Caiet de practica : Procesul de aschiere (gaurirea si alezarea)

7/28/2019 Caiet de practica : Procesul de aschiere (gaurirea si alezarea)

1/40

NSSM 1

Norme specifice de securitate a muncii pentruprelucrarea metalelor prin aschiere

1. PREVEDERI GENERALEContinut.ScopArt. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea metalelor prin aschiere

cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii depreluare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate electric,hidraulic,pneumatic sauelectropneumatic,pe masini si dispozitive manuale actionate electric sau pneumatic si pentru preluarimanuale.(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor

periculosii existenti in sistemul existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component alacestuia( executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca).

Domeniu de aplicareArt. 2. - Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista activitatea de

preluare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si demodul de organizare a acestora.

Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile NormelorGenerale de Securitate a Muncii.(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de preluarea metalelor prin

aschiere,desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor prezentate in anexa 1.Revizuirea normelorArt. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cite ori este

necesar,ca urmare, a modificarilor de natura legislativa,tehnica etc., survenite la nivel national sauproceselor demunca.

2. NORME PENTRU PRELUAREA METALELOR PRIN

ASCHIERE2.1. Repartizarea sarcinilor de munca la preluarea metalelor prin aschiere

Realizarea sarcinii de muncaArt. 5. - (1) Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor calificati si instruitispecial pentru acest scop.(2) Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada detimp de 1-3 luni, in functie de complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra singurinumai dupa ce conducatorul locului de munca il va testa practic si teoretic asupra cunoasteriinormelor si exploatarii corecte a utilajului.

Art. 6. - Se interzice lucrul la masini-unelte fara ca lucratorii sa posede documentatianecesara ( desene,fise tehnologice , planuri de operatii , schema de ungere si instructiuni speciale desecuritate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnica a masinii-unelte) cu exceptia lucruluidupa piese model.

Art. 7. - Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului.


2/40

Art. 8. - Ridicarea , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriile,sculelor si pieselor de pe masini-unelte, care depasesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicatadecvate, tinindu-secont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic.De la caz la caz, in functie defrecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotarii cu mijloace ajutatoare de ridicat si

transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg.Deservirea masinilor-unelteArt. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de

comanda(pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor deprotectie si a gratarelor din lemn.

Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);

b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar,

precum si integritatea invelisurilor exterioare ;d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.

Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii lamasini sauinstalatii electrice.

Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si sculaindepartata din piesa in urmatoarele cazuri :a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina nu estedotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii:

b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la aceastatransmisie.

Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masinii-unealta,agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;

b) la orice intrerupere a curentului electric ;c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.

Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat sise va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate decause tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.

Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sacurete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toatedefectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preiamasina.

Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorulmaturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzicesuflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificaritehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.

Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora estestanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel

putin o data pe pe schimb.


3/40

Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vorimpiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele

prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare,

evitandu-se petele de ulei. (2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu

rumegus.Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile

( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat lacuratare masinii.

2.2. .Prelucrarea metalelor prin strunjireFixarea si demontarea sculelorArt. 21. - (1) Fixarea cutitelor de strung in suport se face astfel incat inaltimea cutitului sa

corespunda procesului de aschiere. (2) Partea din cutit care iese din suport nu va depasi de 1,5 oriinaltimea corpului cutitului pentru strunjirea normala. (3) Fixarea cutitului in suport se va face toatesuruburile din dispozitivul portscula.

Art. 22. - La montarea si demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe strung, sevor folosi dispozitive de sustinere si deplasare.

Fixarea si demontarea pieselorArt. 23. - (1) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine in universal sau intre varfuri si perfect

centrate, pentru a nu fi smulse. (2) La fixarea pieselor si scoaterea pieselor din universal,se vorutiliza chei corespunzatoare, fara prelungitoare din teava sau alte parghii.

Art. 24. - La fixarea pieselor in universul strungului, se va repeta conditia L < 3d, unde L si dreprezinta lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.

Art. 25. - La prelucrarea pieselor lungi, pentru sustinerea lor se vor utiliza linete.Art. 26. - La fixarea piesei intre varfuri se va fixa rigid papusa iar pinola se va bloca in

pozitia de strangere.

Art. 27. - Slabirea piesei din pinola papusii mobile se va efectua numai dupa oprirestulrungului.Art. 28. - Inainte de inceperea lucrului, lucratorul se va verifica starea fizica a fiecarui bac de

strangere.Daca bacurile sunt uzate (sterse) , au joc, prezinta deformatii sau fisuri, universalul sauplatoul vor fi inlocuite.

Art. 29. - Inainte de inceperea lucrului, lucratorul va verifica daca modul in care este ascutitcutitul si daca profilul acestuia corespund preluarii pe care trebuie sa o execute, precum simaterialului din care este confectionata piesa. Se vor folosi cutite de strung cu prag special pentrusfaramarea aschiei continue.

Art. 30. - La cutitele de strung prevazute cu placute din carburi metalice se vor controla cuatentie fixarea placutei pe cutit si starea acestuia.Nu se permite folosirea cutitelor la care placutele

prezinta fisuri, arcuiri sau deformtii. Cutitele cu placute din carburi metalice sau ceramice vor fiferite de socuri mecanice.

Pornirea si exploatarea strunguluiArt. 31. - (1) Angajarea cutitului in material va fi facuta lin, dupa punerea in miscare a piesei

de prelucrat..In caz contrar , exista pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cutitului. (2)La sfirsitul prelucrarii se va indeparta mai intai cutitul si apoi se va opri masina.

Art. 32. - La prelucrarea intre varfuri se vor folosi numai antrenoare( inimi de antrenare ) detip protejat sau saibe de antrenare protejate.

Art. 33. - La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strangerea , respectiv desfacereabucsei se vor face numai dupa oprirea completa a masinii.

Art. 34. - (1) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel in timpul cat acesta esteconectat la reteaua de alimentare. (2) se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou daca utilajul


4/40

este conectat la reteaua electrica de alimentare. Art. 35. - Pe strungurileautomate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la ambele capete.

2.3. Prelucrarea metalelor prin frezareFixarea sculeiArt. 36. - Inainte de fixarea frezei se va verifica scutirea acesteia, daca aceasta corespunde

materialului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii.Art. 37. - Montarea si demontarea frezei se vor face cu mainile protejate.Art. 38. - Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel incat

dintii frezei sa nu poata prinde mainile sau imbracamintea lucratorului in timpul lucrului.Fixarea pieselor

Art. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale defixare sau in menghina. (2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.

Art. 40. - La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafeteprelucrate, se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem si strangere zimtate.

Art. 41. - In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fixate pe

masa masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare.Pornirea si exploatarea frezelorArt. 42. - (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa pornirea frezei.

(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri freza.Art. 43. - In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se gaseasca

scule sau piese nefixate.Art. 44. - In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de la retea.Art. 45. - Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii , precum si a calitatii

suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii.

2.4. . Prelucrarea metalelor prin rabotare, mortezare si brosare

Art. 46. - Inainte de fixarea cutitului in suport, se vor verifica ascutirea si profilul cutitului,precum si daca acesta corespunde materialului care se lucreaza si regimului de lucru indicat in planulde operatii.

Art. 47. - (1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite in acest scop.(2) Este interzis a manevra brosa cu mana libera.

Fixarea pieselorArt. 48. - Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau cu ajutorul

dispozitivelor de fixare.

Pornirea si exploatarea masiniiArt. 49. - Inaintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va controla sanu ramana hei sau piese nefixate pe masa masinii.

Art. 50. - Inaintea inceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupa pornireaacestora, se vor executa cateva curse de mars in gol pentru verificarea functionarii.

Art. 51. - In timpul functionarii masinii de rabotat, este interzisa folosirea spatiului dintreghidajele rabotezei pentru pastrarea sculelor sau a altor materiale.

Art. 52. - In cazul prelucrarii prin rabotarea unei piese ale carei dimensiuni depasesc masamobila a rabotezei, pe toata durata lucrului se va ingradi zona respectiva.

Art. 53. - Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire asculei. Brosele nu se vor raci cu bumbac sau carpe ude.

2.5. Prelucrarea metalelor prin gaurire, alezare si honuire


5/40

Fixarea si demontarea sculelorArt. 54. - Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strange si desface numai

cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii.Art. 55. - Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat.Art. 56. - Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul unei

scule speciale.Art. 57. - Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor masinilor.Art. 58. - Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.Art. 59. - Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate

sau care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc.Art. 60. - Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.Art. 61. - Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale.Art. 62. - Cursa sculei va fi astfel reglata incat aceasta sa se poata retrage cat mai mult la

fixarea sau desprinderea piesei.

Fixarea pieselorArt. 63. - Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.Art. 64. - Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai dupa

ce scula s-a oprit complet.Art. 65. - Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu ajutorul

unor dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei.

Pornirea si exploatarea masinii.Art. 66. - Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care

se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.Art. 67. - La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizate

sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mareatentie, pentru a evita spargerea placilor de honuire.Art. 68. - In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului portmandrina.

Masina de gaurit portativeArt. 69. - Masinile de gaurit portative se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de pe masa.Art. 70. - Masinile de gaurit portative se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai dupa

oprirea burghiului.

2.6. Preluarea metalelor prin rectificare si polizare

Fixarea sculelorArt. 71. - Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat, de

forma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta, de tipul si starea,masinii de felul operatiei de prelucrare.

Art. 72. - Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane bine instruite siautorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii.

Art. 73. - La montarea corpului abraziv pe masina, se va verifica marcajul si aspectulsuprafetei corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet, conform standardelor in vigoare sauconform documentatiei tehnice de produs.

Art. 74. - Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfecta a acestuia in raport cu axade rotatie.


6/40

Art. 75. - (1) Corpurile abrazive cu alezaj mic ( diametrul alezajului cu minim 12 mm maimare decat diametrul arborelui ) se fixeaza cu flanse fara butuc. (2) Corpurile abrazive cu diametrulexterior mai mare de 350 mm se fixeaza cu flanse cu butuc.

Art. 76. - Flansa fixa 9 de sprijin ) va fi solidarizata cu arborele printr-un mijloc de fixare;flansa mobile ( de strangere ) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind cel indicat in STAS

9092/1-1983.Art. 77. - Corpul abraziv va intra liber ( nefortat ) pe arbore, in cazul flanselor fara butuc,

respectiv pe flansa fixa si pe cea mobila, in cazul flanselor cu butuc, abaterile limita fiind celeindicate in STAS 9092/1-83.

Art. 78. - Momentul de stringere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic,precum si numarul suruburilor, diametrul si momentul lor de strigere, la flansele cu butuc, sunt celeindicate in STAS 6177/1-87 si STAS 9092/1-83.

Art. 79. - (1) Daca jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limita inferiora,gaura va fi largita cu mare atentie, pentru a nu se produce fisuri. Operatia va fi executata pe o masinacare sa permita prinderea centrica a corpului abraziv si cu ajutorul unei scule adecvate (diamant,carburi metalice). (2) Nu este admisa largirea gaurii prin spargere cu dalta. (3) Dupa largire, corpul

abraziv se controleaza la sunet si la rezistenta de rotire.Art. 80. - La montajul corpurilor abrazive, intre acestea si flansa se introduc garnituri din

carton preset ale cararor dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.Art. 81. - Inainte de montare, toate suprafetelwe in contact reciproc ale corpului abraziv,

garniturilor si flanselor vor fi bine curatate de orice corp strain cu ajutorul aspiratorului, aeruluicomprimat sau periei.

Art. 82. - (1) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se vor utiliza bucse de otel,pentru a compensa diferenta dintre diametru alezajului corpului abraziv si diametru arborelui. (2)Lungimea bucsei de otel nu va depasi grosimea corpului abraziv in zona alezajului.

Art. 83. - (1) Inainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau incepereafunctionarii in gol, ansamblul corp abraziv- flanse cu butuc se echilibreaza static si, unde este posibil,se echilibreaza dinamic. (2) Fixarea contragreutatilor de echilibrare va fi asigurata corespunzator. (3)Este interzisa echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafata acestora.

Art. 84. - Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este permisanumai pentru masini dotate cu acasta posibilitate.

Art. 85. - Atat persoana instruita sa monteze corpul abraziv cat si utilizatorul vor verifica,respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) inscrisa pe acesta sau pe eticheta defabricatie.

Art. 86. - Nu este permisa utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale caror tutatii sauviteze perifericenu sunt inscriptionate.

Art. 87. - Este interzisa utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, in cazul in care atrecut mai mult de un an de la fabricarea lor.Art. 88. - La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza

prin baterea lor pe circumferinta, cu ajutorul unui ciocan din lemn.Art. 89. - Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.Art. 90. - Corpurile abrazive cu tija vor fi astfel fixate incit lungimea libera a cozii sa nu

deoaseasca, pentru turatia respectiva, pe cea indicata de producator.Art. 91. - (1) Se interzice utilizarea dornului port-piatra dimensionat necorespunzator, ca

lungime si diametru in raport cu partea de prindere. (2) Se interzice folosirea dornului port-piatracare prezinta vibratii sau excentricitati (neechilibrat dinamic).

Pornirea si exploatarea masinilorde rectificat si polizat


7/40

Art. 92. - Masinile care utilizeaza corpuri abrazive nu se vor porni daca corpul abraziv este incontact cu piesa de prelucrat.

Art. 93. - (1) La prelucrarile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu piesa sausolicitarile prin soc. (2) Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv.

Art. 94. - La prelucrarile cu corpuri abrazive este interzisa marirea artificiala a presiunii pe

corpul abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajutatoare (parghii, greutati, etc.).Art. 95. - In timpul lucrului va fi evitata uzura neuniforma a corpului abraziv, procedandu-se

imediat la corectarea (diamantarea) sau inlocuirea celui uzat neuniform.Art. 96. - Nu este permisa prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazive atunci

cand masina nu a fost construita pentru astfel de prelucrari sau cand corpul abraziv nu este conceputpentru astfel de prelucrari.

Art. 97. - (1) Operatia de indreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorulsculelor special de indreptat (corectat). Coprectarea se va face cu multa emulsie de racire.(2) Dupa operatia de indreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat. (3) Se impune verificarea

periodica a echilibrarii pe timpul duratei de folosire a corpului abraziv.Art. 98. - (1) In cazul utilizarii procedeului de rectificare umeda, lichidul va spala corpul

abraziv pe intreaga suprafata de lucru si va ela timp pentru a evita stationarea corpului abraziv inlichid. (2) Sunt exceptate de la aceasta regula rectificarile executate pe masini special adaptate pentru

prelucrare in mediul umed.Art. 99. - Este interzisa utilizarea lichidelor de racire puternic bazice la racirea corpurilor

abrazive cu liant organic.Art. 100. - La rectificarea uscata a aliajelor de magneziu este interzisa utilizarea corpurilor

abrazive care au fost folosite in prealabil la prelucrarea metalelor feroase.Art. 101. - Este interzisa utilizarea imbinarilor metalice la curelelel masinilor de polizat la

care se prelucraza aliaje de magneziu.Art. 102. - Lagarele arborelui pe care se afla montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse

pentru evitarea supraincalzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv.Art. 103. - Turatia arborelui pe care se monteaza corpul abraziv va fi controlata periodic si in

mod obligatoriu, dupa fiecare reparatie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fi verificatsiregulatorul, tinindu-se evidenta acestor controale.

Art. 104. - Arborii, flansele si celelalte parti ale masinii pe care se monteaza corpurileabrazive vor ficontrolate periodic si mentinute la cotele prescrise.

Art. 105. - Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executata cu corpul abraziv instare de repaus.

Art. 106. - Este interzisa modificarea masinilor in scopul utilizarii unor viteze superioare delucru sau diametre superioare de corpuri abrazive.

Art. 107. - Corpul abraziv al carui diametru a fost micsorat datorita uzurii poate fi utilizat la

viteza periferica de lucru corespunzatoare corpului abraziv nou obtinut.Art. 108. - Corpurile abrazive utilizate partial, care se demonteaza si se depoziteaza invederea unei reutilizari, se supun acelorasi controale inainte de reutilizare, ca si corpurile abrazivenoi.

Art. 109. - Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii.Art. 110. - Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.Art. 111. - Toate corpurile abrazive, cu exceptia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la

sunet, conform prevederilor din STAS 6177/1-87, inainte de fiecare utilizare sau reutilizare.Art. 112. - Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucare mecanica vor fi incercate

inainte de a fi reutilizate conform prevederilor din STAS 6177/1-87.Art. 113. - Inainte de inceperea lucrului la fiecare montare pe masina, corpurile abrazive vor

fi incercate la rotirea in gol.


8/40

Polizarea manualaArt. 114. - (1) Polizorul manual nu se va lasa din mana la intreruperea lucrului decat dupa

oprirea completa a corpului abraziv. (2) Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv laintreruperea lucrului, polizoarele manuale se vor aseza in suporti special executati. Suportii orizontalinu vor fi folositi in stare uzata.

Art. 115. - Polizoarele manuale vor fi utilizate la operatiile de polizare exterioara numai dacacorpurile abrazive sunt protejate cu o carcasa de protectie corespunzatoare.

Art. 116. - Polizoarele manuale vor fi pornite numai daca corpul abraziv nu este in contact cuun corp care sa impiedice rotirea lui libera.

Art. 117. - La polizoarele manuale actionate pneumatic sau electric, nu va fi depasita turatiamaxima a corpului abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia, functie de natura pieseiabrazive si turatia maxima a polizorului.

Marcarea corpurilor abrasiveArt. 118. - Viteza periferica maxima de lucru a corpurilor abrasive este cea care se afla

inscriptionata pe suprafata, eticheta, garniture corpului abraziv sau este indicate de producator.Art. 119. - Este interzisa utilizarea corpurilor abrasive fara marcaj sau cu marcaj neclar, din

care nu se poate stabili cu precizie viteza periferica de lucru sau turatia de lucru.Art. 120. - Marcarea corpurilor abrasive este facute pe acestea sip e eticheta de control.

Marcajul pe eticheta de control va contine cel putin urmatoarele date:a) Marca de fabrica a unitatii producatoare;

b) Numarul standardului de forma si dimensiuni;c) Simbolul materialului abraziv;d) Granulatia;e) Gradul de duritate;f) Simbolul liantului;

g) Structura;h) Turatia maxima de lucru in rotatii pe minut;i) Viza controlului C.T.C.;

j) Data fabricatiei pentru corpurile abrasive cu liant magnezic.Art. 121. - Marcajul de pe corpurile abrasive cu diametrul exterior mai mare de 100 mm va

contine obligatoriu turatia maxima de lucru sau viteza periferica maxima de lucru.

Polizarea cu pila discArt. 122. - Lucratorii care executa operatii de ajustare a pieselor turnate din aliaje de

aliminiu, cu polizorul cu pila disc, vor fi instruiti si autorizati pentru aceasta activitate.Art. 123. - Inainte de inceperea lucrului, se controleaza starea tehnica a pilelor disc, suportii

de sprijin, carcasa de protectie si instalatia electrica de alimentare.Art. 124. - Suourtul de sprijin va fi astfel reglat, incat punctual superior de contact al piesei

cu corpul abraziv sa se gaseasca pe planul orizontal care trece prin centrul corpului abraziv sau maisus cu cel mult 10 mm, iar distanta dintre suport si pila disc sa nu depaseasca 3 mm.

Art. 125. - Dintii pilelor disc nu vor fi lipiti sau incarcati cu aluminiu.Art. 126. - (1) Pila disc va fi montata correct, astfel incat san u aiba joc radial.

(2) Dupa montarea, inainte de inceperea lucrului, polizorul va fi incercat prin functionare in gol laturatiede regim.

Art. 127. - Se interzice introducerea brusca a pieselor in pila disc.Art. 128. - Se interzice ajustarea la polizorul cu pila disc a pieselor turnate din alte materiale

decat aliajele de aluminiu.Art. 129. - Se interzice ajustarea pieselor fara ca acestea sa fie sprijinite pe support.


9/40

Slefuirea mecanicaArt. 130. - Fixarea, probarea si corectarea circumferintei saibelor de lustruire se supun

acelorasi reguli ca si corpurile abrasive.Art. 131. - (1) la exploatarea instalatiilor automate de slefuire sau lustruire, schimbarea

saibelor, periilor sau benzilor abrasive se va axecuta de catre personal instruit special si autorizat

intern in acest scop. (2) Orice interventie asupra elementelor mobile se va face numai dupa oprireaacestora.

2.7. . Prelucrarea metalelor prin aschiere printr-o succesiune de prelucrari

(masiniunelte

agregat si masini automate)Fixarea sculelorArt. 132. - Inainte de fixarea sculelor in port-scule se vor verifica unghiurile de ascutire,

profilul precum si daca acestea corespund materialului care se prelucreaza.Fixarea pieselor

Art. 133. - Piesele ce urmeaza a se prelucra se vor fixa rigid pe masa agregatului cu ajutoruldispozitivului de fixare.Exploatarea masinilor-unelte agregat si liniilor automateArt. 134. - Inainte de inceperea lucrului, masina-unelta agregat va fi reglata pentru regimul

de prelucrare prescris in documentatia tehnica.Art. 135. - La orice zgomot suspect in timpul functionarii agregatului, se va actiona butonul

"STOP".Art. 136. - Se interzice reglarea supapelor de siguranta peste limitele prescrise pentru a evita

deteriorarea unor elemente din instalatie.Art. 137. - Se interzice blocarea releelor de presiune.Art. 138. - In cazul aparitiei unor scurgeri de lichid la conducte sau racorduri, va fi oprita

masina agregat si remediata defectiunea.Art. 139. - Se interzice racirea sculelor cu bumbac sau carpe ude; racirea sculelor se face

numai cu instalatii speciale destinate acestui scop.Art. 140. - Este interzis accesul in spatiile de deplasare a port-sculelor automate.Art. 141. - Este interzis accesul in spatiile de deplasare a pieselor in timpul transportarii

acestora intre posturile de lucru sau punctele de depozitare.Art. 142. - In cazul in care sistemul de masini este prevazut cu mecanisme pentru schimbarea

pieselor la posturile de lucru, de tip roboti sau maini mecanice, este interzis accesul in zona demanevra a acestor mecanisme in perioada cat sunt in functiune.

Art. 143. - Curatirea de aschii se face de la distanta si numai cand linia automata este oprita.Art. 144. - Reparatiile si reglajele se vor executa numai de personal calificat si instruit pentru

aceste operatii, numai dupa deconectarea masinii de sub tensiune si inchiderea aerului de lainstalatiile pneumatice.

Art. 145. - Repararea instalatiilor pneumatice este permisa numai dupa inchiderea aerului dela retea si scoaterea de sub tensiune a liniei automate.

Art. 146. - Umplerea cu petrol a buteliilor de suflat si de uns tarozi se va face numai dupainchiderea aerului de la retea si descarcarea completa a presiunii din butelii.

Art. 147. - Este interzis a se aseza scula, instrumentela de masurare si control etc., peelementele liniei automate. Acestea se vor aseza pe rastele sau mese special amenajate.

Art. 148. - Este interzisa cu desavarsire apropierea de uneltele de lucru dupa cuplarea linieiautomate la retea.

Art. 149. - Operatorul principal este obligat sa avertizeze, prin intermediul dispozitiveloracustice si optice, cuplarea liniei automate la retea.


10/40

Art. 150. - Actionarea organelor de comanda se va face numai de la pupitrul de comanda.Art. 151. - Este interzisa traversarea liniei automate prin alte locuri decat pe culoarele

prevazute in acest scop.Art. 152. - Controlul pieselor intre operatii este permis numai dupa scoaterea liniei automate

de sub tensiune.

2.8. Debitarea materialelor prin taiere cu ferastraie

Fixarea sculelorArt. 153. - Fixarea discului taietor pe axul ferastraului circular se face cu doua flanse de

acelasi diametru.Art. 154. - Inaintea montarii discului taietor al ferastraielor circulare se vor curata cu grija

suprafetele de contact ale flanselor si discului.Art. 155. - (1) Diametru flanselor de fixare a discului taietor va fi de cel putin 1/3 din

diametru discului. (2) La viteze periferice ale discului taietor mai mari de 12 m/sec, diametruflanselor de stragere va fi egal cu 1 din diametrul discului.

Art. 156. - La montarea discului taietor se va realiza centrarea si echilibrarea corecta aacestuia.

Fixarea materialuluiArt. 157. - Asezarea materialului de debitat pe masa ferastraului circular se va face astfel

incat inaltimea de taiere sa fie cat mai redusa, adica numarul dintilor care taie concimitent sa fie catmai redus.

Art. 158. - La ferastraiele circulare prevazute cu dispozitive de fixare a piesei in planorizontal si vertical se vor utiliza concomitent ambele dispozitive.

Art. 159. - Fixarea materialului de debitat si sustinerea semifabricatelor debitate se vorrealiza astfel incat sa se evite caderea neprevazuta a acestora.

Art. 160. - Fixarea materialului la debitarea cu ferastraul alternativ se va face cu ajutorulmenghinei, iar capetele libere ale materialului de debitat vor fi sprijinite pe un suport cu role.Art. 161. - La asezarea si fixarea materialului pe masa masinii de debitat, precum si la

desprinderea si scoaterea materialului de pe masa, masina va fi oprita, iar rama cu panze va fi inpozitie ridicata si asigurata in aceasta pozitie.

Exploatarea masinilor de debitatArt. 162. - (1) La exploatarea masinilor de debitat se vor respecta intocmai indicatiile unitatii

constructoare privind dimensiunile si calitatea materialului care se debiteaza, precum si vitezeleperiferice admise. (2) Se vor respecta intocmai instructiunile de exploatare ale constructoruluimasinii si ale producatorului de discuri taietoare.

Art. 163. - Pe ferastraiele circulare obisnuite nu se vor debita materialele la care lungimeazonei de contact dintre piesa si discul taietor depaseste 50 mm.

Art. 164. - Se interzice utilizarea discurilor taietoare cu dinti tociti, adica avand muchiiletaietoare rotunjite, respectiv daca inaltimea dintilor este mai mica decat 70% din inaltimea dintilordiscului nou.

Art. 165. - (1) Discurile taietoare la care au aderat particule din materialul debitat pot fiutilizate daca este posibila curatirea lor si daca in procesul de taiere nu a avut loc o incalzireexcesiva. (2) Desprinderea materialui de pe discurile taietoare se face cu ajutorul unei scule cumuchii neascutite.

Art. 166. - Se interzice utilizarea discurilor taietoare care prezinta crapaturi, au trei dinti lipsape toata circumferinta, au doi dinti alaturati lipsa sau la care s-a rupt un dinte de sub cercul bazeidintilor.


11/40

Art. 167. - Se interzice solicitarea la incovoiere prin presare laterala a discului taietor, atat intimpul lucrului, cat si dupa deconectarea masinii de la retea.

Art. 168. - Se interzice debitarea materialelor nefixate pe masa masinii.Art. 169. - Inaintea inceperii lucrului la ferastraul alternativ, se vor alege ritmuri de taiere si

panza corespunzatoare materialului de taiat.

Art. 170. - Dupa fixarea panzei se va porni ferastraul alternativ in gol, verificandu-sefunctionarea tuturor comenzilor.Art. 171. - In timpul lucrului lucratorul va avea o pozitie laterala fata de planul panzei de

ferastrau.Art. 172. - Se interzice utilizarea panzei de ferastru panglica la care lipsesc mai mult de trei

dinti pe metru sau doi dinti consecutivi.Art. 173. - Dupa coborarea ramei cu panze in pozitia de lucru si inceperea taierii se va

deschide imediat robinetul pentru lichidul de racire.Art. 174. - Se interzice utilizarea la ferastraul alternativ a panzelor care au pe toata lungimea

lor cinci dinti lipsa sau trei dinti alaturati lipsa.Art. 175. - Ungerea si curatirea masinii de debitat, respectiv scoaterea jgheabului de colectare

a aschiilor, se vor face numai dupa oprirea masinii si cu rama in pozitie superioara.

2.9. .Prelucrarea manuala a metalelor prin aschiereArt. 176. - La operatiile de prelucrare manuala a pieselor prinse pe strung, cu pila, sabarul

sau pinza abraziva se vor respecta urmatoarele :a) operatiile se vor executa numai atunci cand sunt prevazute in planul de operatii;

b) se va indeparta caruciorul port-cutit cat mai mult de piesa;c) la pilirea pieselor se va tine manerul pilei cu mana stanga, iar capatul pilei cu mana

dreapta;d) la prelucrarea muchiilor pieselor cu sabarul sau panza abraziva, acestea se vor

aplica pe partea piesei care se roteste dinspre lucrator;e) La prelucrarea interioara a pieselor cu panza abraziva, aceasta se va infasura pe o

bucata de lemn cu sectiunea rotunda.

1.PROCESUL DE ACHIERE.GENERALITI.Piesele componente ale mainilor i ale aparatelor pentru care se cere o pre-cizie mare i onetezire bun a suprafeelor snt supuse unui proces de prelucrare mecanic prin achiere. Prelucrarea

prin achiere presupune ndeprtarea de pe suprafaa pieselor brute, obinute prin turnare, matriare,forjare, laminare etc., a adaosului de prelucrare.

Mrimea adaosului de prelucrare depinde de:

ui;

Adaosul de prelucrare se nltur sub form de achii. Adaosul de prelucra-re trebuie s fie ctmai mic, pentru a se face economie de metal, de timp, precum i pentru a se reduce consumul de


12/40

scule achietoare. Adaosul de prelucrare se sta-bilete pe baza unor normative sau se poate determinaprin calcul n cazul unui numr mare de piese, deoarece n acest caz este foarte important stabilireaunei valori ct mai raionale.

1.1.PRELUCRAREA PRIN GAURIRE.GENERALITI.Gurirea este operaia tehnologic de prelucrare mecanic prin achiere,

cu ajutorul unor scule achietoare numite burghie, pe maini de gurit.In construcia de maini peste 70% din totalul pieselor prelucrate au unul

sau mai multe alezaje, care pot fi infundate sau ptrunse, cu praguri saudrepte, cilindrice sau conice etc.

In comparaie cu arborii, alezajele se prelucreaz in condiii mai grele. Suprafeeleinterioare sunt mai greu accesibile, nu intotdeauna se poateasigura o rigiditate suficient i o ghidare corect a sculei achietoare. Deasemenea, nu in toate cazurile se poate realiza o rcire corespunztoare

sculei achietoare, iar evacuarea achiilor este mai dificil. Tehnologia deprelucrare a alezajelor se stabile- te inand seama de forma constructiva piesei, materialul folosit, dimensiunile i condiiile de precizie, de formi de rugozitate, precum i de costul prelucrrii.

Alezajele se clasific in funcie de forma constructiv, greutate, diametrui adancime in urmtoarele grupe mai importante: alezaje scurte, atuncicand l/d 0,5; alezaje normale, dac 0,5 l/d 3; alezaje lungi, dac 3 < l/d 10;alezajefoarte lungi, dac l /d>10. In general, prelucrarea alezajelor prin achiere,inand seama de precizia de prelucrare i calitatea suprafeelor, se poate

face prin una sau mai multe procedee de prelucrare, i anume: gurire,adancire, strunjire, broare, rectificare, strunjire de netezire, honuire,rodare, lepuire, vibronetezire, netezire insoit de ecruisare prin deformare

plastica.

Fig1.1.Gurirea-a; Alezarea-b; Teirea-c; Adancirea-d.


13/40

Fig.4.1.2.Maini de gurit de banc

Prelucrarea prin alezare. Generalitati.`Alezarea este o operaie de prelucrare final a gurilor prin care se obine o form

geometric corect a gurii, rectilinitatea axei gurii, diametrul gurii cu precizie mare i o calitate

superioar a suprafeei.


14/40

Alezarea cu alezor asigur o precizie a diametrului n treptele de precizie 7...8 ISO i orugozitate Ra = (3,2...0,8) m. n anumite cazuri, la alezarea cu dou, trei alezoare succesive i dacultimul alezor folosit are tiuri lepuite, iar btaia dinilor sculei fixate ntre vrfurinu depete 0,01mm, se poate obine i precizia 6 ISO i rugozitatea Ra = 0,4 m.

Fig.8.1.1.Alezarea cu cuit de alezat

Pentru a obine ns precizia 6 este necesar ca prelucrarea gurii nainte de alezare i alezareas fie efectuate cu o singur aezare a piesei pe maina-unealt.Alezarea cu alezor se poate efectua manual sau mecanic.

Fig.8.1.2.Alezarea cu alezor de main

Alezarea manual se folosete pentru calibrarea gurilor cu diametre mici, n general pn lacirca 30 mm, la fabricaia individual.

Alezarea mecanic este folosit att la fabricaia de serie, ct i la fabricaia individual,pentru guri ale cror diametre i tolerane corespund cu diametrele i toleranele alezoarelorstandardizate.

Prin alezare nu se corecteaz nclinarea i deplasarea axei gurii fa de po-ziia nominalcorect, deoarece, n timpul achierii, alezorul este centrat i con-dus de gaura care se alezeaz,executat anterior. Rezult c operaiile efectuate naintea alezrii sunt cele care trebuie s asigure

poziia corect i rectilinitatea axei gurii.Pentru a permite conducerea liber a alezorului exclusiv de gaura care se alezeaz, alezorul

nu se fixeaz rigid cu arborele mainii-unelte, ci este antrenat prin intermediul unei mandrineoscilante care asigur o legtur elastic ntre scu-l i arborele principal.


15/40

Dac alezorul estefixat rigid n arborele principal al mainii-unelte, acesta poate modificaatt direcia, ct i poziia relativ a axei gurii executate anterior, ns diametrul gurii va fi diferitde cel al alezorului i poate aprea chiar o abate-re de form a gurii din cauza abaterilor de lacoaxialitate descrise mai nainte. Prinderea rigid a alezorului cu arborele principal se poate folosinumai dac ale-zarea se face n continuare cu ultima lrgire, din aceeai aezare a piesei i cu ace-

eai poziie neschimbata arborelui principal, pentru a nu aprea abateri de la co-axialitate.Pe mainile de alezat i pe mainile de gurit pe care se folosesc dispozitive fixe, alezoarelese pot folosi ghidate n buce de ghidare, asigurndu-se poziia axei gurii fa de suprafeele dereferin i direcia corect a axei gurii.n acest caz, alezoarele trebuie s fie montate pe bare

portscul rigide (alezoare cu alezaj), sprijinite fr joc n buce de ghidare perfect cilindrice, pentruca tiurile sculei s fie riguros concentrice cu axa de rotaie.Prin montarea mai multor alezoare cu alezaj pe aceeai bar portscul se pot aleza simultan maimulte alezaje coaxiale (de exemplu, pe maini de alezat i fre-zat orizontale).Pentru obinerea unei caliti bune a alezrii (precize i rugozitate) o impor-tan mare prezintmrimea adaosului lsat pentru alezare: la adaosuri prea mari, alezorul se uzeaz rapid i gaurarezult de calitate sczut, cu r izuri, iar pentru adaosuri prea mici se obine, de asemenea, o calitate

necorespunztoare, cu urme de la prelucrarea premergtoare.Valorile optime ale adaosului sunt de (0,25...0,5) mm pe diametru la alezarea de degroare i

(0,05.. .0,15) mm pe diametru la alezarea de finisare, aceste reco-mandri fiind pentru diametre de(5....80) mm.

`

3.Masini-unelte de gaurit si alezat.

3.1.Masini-unelte de gaurit

a) Aceast main esteutilizat pentru prelucrarea gurilor de dimensiuni ajungnd pn la 40mm diametru. Cele mai mici maini de gurit, cum ar fi cele de tipul G 10 i G 25 ,au coloanacilindric. Mainile mai mari au, n locul coloanei Masina de gaurit verticala cu coloana cilindrice,un montant care asigur o rigiditate mult mai mare. Aceast soluie este adoptat n cazul mainilorG 25 i G 40 .

Principalele pri componente ale mainii de gurit verticale snt: placa de baz 6, prinintermediul creia maina se fixeaz de fundaie, coloana sau mon-tantul 4 pe care esta montat masa5. Pe masa mainii de gurit se aaz piesele de prelucrat, fie direct, fie ntr-un dispozitiv n cazul

pieselor mai complicate. Pentru prindere se folosesc menghinele de main. Poziia mesei 5 poate fi

modificat dup necesitate prin deplasarea pe vertical cu ajutorul unui mecanism urub-piuli.Blocarea mesei n poziia necesar se face cu ajutorul unei manete. La par-tea superioar a mainii segsete carcasa 2, n care se afl cutia de viteze i avan-suri. Acionarea mainii se face de la motorul1. Arborele principal 7, n care se fixeaz scula achietoare, execut micarea principal de aehieren, care este o micare de rotaie, precum i micarea de avans axial notat cu sa.


16/40

Fig.4.2.1.Maina de gurit vertical

Funcionarea mainii de gurit poate fi urmrit pe schema cinematic de principiu din figura4.2.2.. Astfel, micarea principal de achiere, care este rotaia n , a arborelui I, se obine de lamotorul electric M, prin lanul cinematic 123cutia de viteze CV456I .Avansul axial al sculei se obine de la ace-lai motor M, prin lanul cinematic 6 78cutia deavansuri CA9me-canismul pinion-cremalier Z1 Z2 . Avansul axial f1 al sculei se mai

poate obine i manual de la roata R prin lanul cinematic 13 149Z1Z2. n funcie de

nlimea la care este necesar executarea operaiei de gurire, ppua arbore-lui principal poate firidicat sau cobort cu un mecanism pinion-cremalier Z3 Z4, acionat manual, sau de la


17/40

motorul M, prin lanul cinematic 1 2101112Z3Z4.

Fig.4.2.2.Schema cinematica


18/40

Fig.4.2.3.Maina de gurit G 40

Maina de gurit G 40 este constituit din urmtoarele pri componente:

1. Motor electric. .2. Carcasa.3. Montant.4. Cutia de viteze i avansuri.5. Arborele principal6. Ghidaje.7. Masa mainii.8. Placa de baz.


19/40

Fig. 4.2.4.Maini de gurit cu coloan

b) Masina-unelte de gaurit radiala

Aceast main se utilizeaz pentru prelucrarea pieselor de dimensiuni mari, care nu pot fifixate pe masa mainii de gurit cu coloan. La aceste maini, executarea diferitelor guri serealizeaz prin deplasarea sculei la locul de prelu-crare. Prile principale ale mainii de guritradiale sunt puse n eviden in figu-ra 4.2.5. : placa de baz 6, pe care se monteaz masa mainii 7sau piesa de prelu-crat, coloana vertical 2, braul rotitor 3, pe care se deplaseaz cruciorul 11, n in-teriorul cruia se gsesc cutia de viteze i cutia de avansuri, arborele principal 8, n care se fixeaz

sculele achietoare.


20/40

Fig.4.2.5.Maina de gurit radiala

Micarea de rotaie n, a sculei se obine de la motorul electric 12, prin cutia de viteze dincruciorul 11, iar micarea de avans se obine de la acelai motor 12, prin cutia de avansuri. Pentru aaduce scula n dreptul gurii de executat trebuie efectuate urmtoarele micri: deplasarea pevertical I a braului, pentru a ajunge la nlimeacorespunztoare piesei de prelucrat, rotirea II a

braului 3, mpreun cu coloana 2, pentru a ajunge n dreptul poziiei de prelucrat, i deplasarea III acruciorului 11, de-a lungul braului 3. Braul 3 se deplaseaz pe vertical cu u-rubul antrenat demotorul electric 1. Cruciorul se deplaseaz de-a lungul ghida-jelor braului 3 manual, cu unmecanism roat dinat-cremalier. Braul 3, m-preun cu coloana 2, se rotesc, de obicei, manual, iar

la unele maini, cu un meca-nism urub roat melcat, antrenate de un motor electric.


21/40

Fig.4.2.6.Schema cinematica

Cinematica de principiu a mainii de gurit radiale este reprezentat n figu-ra 4.2.6..Micarea principal de achiere, care este rotaia arborelui principal I, se obine de la motorul M1 ,

prin lanul cinematic 1 2cutia de viteze CV34I. Diferitele turaii necesare nprocesul de prelucrare se obin cu ajutorul cu-tiei de viteze CV. Micarea de avans f1 se obine de laacelai motor M1 , printr-o ramificare, prin lanul cinematic 5 6cutia de avansuri CA78

meca-nismul pini-on-cremalier Z1Z2. Pentru deplasarea cruciorului pe travers se acioneazde la roata de mn R asupra mecanismului pinion-cremalier Z3 Z4. Coborrea i ridicareatraversei (braului) se execut cu ajutorul motorului M2, prin lanul cinematic 91011mecanismul urub-piuli p. Braul se poate roti pe coloan manual, dup deblocarea acestuia.

c) Masina de gaurit in coordinate


22/40

Maina de gurit n coordonate se utilizeaz n lucrrile desculrie i de prototipuri, avnd oprecizie mare. Poziia sculei, n vederea prelucrrii, se stabi-lete cu ajutorul coordonatelorrectangulare sau polare, legate de elementele de referin ale mainii (batiu, ghidaje etc), n caredimensiunile se citesc cu precizie mare, ajungnd la ordinul micrometrilor sau fraciunilor demicrometri. Dup construcie, mainile de gurit n coordonate se clasific astfel:

1. maini de gurit i alezat cu o coloan ,la care arborele principal execut micareaprincipal de achiere n, precum i micarea de avans f1 prin de-plasarea pe ghidajele coloanei .Masa mainii se deplaseaz transversal du-p direcia f2 sau longitudinal dup direcia f3;

2. maini de gurit i alezat cu dou coloane.

Cinematica mainilor de alezat i gurit n coordonate este asemntoare cu cea a mainilorde gurit obinuite. Mainile de gurit n coordonate se deosebesc de cele obinuite prin preciziamare cu care execut prelucrarea diferitelor supra-fee prin frezare i gurire. Aceast precizie serefer att la poziionarea sculelor ct i la precizia dimensional i calitatea suprafeelor.Determinarea poziiei n care se execut operaiile de prelucrare (exemplu de gurire) se poate facen dife-rite moduri, n funcie de construcia mainii. n trecut se foloseau sisteme optice de

poziionare, iar n prezent se aceste maini-unelte se construiesc cu controlere CNC (ComputerNumerical Control), care asigur o poziionare de ordinul de mrime a micrometrilor (0,001...0,002mm) sau chiar submicronic.

Fig.4.4.1.Maina de gurit n coordinate

3.2.Masini-unelte de alezat.Mainile pe care se face alezarea sunt, mai ales, strungurile-revolver semiau-tomate,

strungurile automate, mainile de gurit, mainile de alezat i frezat ori-zontale, mainile-agregat.


23/40

Pe mainile de gurit, piesele sunt fixate n dispozitive i alezoarele sunt ghidate n buce de ghidare,cu excepia alezorului de finisare, care, n majoritatea cazurilor, este neghidat i antrenat cu un

portalezor oscilant.

Fig.8.2.1.Maina de alezat i frezat

3.3. Masini-unelte de gaurit si alezat.


24/40

a) Masina de gaurit si alezat orizontala.

Fig.4.3.1.Maini de gurit i alezatPrincipalele pri ale unei maini de gurit, alezat i frezat orizontale (fig. 4.3.2.) sunt: batiul

1, pe ale crui ghidaje se deplaseaz masa 2. La un capt al ba-tiului este fixat montantul 4, pe alecrui ghidaje se deplaseaz ppua principal 3, n care sunt montate arborele principal 6 i platoul 5.Antrenarea n micarea principal de achiere se realizeaz cu motorul electric 8. La prelucrarea

pieselor cu lungime mare n consola arborelui principal 6, captul liber al acestuia sau al unei


25/40

scule fixate n el se sprijin n contralagrul 7, care se poate aeza la nlimea dorit pe montantul 9.La maina de gurit, alezat i frezat exist urmtoarele micri:

1. Micri principale de achiere:

area de rotaie II a platoului 5.

Aceste micri se obin de la motorul electric 8, prin cutia de viteze montat n ppua principal 3.2. Micri secundare:

tareaunor guri n piesele aezate pe masa mainii (care nu se mic). Aceast micare este obinut,

printr-un lan cinematic de avans, de la motorul 8;

suprafee verticale perpendiculare pe arborele prin-cipal. Micarea este obinut de la motorulprincipal 8;

principal al unor suprafee verticale perpendiculare pe ar-borele principal. Micarea este obinut dela un motor separat, pentru avans;

timpul prelucrrii, se realizeaz cu ajutorul unui motor pentru avans.3. Micri de potrivire:

de avans rapid;a de deplasare pe vertical IX a contralagrului n care se sprijin ar-borele principal,

care se poate realiza manual sau cu uu motor pentru avans.

Fig.4.3.2.Maina de gurit , alezat i frezat


26/40

4.Dispozitive


27/40

Fig.4.6.1.Accesoriipentru gurire

Mandrinele sunt dispozitive utilizate pentru prinderea i fixarea scule-lor achietoare cucoad(burghie, alezoare, lrgitoare,teitoare, tarozi, etc.).

Buca elastic permite fixarea burghielor cu coad cilindric.Buca de reducie(con Morse) permitefixarea burghielor cu coad conic.Pentru fixarea pieselor n vederea prelucrrii se utilizeaz menghina paralel, menghina rotativ,sisteme de fixare cu bride.


28/40

Fig.8.3.1.Tipuri de alezoare

Alezoarele se clasific n alezoare de mn i alezoare de main. Ambele tipuri pot fiexecutate ca alezoare fixe (nereglabile) sau alezoare reglabile.Alezoarele de main dintr-o bucat se folosesc pentru guri cu diametre pn la 30 mm i pot avea

coad cilindric sau conic. Pentru diametre de (25...80) mm se folosesc alezoare de main cualezaj, n scopul economisirii de oel rapid pentru execuia alezorului. n general, la alezareadiametrelor mari, cuprinse ntre 40 i 100 mm, este preferabil s se foloseasc alezoare reglabile cudini uemontabili din oel rapid sau carburi metalice care permit realizarea a dou sco-puri:


29/40

Fig.8.3.2.Tipuri de alezoare

Domeniul de reglare al alezoarelor reglabile este de (0,5...3) mm. Se folosesc de asemenea ialezoare extensibile de mn spintecate, care au un domeniu limitat de reglare, de (0,16...0,5) mm(STAS 1266-92).

Alezoarele se execut cu dini drepi sau elicoidali. Pentru alezarea gurilor ntrerupte decanale de pan sau crestturi se folosesc alezoarele cu dini elicoi-dali, deoarece alezoarele cu dinidrepi trepideaz n aceste condiii.


30/40

Fig.8.3.3.Alezoare de main

5.SCULE ACHIETOARE.Cu ajutorul sculei achietoare are loc desprinderea stratului de metal de pe suprafaa unei

piese i generarea unei suprafee de o anumit form i dimensi-uni. Pentru ca procesul de achierespoat fi realizat este necesar ca scula s n-deplineasc anumite condiii legate de forma sageometric i de proprietile ma-terialului din care este executat.

n general o scul achietoare are o parte activA, cu care realizeaz detaa-rea achiilor, i oparte de prindereB. Elementul cel mai important este partea ac-tiv a sculei achietoare.n funcie de caracterul micrilor principal i de avans i de modul cum se execut secaracterizeaz operaia de prelucrare realizat i maina pe care se exe-cut.

Elementele geometrice ale capului cuitului de strung snt:


31/40

Fig.4.2.Cuitul de strung

Faa de aezare principal , ndreptat spre suprafaa de achiere.

Faa de aezare secundar , ndreptat spre suprafaa prelucrat.Tiul principal, care rezult din intersecia feei de degajare cu faa de aezare principal .Tiul secundar, ce rezult din intersecia feei de degajare cu faa de aezare se-cundar .Vrful cuitului , care rezult din intersecia dintre tiul principal i cel secundar.Unghiurile cuitului de strung.Pentru a se determina unghiurile cuitului, se folosesc

urmtoarele plane de referin :-nal, ce conine faa de

sprijin a cuitului;2,perpendicular pe planul de baz i care trece prin tiul principal, tangent la

suprafaa de achiere;

Fig.4.3.Planele de referin

Cu aceste plane se determin urmtoarele unghiuri ale cuitului :


32/40

avansului longitudinal ;de proiecia tiului secundar pe planul de baz cu direcia

avansului;-ere, msurat ntr-o

seciune cu un plan 1-1 , perpendicular pe tiul princi-pal i pe planul de baz. n mod similar sepoate msura ntr-o seciune 22 unghiul de aezare secundar 1,ntre faa de aezare secundar iun plan ce trece prin tiul secundar, perpendicular pe planul de baz.

ajare;

conine tiul principal.

Fig.4.4.Unghiurile cuitului de strung Similar, se poate stabili unghiul de degajare nraport cu tiul secundar. Se observ c

Fig.4.5.Unghiul lambda


33/40

Burghiele se confecioneaz din oel rapid i se durific aplicnd tratamentul termic declire, urmat de tratamentul termic de revenire joas.

Burghiele utilizate la prelucrarea lemnului se confecioneaz din oel de scu-lesau din oel slab aliat.

Clasificarea burghielor dup forma suprafeei de nfurare:

dup lungime:

dup forma cozii:

conic.

Fig.4.5.1.Burghie cu coad conic


34/40

Fig.4.5.2.Burghie cu coad cilindric

Fig.4.5.3.Burghie cu coad cilindric

Fig.4.5.4.Burghie de centruit


35/40

Fig.4.5.5.Prile componente ale unui burghiu

Burghiele cu coad cilindric se fixeaz nmandrin,iarburghiele cu coad conic sefixeaz n buca de reducie sau con Morse.

Antrenorul are rolul de a evita rotirea liber a burghiului n buca de reducie.Canalele elicoidale au rolul de a evacua achiile din zona prelucrrii.Feele de aezare reduc frecrile cu suprafaa generat.Feele de degajare nltur achiile din zona prelucrrii.Faetele au rolul de finisare a suprafeei generate i de ghidare a bur-ghiului.Tiurile principale nltur adaosul de prelucrare sub form de a-chii.

Tiul transversal are rolul de a rupe achiile produse


36/40

Fig.4.5.6.Elemente geometrice i constructive.Pentru o achiere optim este necesar s se adopte anumite valori ale unghi-ului de atac 2.Aceste valori sunt:

-900-metale i aliaje moi (alame bronzuri);-1180-oeluri moi;

-1400-oeluri aliate,fonte.

Ascuirea burghielor se face pe feele de aezare.n timpul ascuirii se face rcire repetat nap.La ascuire se asigur mrimea detalonrii.

6.REGIMURI DE ACHIERE.Regimul de achiere reprezint totalitatea parametrilor ce caracterizeaz des-furarea

procesului de achiere. Aceti parametri sunt:

Avansul s este spaiul parcurs de scula achietoare n decursul unei rotaii com-plete a pieseii se msoar n milimetri pe rotaie (mm/rot).

Adncimea de achiat teste distana dintre suprafaa de achiat i suprafaa a-chiat, msurat ndirecia normal pe suprafaa prelucrat. Se exprim n mili-metri.

Fig.6.1.Adncimea de achiere

Viteza de achiere v este spaiul parcurs de tiul sculei n raport cu piesa de pre-lucrat, nunitatea de timp, i se msoar n metri pe minut (m/min).


37/40

unde:v-viteza de achiere;d-diametrul piesei de prelucrat, n mm.;n-turaia ,n rot/min.

Stabilirea raional a acestor parametri ai regimului de achiere este de mareimportan pentru calitatea pieselor prelucrate, precum i pentru realizarea lor n condiii ctmai avantajoase. Astfel, la prelucrrile de degroare se recomand ca adncimea de achiere

i avansul s aib valori ct mai mari pentru a se nltura adaosul de prelucrare ntr-un timpct mai scurt. In acest caz, valorile maxime se aleg n funcie de puterea mainii pe care seexecut prelucrarea.

La prelucrrile de finisare, valorile adncimii de achiere se aleg ct mai mici pentru anltura ultimele neregulariti rmase pe suprafaa piesei de la prelucr-rile anterioare. nacest caz avansul se stabileten funcie de netezimea cerut pentru suprafaa ce se

prelucreaz.Mrimea vitezei de achiere se alege n funcie de felul prelucrrii, materialul de

prelucrat i scula achietoare din normative .

Adncimea de achiere t se calculeaz cu aceeai relaie ca i la lrgire. Avansul se

determin cu relaia

n care coeficientul Cs este funcie de materialul prelucrat i de precizie.Viteza de achiere trebuie s aib valori mici, deoarece uzura sculei i deci du-

rabilitatea acesteia sunt puternic influenate de viteza. Pentru alezarea de de-groare se aplicrelaia

La alezarea de finisare, viteza de achiere nu trebuie s depeasc anumite valoritehnologice admise, altfel se nrutete calitatea suprafeei. Astfel, pentru oel cu Rm 90daN/mm2, viteza maxim admis este de 12 m/min pentru obi-nerea rugozitii Ra = 1,6 mi 6 m/min pentru obinerea Ra = 0,8 m.

Operaiile de gurire se realizeaz pe maini de gurit cu burghie din oel rapid Rp3,de


38/40

diferite diametre.Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic i modul de calcul a regimului de

achiere in cazul executrii gurii de O 8,5, efectuat pe cma cilindru.1. Stabilirea sistemului tehnologic

Operaia se realizeaz cu ajutorul unui burghiu de O 8,5 mm.

Adaosul de prelucrare care urmeaz a fi indeprtat in cadrul acestei operaii este egalcu diametrul gurii ce urmeaz a fi realizat, deci:Ap mm.inand cont de materialul prelucrat, uzura ce apare pe faa de aezare a sculei

achietoare este cuprins intre 0,4.....0,8 mm.Pe baza materialului prelucrat, al sculei achietoare i al diametrului sculei se

stabiletedurabilitatea sculei achietoare de 25 min.2. Stabilirea parametrilor regimului de achiere

2.1. Stabilirea adancimii de achiere i a numrului de treceriAdaosul de prelucrare va fi indeprtat dintr-o singur trecere, iar adancimea de

achierea la gurire se calculeaz cu relaia:

in care: D- diametrul burghiului.

Stabilirea avansului de achiereAvansul reprezint deplasarea burghiului de-a lungul axei, la o rotaie a arborelui

principal al mainii. Calcului acestuia se face cu relaia:

in care: - coeficient de corecie in funcie de lungimea gurii;

- coeficientul de avans;D - diametrul burghiului.Deoarece lungimea pe care se realizeaz gaura este mai mic decat triplul diametrului

acesteia, se considera

Stabilirea vitezei de achiere


39/40

Viteza de achiere poate fi exprimat cu relaia:

in care:


40/40

Stabilirea turaiei semifabricatului sau a sculei achietoareTuraia sculei achietoare se calculeaz conform relaiei:

Caiet de practica : Procesul de aschiere (gaurirea si alezarea)

Documents

Transcript of Caiet de practica : Procesul de aschiere (gaurirea si alezarea)