Caiet de sarcini – P.U.G. Satu Mare

15

3.2.2. Recycling urban – restructurarea platformelor industriale, recuper area şi densificarea arealelor subutilizate Restructurările economice din ultimii 15 ani au avut ca efect restrîngerea drastică a activităţilor de producţie din cadrul marilor platforme industriale. Prin urmare, suprafeţe de mari dimensiuni din interiorul oraşului sunt astăzi utilizate sub capacitate sau chiar părăsite. Dirijarea in cît mai mare măsură a investiţiilor din domeniul terţiar, a serviciilor industriale, a depozitelor şi a comerţului en gros către areale intraurbane restructurabile (aşa numitele brown-fields) trebuie impusă ca alternativă la „colonizarea” terenurilor agricole de la periferie (green-fields). Platformele industriale existente includ unităţi restructurabile, suprafeţe însemnate rămînînd astăzi neutilizate. Un exemplu important de acest fel este întreprinderea Unio – a cărei restructurare figurează printre obiectivele municipalităţii încă din 2002 – şi unităţile învecinate, cuprinse între străzile Grigorescu, Cerbului şi Ferestrău. Restructurarea acestor areale şi a altora similare este cu atît mai importantă cu cît schimbarea destinaţiei poate lansa impulsuri de dezvoltare în zonele în mijlocul cărora se află, spre exemplu prin crearea de locuri de muncă sau de oferte terţiare suplimentare în cartierele de locuinţe din jurul lor. Nu în ultimul rînd, folosirea suprafeţelor subutilizate pentru construirea de ansambluri de locuinţe ar avea ca efect ridicarea valorii zonelor învecinate şi scoaterea lor din izolare. Încurajarea urbanizării zonelor rezidenţiale existente prin densificare este o alternativă viabilă la dezvoltările rezidenţiale de periferie. Promovarea unor formule spaţiale de tip cluster pentru noile cartiere din afara oraşului şi pentru densificarea şi dezvoltarea trupurilor existente, astăzi cu caracter predominant cvasi-industrial. În acelaşi timp, se impune restricţionarea în vederea relocării a activităţilor cu caracter industrial sau cvasi-industrial amplasate în vecinătatea imediată a zonelor rezidenţiale ca şi a celor ce ocupă locaţii centrale, blocînd dezvoltarea funcţiunilor publice (zona Kaufland, bd. Lucian Blaga, str. Diana-str. Antonescu, str. Martirilor Deportaţi). Primul parc industrial al oraşului a fost ocupat în avans, înainte de finalizarea sa. Prefigurarea unei cereri crescînde pentru spaţii de producţie şi cercetare în următorii ani, reclamă din partea administraţiei pregătirea unei noi oferte de locaţii avantajoase. Opţiunea amplasării unui nou parc industrial pe suprafeţe libere aflate în afara oraşului aduce cu sine dezavantaje legate de extinderea infrastructurii, trafic (deci poluare), consum iraţional de suprafeţe şi o imagine urbană incoerentă. În acelaşi timp, terenuri industriale din interiorul oraşului, complet echipate, sunt utilizate sub capacitate sau chiar abandonate. Implantarea, după o selecţie riguroasă a profilului, de activităţi nepoluante pe locaţii vacante din interiorul oraşului (în special pe platforma industrială existentă) creează impulsuri locale de dezvoltare (prin creşterea atractivităţii zonei sunt atrase investiţii conexe),oferă locuri de muncă apropiate cartierelor de locuinţe, care reduc considerabil traficul auto şi asigură un mai bun control asupra extinderii oraşului în teritoriu. Locaţii alternative pentru investiţii în domeniul industriilor nepoluante sunt date de trupurile extraurbane (Sătmărel, Balta Blondă, fostele ansambluri zootehnice din lungul DN19). Consolidarea profilului lor economic, în combinaţie cu creşterea atractivităţii lor ca adresă rezidenţială le asigură acestora autonomia faţă de oraş şi le scoate din izolare. Operaţiunile de sistematizare ale anilor ‘70-’80, nefinalizate, au avut ca efect destructurarea tramei urbane în unele părţi ale zonei centrale. Astăzi, aceste zone apar ca breşe de teren viran sau clădiri nefinisate sau aflate în ruină, la mică distanţă de piaţa principală a oraşului (strada Decebal, Piaţa Romană, Piaţa nr1). Valorificarea acestor suprafeţe, integrarea lor în circuitul urban aduce un plus de oferte de spaţii comerciale, birouri şi locuinţe în poziţie ultracentrală şi reface imaginea reprezentativă a oraşului.

Caiet de sarcini – P.U.G. Satu Mare

16

Planul Urbanistic General va condiţiona investiţiile în aceste zone prin elaborarea de Planuri Urbanistice Zonale. În acelaşi timp acesta va fixa parametri tehnici şi utilizările admise pentru a asigura o ocupare judicioasă (grad de ocupare, tipologii urbane, mixaj adecvat comerţ-birouri-locuire), prevenind în viitor disfuncţionalităţi şi inserţii dizarmonice de tipul celei a magazinului Bongiorno.

3.2.3. Extinderea rezerva ţiilor de arhitectur ă şi a zonelor protejate Planul Urbanistic General aflat în vigoare prevede zone construite şi obiective protejate, valoroase prin apartenenţa lor la patrimoniul cultural, istoric şi arheologic. Principalele astfel de valori se concentrează în Centrul istoric şi în zona de protecţie a acestuia. Analiza morfologică a oraşului evidenţiază totuşi areale rezidenţiale de cert interes arhitectural şi urbanistic. Primul – „cartierul funcţionarilor” – se află la vest de zona centrală (delimitat aproximativ de străzile Caişilor, Rîndunelelor, Constantin Brîncuşi, Crinului, Bujorului, Turturelelor şi Nicolae Golescu). O altă zonă valoroasă dpdv morfologic se află la nord de centrul istoric. Atractivitatea acestor cartiere pe piaţa imobiliară creează în ultimii ani presiuni investiţionale care pot duce la afectarea calităţilor spaţiale prin inserţii disproporţionate sau tipologii străine ansamblului. Pentru prezervarea şi continuarea acestor valori se impune deci includerea zonei, în urma unui studiu morfologic detaliat, pe lista ansamblurilor protejate şi inserarea unor parametri funcţionali şi dimensionali adecvaţi în Regulamentul Local de Urbanism. Specificaţiile din RLU vor reglementa, în completarea utilizărilor, regimul de aliniere, retragerile faţă de limitele de proprietate, înălţimea clădirilor, POT, CUT, tipuri de materiale permise sau recomandate, eventuale aspecte care privesc arhitectura clădirilor etc, conform cu caracterul morfologic al cartierului. Zonele cu potenţial arheologic din centrul oraşului vor fi identificate şi delimitate iar asupra lor se va institui regimul de protecţie prevăzut de lege. Rezultatele cercetărilor întreprinse vor contribui la îmbogăţirea patrimoniului turistic şi a ofertei expoziţionale istorice. Structură hibridă, în acelaşi timp urbană şi naturală, lotizările Bercu fac deja parte din tradiţia oraşului. Dincolo de aspectele urbanistice, Bercu concentrează un complex de relaţii, obiceiuri şi identităţi definitoriu în structurarea comunităţii Sătmărene. Dispariţia acestui tip de loc, nu înseamnă deci numai pierderea unei forme urbane unice în România, dar duce la dispariţia unei comunităţi şi a unui mod specific de viaţă şi deci a unei puternice componente identitare a oraşului. Protejarea acestei zone, extinderea şi multiplicarea tipologiei care îi stă la bază fac parte din priorităţile unui program de dezvoltare ecologică şi socială. Pentru locuitorii cartierelor de blocuri, astfel de grădini, amplasate la o distanţă accesibilă pietonal, pot compensa cu succes deficitul de spaţii verzi private din cartiere. În consecinţă, noul PUG va avea în vedere includerea zonei Bercu Mare pe lista zonelor protejate, odată cu introducerea unor parametrii de limitare a ocupării zonei cu construcţii şi funcţiuni neadecvate. Activităţile permise vor fi doar cele conexe agrementului privat, excluzînd rezidenţele permanente sau activităţi lucrative neagricole. POT şi CUT vor fi reduse drastic. Nu vor fi admise decît construcţii din materiale uşoare, cu un singur nivel. Nu în ultimul rând, părţi ale ansamblurilor de locuinţe colective postbelice, în special din anii 1960, prezintă calităţi urbanistice şi arhitecturale remarcabile (în cartierele Micro14 şi Micro15).

Caiet de sarcini – P.U.G. Satu Mare

17

Primele segmente ale cartierelor (anii 60), neafectate de densificări ulterioare (din anii 70-80) reflectă o generaţie de proiecte urbanistice şi arhitecturale la scară naţională unanim apreciate, atît de către specialişti cît şi public, aşa cum o arată piaţa imobiliară. Procesele recente de transformare vernaculară, chiar dacă urmează cerinţe practice (mansardare, extindere, închiderea balcoanelor, refaţadizări, ocuparea spaţiilor verzi cu garaje cu construcţii improvizate) alterează de cele mai multe ori arhitectura imobilelor şi calitatea spaţiilor libere. Protejarea acestor ansambluri (clădiri şi spaţii verzi) înseamnă nu numai o măsură de asigurare a calităţii mediului rezidenţial, un mod de cultivare a istoriei recente a oraşului, dar şi o premieră în România. Includerea clădirilor şi a ansamblurilor moderniste construite în secolul 20 pe listele de patrimoniu este o practică curentă în ţările europene. 3.2.4 Pachet de PUZ-uri pentru zone cheie Dezvoltarea unor areale intraurbane vacante („goluri urbane”, platforme industriale restructurabile, terenuri virane, reziduale) este periclitată de iniţiative izolate de construire, care, deşi răspund cu succes unor cereri locale de moment (supermarket-uri, edificii de cult, mici unităţi de producţie), blochează sau anulează potenţiale la scara oraşului pe termen mediu/lung. „Golurile urbane” reprezintă astăzi importante rezerve de suprafeţe ale oraşului, cu atît mai mult cu cît se află în mijlocul sau în vecinătatea imediată a unor zone problematice (Cubic, zona Intermarche, zona Gării Ferestrău, zona Pescăruş, zona Kaufland etc). Se impune deci protejarea acestor rezerve interne de teren ca platforme pentru investiţii „tactice”, al căror efect supra-local contribuie la dezvoltarea durabilă a oraşului. Prin planificări riguroase de tip PUZ, PUD, utilizarea acestor rezerve va fi subordonată unei strategii urbane şi regionale pe termen lung, ale cărei repere sunt fixate şi de prezentul Plan Urbanistic General. Astfel, prin interdicţii temporare de construire se va condiţiona amplasarea de clădiri noi în aceste zone de elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale, care să valorifice pe deplin şansele oferite acestea în cadrul dezvoltării oraşului în ansamblu.

3.3 PEISAJ, PROTECŢIA MEDIULUI 3.3.1. Satu Mare - ora şul verde Planul de analiză a elementelor de peisaj ne arată un oraş predominant înverzit. Străzile intens plantate, grădinile agricole şi de agrement, livezile, albia Someşului sunt factori naturali importanţi, care contribuie la calităţile ecologice şi ambientale. Imaginea oraşului este astăzi marcată intens de vegetaţie, de spaţii urbane largi şi de deschiderea spre împrejurimi. În acelaşi timp însă, planul arată un important deficit de spaţii verzi publice amenajate. Cu excepţia Grădinei Romei, a ştrandului şi a cîtorva amenajări izolate şi de mici dimensiuni (scuaruri, locuri de joacă etc) Satu Mare nu oferă posibilităţi de relaxare sau agrement proporţionale numărului populaţiei sau adecvate unui oraş cu o bună calitate a vieţii. Valorificînd importanta rezervă de teren natural dată de albia Someşului, de lacuri şi de „golurile” urbane din cartiere, Satu Mare se poate autodefini ca „oraş verde”, cu bune calităţi ecologice, ca un mediu rezidenţial atractiv, conectat la posibilităţi multiple de activităţi legate de natură.

Caiet de sarcini – P.U.G. Satu Mare

18

Astfel de factori – ecologici, de sănătate, de petrecere a timpului liber, de calitate a locuirii şi a muncii, sunt văzuţi ca avantaje foarte importante în procesul de marketing urban, avînd capacitatea de spori considerabil competitivitatea oraşului pe piaţa de locaţii. Conturarea unui „brand urban verde”, a unui set de oferte specifice orientate spre o relaţie favorizată cu mediul natural şi spre un trai sănătos profită în mare parte de caracterul predominant agrar al zonei din jurul oraşului şi de ofertele naturale ale zonei: de la produse pomicole sau viticole pînă elemente de peisaj natural sau antropic: păduri, cursuri de apă, ape termale, peisaj de cîmpie. Un prim pas în această direcţie este extinderea spaţiilor verzi publice în interiorul oraşului, în primul rînd prin amenajarea suprafeţelor astăzi nefolosite şi/sau degradate: albia Someşului, lacurile Cubic şi Pescăruş, zona depozitului de deşeuri, suprafeţele virane din cartiere. Studii de specialitate preliminare PUG – mediu înconjurător, peisaj, hidrologie – vor evidenţia potenţiale naturale care necesită măsuri de protecţie şi care pot contribui la calităţile ecologice ale oraşului. În acelaşi timp este necesară gestionarea judicioasă a suprafeţelor şi protejarea rezervelor de teren destinate spaţiilor verzi faţă de măsuri de construire. Astfel, la nivelul regulamentelor de urbanism (PUG, PUZ) se fac necesare măsuri de limitare sau chiar de restricţie a construirii pe suprafeţe vizate pentru a deveni spaţii verzi, chiar dacă realizarea acestora este posibilă doar pe termen mediu. În acelaşi timp, zonele urbane ce urmează a fi restructurate (foste suprafeţe industriale sau feroviare, Kaufland, Cubic, Piaţa nr.1 sau Piaţa Romană etc) vor rezerva prin regulament suprafeţe importante pentru plantări şi amenajări verzi. Sistemul de dezvoltare teritorială polinucleic propus (trup principal + clustere) va fi interconectat printr-o reţea de trasee înverzite care facilitează şi încurajează circulaţia pietonală şi velo, nu numai pentru acces dar chiar şi în sensul de agrement. Astfel, Satu Mare poate fi unul din pionierii oraşelor din România care implementează sistemul „drumurilor verzi” (www.greenways.ro).

3.3.2. Extinderea zonelor verzi protejate Peisajul antropic non-decorativ, dar având valoare ecologică, culturală , structural - urbanistică şi economică va fi inclus pe lista zonelor protejate (Grădinile Bercu Mare, culoarul Someşului, albia majoră a canalului Homorod, malurile lacurilor etc). Noul PUG va identifica şi proteja suprafeţe intraurbane vacante pentru viitoare dezvoltări verzi, prevenind ocuparea lor prematură cu construcţii sau blocarea accesibilităţii lor prin măsuri de moment. 3.3.3. Grădini de agrement privat Colonia de grădini Bercu Mare şi cea din dreptul străzii Diana sunt nu numai structuri urbane verzi de excepţie şi un suporturi pentru existenţa unui anumit tip de comunitate. Acest tip de lotizări, cu o îndelungată tradiţie în vestul şi centrul continentului, oferă un model uşor de aplicat pentru alte zone din Satu Mare şi pentru oraşe din România în general. Lotizând suprafeţe vacante şi atribuindu-le, chiar şi temporar, locuitorilor oraşului pentru amenajarea de mici grădini, se poate compensa deficitul semnificativ de spaţii verzi din marile cartiere de locuire colectivă. Astfel de măsuri au avantajul suplimentar al responsabilizării cetăţenilor asupra spaţiilor deschise din cartiere şi de la marginea lor, spaţii în general neglijate şi aflate în stare de degradare. Planul Urbanistic General va include un astfel de tip de utilizare ca posibilitate de reutilizare a suprafeţelor reziduale frecvent întâlnite în oraş. În acelaşi timp, va identifica posibile areale de implementare a acestui tip de utilizare şi va include prevederi corespunzătoare la nivelul UTR-urilor.

Caiet de sarcini – P.U.G. Satu Mare

19

3.3.4. Conven ţia European ă asupra Peisajului Convenţia Europeană asupra Peisajului a fost promovată de către Congresul Puterilor Regionale şi Locale al Consiliului Europei, iar România se numără, din octombrie 2002, printre semnatarii acestui document. Convenţia pune bazele unei abordări de ansamblu a teritoriului European, în scopul de a obţine o formă durabilă de dezvoltare, bazată pe echilibrul între criterii sociale, economice şi ecologice. Noutatea acestei abordări vine din înţelegerea peisajului ca totalitate a teritoriului şi nu numai ca set de puncte sau areale valoroase în mod excepţional şi conservate ca atare. Peisajul devine astfel un instrument de planificare şi control al dezvoltării spaţiale, tocmai pentru că, în sensul său extins, el conţine totalitatea aspectelor ce ţin de dezvoltarea spaţială. Pe fondul unei lărgiri a accepţiunii termenului de peisaj, un studiu de specialitate va identifica unităţile de peisaj din oraş sau din jurul oraşului asupra căreia se poate aplica Convenţia. Conservarea, promovarea şi cultivarea calităţilor peisagere ale oraşului Satu Mare şi ale împrejurimilor este esenţială pentru conturarea şi menţinerea unui profil convingător pentru locaţii rezidenţiale, turistice şi de afaceri, cu atât mai mult cu cît strategia urmăreşte imaginea unui oraş verde. În contextul concurenţei intraurbane şi transfrontaliere crescânde (Baia Mare, Nyiregyhaza) Satu Mare este pus în faţa unei opţiuni urgente: stabilirea unei identităţi, a unui brand urban, care să-i asigure competitivitatea pe piaţa de locaţii. Peisajul tipic zonei (câmpie, lunca Someşului şi râul, Pădurea Mare şi Pădurea Noroieni) şi pătrunderile frecvente ale acestuia în interiorul oraşului, sub forma străzilor înverzite, a lacurilor şi a grădinilor private poate oferi punctul de plecare al consolidării unui profil urban. Simpla prezenţă a naturii în oraş nu este suficientă. Evaluarea potenţialului dat de peisaj (natural şi antropic) în dezvoltarea oraşului, trasarea unor politici mai bune de gestiune şi de valorificare a resursei peisaj şi a regiunii face necesar un studiu de specialitate pe criterii multidisciplinare. (vezi şi Aplicarea Convenţiei Europene a Peisajului în documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului, Urbanproiect, 2003)

3.3.5. Ecologizarea zonelor poluate sau degradate Rampa de colectare a deşeurilor constituie astăzi o sursă gravă de poluare a solului, a aerului şi a pînzei freatice. Sistemul de depozitare nu corespunde normelor de protecţie a mediului. Poziţia ei, imediat învecinată unor gospodării locuite, contravine atît legislaţiei în vigoare, cît şi prezentului Regulament Local de Urbanism. Relocarea acestei funcţiuni şi ecologizarea întregii suprafeţe trebuie să devină un obiectiv de maximă stringenţă a administraţiei locale şi judeţene. Identificarea şi pregătirea noii locaţii face obiectul colaborării cu Consiliul Judeţean şi devine un punct de corelare a PUG cu PATJ. Colectarea şi depozitarea deşeurilor este unul dintre primii paşi a unei administrări coordonate a zonei periurbane şi deschide drumul către structurarea zonei metropolitane. Un alt pas important în modernizarea procesării deşeurilor este iniţierea unui sistem de triere, care porneşte din faza de precolectare la surse şi are ca punct terminus instalaţii de prelucrare în vederea refolosirii parţiale sau totale. Lacurile aflate în intravilan – Cubic şi Pescăruş – oferă posibilitatea dezvoltării unor parcuri de agrement în interiorul cartierelor de locuinţe, în combinaţie cu noi ansambluri rezidenţiale, dotări şi spaţii publice. Pentru aceasta, albia şi malurile necesită operaţiuni de reecologizare, plantare şi amenajare.

Caiet de sarcini – P.U.G. Satu Mare

20

Un prim pas în această direcţie este restricţionarea activităţilor poluante sau inadecvate amplasate în apropierea lacurilor, în special în cazul Cubic (industrie, ateliere mecanice, depozite ilegale de deşeuri, cimitire). Identificarea arealelor naturale afectate, precum şi a măsurilor necesare pentru remedierea lor face necesar un studiu de fundamentare specializat. 3.4 TRAFIC Schema după care este organizată reţeaua principală de trafic în prezent este una de tip radial, cu 4 direcţii principale (DN19A- spre Petea, Ungaria; DN19A – spre Cluj-Napoca; DN19 – spre Oradea, Carei; DN19 – spre Baia Mare). Analiza efectuată în cadrul studiului de fundamentare PUG scoate în evidenţă următoarele disfuncţionalităţi: Numărul redus de traversări ale Someşului şi ale căii ferate, precum şi organizarea şi starea necorespunzătoare, le accentuează acestora caracterul de barieră. Raportul inadecvat între gradul de încărcare şi profilul transversal duce la suprasolicitare sau la subutilizare (stradă de importanţă redusă, fără trafic de tranzit dar cu profil supradimensionat). Întreruperea unor legături importante pentru reţeaua de trafic şi devierea traficului duce la suprasolicitarea unor legături şi intersecţii. Prezenţa traficului greu în zone rezidenţiale sau zone de agrement are efecte poluante (noxe, zgomot) şi constituie un factor de risc pentru pietoni. Traseul sinuos, cu unghiuri necorespunzătoare şi suprapunerea traficului autoturismelor, a vehicolelor grele şi a transportului în comun creează blocaje şi suprasolicitări. Traversarea la nivel, inadecvată a liniilor de cale ferată duce la pericole de accidente şi incomodarea desfăşurării traficului. Nivelul scăzut de modernizare al spaţiilor stradale afectează calitatea funcţională şi de imagine a unor zone întinse ale oraşului. Obiectivele de principiu ale modernizării reţelei de trafic sunt: eficientizarea circulaţiei urbane în concordanţă cu creşterea valorilor de trafic, cu reorientarea unor relaţii origine-destinaţie şi cu dezvoltarea în perspectivă a oraşului, degrevarea oraşului de traficul de tranzit, stimularea deplasărilor pietonale şi velo, descurajarea folosirii cotidiene (în deplasările de rutină) a automobilului personal. Măsurile prevăzute în PUG vor avea în vedere studiile de specialitate existente. Un criteriu important care condiţionează schema de circulaţie este realizarea în viitorul apropiat a drumului expres Nyiregyhaza – Baia Mare şi a centurii ocolitoare a oraşului. Studiul de traseu pentru drumul expres, efectuat de firma Search, firmă care pregăteşte în prezent un studiu de fezabilitate, indică ca avantajoasă varianta aflată la nord de oraş şi de Someş. Un argument însemnat în favoarea traseului nordic este dat de încărcările de trafic semnificativ mai mari faţă de alternativa sudică, încărcări rezultate din colectarea relaţiilor Halmeu şi Negreşti-Oaş. Un studiu de trafic detaliat, efectuat la scara întregului oraş, va sta la baza măsurilor de modernizare a reţelei de circulaţie în cadrul PUG.

3.5 MEDIATIZAREA POLITICILOR URBANE, INI ŢIEREA UNUI SISTEM DE PLANIFICARE PARTICIPATIV

Etapele de elaborare ale PUG vor fi supuse dezbaterii publice. Expunerea periodică a planşelor în spaţii publice şi mediatizarea temelor conţinute în PUG va asigura informarea populaţiei şi va colecta reacţiile publicului spre a le integra proiectului. Planşele de urbanism vor fi însoţite în acest scop de material grafic şi texte explicative, de imagini şi simulări care să faciliteze comunicarea unui conţinut cu caracter tehnic către publicul larg.

Caiet de sarcini – P.U.G. Satu Mare

21

Implicarea cetăţenilor în procesul de planificare urbană este esenţială pentru conturarea unei viziuni comune asupra viitorului oraşului. Schimbul de informaţii, idei şi dorinţe între proiectanţi, administraţie şi public asigură nu numai acceptabilitatea planului urbanistic dar şi o platformă ulterioară pentru implementarea cu succes a măsurilor vizate. De asemenea, organizarea periodică de mese rotunde pe teme de planificare urbană este un instrument necesar pentru susţinerea dialogului între factorii urbani şi pentru medierea diferitelor interese (reprezentanţi ai societăţii civile, administraţie, regii autonome, investitori, instituţii locale şi regionale şi proiectanţi). Concluziile studiilor de fundamentare şi rezultatele principalelor faze de elaborare a PUG vor fi prezentate şi dezbătute public. Publicarea şi distribuirea unor materiale informative care sintetizează concluziile PUG la finalizarea sa consolidează conştiinţa publică asupra evoluţiei oraşului şi este un pas spre o dezvoltare urbană de tip participativ.

4. STRUCTURA PUG

4.1 STUDII DE FUNDAMENTARE 4.1.1.Actualizarea suportului topo Materialul topografic disponibil la această dată reflectă, în cel mai avansat caz, situaţia din 1993. Măsurătorile actualizate se vor face pe suport digital. Cu această ocazie se va clarifica parcursul exact al limitei intravilan. Demersul va fi însoţit de aducerea la zi a evidenţei cadastrale asupra suprafeţelor din intravilan (regimul juridic). 4.1.2. Studiu de mediu înconjur ător şi de peisaj – la nivelul teritoriului administrativ şi a arealelor de influen ţă Studiul va sta la baza implementării Convenţiei Europene asupra Peisajului. Studiul va include ecosistemul albiei majore a Someşului propunînd măsuri de renaturalizare sau ecologizare acolo unde este cazul. Se vor evidenţia zone afectate de poluare şi propune seturi de măsuri pentru ecologizarea lor. (rampa de deşeuri, lacul Cubic, foste suprafeţe industriale cu infiltraţii etc) Studiu hidrologic – exploatarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane ca importantă resursă ecologică, ambientală şi economică a oraşului. Se vor lua în considerare posibilităţi de amenajare a albiei Someşului pentru utilizări de agrement (sporturi nautice, navigaţie de agrement, plaje şi scăldat, pescuit etc) şi de reabilitare a lacului Cubic. 4.1.3. Studiu sociologic Scopul studiului sociologic este analiza tendinţelor şi a direcţiilor de evoluţie a factorilor demografici, educaţionali, profesionali etc. Elemente conexe ale studiului clarifică la situaţia spaţiilor locative (deficite, calitate, opţiuni, piaţă) şi a echipamentelor publice, cu atât mai mult cu cât principala vocaţie a oraşului este dată calităţile sale rezidenţiale. Studiul va evalua, de asemenea, opţiunile şi necesităţile cetăţenilor referitoare la dezvoltarea oraşului. 4.1.4. Studiu economic Studiul economic va evalua tendinţele de evoluţie a diferitelor ramuri economice, va indica oportunităţi şi direcţii de urmat, permiţând astfel o planificare spaţială în cunoştinţă de cauză. Selectarea avantajoasă a investiţiilor şi direcţionarea acestora spre locaţii adecvate, reciclarea suprafeţelor utilizate ineficient, rezervarea unor suprafeţe pentru investiţii strategice viitoare, încurajarea anumitor grupuri de activităţi sau, dimpotrivă, reducerea lor vor avea la bază date economice şi interpretarea lor în cadrul studiului de fundamentare. Accentul cade pe zonele şi platformele industriale. La ora actuală nu există o evidenţă statistică a siturilor dezafectate, disponibile unei reintegrări în circuitul economic. Un prim pas ar trebui să ofere un tablou al intensităţii şi eficienţei utilizării suprafeţelor. Actualizarea unei baze de date privind statutul juridic al suprafeţelor şi tipurile de activităţi economice, inventarierea riguroasă a suprafeţelor vacante şi a echipamentelor aferente oferă baza unor politici de reorganizare şi eficientizare a acestor areale. Concluziile analizei vor fi

Caiet de sarcini – P.U.G. Satu Mare

22

corelate cu necesarul de infrastructură pentru sectorul de IMM-uri, ca şi pentru domeniul serviciilor şi chiar al pieţei locuinţelor. În acest fel oraşul iese în întâmpinarea viitoarelor investiţii cu oferte locaţionale de calitate, situate intraurban şi previne extinderi costisitoare în cadrul natural. Studiu al circula ţiei urbane Studiul va asigura baza măsurilor de modernizare şi extindere a reţelei stradale urbane. Culegerea şi prelucrarea informaţiilor specifice circulaţiei urbane a situaţiei infrastructurii de trafic şi a nivelului actual de încărcare vor preceda soluţiile recomandate şi integrate în Planul Urbanistic General. Principalele puncte ce vor fi abordate în cadrul studiului de circulaţie urbană vor fi: - Încadrarea si clasificarea retelei stradale; - Studiu de circulaţie, analiza si prognoza traficului; - Expertiza pentru determinarea stării tehnice a reţelei stradale si de stabilire a lucrărilor de reabilitare; - Transportul public de călători; - Proiectarea si implementarea Bazei de Date Tehnice Stradale – B.D.T.S. 4.1.6. Studiu morfologic Studiul va evidenţia şi inventaria elementele valoroase urbanistic, arhitectural şi arheologic, la nivelul întregului oraş. Structurat sub forma unei baze de date active şi deschise, studiul va urma să fundamenteze delimitarea precisă a ariilor urbane protejate (prin RLU sau alte forme de regulament) şi a obiectelor cu statut special (monumente, situri arheologice). De asemea studiul va recomanda areale pentru se vor executa Planuri Urbanistice Zonale, cu includerea măsurilor specifice arealelor valoroase (protecţie, renovare, restaurare etc) Prin intermediul studiului morfologic, aspecte privitoare la evoluţia istorică a structurii urbane, elemente fondatoare ale tradiţiei urbane sătmărene (tipologii, configuraţii de spaţii publice, locuri cu semnificaţie istorică sau culturală pentru comunitatea locală) vor putea fi integrate conceptelor de dezvoltare viitoare a oraşului. Studiul va furniza date şi parametri necesari elaborării capitolelor referitoare la protejarea fondului construit valoros în cadrul regulamentului local de urbanism (POT şi CUT caracteristici diferitelor areale, elemente morfologice specifice, materiale predominante etc). De asemenea studiul va face recomandări şi propuneri pentru lărgirea fondului protejat prin imobile sau areale noi. 4.1. PUG PROPRIU-ZIS + REGULAMENT LOCAL DE URBANISM Documentaţia PUG va fi însoţită de Regulamentul Local de Urbanism, care va fi redactat în aşa fel încât să cuprindă pentru fiecare unitate teritorială de referinţă toate reglementările prevăzute de lege şi de PUG nou elaborat. Scopul PUG Satu Mare este ca acesta să cuprindă seturi de reglementări bazate pe analize atente a direcţiilor de dezvoltare, în principal industrială, servicii şi locuinţe, zone protejate, care să nu mai fie nevoie a se modifica continuu prin planuri urbanistice zonale. Acestora trebuie să le revină rolul principal stabilit de lege şi anume acela de detaliere a prevederilor PUG pe zone aferente unei unităţi teritoriale de referinţă – de preferat - sau oricum pentru zone semnificative ale teritoriului. Planul Urbanistic General va conţine piese scrise şi desenate structurate in concordanta cu Ghidul privind elaborarea regulamentelor locale de urbanism aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000, indicativ GM-007-2000, Ghidul privind metodologia de elaborare si continutul – cadru al P.U.G.-urilor, indicativ GP 038/99, aprobat cu Ordinul MLPAT 13/N/1999. In cazul modificarii legislatiei pe durata executarii lucrarii, aceasta se v-a adapta n oii legislatii.

Caiet de sarcini – P.U.G. Satu Mare

23

ETAPIZARE ETAPA 1 1.1. Actualizarea suportului topo 1.2. Studiu de mediu înconjurător şi de peisaj – la nivelul teritoriului

administrativ şi a arealelor de influenţă 1.3. Studiu sociologic 1.4. Studiu economic

1.5. Studiu al circulaţiei urbane 1.6. Studiu morfologic

ETAPA 2 PUG PROPRIU-ZIS + REGULAMENT LOCAL DE URBANISM ETAPA 3 Predarea documentaţiei propriuzise „PUG SATU MARE” în urma

introducerii eventualelor observaţii rezultate din avizul Consiliului Local şi a Instituţiilor descentralizate ale statului.

ETAPA 4 Predare documentaţiei propriuzise finală „PUG SATU MARE” în urma

introducerii observaţiilor rezultate din dezbaterile publice şi din avizele Instituţiilor Centrale ale Statului.

OBSERVAŢII

Proiectantul este obligat sa întocmească documentaţiile tehnice şi să obţină obţină avizele necesare aprobării PUG + RLU. Proiectantul va introduce în cadrul sumei din contr act, f ără a mai cere supliment ări în documenta ţie, toate modific ările cerute prin avize înainte de emiterea hot ărârii de aprobare a Consiliului Local a documentatiei PUG. In mod obligatoriu documentatia P.U.G. se va preda sub forma scrisă (piese scrise si piese desenate) în 3 exemplare. In format electronic piesele scrise vor fi sub forma de document iar piesele desenate vor fi vectorizate. Elementele distincte vor fi pe layere separate.

Caiet de sarcini – P.U.G. Satu Mare

24

Condi ţii de participare urbanistice

• Drept de semnătură R.U.R., conform HG 1519/2004 • Să aibă experienţă în domeniul planurilor de amenajare a teritoriului interorăşenesc,

a teritoriului periurban de tip „D” şi în domeniul planurilor urbanistice generale de tip „C” .

• Obligativitatea prezentarii a cel putin trei recomandari din partea unor beneficiari/clienti pentru care s-a executat o lucrare similara, de cel putin aceeasi anvergura la nivel de municipiu.

Se pun la dispozi ţia elaboratorului urm ătoarele documente de c ătre beneficiar:

• Planul cadastral actual al teritoriului administrativ al municipiul Satu Mare şi ortofotoplanurile aferente din 2005, pe suport magnetic

• Planul teritoriului administrativ al judeţului Satu Mare pe suport electronic • PATJ Satu Mare • PUG municipiul Satu Mare şi R.L.U. aferent pe suport electronic • Toate PUZ-urile şi PUD-urile aprobate de Consiliul Local al Municiliului Satu Mare

după intrarea în vigoare a PUG-ului existent • Studile de fezabilitate aprobate sau in curs de aprobare • Studiul de fundamentare pentru elaborarea P.U.G.

Caiet de sarcini – P.U.G. Satu Mare

25

Legislaţie conexă

- Constituţia României - Codul Civil - Legea nr. 350/2001 – privind amenajarea teritoriului şi urbanismul - Legea nr. 422/2001 – privind protecţia monumentelor istorice - Legea nr. 215/2001 – privind administraţia publică locală - Legea nr. 54/1998 – privind circulaţia juridică a terenurilor - Legea nr. 33/1994 – privind expropierea pentru cauză de utilitate publică - Legea nr. 50/1991 – privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată - Legea nr. 18/1991 republicată 1998 – privind Fondul funciar - Legea nr. 69/1991 republicată 1996 – privind Administraţia publică locală - Legea nr. 82/1998 – legea drumurilor - Legea nr. 33/1991 – privind exproprierea pt. Cauză de utilitate publică - Legea nr. 10/1995 – privind calitatea în construcţii - Legea nr. 137/1995 republicată 2000 – privind protecţia mediului - Legea nr. 7/1996 – privind cadastrul şi publicitatea imobiliară - Legea nr. 84/1996 – privind îmbunătăţirile funciare - Legea nr. 41/1995 – privind protejarea patrimoniului cultural naţional - Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 – privind protecţia patrimoniului arheologic - Legea nr. 56/1992 – privind frontiera de stat - Legea nr. 26/1996 – Codul Silvic - Legea nr. 107/1996 – Legea Apelor - Legea nr. 106/1996 – privind protecţia civilă - Legea nr. 213/1998 – privind proprietatea publică - Legea nr. 219/1998 – privind regimul juridic al concesiunilor - Legea nr. 114/1996 – legea locuinţei - Legea nr. 71/1996 – de aprobare a PATN – secţiunea I – căi de comunicaţie - Legea nr. 171/1997 – de aprobare a PATN – secţiunea II – ape - Legea nr. 5/2000 – de aprobare a PATN – secţiunea III – zone protejate - Legea nr. 124/1995 – privind apărarea împotriva dezastrelor - Ordonanţa de urgenţă nr. 78/2000 – privind regimul deşeurilor - Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 – privind protecţia mediului - Ordonanţa nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes

naţional - OGR nr. 24/1997 pentru modificarea şi completarea OG nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional - HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, republicată - HGR nr. 855/2001 privind modificarea HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism - HGR nr. 59/1999 pentru modificarea art.2 din HGR nr.525/1996 - HGR 101/1997 – privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară - HGR 571/1997 – privind avizarea şi autorizarea PSI - Ord. Min. Sănătăţii nr. 331/1999 – privind avizarea şi autorizarea sanitară a obiectivelor cu impact asupra sănătăţii publice - Ord. Min. Sănătăţii nr. 536/1997 – privind normele de igienă - Ord. M.A.P.P.M. nr. 125/1996 – privind activităţile cu impact la mediu - Ord. M.Ap.N. nr. 46 şi 109/1997 – privind adăposturile de apărare civilă - Normativul P 118/1999 – privind protecţia la foc a construcţiilor - Ordin nr. 1184/2000 pentru aprobarea reglementarii „Ghid privind elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra

mediului ca parte integrantă a planurilor de urbanism” - Ordin nr. 1430/2005 al ministrului lucrărilor publice, transportului şi locuinţei pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii nr.50/1991

Ghiduri Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al Planului Urbanistic General GP038/99

Urbanproiect Bucureşti – Aplicarea Convenţiei Europene a Peisajului în documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului, 2003 Urbanproiect Bucureşti – Valorificarea fostelor clădiri şi incinte industriale, Colecţia Politici urbane, Bucureşti, 2003

Acte şi convenţii internationale Principii directoare ale dezvoltării durabile a teritoriului european – Hanovra, 2000

Agenda 21, Rio de Janeiro, 1992 şi Al cincelea Program pentru mediu (1993) Carta Aalborg (Charter of European Cities& Towns Towards Sustainability), Aalborg, Danemarca, 1994 Planul de acţiune de la Lisabona, pentru aplicarea Cartei Aalborg şi a Agendei 21 Raportul “Oraşe Europene Sustenabile” (European Sustainable Cities, Bruselles, 1996)

Declaraţia de la Bremen, 1997, care stabileşte principiile parteneriatelor public-privat privind dezvoltarea durabilă a oraşelor Green Paper – Enviromental issues, European Commision, 2000 Carta Europeană a Moştenirii Arhitecturale (Charter of the Architectural Heritage), consiliul Europei, 1975

ARHITECT SEF, ing. Veronica Pop