Eventualele adaosuri vor fi în prealabil verificate la laboratorul şantierului pe probe preliminare şi panouri experimentale.

Concentraţia noroiului va fi stabilită astfel încât aceasta să asigure presiunea necesară împiedicării prăbuşirii pereţilor şi în acelaşi timp şă fie destul de fluidă pentru a putea fi împrăştiat betonul care se toarnă în tranşee.

4.7. Fixarea concentraţiei bentonitei se face pe şantier de la caz la caz în funcţie de natura terenului şi de cota pânzei freatice.

4.8. Probele care se efectuează pe şantier pentru noroi sunt: a) densitatea (măsurată cu balanţa normală); b) vâscozitatea (măsurată cu vâscometrul “Marsch”); c) conţinutul de nisip (măsurat prin sedimentare). Probele se efectuează:

la începutul lucrărilor, pentru stabilirea caracteristicilor generale, în raport cu datele proiectului şi cu condiţiile generale ale terenului;

deasemeni aceste probe se vor efectua şi ulterior ori de câte ori apar alte condiţii de lucru sau se modifică sensibil caracteristicile bentonitei prin schimbarea sursei de aprovizionare;

în timpul execuţiei, pentru verificarea periodică a caracteristicilor stabilite iniţial, înainte de betonare, precum şi prin controlul curent de calitate la fiecare panou.

4.9. La începerea lucrărilor, pentru fixarea concentraţiei optime a noroiului, în raport cu condiţiile terenului, se recomandă o serie de încercări experimentale începând cu amestecuri mai bogate pentru primele excavări şi micşorând progresiv concentraţia.

Concentraţia definitivă se va fixa la limita inferioară a densităţii ce asigură stabilitatea pereţilor tranşeei.

În cazul în care, în timpul acestei perioade experimentale apar prăbuşiri de pereţi sau alte accidente din cauza noroiului, lucrările suplimentare de remediere vor fi consemnate în fişele panourilor respective şi decontate. Pentru probele care se efectuează asupra noroiului, limitele care se vor stabili sunt următoarele: Densitatea este caracteristica principală a noroiului ce rezultă direct din concentraţia în bentonită. Concentraţia noroiului este definită prin raportul:

c = [greutatea bentonitei (kg)/greutatea apei de amestec (kg)] x 100 iar densitarea noroiului corespunzător pentru diferite grade de concentraţie se calculează cu formula: d = (100 + c)/(100 + 0,37 x c), unde: d – densitatea noroiului (kg/dm3) c – concentraţia (%)

Orientativ se dau valori pentru densităţile uzuale şi concentraţiile corespunzătoare:

Densitatea (kg/dm3)

Concentraţia (%)

Densitatea (kg/dm3)

Concentraţia (%)

1,01 1,6 1,07 11,6

1,02 3,2 1,08 13,3

1,03 4,8 1,09 15,1

1,04 6,5 1,10 19,9

1,05 8,2 1,15 26,1

1,06 8,9 1,20 35,8




Pentru condiţiile terenului de la acumularea Paşcani, limitele normale de variaţie a densităţii noroiului se vor situa între 1,1 - 1,15 daN/dm3, limite ce se vor stabili prin încercări de laborator.

Pentru a asigura calitatea betonării limita maximă recomandată este de 1,1 daN/dm3.

Pentru orice alte situaţii care reclamă mărirea densităţii noroiului (terenuri constituite din nisipuri foarte fine necoezive şi un strat freatic foarte ridicat), constructorul este obligat să efectueze verificările necesare şi să anunţe în scris beneficiarul şi proiectantul spre a fi luate în calcul la probele de control curente.

Vâscozitatea este o caracteristică secundară care variază direct cu concentraţia noroiului şi depinde în general de calitatea bentonitei.

Pentru bentonitele care se înscriu în condiţiile STAS 2640/82, limitele normale de variaţie pentru vâscozitate stabilite mai sus sunt de ordinul 32 – 50 secunde, măsurată cu pâlnia Marsch - Larry (duze cu h = 50 mm şi interior 4,75 mm). Noroiul trebuie să fie stabil, astfel încât să nu se producă separarea apei de restul componenţilor amestecului. Controlul stabilităţii noroiului se face prin prelevarea de probe din tranşee la fiecare oră şi păstrarea în cilindri de sticlă gradaţi.

Separarea apei trebuie să fie nulă după o oră de repaus. Un noroi bun trebuie să ungă pereţii, fără a se scurge integral de pe ei.

Conţinutul de nisip. Prin “nisip” se înţelege materialul fin, cu diametrul peste 0,1 mm, rezultat din excavaţia terenului, care se amestecă cu noroiul. Acest conţinut se limitează la 2%.

4.10. Pentru verificarea aspectului tixotropic al noroiului (formarea şi cosistenţa gelului), se vor preleva câte 6 probe preliminare, la începutul lucrărilor şi dacă este necesar pe parcursul execuţiei ecranului din care 3 probe vor fi determinate pe loc şi 3 după un timp de 3 – 4 ore.

Toate datele vor fi trecute în buletinele speciale semnate de şeful laboratorului de şantier şi vizate de şeful de şantier.

4.11. Noroiul bentonitic este unul din elementele esenţiale în execuţia de calitate a ecranului de beton. Funcţie de mijloacele de dotare şi modul de organizare a gospodăriei de noroi bentonitic se va obţine eficienţa tehnică şi economică a folosirii noroiului în lucrare, cu influenţă directă asupra calităţii finale a lucrării.

În acest context, pentru asigurarea unor lucrări de bună calitate atât la prepararea cât şi în timpul excavării şi betonării, se vor respecta următoarele indicaţii:

4.11.1. Se va realiza o omogenizare ridicată a noroiului şi scurtarea timpului de hidratare prin amestecarea cu înaltă turbulenţă a suspensiei apă – bentonită în instalaţii de pompare cu pompă centrifugă cu turaţie mare (3.000 rot/min).

4.11.2. Hidratarea optimă a noroiului se realizează printr-un volum optim de depozitare, respectiv reciclarea periodică înainte de folosire. Practic volumul de înmagazinare a noroiului trebuie să reprezinte minimum 2 volume de panou pentru o maşină de excavat. Pentru gospodării fixe de noroi care deservesc simultan mai multe instalaţii de excavare, volumul de depozitare creşte în funcţie de necesităţi.

4.11.3. Se va menţine nivelul noroiului în partea superioară a tranşeei ce se excavează printr-un debit suficent de noroi. Aceasta se poate obţine printr-un volum corespunzător de noroi preparat şi hidratat şi deasemenea o reţea de conducte şi pompe pentru circulaţie.

4.11.4. În timpul execuţiei se vor executa probe de control din noroiul din tranşee, pentru verificarea încadrării caracteristicilor noroiului bentonitic în cele stabilite la punctul 4.7., şi anume: Densitatea, se va verifica încadrarea în limitele 1,10 – 1,20 daN/dm3, sau eventual în cele stabilite ulterior de constructor şi communicate beneficiarului şi proiectantului.




Nedepăşirea limitei inferioare este posibilă în terenurile cu o coeziune mai mare sau cu nivel freatic scăzut. Depăşirea limitei maxime de 1,20 daN/dm3, este admisă numai în cazuri cu totul speciale ca:

terenuri foarte necoezive sau umplutură recentă neconsolidată;

urcarea accidentală a nivelului freatic (peste garda de 4,00 m, faţă de nivelul superior al grinzilor de ghidaj);

denivelări importante (amonte - aval) ale pânzei freatice, etc. În aceste cazuri se vor lua obligatoriu măsuri suplimentare de control la turnarea

betonului. Vâscozitatea, se va verifica dacă nu apar abateri de la normele precizate de la art.

4.8. Apariţia abaterilor dă un indiciu asupra contaminării noroiului, a unor

eventuale prăbuşiri de pereţi sau altor cauze. În aceste situaţii se va opri lucrul şi se vor lua măsuri pentru descoperirea cauzelor

şi evitarea accidentelor. Conţinutul de nisip, se va limita la 2%, conform art 4.8. Depăşirea acestui procent

apare în general în legătură cu mărirea densităţii şi vâscozităţii peste limitele normale şi se datorează contaminării noroiului cu nisipul conţinut în materialul excavat.

4.12. În cazul în care noroiul nu îndeplineşte condiţiile precizate la articolul anterior se va proceda obligatoriu la înlocuirea parţială sau totală, indiferent de faza de lucru în care se găseşte panoul.

Înlocuirea noroiului se face prin recirculare sau amestecuri noi de noroi la care se va modifica treptat concentraţia de bentonită până la atingerea condiţiilor limită.

Măsurătorile de verificare şi control se vor face obligatoriu la fiecare panou atât în timpul excavaţiei cât şi înainte de betonare iar rezultatele vor fi consemnate în fişa de evidenţă a panoului respectiv.

4.13. În general, noroiul utilizat la un panou se contaminează şi trebuie îndepărtat. Reutilizarea noroiului de la un panou la altul, se va face numai dacă se îndeplinesc

condiţiile cerute, dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite se procedează la recondiţionarea noroiului prin desnisipare sau după caz, tratarea chimică pentru îmbunătăţirea caracteristicilor până la atingerea caracteristicilor limită pentru utilizare.

Este necesară amenajarea unui punct de recondiţionare a noroiului care să conţină desnisipator (format dintr-o pompă pentru noroi, un vas de 3 – 5 m3, un hidrociclon pentru desnisipare şi o sită vibratoare).

Noroiul uzat (netratabil) se depozitează într-un batal pentru şlam, unde se tratează cu var nestins pentru a precipita şi apoi se încarcă în auto şi se duce în depozit.

4.14. Apa necesară preparării suspensiei de bentonită trebuie să corespundă prevederilor STAS 790 – 84 (apă necesară preparării mortarelor şi betoanelor).

4.15. Reţeta definitivă a noroiului de foraj se va stabili după efectuarea încercărilor de laborator, iar utilizarea la execuţie se va face cu viza beneficiarului şi proiectantului.

CAP. 5. CONTROLUL EXECUŢIEI EXCAVAŢIILOR 5.1. În timpul execuţiei excavaţiilor se vor efectua de către laboratorul de şantier, probele de control ale noroiului bentonitic conform prevederilor art. 4.8. Deasemenea, se va controla periodic (conform art. 4.4.), calitatea bentonitei din care se prepară noroiul atât la depozitele de la locul de lucru cât şi în magazia şantierului.




5.2. În timpul excavaţiei cât şi ulterior, înainte de betonare se va controla nivelul apelor freatice în raport cu nivelul noroiului, precum şi starea pereţilor tranşeei, spre a constata eventualele surpări şi a se lua din timp măsurile necesare (conform art. 3.9.). În caz de prăbuşiri se va proceda conform prevederilor art. 3.12. Nivelul freatic va fi măsurat de laboratorul de şantier înainte de excavarea fiecărui panou, precum şi înainte de betonare şi va fi consemnat în fişa de evidenţă a panoului. 5.3. La sfârşitul excavării unui panou se fac următoarele operaţii de verificare şi pregătire pentru betoane: 5.3.1. Verificarea dimensiunilor geometrice impuse prin proiect: grosime, distanţă între rosturi, adâncime. 5.3.2. Verificarea încastrării în stratul de argilă impermiabil şi a denivelărilor de la rosturi. 5.3.3. Verificarea şi tratarea rosturilor. 5.3.4. Eliminarea turtei depusă pe pereţii tranşeelor adânci şi pe rosturile panourilor vecine. 5.4. Curăţirea sau înlocuirea noroiului bentonitic pentru obţinerea caracteristicilor optime pentru betonare şi anume:

greutatea specifică max. 1,15 kg/dm3;

vâscozitatea 36 - 42 sec. (March);

turta max. 3 mm;

filtratul max. 20 cm3;

conţinutul în nisip max. 2%. 5.5. Calibrarea panoului la dimensiunile geometrice cerute precum şi verificările de

la art. 5.3. se execută cu utilajul de excavat realizând:

raclarea de sus în jos şi de la un capăt la altul al panoului pentru eliminarea turtei excedentare depuse pe pereţii tranşeei sau a eventualei argile umflate sub efectul filtrării noroiului;

verificarea verticalităţii rosturilor panourilor;

verificarea adâncimii în toate punctele panoului şi curăţirea fundului panoului;

raclarea sau curăţirea rostului după caz. 5.6. Verificarea caracteristicilor noroiului bentonitic din tranşee, înainte de betonare

se va face pe o probă prelevată de la cca. 1,0 m de la talpa tranşeei. În cazurile în care în urma măsurării caracteristicilor noroiului din tranşee,

densitatea, turta, filtrantul şi conţinutul de nisip este foarte mare, înainte de schimbarea noroiului contaminat se face obligatoriu o precurăţire a pereţilor tranşeei şi a rostului de turta depusă, respectiv curăţirea tălpii panoului de depunerile de material.

5.7. Toate datele de control măsurate cu ocazia verificărilor cuprinse în capitolul 5 precum şi accidentele survenite la excavare vor fi trecute în fişa de evidenţă a panoului respectiv.

CAP. 6. CONDIŢIILE TEHNICE ŞI CONTROLUL CALITĂŢII BETONULUI

6.1. Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească betonul pentru ecranul de

etanşare sunt determinate de funcţiile ecranului şi de tehnologia de punere în operă. În principiu se urmăreşte ca:

ecranul de beton să reziste la presiunea maximă creată de retenţia din amonte;

ecranul de beton să aibă rezistenţa necesară, eventualelor eroziuni ale apei determinate de fluctuaţiile de nivel şi de traseul albiei râului (regimul hidraulic);




pentru turnare, betonul trebuie să aibă o bună lucrabilitate, să fie suficient de fluid şi în acelaşi timp bine legat pentru a nu segrega;

betonul trebuie să umple complet tranşeea, să nu aibă intercalaţii de noroi şi alte incluziuni care să favorizeze crearea unor căi pentru infiltraţii. 6.2. Pentru a corespunde calităţilor de mai sus, se impun betonului următoarele

condiţii tehnice:

marca C12/15 – L4 – HII/A-S- 32,5/0 - 40;

rezistenţa la compresiune la 90 de zile Rc = 200 kg/cm3;

lucrabilitatea L4/L5 (tasare 15 3 cm);

raportul apă/ciment = 0,6 - 0,7;

gradul de impermiabilitate P4;

granulozitatea cuprinsă între 0 – 40 mm. 6.3. Betonul trebuie să nu segrege la manipulare şi să umple bine tranşeea. 6.4. Este foarte important să se asigure un beton a cărui scurgere, prin tuburile de

betonare să se facă uşor şi care să nu segrege cu uşurinţă, chiar după un timp mai îndelungat (cca. o oră) şi după transportarea cu autobasculanta.

Scurgerea bună a betonului este asigurată atunci când tasarea conului se face uniform (fără surpare) şi nu este sensibilă la variaţii mici ale apei de amestec.

6.5. Pentru controlul calităţii betoanelor întărite se vor preleva 3 cuburi având latura de 20 cm, la fiecare 100 m3 beton pus în operă în ecran (sau la fiecare două panouri).

Cuburile vor fi încercate la 28 de zile la permeabilitate şi apoi la compresiune. Se consideră că betonul corespunde condiţiilor tehnice cerute, conform art. 6.1.

dacă:

pentru impermeabilitate două din cele trei cuburi nu sunt străpunse la presiunea corespunzătoare mărcii prescrise (pentru P4 la 4 atm.), iar al treilea nu la mai puţin de 50% din această presiune;

pentru compresiune dacă media celor trei cuburi nu coboară sub 200 kg/cm2.

6.6. Controlul calităţii betonului proaspăt se va face prin măsurarea tasării conului de 2 – 3 ori pentru volumul de beton corespunzător fiecărui panou, pe probe luate la fabrica de beton (facultativ) şi pe probe luate la punctul de betonare (obligatoriu).

CAP. 7. MATERIALE PENTRU BETOANE

7.1. Cimentul 7.1.1. Tipul cimentului

La prepararea betoanelor se va folosi cimentul hidrotehnic tip HII/A-S-32,5, STAS 3011 – 96 (conform NE 012/1999).

7.1.2. Pentru ciment, se va utiliza în mod obişnuit ciment HII/A-S-32,5, verificat până în prezent la lucrări similare. Pentru schimbarea mărcii de ciment vor trebui efectuate în prealabil verificări de laborator pe betoane şi se va cere acordul proiectantului.

Verificările se vor face în special pentru rezistenţa la impermeabilitate precum şi pentru timpul de întărire maxim, în care raclarea betonului la rosturi mai este posibilă în condiţii normale.

7.1.3. Verificarea calităţii cimentului pe şantier se va face pentru determinarea timpului de priză şi constanţei de volum.

Atât în timpul transportului cât şi al depozitării pe şantier, cimentul se va feri de umezeală sau impurificare luând măsurile corespunzătoare.




În cazul în care cimentul a stat în depozit neutilizat mai mult de 90 de zile, se va proceda la reexaminarea calitativă, cimentul deteriorat urmând a fi îndepărtat.

7.1.4. Dozajul de ciment se stabileşte la 350 kg/m3.

7.2. Agregate 7.2.1. Calitatea agregatelor Agregatele pentru betoane se procură prin concasarea-sortarea balastului extras din albia majoră a râului Siret în staţia amenajată special în acest scop. Agregatele vor trebui să satisfacă condiţiile prevăzute de STAS 1667 – 76 şi STAS 5440 – 70 şi vor fi separate în următoarele sorturi: 0 - 7 mm, 7 - 16mm, 16 - 30 mm.

7.2.2. Curba granulometrică a agregatelor va trebui să corespundă limitelor de mai jos:

D.ciur limite

mm 0.2 1 3 5 7 16 40

Superior % 8 25 32 40 51 70 100

Inferior % 3.5 17 24 33 45 64 95

La fixarea reţetelor de pe şantier pentru curbele granulometrice, se va ţine seama de următoarele recomandări:

curba integrală să fie continuă şi să nu depăşească limitele cu mai mult de două procente;

conţinutul de material fin (inclusiv cimentul) sub 0,2 mm, trebuie să fie de cel puţin 400 kg/m3;

în cazul în care lipseşte din nisip materialul fin sub 0,2 mm (prin spălare), se va adăuga un material inert (praf de piatră, bentonită, etc.).

7.2.3. Agregatele vor fi tratate astfel: Spălarea energică la staţia de sortare (pentru îndepărtarea argilei şi a peliculei de

material fin ce îmbracă particulele); Din punct de vedere al conţinutului de impurităţi, agregatele trebuie să respecte

următoarele condiţii (conform normativelor P.E. 712/90): a) - Să nu conţină următoarele impurităţi:

resturi animale sau vegetale (lemn, frunze, etc.);

păcură sau uleiuri;

pelicule de argilă sau alte materiale aderente pe granule, care ar putea să le izoleze de liant;

bucăţi de argilă mai mari de 0,5 cm3;

sulfaţi sau sulfuri cu granule peste 0,5 cm3;

componente reactive cu alcaliile din ciment (fară verificări speciale, conform STAS 5440-70);

Controlul agregatelor se va face în depozitele fabricii de beton, urmărind în special următoarele determinări:

curbele granulometrice ale celor trei sorturi;

umiditatea pe sorturi;

levigabil şi corpuri străine. Aceste determinări se vor face în mod obligatoriu zilnic sau pe schimb, pe baza lor stabilindu-se reţetele pentru fabricarea betonului în zona respectivă. Se recomandă ca aceste determinări să fie efectuate periodic şi în balastieră sau în depozitele centrale spre a preveni din timp materialele necorespunzătoare sau modificările importante de reţetă. b) - Următoarele impurităţi se limitează la valorile maxime din tabel (în procente %):




IMPURITATE NISIP PIETRIŞ

Mică 1% 1%

Levigabil (include argilă şi SO3) 2% 0,5%

Sulfaţi (granule sub 0,5 cm3) exprimat în % SO3 pentru media încercărilor şi limitat la max. 1,5% în orice determinare, pentru nisip

1% 0,5%

Săruri solubile 1,2% -

Componente reactive cu alcaliile din ciment (silicolite) Nu se admit fără încercări şi verificări speciale

(conform STAS 5440 - 70)

c) - Pentru nisipuri, încercarea pentru “humus“ (cu soluţia de NaOH - hidroxid de sodiu), să dea o coloraţie galbenă. Se admite o coloraţie mai închisă numai în condiţiile determinării prevăzute în normativul P.E. 712/90 anexa 6. 7.2.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor grosiere (peste 7 mm) vor fi, orientativ, cele de mai jos (cu condiţia verificării în vederea definitivării lor prin probe de laborator).

densitatea aparentă = minim 2400 kg/m3

densitatea în grămadă, stare afânată şi uscată = minim 1200 kg/m3

porozitate totală = maxim 5%

rezistenţă la strivire: - stare saturată (rest pe sită d = 10 mm) = minim 60% - stare uscată (treceri prin sită d = 3 mm) = maxim 15%

coeficient de înmuiere după saturare = minim 0,80%

absorbţie de apă = maxim 2,5% Ultimul sort al agregatului mare (16 - 30 mm) nu trebuie să conţină peste 15% pietre plate sau aciculare (cu raportul între dimensiunile minime şi maxime sub 0,2). 7.2.5. Conţinutul de granule care trec, respectiv rămân, pe ciururile sau sitele care delimitează sorturile nu trebuie să depăşească limitele de 10%, iar pentru sortul de dimensiuni maxime procentul maxim de 5% granule care rămân pe ciurul superior (P.E. 712/90 art. 3.3.17). În cazurile în care abaterile depăşesc sistematic limitele de mai sus, sortul poate fi utilizat dacă valorile trecerilor pe ciurul superior şi/sau respectiv resturilor pe ciurul inferior prezintă un coeficient de variaţie Cv de maximum 5% (calculat pe minim 20 de determinări ale granulozităţii). În cazul în care agregatele nu respectă prevederile de mai sus, se măreşte numărul de sorturi. Limitele curbei granulometrice pentru amestecul la betoanele de rezistenţă masive va fi:

Ø mm 0,2 1 3 7 16 40

% treceri limită superioară 4 19 28 38 60 100

% treceri limită inferioară 2 14 24 30 55 95

Sorturile 0 - 7 şi 7 - 16 mm vor avea fiecare minimum 35% agregate de concasaj.

7.2.6. Verificarea calităţii agregatelor se va face conform prevederilor normativului C. 140/86 şi P.E. 712/90, astfel:




la aprovizionare, conform NE 012 - 99 anexa VI.1. A.2. şi P.E. 712/90 art. 3.3.23 - 3.3.24;

înainte de utilizare, conform NE 012 - 99 anexa VI.1. B.2. şi P.E. 712/90 art. 3.3.27.

Metodele de încercare sunt reglementate prin STAS 4606/80. 7.2.7. Agregatele trebuie depozitate separat pe sorturi şi păstrate în condiţii care să

le ferească de împrăştiere, impurificare, sau amestecare cu alte sorturi. Depozitele pe sorturi vor fi ferite de apele superficiale sau subterane. Depozitarea nisipului se face în silozuri deschise. 7.3. Apa Apa pentru prepararea betonului va îndeplini condiţiile tehnice din STAS 790/84. 7.4. Aditivi 7.4.1. Pentru mărirea lucrabilităţii betoanelor, gradului de compactare, impermeabilităţii şi rezistenţei la gelivitate, se va folosi aditivul antrenor cu caracteristici asemănătoare DISANULUI şi acreditat de INCERC, cu respectarea condiţiilor de transport, depozitare, utilizare şi control cuprinse în normativul STAS 8625 - 90 (utilizare aditivi). 7.4.2. Proporţia de aditivi care se va utiliza la prepararea betonului se va stabili prin încercări de laborator, astfel încât să se asigure antrenarea în beton a unui procent de aer oclus de 4% ± 1% (NE 012 - 99 şi STAS 1275 - 88).

Informativ proporţia de aditivi DISAN folosit anterior apariţiei altor aditivi similari va fi de 0,2 – 0,3% substanţa uscată, în unităţi de masă faţă de ciment. 7.4.3. Depozitarea aditivului se face, în ambalajul original, în încăperi ferite de umiditate, acţiunea soarelui sau îngheţului. 7.4.4. Verificarea produsului se va face (pentru fiecare lot) de către laboratorul de şantier conform normativelor din art. 3.4.1. Determinările se vor face cu beton curat C18/22,5 urmărindu-se: tasarea, conţinutul de aer oclus, rezistenţele la compresiune la 7 zile şi 110 zile.

CAP. 8. PREPARAREA BETONULUI 8.1. Prepararea betonului nu va începe fără verificarea calităţii materialelor şi indicarea reţetei zilnice de către laboratorul de şantier. Reţeta va fi afişată la staţia de betoane şi va fi înscrisă şi în fişa de evidenţă a panoului. 8.2. Dozarea agregatelor pe cele trei sorturi se va face gravimetric. Abaterile admise faţă de dozajul stabilit prin reţeta laboratorului vor fi de maximum 5%.

8.3. Dozarea cimentului se va face gravimetric, cu abateri de maximum 2%. 8.4. Se va acorda o atenţie deosebită dozării apei ţinând seama şi de

umiditatea agregatelor şi a apei conţinute în soluţia de plastifiant. Dozajul de apă se va face la limitele factorului A/C = 0,6 – 0,7 şi va fi stabilit prin

încercări de laborator pe şantier în cadrul reţetelor zilnice, în scopul asigurării condiţiilor pentru betonul proaspăt, din care în principal se va verifica tasarea pe con.

Având în vedere importanţa cantităţii de apă pentru obţinerea plasticităţii şi evitării segregării, dozajul de apă se va respecta cu stricteţe. Dozajul apei se va face prin mijloace

sigure de măsurare (apometre, rezervoare gradate, etc.), abaterile admise fiind de 2%. 8.5. Dimensionarea staţiei de betoane se va face astfel încât să se asigure un ritm

rapid de furnizare a betonului, minim de 10 m3/oră (se vor prevedea rezerve corespunzătoare, în caz de defecţiuni).




8.6. Timpul de amestec în betonieră va fi de maximum 1 minut, spre a asigura o pastă omogenă şi cu o bună fluiditate.

8.7. Se vor asigura instalaţiile, utilajele, piesele de schimb necesare şi reviziile necesare unei funcţionări fără întreruperi accidentale a staţiei de betoane.

8.8. Prepararea betonului va fi supravegheată îndeaproape de personalul de specialitate al laboratorului de betoane de pe şantier, urmărind la betonieră dozarea şi efectuarea probelor de tasare.

CAP. 9. PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI 9.1. Lucrări pregătitoare şi măsuri organizatorice Simultan cu operaţiile de calibrare şi curăţire a panoului se execută pregătirea

accesoriilor pentru betonare şi luarea măsurilor organizatorice necesare. 9.1.1. Se aduc în zonă şi se pregătesc sculele şi dispozitivele pentru turnarea

betonului (tuburi de betonare şi pâlnii bine spălate, cabluri pentru manevre, şarniere, cleşti cu lanţ, etc.). Se verifică lungimile tronsoanelor coloanei de betonare şi a pâlniei pentru a asigura lungimea optimă a coloanei în tranşee la începutul turnării betonului (cca. 20 cm de la fundul panoului). Când tronsoanele coloanei nu sunt egale, tronsoanele mai lungi se vor aşeza spre capul coloanei de betonare (şirul de capăt). 9.1.2. Aceleaşi operaţii de la coloana de betonare se execută şi la pregătirea coloanei de rost când aceasta este alcătuită din tronsoane. Lungimea optimă a coloanei de rost (coloană de rost Ø 600) se consideră adâncimea panoului la care se adaugă înfingerea în talpă până la 50 cm şi partea liberă rămasă deasupra platformei cca. 1,00 m. Pentru coloana de rost dintr-o bucată, montată de vibroînfingător sau prin cădere liberă, se iau măsuri similare. 9.1.3. Se pregătesc pompele care elimină noroiul bentonitic din panou la turnarea betonului. Materialul scos din panou se va transporta în depozitul de şlam. 9.1.4. Se curăţă platforma de lucru în zona panoului şi se verifică reperii de trasare. Se montează ţăruşi şi bare orizontale transversale de referinţă, faţă de care are loc poziţionarea pieselor care se montează în panou (coloane de betonare, poziţii pentru măsurători de nivel beton, etc.). 9.1.5. Se alege poziţia fixării macaralelor, accesul automalaxoarelor cu beton sau al autobasculantelor, se reamenajează platforma de lucru. 9.1.6. Se pregăteşte diagrama de betonare cu toate datele necesare şi se instruieşte şeful de echipă de betonare pentru cazurile de excepţie. 9.2. Betonarea 9.2.1. Punerea în operă a betonului se va face sub noroi bentonitic, numai prin intermediul tuburilor de betonare. Tubul va fi în permanenţă introdus în betonul turnat anterior. Se interzice scoaterea tuburilor din beton în timpul betonării sau turnarea direct în tranşee a betonului fără tuburi. 9.2.2. Panourile, având de regulă lungimea de cca. 2,5 m, se vor betona cu ajutorul unui singur tub de betonare cu diametrul de 300 mm. 9.2.3. Betonarea fiecărui panou trebuie să se facă suficient de repede pentru a menţine fluiditatea betonului până la umplerea completă a panoului. Se va respecta obligatoriu viteza de betonare de cel puţin 10 m3/oră.

Această condiţie este esenţială pentru asigurarea etanşeităţii ecranului şi în special la legătura dintre rosturi.




Din acest motiv, în cazul unei viteze de betonare accidental mai redusă (până la 5 m3/oră), panoul respectiv va fi marcat pentru verificări ulterioare.

În cazul în care ritmul de betonare scade şi sub acest ritm, se va opri betonarea şi se va proceda conform art. 9.2.8.

9.2.4. La execuţia betonării se va ţine seama de următoarele indicaţii:

amorsarea turnării betonului în coloane de betonare se face cu un bulb din mortar de ciment cu apă. Bulbul aşezat pe o lopată la baza conică a pâlniei va face depăşirea betonului de noroi şi va evita amestecul de beton – noroi, jucând rolul unui piston care va împinge noroiul în coloană, locul său fiind luat de beton. Bulbul se va împrăştia în masa de beton fără să creeze înfundarea coloanei sau incluziuni de beton. Se interzice amorsarea betonării directe cu beton sau folosirea altor materiale (hârtie, lemn).

eliminarea aerului din coloana de betonare se face printr-o ţeavă de 1” – 2” având capul inferior în coloană la 0,80 – 1,00 m sub baza interioară a pâlniei, iar capul superior (îndoit) este rezemat, agăţat de marginea superioară a pâlniei. Se verifică permanent ca ţeava de aerisire să nu fie inundată.

scurtarea coloanei se face în aşa fel ca nivelul inferior al coloanei să fie minim 1,00 m sub nivelul superior al betonului, atunci când coloana este ridicată pentru scurgere sau scurtare.

în cazul utilizării a două coloane (panouri mai mari de 5,00 m), turnarea betonului în panou va începe prin ambele pâlnii. Ulterior, cantităţi de beton vor fi introduse alternativ prin câte o coloană de betonare, urmărindu-se ca nivelul superior al betonului să fie cât mai aproape de orizontală. Nivelul diferit de la extremităţile panoului va indica coloana prin care se va turna betonul pentru a se asigura nivelarea.

După fiecare automalaxor turnat în panou se va măsura nivelul betonului în minimum trei puncte, prin sonde speciale. Măsurătorile se fac spre extremităţi şi în partea centrală a panoului, datele înscriindu-se în fişa panoului. Din corelarea nivelului măsurat cu cantitatea de beton turnată, în diagrama de betonare se stabilesc pe loc eventualele defecţiuni produse în secţiunea peretelui în timpul betonării.

Pentru identificarea zonelor unde s-au produs eventualele supraprofile în timpul excavării panoului se va folosi o diagramă de tipul Vbet = f(Hp). Se poate stabili astfel, cu suficientă precizie, adâncimea la care s-au produs surpările precum şi mărimea acestora, putându-se lua măsuri corespunzătoare pentru înlăturarea lor la panourile următoare.

Pentru asigurarea turnării în bune condiţii a betonului în panou, este necesară folosirea unei macarale cu cădere liberă a sarcinii care prin mişcări bruşte însă de mică amplitudine ale coloanei pline cu beton, uşurează executarea operaţiei.

9.2.5. Betonarea panoului se va face până la 20 cm sub nivelul superior al grinzilor de ghidaj, pe măsura ridicării betonului, noroiul din tranşee fiind evacuat. Deoarece noroiul care a fost în contact cu betonul se consideră a fi contaminat, ultimul strat de noroi de cca 20 – 30 cm va fi îndepărtat. 9.2.6. Durata de transport a betonului este funcţie de felul mijlocului de transport, de temperatura amestecului de beton (în grade C) şi de marca cimentului. Durata de transport înseamnă timpul dintre terminarea încărcării mijlocului de transport şi sfârşitul descărcării acestuia. Durata maximă de transport cu autoagitatorul, funcţie de marca cimentului şi temperatura amestecului, este:

cimenturi marca HII/A-S 32,5:

10° t 30°C - 50 minute

temperatura 10°C - 70 minute, conform NE 012/1999. În cazul transportului cu autobasculanta, duratele de transport se reduc cu 15 minute faţă de timpul de transport cu autoagitatorul.




Durata de încărcare a mijlocului de transport sau durata de menţinere a betonului în buncărul tampon va fi de max. 20 minute.

Această limitare este necesară pentru evitarea segregării betonului şi pentru a nu se depăşi timpul de priză până la punerea în operă a betonului. 9.2.7. Betonul segregat, foarte fluid sau nelucrabil, care nu respectă condiţiile de tasare pe con nu va fi acceptat la punerea în operă şi va fi îndepărtat. 9.2.8. În cazul în care din diverse motive, timpul total maxim calculat pentru turnarea betonului dintr-un panou este depăşit cu mai mult de o oră, datorită ritmului prea încet sau a unor întreruperi în timpul betonării, se va proceda în felul următor:

se întrerupe imediat betonarea panoului;

se excavează betonul turnat anterior, de preferinţă înainte de a începe să se întărească, tranşeea reumplându-se cu noroi bentonitic pe măsura excavării;

se înlocuieşte noroiul contaminat şi care nu mai corespunde;

se reîncepe lucrarea după procedeul obişnuit respectând condiţiile de turnare cerute.

Acelaşi procedeu va fi aplicat şi în cazul în care în mod accidental tubul a fost scos din masa de beton.

9.2.9. Dacă necesitatea refacerii betonării conform art. 9.2.8. a rezultat din cauze obiective (întreruperi de curent, accidente la utilaje, intemperii, etc,) se va convoca dirigintele de şantier pentru constatarea şi justificarea lucrărilor, decontarea lucrărilor făcându-se prin note de comandă suplimentare sau prin deviz.

În situaţia în care refacerile nu sunt avizate de diriginte sau se datorează unor defecţiuni de organizare interne, lucrările suplimentare nu vor fi decontate.

În toate cazurile se va consemna în fişele de evidenţă ale panourilor motivele tehnice şi modul de refacere a betonării.

9.2.10. Noroiul din tranşee, înlocuit treptat de betonul proaspăt va fi evacuat prin pompare în habele de recondiţionare sau în cazul în care nu este contaminat va fi dirijat spre panoul următor.

Nu se admite împrăştierea noroiului pe platforma de lucru. Noroiul contaminat şi neutilizat va fi evacuat în afara amprizei lucrărilor spre rigole sau în batalul de şlam.

CAP. 10. CONTROLUL EXECUŢIEI BETONĂRII

10.1. Înainte de începerea betonării fiecărui panou, pentru siguranţă se vor controla din nou respectarea condiţiilor la excavare şi anume:

încastrarea în stratul de argilă şi nivelul excavaţiei la baza panoului;

curăţirea pereţilor şi fundului tranşeei;

calitatea noroiului;

nivelul apelor freatice şi starea pereţilor excavaţiei. În perioadele friguroase, se va controla temperatura noroiului, care nu trebuie să

scadă la suprafaţă sub +20 C, iar betoanele la punerea în operă să nu scadă sub +50 - +80

C. 10.2. La prepararea şi punerea în operă a betonului se va controla cu stricteţe

condiţiilor de calitate şi anume:

reţeta zilnică stabilită de laboratorul pentru prepararea betonului;

controlul calităţii betonului proaspăt;

prelevarea de probe pentru încercări pe betonul întărit;

transportul şi durata de timp aferentă de la staţia de betoane la locul de punere în operă.




În plus, se vor lua măsuri pentru asigurarea aprovizionării cu materiale suficiente la betonieră precum şi pentru asigurarea funcţionării utilajelor de preparare şi transport astfel încât să nu apară întreruperi în timpul betonării unui panou.

10.3. În timpul betonării se va controla în special:

poziţia tuburilor în masa betonului;

durata de punere în operă;

calitatea betonului înainte de turnare;

nivelul betonului în timpul turnării.

CAP. 11. ORGANIZAREA EXECUŢIEI, A LABORATORULUI DE ŞANTIER, CONTROLUL DE CALITATE ŞI ŢINEREA EVIDENŢEI

LUCRĂRILOR

11.1. Constructorul este obligat să întocmească un program de organizare a execuţie ecranului, ţinând seama de toate prevederile prezentului caiet de sarcini, de programul fazelor determinante în vederea recepţiei lucrărilor, de productivitatea utilajelor şi de timpii necesari pentru întreţinerea şi controlul maşinilor.

Se consideră ca unitate de lucru panoul şi se va urmări, prin planul de organizare, următoarele:

să se execute un număr întreg de panouri pe schimb şi pe utilaj;

să se respecte timpul minim necesar pentru executarea raclajului între panouri;

să se respecte timpul minim necesar pentru întărirea betonului panoului precedent;

să se evite imobilizările utilajelor din motive nejustificate (defecţiuni datorate neglijării reviziilor zilnice, aprovizionarea cu materiale, combustibili, piese de schimb uzuale, etc.);

să se organizeze un program zilnic ciclic, pe cât posibil cu ore fixe pentru diferite faze de excavaţie şi betonare.

11.2. Lucrările de la ecran trebuiesc conduse de un personal tehnic calificat şi bine documentat în domeniu, care trebuie să cunoască în amănunţime caietul de sarcini, toate prescripţiile tehnice, condiţiile care se cer pentru asigurarea unei calităţi corespunzătoare, precum şi urmărirea defecţiunilor în cazul în care nu se respectă aceste condiţii.

11.3. Constructorul este obligat să organizeze în cadrul laboratorului de şantier atât controlul materialelor bentonitice cât şi al betoanelor.

11.4. Laboratorul de şantier însărcinat cu urmărirea lucrărilor de la ecranul de etanşare va avea următoarele atribuţii principale:

verificarea calităţii tuturor materialelor care intră în operă şi certificarea că acestea corespund prevederilor caietului de sarcini sau standardelor în vigoare;

efectuarea determinărilor fixate prin caietul de sarcini pentru probele de noroi bentonitic şi beton precum şi ţinerea evidenţei şi prelucrarea datelor ce se obţin în laborator;

ţinerea evidenţei condiţiilor exterioare în care s-au executat lucrărilor la diferite tronsoane ale ecranului: nivelul pânzei freatice, întreruperi din cauza condiţiilor atmosferice sau din cauza inundaţiilor, temperatura aerului şi noroiului, stratificaţia terenului, etc.;

participarea la stabilirea şi punerea în practică a măsurilor ce trebuie luate la întreruperi accidentale şi reînceperea lucrărilor conform prevederilor caietului de sarcini;

participarea la efectuarea probelor de control asupra peretelui de beton (prin foraje şi injecţii de probă, puţuri de control, etc.) şi ţinerea evidenţei rezultatelor;




participarea la recepţionarea panourilor şi tronsoanelor de ecran executate şi recepţiile parţiale şi finale;

instruirea personalului tehnic mediu, care execută lucrări la ecran asupra procedeului Kelly, a condiţiilor pentru realizarea unei calităţi corespunzătoare şi prelucrarea caietului de sarcini.

11.5. Pentru a se asigura respectarea cu stricteţe a prevederilor prezentului caiet de sarcini, constructorul este obligat să organizeze un corp de control intern (C.T.C.) special însărcinat cu urmărirea execuţiei ecranului, asigurând asistenţa tehnică a lucrării şi luând măsurile necesare în caz de defecţiuni sau accidente. 11.6. Constructorul este obligat să ţină evidenţa scriptică a execuţiei ecranului. În acest scop va întocmi fişele panoului în care se vor înscrie în principal următoarele date:

elementele pentru identificarea panoului;

releveu cu principalele caracteristici geologice ale straturilor întâlnite, nivelul pânzei freatice, adâncimile şi timpul execuţiei;

condiţiile în care s-a executat excavaţia, accidente şi întreruperi, măsuri de remediere;

descrierea litologică a pământurilor se va face conform STAS 1243 – 88, capitolul 3 (identificarea pământurilor pe teren);

condiţiile în care s-a executat betonarea, accidente şi întreruperi, măsuri de remediere;

reţete utilizate, probe prelevate şi rezultatele obţinute;

evidenţa cantităţii de material pus în operă (volum în m3). 11.7. Fişele panourilor de ecran reprezintă acte de constatare a executării lucrărilor

ascunse şi vor face parte din “Cartea construcţiei” şi vor servi la fazele determinante precum şi la recepţii parţiale şi definitive. În acest scop ele vor fi semnate de şeful de şantier, diriginte, controlorul de calitate (C.T.C.) a laboratorului şi geologul asistent.

Fişele se întocmesc în dublu exemplar, din care un exemplar se predă dirigintelui, după executarea panoului şi un exemplar rămâne la constructor. 11.8. Începerea betonării unui panou nu se va face decât după recepţia excavaţiei şi după semnăturile dirigintelui şi geologului delegat de pe fişa panoului, pentru a confirma executarea în bune condiţii a excavaţiei şi pregătirii pentru betonare. 11.9. În afara evidenţei scriptice a fiecărui panou, constructorul este obligat să ţină evidenţa lucrărilor pe teren. Pentru aceasta, va marca cu vopsea sau cu alt mijloc, pe suprafaţa grinzilor de ghidaj capetele de panou precum şi numărul fiecărui panou. Corespunzător acestei evidenţe a panourilor pe teren, se va întocmi pe o planşă profilul longitudinal prin axa ecranului, limitele panourilor şi numărul de ordine, comparându-se adâncimile definitive cu cele avute în vedere la proiectare. 11.10. Trimestrial, şi la sfârşitul lucrării, constructorul prin laboratorul de specialitate de şantier, va întocmi o situaţie centralizată a tuturor rezultatelor obţinute pe probe de beton (probe de permiabilitate şi compresiune) inclusiv prelucrarea statistică a rezultatelor şi o va prezentate dirigintelui în două exemplare. Un exemplar din această situaţie, vizată de diriginte şi de geologul delegat pentru confirmare, va fi înaintat proiectantului pentru urmărirea execuţiei şi în vederea recepţionării lucrărilor. Rezultatele respective vor fi înscrise şi în fişele panourilor de la care s-au prelevat cuburi. 11.11. Înainte de începerea lucrărilor pe şantier sau la orice schimbare a condiţiilor de lucru sau a surselor de aprovizionare cu materiale, constructorul va prezenta pentru avizare la beneficiar şi proiectant reţetele de noroi, de beton, precum şi rezultatele probelor efectuate pe şantier. 7.12. – Laboratorul de şantier trebuie să aibă în dotare următoarea aparatură apăratură pentru verificarea noroaielor bentonitice.




- cilindrii gradaţi: de 1.000 cm3 – 10 buc de 100 cm3 – 2 buc - balanţă de laborator – 1 buc - etuvă termostatată – 1 buc - malaxor de laborator cu n = 300 – 500 rot/min - plăci de sticlă mată cu dimensiuni de 200 x 200 x 8 mm sau plăci de marmură cu dimensiunile de 200 x 200 x 20 mm – 6 buc - pâlnie şi cană de tablă (aparat Marcsh) – 1 buc - exicator - cronometru – 1 buc - aparat tip Casagrande – 1 buc.

CAP. 12. VERIFICAREA CALITĂŢII EXECUŢIEI ECRANULUI DUPĂ ÎNTĂRIREA BETONULUI

12. 1. Verificarea ecranului după execuţie se va face în scop de control a calităţi lucrărilor precum şi a gradului de impermiabilizare realizat. Deasemenea este necesară o verificare finală pentru descoperirea unor eventuale deficienţe de execuţie şi remedierea acestora. 12.2. În cazul în care lucrările de remediere, care vor apărea ca necesare, provin din vina executantului, vor fi suportate de acesta. Se menţionează că ecranele de etanşare au ca principal scop lungirea drumului de infiltraţie a apei prin fundaţie şi deci reducerea la minimum a infiltraţilor.

În această situaţie, realizarea necorespunzătoare a ecranului ar conduce nemijlocit la urmări deosebit de grave fiind posibile generarea unor fenomene distructive (sufozii, afuieri, etc.) ce ar pune în pericol chiar siguranţa barajului.

12.3. Verificarea betonului din ecran se va face:

prin foraje de cca. Ø 80 – Ø 100 mm, cu prelevare continuă de carote care se vor prelucra în laborator pentru probele prevăzute de normativ;

efectuarea de probe de presiune în foraje cu apă la presiunile de calcul pe diferite tronsoane de adâncime (2 – 3 m), precum şi la încastrarea în roca de bază, spre a constata pierderile eventuale.

Aceste foraje se vor efectua atât în câmpul panoului cât şi în special în rosturi. După terminarea verificărilor, găurile forate vor fi cimentate. 12.4. Precizarea panourilor ce vor fi supuse verificării se va face de beneficiar,

proiectant şi constructor. Detaliile de execuţie urmând a fi stabilite ulterior de comun acord.

Zonele sau panourile care urmează a fi verificate se vor stabili de proiectant, beneficiar şi constructor în funcţie de rezultatele necorespunzătoare obţinute pe probele de beton sau de accidentele survenite la executare, consemnate în fişele panourilor respective.

12.5. Urmărirea executării verificărilor şi înregistrarea rezultatelor se va face de către organul C.T.C. şi laboratorul constructorului, în prezenţa dirigintelui de şantier şi a geologului delegat.

Toate condiţiile de execuţie şi datele obţinute se vor înscrie într-un proces verbal de constatare care va fi anexat la fişele panourilor (în cadrul fişelor se va menţiona metoda de verificare şi rezultatul).




12.6. Pentru stabilirea eventualelor măsuri de remediere se va cere concursul proiectantului. Orice remediere făcută fără avizul acestuia se consideră viciu ascuns şi contravine legislaţiei în vigoare.

12.7. Prevederile prezentului capitol sunt recomandări pentru executant şi beneficiar, necesitatea imperativă a aplicării lor se va decide, în mod expres, de către şeful de proiect complex, în urma rezultatelor obţinute la execuţie.

CAP. 13. EXECUTAREA FORAJELOR DE CONTROL ÎN CORPUL ECRANULUI DE ETANŞARE

Prezentul capitol cuprinde condiţiile pentru executarea forajelor de control în corpul ecranului de etanşare din beton, amplasat la piciorul barajului şi se referă la următoarele: 13.1. Amplasamentul forajelor de control; 13.2. Execuţia forajelor de control; 13.3. Probe de permeabilitate; 13.4. Injecţii; 13.5. Metodologia de laborator. Prevederile din prezentul caiet de sarcini sunt obligatorii pentru executarea în bune condiţii a forajelor de control în corpul ecranului de etanşare din beton. 13.1. Amplasamentul forajelor de control Poziţia forajelor de control, a etanşeităţii ecranului va fi stabilită de beneficiar care în prealabil a analizat rezultatele de laborator ale gradului de impermeabilitate, identificând astfel zonele în care nu este respectat criteriul de calitate înscris la capitolul 6 din “Caiet de sarcini pentru execuţia ecranului de etanşare”.

13.2. Executarea forajelor 13.2.1. Forajele de control se vor executa numai în prezenţa geologului.

13.2.2. Forajele de control vor avea diametru cuprins între = 59 – 91 mm. Diametrul optim poate fi stabilit şi experimental, avându-se în vedere în principal

asigurarea verticalităţii. Probele de permeabilitate vor fi executate descendent. 13.2.3. Pe măsura execuţiei forajelor vor fi prelevate probe de beton care vor fi

inventariate după adâncime şi tronson şi depuse în lăzi speciale pentru probe. Se va avea grijă ca amplasamentul forajului la rosturi sau în câmpul panoului să fie cât mai apropiat de axul ecranului. Pentru a se evita fisurarea betonului la probele sub presiune a forajele din panouri, se va menţine pentru siguranţă, o grosime de minim 250 mm de beton în jurul găurii forajului, amonte şi aval de aceasta.

13.2.4. Se va verifica permanent orizontalitatea şi verticalitatea instalaţiei de foraj cu ajutorul nivelei.

Săparea se va realiza cu freze cu diamant, doar în sistem rotativ şi în nici un caz percutant sau rotopercutant. Adâncimea forajelor va fi egală cu cea a panoului plus 2 m în roca de bază.

13.2.5. În anumite foraje, indicate de proiectant, se vor face măsurători de deviaţie.




13.3. Probe de permeabilitate 13.3.1. Probele de permeabilitate se vor realiza în sistem descendent, pe tronsoane

de 3 - 5 m adâncime, cu packer mecanic simplu, cu circuit deschis şi prin strângere de la suprafaţă.

13.3.2. Pentru efectuarea probelor de permeabilitate constructorul se va dota cu pompe cu piston sau pompe cu membrane, care pot transmite uniform gradienţii de presiune, în perfectă stare de funcţionare, dotate cu manometru cu glicerină de 4 atm. şi cu diametru de d = 100 mm.

13.3.3. Probele de permeabilitate se efectuează la cel puţin 90 zile de la turnarea ecranului în zona respectivă.

13.3.4. Presiunea de serviciu la nivelul tronsonului testat se calculează conform schemei anexate şi nu va depăşi 2,0 – 2,5 atm.

13.3.5. Probele se vor realiza în trepte de 0,5 atm/½ oră. Presiunea maximă (2,0 – 2,5 atm.) se va menţine constantă timp de 4 ore.

13.3.6. Pentru execuţia probelor de permeabilitate se vor parcurge următoarele etape:

- se pune apă în habă până la un nivel, care se determină cu ajutorul unei mire gradate sau cu un tub de nivel. Haba va avea capacitatea mai mică de 1 mc, fiind adaptată pierderilor mici de apă care sunt estimate. Pentru precizia măsurătorilor se va folosi tijă gradată cu flotor solidară cu haba sau tijă gradată cu flotor şi micrometru;

- se pompează apă sub prima treaptă de presiune şi din momentul în care presiunea măsurată la manometru devine constantă se măsoară nivelul apei în habă la intervale de 5 minute;

- pomparea apei sub o treaptă de presiune durează până când debitul injectat rămâne constant la cel puţin trei citiri consecutive. Când această condiţie este îndeplinită se trece la treapta următoare de presiune, procedându-se în mod asemănător;

- rezultatele probelor de permeabilitate vor fi înregistrate în fişe tip (vezi anexa), în care vor fi prezentate inclusiv calculele capacităţii specifice de absorbţie cu relaţia:

qs = Q/L x T x p (litri/metru x minut x 0,1 atm.)

în care: - q – capacitatea specifică de absorbţie; - Q – debitul de apă pierdut în regim (litri); - L – lungimea tronsonului (metri); - T – timpul de încercare (minute); - p – presiunea (0,1 atm.)

13.3.7. Pierderea medie de apă admisibilă poate fi de qs = 0,01 l/m x min. x 0,1 atm. (criteriu Lugeon).

13.3.8. În zona de racord a ecranului cu roca de bază, tronsonul se poate reduce la cca. 1,0 m grosime cu menţiunea că packerul va fi armat în beton şi în orice caz deasupra contactului ecran/roca de bază, care se va afla pe cât posibil la mijlocul intervalului testat.

13.3.9. Probele de permeabilitate se vor executa pe toate tronsoanele în mod unitar, fără întreruperi la nivelul orelor. Dacă apar defecţiuni, proba de permeabilitate se va relua de la început.

13.3.10. În urma măsurătorilor de deviaţie nu se admit abateri faţă de axa verticală mai mari de 10 cm.




13.4. Injecţii 13.4.1. Injecţii se vor realiza doar în forajele şi tronsoanele în care s-au depăşit

capacităţile de absorbţie maxime impuse, respectiv qs = 0,01 l/m x min. x 0,1 atm. (1 u.L.). 13.4.2. Pentru realizarea injecţiilor pe tronsoane intermediare din cadrul forajului se

va utiliza packer mecanic dublu cu armare de la suprafaţă. 13.4.3. Injecţiile se vor realiza în sistem ascendent. 13.3.4. Durata injecţiei, cantitatea de ciment pe ml şi factorul apă/ciment funcţie de

permeabilitatea specifică pe tronson sunt prezentate în tabelul alăturat:

Capacitatea spec. de absorbţie

qs(l/mxmin.x0,1 atm.)

Factor A/C

Durata injecţiei (min.)

Cant. max. de ciment în suspensie

(kg/ml)

Observaţii Modificarea suspensiei

0,01 10/1 30 20 Nu se modifică la absorbţii sub 10 l/min. tronson. Se continuă până la refuz. 0,01 – 0,03 5/1 30 20

0,03 – 0,05 3/1 30 – 35 50 Nu se modifică la absorbţia de până la 25 l/min. tronson. Se continuă până la refuz.

0,05 – 0,15 2/1 45 100

Nu se modifică la absorbţii de 30-50 l/min. tronson. Se continuă până la absorbţii de 10 l/min. tronson.

0,15 – 0,40 1/1 45 150

Nu se modifică la absorbţii de 50-75 l/min. tronson. Se continuă până la absorbţii de 10 l/min. tronson.

> 0,40 1/2 60 200 – 250*

Nu se modifică la absorbţii de 75-100 l/min. tronson. Se continuă până la absorbţii de 10 l/min. tronson. Este limitată la un total de 500 kg/ml.

* - după consumarea cantităţii de suspensie recomandată se opreşte injectarea şi se lasă să facă priză minimum 72 ore, după care se reia injectarea cu suspensie 5:1.

13.4.5. Refuzul poate fi considerat că se realizează când pentru un metru din tronsonul respectiv, debitul de suspensie injectat la presiunea maximă prevăzută nu depăşeşte 0,3-0,5 l/min. 13.4.6. Pentru cazul concret de consolidare a ecranului în zone cu fisuri, se consideră suficiente reţetele de A/C = 5/1 şi 3/1. Celelalte cazuri au fost luate în considerare pentru situaţii excepţionale. 13.4.7. Pentru stabilizarea suspensiilor se va întrebuinţa bentonită în cantitate de 2 kg la 100 kg ciment (2%). 13.4.8. Se recomandă ca injecţiile să înceapă cu suspensii instabile (amestecuri simple apă-ciment), să continue cu suspensii stabile şi să se încheie eventual cu suspensii instabile până la obţinerea refuzului. 13.4.9. Cimentul folosit pentru prepararea amestecului A/C va fi de tip II/A – S - 32,5 SR 3011 – 96 (NE 012 – 99, conform “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”, aprobat de MLPAT cu ordinul 59/9 din august 1999).




13.4.10. Apa va fi limpede şi va îndeplini condiţiile tehnice din STAS 790/84. Nu va conţine substanţe dizolvate peste 1,5%, din care sulfaţii nu vor depăşi 1%. Nu se admit materii organice.

13.4.11. Bentonita folosită pentru suspensii va îndeplini condiţiile da calitate indicate în STAS 9305-81. Va avea particula maximă de 90 μm, indicele de plasticitate de peste 40% şi limita de curgere de peste 45%.

13.4.12. Pentru prevenirea efectului de coagulare dat de apele mineralizate se poate adăuga într-o suspensie de bentonită 0,5% fosfaţi.

Suspensiile se vor prepara în malaxoare cu turaţii de cel puţin 1.500 ture/min. Malaxarea va dura cel puţin 2 minute. Turaţii mai mari sunt indicate pentru

suspensii instabile. 13.4.13. Suspensiile stabile cu adaos de bentonită se prepară astfel: - se malaxează bentonita cu apă în malaxor, la turbulenţă mare, timp de 3 minute; - se trece amestecul în alt malaxor unde se adaugă cimentul şi se malaxează 2

minute după descărcarea întregii cantităţi de ciment. Activarea suspensiei de bentonită-apă se va executa doar în malaxoare perfect

curate, fără urmă de ciment. 13.4.14. Parametrii de calitate pe care trebuie să-i îndeplinească suspensia sunt

următorii: - vâscozitatea (secunde) - 30÷35; - decantarea (%) pentru suspensii stabile – 3; - gelaţia (minute) – 120; - rigiditate relativă (mm) – sub 0,1; - greutate specifică (t/mc) – 1,3 ÷ 1,4.

13.5. Metodologia de laborator 13.5.1. Pentru măsurarea parametrilor indicaţi mai sus, laboratorul de şantier, va fi

dotat cu următorul minim da aparatură: - 1 balanţă de precizie; - 3 pâlnii Marsh; - 2 areometre; - 5 plăcuţe metalice de 100 x 100 x 1,5 mm cu suprafeţe striate şi 2 dispozitive de

fixare; - 5 cilindrii gradaţi de 1,0 l cu diametrul de 6 cm; - 10 pipete gradate; - 5 baghete de sticlă; - 3 site cu ochiuri de 1,5 – 2 mm; - 2 cronometre; - 3 căni metalice cu volum de 1000 cmc; - 1 stativ pentru scufundarea plăcuţelor în suspensie; - 5 tije pentru determinarea gelaţiei; - 5 inele de P.V.C. φ = 50 – 80 mm, h = 40 mm pentru determinarea gelaţiei. 13.5.2. Vâscozitatea convenţională se determină cu pâlnia Marsh şi reprezintă

timpul în secunde în care 1000 cmc suspensie se scurg din pâlnie (STAS 9305 – 73). 13.5.3. Verificarea conului – se udă pâlnia cu apă curată (1000 cmc apă), se

goleşte pâlnia. Dacă timpul de golire este mai mare sau mai mic de 28 ± 0,5 sec., atunci ea este înfundată, deformată sau are un prag între ştuţul cilindric şi corpul tronconic.

Se interzice utilizarea pâlniilor deformate, a celor cu praguri în secţiunea de racord sau a pâlniilor murdare.




13.5.4. Determinarea vâscozităţii convenţionale – se udă pâlnia cu apă se închide orificiul. Se umple cu 1000 cmc suspensie prin sita de 1,5 – 2,0 mm. Sita poate fi fixată pe jumătatea secţiunii superioare a conului. Se cronometrează timpul de umplere a cănii de 1000 cmc.

13.5.5. Decantarea – se determină în vase cilindrice de sticlă de 1,0 l cu diametrul de 60 mm. Suspensia se lasă în cilindru 2 ore. Se citeşte înălţimea coloanei de apă decantată la partea superioară şi se raportează la înălţimea totală. Raportul reprezintă decantarea.

13.5.6. Densitatea – se recomandă să fie determinată cu cilindrii folosiţi la decantare. Se cântăreşte cilindrul umplut cu suspensie. Diferenţa dintre greutatea cilindrului cu suspensie şi cea a tarei reprezintă greutatea specifică a suspensiei.

Se admite determinarea densităţii cu areometre, după testarea erorilor obţinute prin comparare cu datele rezultate prin metoda cântăririi.

13.5.7. Gelaţia – se determină cu o tijă cu φ 3,5 mm, lungă de 50 mm, în greutate de 3,5 g. Vârful tijei este conic cu h = 10 mm. Capătul opus este striat sau filetat pe o lungime de 10 mm.

Se pune inelul de P.V.C. pe o placă de faianţă sau sticlă şi se umple cu suspensie. Din timp în timp se înfinge tija în suspensie în poziţia cât mai verticală. Începutul gelaţiei se înregistrează în momentul în care tija nu se mai infinge până la suport şi rămâne în suspensie cu porţiunea striată la 1-2 mm peste nivelul suspensiei. Sfârşitul gelaţiei se înregistrează în momentul în care vârful conic se înfinge în suspensie numai până la jumătatea înălţimii lui.

13.5.8. Rigiditatea relativă – se determină cu o placă de oţel striată tarată. Se scufundă placa în suspensie cu ajutorul unui dispozitiv cu cablu subţire înfăşurat pe tambur. Se ţine 2 secunde în suspensie şi se extrage uşor prin rotirea manuală a tamburului. Se cântăreşte placa cu suspensie prin agăţarea ei de talerul unei balanţe de precizie. Diferenţa dintre greutatea obţinută şi tara este R, rigiditatea suspensiei, care în practică se raportează mai convenabil sub forma Rr = R/ρ în care ρ este greutatea specifică a suspensiei. Valoarea Rr reprezintă, de fapt, grosimea stratului de suspensie lipit de fiecare parte a plăcii.

13.5.9. Toate aceste determinări se efectuează pentru fiecare lot de materiale aprovizionate de şantier şi pentru fiecare reţetă de suspensie. Numărul de determinări va fi de cel puţin o serie lunară.

13.5.10. Umplerea forajului se va realiza cu o suspensie de consistenţă ridicată (A/C = 1/1 ÷ ½). În timpul umplerii forajului nu se admit goluri de aer în foraj sau apărute datorită procedeelor tehnologice.

CAPITOLUL 14. REGLEMENTĂRI PRIVIND SECURITATEA ŞI

SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

14.1. Pe întreaga perioadă de executare a lucrărilor privind execuţia nodului hidrotehnic se vor respecta următoarele reglementării privind securitatea şi sănătatea în muncă:

- HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006 (MO nr. 882 din 30 octombrie 2006) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;

- HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 6 septembrie 2006 (MO nr. 845 din 13 octombrie 2006) privind stabilirea Cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici;




- HOTĂRÂRE nr. 1.146 din 30 august 2006 (MO nr. 815 din 3 octombrie 2006) privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

- HOTĂRÂRE nr. 1.093 din 16 august 2006 (MO 757 din 6 septembrie 2006) privind stabilirea Cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă;

- HOTĂRÂRE nr. 1.092 din 16 august 2006 (MO nr. 762 din 7 septembrie 2006) privind Protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă;

- HOTĂRÂRE nr. 1.091 din 16 august 2006 (MO nr. 739 din 30 august 2006) privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;

- HOTĂRÂRE nr. 1.058 din 9 august 2006 (MO nr. 737 din 29 august 2006) privind Cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive;

- HOTĂRÂRE nr. 1.051 din 9 august 2006 (MO nr. 713 din 21 august 2006) privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorso - lombare; - HOTĂRÂRE nr. 1.048 din 9 august 2006 (MO nr. 722 din 23 august 2006) privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă; - HOTĂRÂRE nr. 1.028 din 9 august 2006 (MO nr. 710 din 18 august 2006) privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare; - HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006 (MO nr. 683 din 9 august 2006) privind Cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă; - HOTĂRÂRE nr. 493 din 12 aprilie 2006 (MO nr. 380 din 3 mai 2006) privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot; - LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 (MO nr. 646 din 26 iulie 2006) a Securităţii si sănătăţii in muncă; - HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006 (MO nr. 252 din 21 martie 2006) privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile; - ORDIN nr. 94 din 7 februarie 2006 (MO nr. 169 din 22 februarie 2006) pentru aprobarea Listei standardelor române care adopta standardele europene armonizate referitoare la echipamente individuale de protecţie; - HOTĂRÂRE nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 (MO nr. 81 din 30 ianuarie 2006) privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii; - ORDIN nr. 3 din 3 ianuarie 2007 (M.O. nr. 70 / 2007) privind aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de munca – FIAM; - ORDIN nr. 242 din 23 martie 2007 (M.O. nr. 234 / 2007) pentru aprobarea Regulamentului privind formarea specifica de coordonator in materie de securitate si sănătate pe durata elaborării proiectului si/sau a realizării lucrării pentru şantiere temporare ori mobile

- HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007 (M.O. nr. 470 / 2007) pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

- HOTĂRÂREA nr. 355 din 11 aprilie 2007 (M.O. nr. 332 / 2007) privind Supravegherea sanatatii lucrătorilor; - HOTĂRÂREA nr. 246 din 7 martie 2007 (M.O. nr. 169 / 2007) privind Metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite (M.O. nr. 169 / 2007).




14.2. Biroul sau responsabilul cu protecţia muncii de la şantier are obligaţia să facă tuturor angajaţilor un instructaj general şi unul specific sectorului unde lucrează, privitor la măsurile de protecţia muncii, fişele de instructaj pentru protecţia muncii tuturor angajaţilor vor fi reactualizate lunar conform normelor şi normativelor în vigoare. 14.3. Constructorul va respecta tehnologia de execuţie prezentată în acest caiet de sarcini.

Cap. 15. DISPOZIŢII FINALE

15.1. În vederea respectării prevederilor Ordonanţei nr. 2/1994 , factorilor implicaţi la realizarea lucrărilor le revin obligaţii şi răspunderi după cum urmează:

Beneficiarul de investiţie: - împreună cu proiectantul să stabilească zonele de etanşare a căror comportare urmează a fi supusă urmăririi speciale; - să asigure întocmirea proiectului de urmărire specială şi fondurile necesare desfăşurării activităţii prevăzute până la recepţia preliminară; - să asigure întocmirea şi predarea către beneficiarul de dotaţie a cărţii tehnice a construcţiei.

Proiectantul: - să elaboreze proiecte de urmărire specială, pe baza comenzii beneficiarului; - să urmărească execuţia lucrărilor conform prevederilor şi să introducă în acestea

toate modificările ce survin până la recepţia finală; - să elaboreze instrucţiuni scrise privind urmărirea curentă, pe care să le predea

beneficiarului de investiţie pentru cartea tehnică a construcţiei.

Executantul: - să semnaleze proiectantului neconcordanţele şi prevederile proiectului rezultate

pe timpul execuţiei spre a efectua corecturile necesare execuţiei; - să întocmească şi să predea beneficiarului de investiţie documentaţia legală

pentru cartea tehnică a construcţiei, conform prevederilor normelor C167-83. 15.2. Sarcina beneficiarului este ca lucrările să se execute strict cu prevederile din

prezentul caiet de sarcini. În cazul când se constată abateri de la prezentul caiet de sarcini, are obligaţia să înştiinţeze organul superior al executantului şi să anunţe proiectantul.

Despre modul de execuţie al lucrărilor, dirigintele de şantier trebuie să facă menţiuni zilnic în caietul de dispoziţii de şantier, consemnând dacă se respectă sau nu caietul de sarcini. 15.3. Proiectantul are sarcina să urmărească execuţia lucrărilor şi să consemneze în caietul de note de şantier asupra respectării prevederilor din prezentul caiet de sarcini. 15.4. Constructorul are obligaţia de a respecta cu stricteţe prevederile prezentului caiet de sarcini, de a completa formularele tipizate respective pe măsura execuţiei lucrărilor. În cazul în care se întâlnesc situaţii neprevăzute, executantul va convoca proiectantul şi beneficiarul pentru măsurile ce se impun.

Întocmit, Verificat, Ing. Silvia Lungu Ing. Elena Belciug Ing. Costel Dănescu




S.C. AQUAPROIECT S.A. ANEXA NR. 1. Atelier de Proiectare BPAE şi UCC

LISTA STAS-urilor şi NORMATIVELOR ÎN VIGOARE

LUCRĂRI DE TERASAMENTE

A1 - STAS-uri

Nr. crt.

NR. STAS TITLUL STAS-ului

0 1 2

MĂSURĂTORI TERESTRE (G08)

1 9824/0-74 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii generale.

2 9824/1-87 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi agrozootehnice.

3 9824/3-74 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.

4 9824/4-83 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a lucrărilor de artă. Supraterane.

5 9824/5-75 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a reţelelor de conducte, canale şi cabluri.

6 9824/6-85 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor hidroenergetice.

7 9824/7-92 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.

8 10493-76 Măsurători terestre. Marcarea şi semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasării şi deplasării construcţiilor şi terenurilor.

TEREN DE FUNDARE (G20, G21, G23, G55, G56, G71, G75)

9 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor.

10 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României.

11 2745-90 Teren de fundare. Urmărirea tasărilor construcţiilor prin metode topografice.

12 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.

13 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umidităţii.

14 1913/2-76 Teren de fundare. Determinarea densităţii scheletului pământului.

15 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor.

16 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.

17 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.

18 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilităţii în laborator.

19 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflături şi contracţii mari.

20 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor.

21 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.

22 8942/1-89 Teren de fundare. Determinarea copresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru.




0 1 2

23 8942/2-82 Teren de fundare. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă.

24 8389-82 Lucrări de regularizare a albiei râurilor. Diguri. Condiţii de execuţie şi metode de verificare.

25 9850-89 Lucrări de îmbunătăţiri funciare. Verificarea compactării terasamentelor.

26 10355-84 Construcţii hidrotehnice. Materiale locale pentru terasamente. Metode de determinare.

27 10356-75 Construcţii hidrotehnice. Materiale locale pentru terasamente. Determinarea deformaţiei şi a coeficientului de permeabilitate sub încărcare.

28 2914-84 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate.

29 1848/1-86 Siguranţa circulaţiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri şi amplasare.

30 1848/7-85 Siguranţa circulaţiei. Marcaje rutiere.

31 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.

32 297/2-80 Indicatoare de securitate. Reprezentări.

33 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe.

34 10716-76 Construcţii hidrotehnice. Scheme de amenajări hidrotehnice. Semne convenţionale si simboluri.

35 855-79 Desene tehnice de construcţii. Întocmirea desenelor pentru construcţii din beton şi beton armat.

36 10473/2-86 Metode de determinare şi încercare a agregatelor naturale sau a pământurilor stabilizate cu lianţi hidraulici (ciment)

A2 – NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI TEHNICE

Nr. crt.

Nr. NORMATIV SAU

INSTRUCŢIUNE DENUMIREA NORMATIVULUI SAU AL INSTRUCŢIUNII

0 1 2

1 C 159-89 Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării în con, penetrare statică, penetrare dinamică, vibropenetrare.

2 P 82-86 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea, executarea şi întreţinerea drumurilor de şantier.

3 C 180-88 Instrucţiuni tehnice pentru controlul compactării pământurilor coezive prin metode radiometrice.

4 Norme tehn.

MAPPM Îndrumător privind proiectarea si executarea terenurilor de fundare compresibile la construcţii hidrotehnice.

5 P 106-85 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea baretelor pentru fundarea construcţiilor.

6 GE-007-96 Ghid pentru executarea lucrărilor de drenaj orizontal şi vertical.




0 1 2

7 C 239-92 Îndrumător tehnic provizoriu pentru calculul terenului de fundare al presiunii pământului pe lucrări de susţinere şi al stabilităţii taluzurilor şi versanţilor la acţiuni seismice.

8 C 169-88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.

9 C 29-95 Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice.

10 C 168-80 Instrucţiuni tehnice pentru consolidarea pământurilor sensibile la umezire şi a nisipurilor prin sicatizare şi electrosicatizare.

11 c 227-88 Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor şi geomembranelor la lucrările de construcţii

12 P 10-86 Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii

13 P 7-92 Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la umezire

14 P 70-79 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri cu umflături şi contracţii mari.

15 C 196-86 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea pământurilor stabilizate la lucrările de fundaţii.

16 C 251-94 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, recepţionarea lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor slabe de fundare prin metoda îmbunătăţirii cu materiale locale de aport pe cale dinamică.

17 C 182-87 Normativ privind executarea mecanizată a terasamentelor de drumuri.

LISTA STAS-urilor ŞI NORMATIVELOR ÎN VIGOARE LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII

1 - STAS-uri

Nr. crt.

NR. STAS TITLUL STAS-ului

0 1 2

MATERIALE DE CONSTRUCŢII (H)

PIETRE NATURALE (H 11)

1 5090-83 Pietre naturale pentru construcţii. – Clasificare.

2 6200/1-75 Pietre naturale pentru construcţii. – Prescripţii generale pentru determinări fizice.

3 6200/2-91 Pietre naturale pentru construcţii. - Prescripţii generale pentru încercări mecanice.

4 6200/3-81 Pietre naturale pentru construcţii. - Luarea probelor. Confecţionarea secţiunilor subţiri şi a epruvetelor.




0 1 2

5 6200/4-81 Pietre naturale pentru construcţii. - Prescripţii pentru determinarea caracteristicilor petrografice, mineralogice şi a compoziţiei chimice.

6 6200/5-91 Pietre naturale pentru construcţii. – Determinarea rezistenţei la compresiune şi calculul coeficienţilor de înmuiere.

7 6200/13-80 Pietre naturale pentru construcţii. – Determinarea compactităţii, porozităţii şi a coeficientului de saturaţie.

8 6200/15-83 Pietre naturale pentru construcţii. - Determinarea comportării la îngheţ-dezgheţ.

9 6200/16-83 Pietre naturale pentru construcţii. – Indicaţii pentru stabilirea comportării la intemperii.

10 6200/17-91 Pietre naturale pentru construcţii. – Determinarea comportării la acţiunea agenţilor atmosferici.

AGREGATE (H12)

11 662-89 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră.

12 SR 667-97 Agregate şi piatră prelucrată pentru drumuri. Condiţii tehnice generale de calitate.

13 1667-76 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali.

14 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode de încercare.

15 H12-933-98 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrică -Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.

16 H12-1097-98 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 1:Determinarea rezistenţei la uzură

17 2386-79 Agregate minerale uşoare. Condiţii tehnice generale de calitate.

18 7343-80 Agregate minerale uşoare. Granulit.

19 8177-68 Agregate din zgură expandată pentru betoane uşoare.

20 SREN 196-

1/95 Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea rezistenţelor mecanice.

21 SREN 196-

2/95 Metode de încercări ale cimenturilor. Analiza chimică a cimenturilor.

22 SREN 196-

3/97 Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea timpului de priză şi a consistenţei de volum

23 SREN 196-

4/95 Metode de încercare a cimenturilor. Determinarea cantitativă a constituenţilor..

24 SREN 196-

5/95 Metode de încercare a cimenturilor. Testul de puzzolanicitate pentru cimenturile puzzolanice.

25 SREN 196-

6/94 Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea fineţii.

26 SREN 196-

7/95 Metode de încercări ale cimenturilor. Metode de prelevare şi pregătirea probelor de ciment.

27 SREN 196-

21/94 Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea conţinutului în clorurilor, în CO2 şi alcalii în cimenturi.




0 1 2

28 SR 227-2/1994 Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea fineţii de măcinare prin cernere pe proba de 100 g.

29 SR 227-5/96 Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea căldurii de hidratare

30 SR 6232-96 Cimenturi, adaosuri minerale şi aditivi. Vocabular.

31 SR 388/95 Ciment Portland.

32 SR 7055/96 Ciment Portland alb.

33 SR 1500/96 Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V.

34 SP1 - 1994 Cimenturi cu adaosuri de calcar sau calcar dolomitic.

35 SP3 - 1995 Cimenturi Portland de tip BS 12-78.

36 SP4 - 1997 Cimenturi Portland colorate.

37 SP5 - 1995 Ciment Portland aditivat.

38 SP6 - 1995 Cimenturi hidrotehnice aditivate.

39 SP7 - 1995 Cimenturi pentru drumuri cu adaos CD 345.

40 SP8 - 1995 Cimenturi pentru drumuri cu adaos/aditivate.

41 227/1-86 Cimenturi. Încercări fizice. Indicaţii generale, pregătirea probelor şi preparare a pastei de consistenţă normală.

42 227/5-96 Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea căldurii de hidratare.

43 1500-78 Lianţi hidraulici. Cimenturi cu adausuri.

44 2633-76 Cimenturi. Determinarea stabilităţii la agresivitatea apelor sulfatice.

45 SR 3011-96 Cimenturi hidrotehnice şi cimenturi rezistente la sulfaţi.

46 3011-83 Cimenturi hidraulice şi cimenturi rezistente la sulfaţi.

47 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapidă a mărcii cimentului.

48 SRNE 1538-2002

49 STAS 9305 - 81 Bentonită activată pentru fluide de foraj

APA (H30)

48 790-84 Apa pentru betoane şi mortare.

ADITIVI (H35)

49 8573-78 Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment.

50 8625-90 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane.

BETOANE ŞI MORTARE (H31)

51 ISO 9812 Consistenţa betonului. Metoda răspândirii.

52 ISO 7031 Determinarea impermeabilităţii betonului.

53 1275-88 Încercări pe betoane. Încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistenţelor mecanice.




0 1 2

54 1759-88 Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt. Determinarea densităţii aparente, a lucrabilităţii, a conţinutului de agregate fine şi a începutului de priză.

55 1799-88 Construcţii de beton, b. a. şi b. p. Tipul şi frecvenţa verificărilor calităţii mat. şi bet. destinate executării lucrărilor de construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat.

56 2320-88 Încercări pe betoane şi mortare. Tipare metalice demontabile pentru confecţionarea epruvetelor.

57 2414-91 Betoane. Determinarea densităţii, compactităţii, absorbţiei de apă şi porozităţii betonului întărit.

58 2833-80 Încercări pe betoane. Determinarea contracţiei axiale a betonului întărit.

59 3349/1-83 Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei.

60 3349/2-83 Betoane de ciment. Prescripţii ptr. Stabilirea agresivităţii apei faţă de betoanele construcţiilor hidroenergetice

61 3518-89 Încercări pe betoane. Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ.

62 3519-76 Încercări pe betoane. Verificarea impermeabilităţii la apă.

63 3622-86 Betoane de ciment. Clasificare.

64 5440-70 Betoane de ciment. Verificarea reacţiei alcalii-agregate.

65 5479-88 Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt. Determinarea conţinutului de aer oclus.

66 5511-89 Încercări pe betoane. Determinarea aderenţei dintre beton şi armătură. Metoda prin smulgere.

67 5585-71 Încercări pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune al betonului.

68 6102-86 Betoane pentru construcţii hidrotehnice. Clasificare şi condiţii tehnice de calitate.

69 6652/1-82 Încercări nedistructive ale betonului. Clasificare şi indicaţii generale.

70 9602-90 Beton de referinţă. Prescripţii pentru confecţionare şi încercare.

71 SR 183/1-95

Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi din beton de ciment. Condiţii tehnice generale de calitate.

72 ENV 206 Specificaţie tehnică. Betoane-terminologii, cerinţe, niveluri de performanţă.

73 CEB-FIB Model code 1990 nr.205 Partea de tehnologia betonului.

74 Eurocode 2 Calculul şi alcătuirea structurilor de beton.

75 6605-78 Încercările metalelor. Încercarea la tracţiune a oţelului beton, a sârmei ţi a produselor din sârmă pentru beton precomprimat.

76 ST 009-96 Specificaţie privind cerinţe şi criterii de performanţă pentru armături. (Buletinul construcţiilor nr.11/97)

77 1030-85 Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială.

78 2634-80 Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Metode de încercare.

79 6203-75 Încercări de aderenţă a mortarelor.




0 1 2

STRUCTURI DE BETON (G31)

80 10102-75 Construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul şi alcătuirea elementelor.

81 10107/10-

90 Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat.

TOLERANŢE ÎN CONSTRUCŢII ŞI UTILIZAREA SPAŢIULUI (G20, G05)

82 10265/1-84 Toleranţe în construcţii. Toleranţe la suprafeţe din beton aparent.

83 10265-75 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate.

84 Termeni şi noţiuni de bază.

85 7469-80 Construcţii civile şi industriale. Utilizarea terenurilor pentru organizarea lucrărilor de construcţii montaj. Prescripţii generale.

CONSTRUCŢII

86 4273-83 Construcţii hidrotehnice. Încadrarea în clasele de importanţă.

87 2917-79 Lucrări de zidărie. Zidărie din piatră naturală. Prescripţii de alcătuire.

88 7883-90 Construcţii hidrotehnice. Supravegherea comportării în timp. Prescripţii generale.

89 9200-73 Baraje şi lacuri de acumulare. Studii pentru proiectare.

90 438/1-89 Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate.

91 438/2-91 Sârmă trasă pentru beton armat.

92 438/3-89 Produse de oţel pentru armare. Armături. Plase sudate.

93 SR 438/4-98

Sârmă cu profil periodic obţinută prin deformare plastică la rece.

94 7194-79 Sudabilitatea oţelului. Elemente de bază.

95 7892-98 Elemente verticale de construcţie. Încercări de rezistenţă la şocuri. Corpuri de şoc şi metode de încercare.

CONSTRUCŢII METALICE

96 437-87 Table groase.

97 1125/2-91 Electrozi sudură

98 500/1-89 Oţel carbon obişnuit. Mărci şi condiţii generale.

99 500-86 Oţel carbon obişnuit laminat la cald. Table groase şi platbande.

100 2300-80 Abateri limită pentru cote fără indicaţii de toleranţă.

101 9398-83 Îmbinări sudate prin topire ale oţelurilor. Clase de calitate.

102 735/1-87 Desene tehnice. Reprezentarea îmbinărilor sudate sau lipite.

103 STAS 6605 - 78

Încercările metalelor. Încercarea la tracţiune a oţelului beton, a sârmei şi a produselor din sârmă pentru beton precomprimat.

104 SR – ISO 7438 - 92

Materiale metalice. Încercarea la îndoire.

105 SR – ISO 7801 - 93

Materiale metalice. Încercarea la îndoire alternantă.

106 SR 438/3 - 98

Plase sudate




2 NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI TEHNICE

Nr. crt.

NR. NORMATIV SAU

INSTRUCŢIUNE DENUMIREA NORMATIVULUI SAU AL INSTRUCŢIUNII

0 1 2

1 NE 012-90 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton arma şi beton precomprimat.

2 C 155-89 Normativ privind prepararea şi utilizarea betoanelor cu agregate uşoare.

3 C 189-88 Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea cenuşilor termoelectrice la prepararea betoanelor.

4 C 194-79 Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea amestecurilor de tras-var la betoane.

5 C 59-86 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea cu plase sudate a elementelor de beton.

6 C 28-83 Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel beton.

7 Instrucţiuni privind condiţiile tehnice şi condiţiile de recepţionare şi utilizare a oţelului beton marca PC60.

8 C 130-78 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor.

9 C 122-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii din beton aparent cu parament natural.

10 C 237-92 Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea aditivului complex ADCOM la prepararea betoanelor de ciment.

11 C 248-93 Instrucţiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisip.

12 C 11-74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj pentru cofraje.

13 C 41-86 Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor glisante.

14 C 163-73 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea profilului încastrat din PVC plastifiat la etanşarea rosturilor în cadrul construcţiilor hidrotehnice.

15 C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente.

16 C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

17 C 204-80 Normativ cadru privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice pentru obiective de investiţii.

18 Normativ cadru privind dotarea laboratoarelor de construcţii montaj.

19 Norma metodologică privind autorizarea laboratoarelor de încercări în construcţii.




0 1 2

20 C 26-85 Normativ pentru încercarea betonului prin încercări nedistructive.

21 C 54-81 Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor.

22 C 200-81 Instrucţiuni tehnice pentru controlul calităţii betonului la construcţii îngropate prin metoda carotajului sonic

23 C 149-87 Instrucţiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton şi beton armat.

24 C 236-91 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea metodei semidistructive prin smulgere la determinarea rezistenţei betonului.

25 U 6-78 Normativ privind lucrul utilajelor de construcţii pe timp friguros.

26 Norme teh. MAPPM Îndrumător tehnic privind măsuri pentru realizarea traversărilor de diguri, de baraje şi a altor lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor.

27 Norme teh. MAPPM Instrucţiuni departamentale privind condiţiile de recepţie a lucrărilor de amenajare a apelor.

28 PE 713-90 Instrucţiuni tehnice departamentale pentru execuţia şi controlul betoanelor construcţiilor hidrotehnice.

29 Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor.

30 P 118-83 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia la acţiunea focului.

31 C 300-94 Normativ de prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.

32 C 117-70 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementelor de beton armat.

33 STAS 10107/0 - 90 Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat.

34 P 100 - 92 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social culturale, agrozootehnice şi industriale.

35 P 10 - 86 Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii.

36 C 215 - 88 Instrucţiuni tehnice pentru elemente de fundaţii din beton cu adaos de cenuşă termoelectrică, situate în terenuri cu agresivităţi naturale şi industriale.

37 C 162 - 73 Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereţii din beton monolit la clădiri.

38 P 73 - 78 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide.

39 C 212 - 87 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de vacumare a betonului.




0 1 2

40 C 156 - 89

Îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 – 8. Elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat. Procedee şi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.

41 C 238 - 92 Instrucţiuni tehnice provizorii privind realizarea betoanelor de clasă (Bc 60 – Bc 80).

42 C 248 - 93 Instrucţiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisip.

43 Np 007 - 97 Cod de proiectare pentru structuri şi cadre din beton armat.

44 P 85 - 97 Cod de proiectare pentru structuri cu pereţi structurali.

45 C 200 - 81 Instrucţiuni tehnice pentru controlul calităţii betonului la construcţii inginereşti îngropate, prin metoda carotajului sonic.

46 C 150 - 84 Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile, industriale şi agricole.

47 C 170 - 87 Instrucţiuni tehnice de protecţia elementelor din beton armat şi beton precomp. suprater. situate în medii agresive nat. şi ind.

48 C 210 - 82 Norme tehnice privind protecţia anticorozivă a bazinelor de beton armat pentru neutralizarea şi epurarea apelor industriale.

49 HG nr. 468-98 Pentru modificarea şi completarea HG nr.834/91 privind stabilirea şi eval. unor terenuri deţinute de soc.cu capital de stat

50 HG nr. 600-98 Pentru modificarea şi completarea HG nr.376-94 privind metodologia de elaborare a D.G. pentru obiectivele de investiţii

51 HG nr. 877-99 Privind obligativitatea furnizorilor de mat., elem. de constr. şi prod. dest. constr. de a efectua înc. şi analiza de lab. numai prin lab. autorizate

52 Ordin MF-MLPAT nr. 784-34/N-98

Pentru aprobarea Normelor metodologice privind conţinutul cadru de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor, adjudecare, contractare şi decontare a execuţiei lucrărilor

53

Ordin MLPAT-DAPL-MAPPM nr.

62/N-19/288-1955/1998

Privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale

54 MF-21541/98

MLPAT 8392 NN-98

Modificări şi completări la Criteriile nr.2665/1C/311 din 28.II.92 privind stab.şi eval. terenurilor aflate în patr. SC cu capital de stat

55 Ordin MF

1860309/99 MLPAT nr.1273/NN/.99

Pentru compl. la Criteriile nr.2665/1C/311-1992 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat, aprobate de MF şi MLPAT

56 Ordin MAPPM nr.214/RT/99

MLPAT nr.16/NN/99

Pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului




0 1 2

56 Ordin MAPPM nr.214/RT/99

MLPAT nr.16/NN/99

Pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediubla planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului

57 Ordin MF nr.553

MLPAT nr.5367/NN/99

Pentru modificarea şi completarea Norme metodologice privind conţinutul cadru de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor, contractarea şi decontarea execuţiei lucrărilor

58

Precizări MLPAT nr.51222/NN/99

MMPS nr.1384/99 MT nr.178/99

Privind modul de constituire şi virare de către investitori sau proprietari a cotei de 0,5% din valoare deviz construcţii cu corespondent în deviz general al lucrării, cotă aferentă Casei Sociale a Constructorilor

59 Ordin MLPAT; MIC, OPC 5/N-78-1/147

Ordin al MLPAT, al MIC şi al directorului general al OPC pentru aprobarea regulamentului privind exercitarea controlului calităţii materialelor, elementelor de const. şi produselor destinate construcţiilor

60 Ordin MAPPM,

MLPAT 1098/99-11N/2000

Ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului şi al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului pentru aprobarea Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanţă a lucrărilor hidrotehnice-NTLH-021

61 Ordin MLPAT, MF, MFP 3675/NN-494-

1/3350/Vr

Ordin al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, al ministrului finanţelor şi al ministrului funcţiei publice pentru aplicarea art.60 din normele metodologice de aplicare a Ordonanţei guvernului nr.20/94 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, aprobate prin HG nr.844/99

62 NP 113-2004 Normativ privind proiectarea, execuţia monitorizarea şi recepţia pereţilor îngropaţi

LEGI ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN

Legea nr. 10 din 1995 - Lege privind calitatea în construcţii

Lege nr. 107 din 1996 - Legea apelor

Legea 310/2004 – Legea apelor (completări şi modificări)

Legea nr. 137 din 1995 - Legea protecţiei mediului

Legea nr. 90/1996 - Legea protecţiei muncii

H.G. nr. 766 din 1997 - Hotărârea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in construcţii

Legea nr. 50 din 1991 privind autorizarea executării construcţiilor Legea 125/1996 privind modificarea şi completarea legii nr. 50/1991

HG nr. 272/1994 Regulamentul privind controlul de stat al calităţii în construcţii

HG nr. 273/1994 Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

NOTĂ:

La elaborarea investiţiei se pot folosi şi alte standarde autorizate care să asigure echivalenţa substanţială a standardelor existente în vigoare.




ANEXA NR. 1 Etanşare baraj

FIŞA PANOU NR. ............................. INSTALAŢIE KELLY

EXCAVARE A. EVIDENŢA LUCRULUI

Faza de lucru

Data Început faza

ora Terminat faza

ora Total ore excavare

Întrerupt accidente Descrierea cauzelor

întreruperii excavării

Defecţiuni instalaţie

Alte cauze

Faza I excav.

Faza II excavare

raclat pereţi şi

fund plan

TOTAL ORE EXCAVAŢIE

ŞEF ECHIPA MAISTRU SCHIMB

B. PROBE DE NOROI PE SANTIER

Nr. Data, ora

Faza la care se iau probe în

timpul excav. şi betonării

Determinări Observaţii Densitate Vâscozitate

Aspect gel

Nisip %

Nivel Temp.

1

2

3

Laborant schimb

C. RELEVEU EXCAVĂRI

Adânc (m)

Stratificaţia terenului

Fund panou

Schiţa fund panou Observaţii Menţiuni speciale

1

Măsurătorile adâncimii panoului după terminarea

excavării = m adâncime medie stabilită

= m = m

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

ÎNTOCMIT PROFILUL,

DE ACORD CU ADÂNCIMEA EXCAVAŢIEI,

Laborant schimb Geolog delegat




B. BETONARE

A. REŢETA BETONULUI

Data Reţeta

nr. Materiale

Ciment kg/mc

Agregate pentru betonare Adaos plastifiant

%

A/C Apa l/mc

Observaţii Provenienţa 0-7 kg/mc

7-15 kg/mc

15-30 kg/mc

Calitate

Dozaj

B. EVIDENŢA BETONĂRII

Nr. Data Ora

începerii betonării

Ora terminării betonării

Totalore

Nivel beton în timpul turnării

m

Tasare la con (mm)

Probe beton în cuburi

Temperatura

C Volum beton turnat

mc

Întreruperi accidente

la betonare Lângă tub 1

La mijloc

Lângă tub 2

3 30 Indicativ beton noroi

ŞEF ECHIPĂ LABORANT SCHIMB ASISTENT LA BETONARE Maistru schimb

Natura

terenului întâlnit

Profil geologic

h (m)

Volum beton în panou mc/ml

2 4 6 8 10 12 14

C. VERIFICARE ECRAN

Data Date privind verificarea ecranului

NOTĂ: Completarea la locul de muncă a tuturor rubricilor din fişă este obligatorie Este interzis completarea ulterioară a acesteia

Denumirea şantierului

Date panou Suprafaţa

mp

Volum beton

mc

Recepţionat panoul nr. ………….

lungime lăţime adâncime

Şef lot, C.T.C., Diriginte şantier, Geolog delegat,

Vol. Teoretic total panou = ….mc Vol. Real turnat în panou = … mc

2

4

6

8

10

12

14

16




ANEXA NR. 2 Şantier Proba.............. Etapa..........Şirul.........Nr......................... Data

DIAGRAMA PRESIUNII ŞI ABSORBŢIEI

Q(l) P (at)

FORAJUL..................TRONSON........................POZIŢIA PAKERULUI

Durata Minute/ore

kg ciment / litri apă

Observaţii

Durata

Niv

el h

ab

ă

(cm

)

Ab

sorb

ţie (

l )

Pre

s. re

aliz

.

Pre

s. a

er

C

/A

Durata

Niv

el h

ab

ă

(cm

) A

bso

rbţie

( l )

Pre

s.

rea

liz.

Pre

s.

ae

r

C/A

RECAPITULATIVE

Ore

Min

ute

Ore

Min

ute

C/A

Litri s

usp.

Tim

p d

e

inj.

kg

cim

ent

TOTAL

kg/

Umpl.

Neutil.

Injector, Şef de lot C.T.C. Geolog,

p - q




p - q c

ap

acit

ate

sp

ec

ific

ă d

e a

bso

rbţi

e

q (l/min 0,1 atm.)

q = 1

m. min. 0,1 atm.

q =

q =

q =

q =

q =

1 m col. apă = 0,1 atm.

presiunea p (m. col. apă)

RELEVEUL GEOLOGIC AL TRONSONULUI

Adâncime tronson

Profil baraj

DESCRIERE GEOLOGICĂ OBSERVAŢII

REZULTATE DE LABORATOR

SUSPENSIE BENTONITĂ Decantare după 2h % Densitate Limita de plasticitate W1 Vâscozitate Vâscozitate Timp de priză Rezistenţa la compresiune

la 7 zile la 14 zile la 28 zile Laborant,

Caiet Etansare Ecran BETON

Documents

Transcript of Caiet Etansare Ecran BETON