92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

29
GAURIREA Intr-un ansamblu format din doua piese cilindrice care functioneaza impreuna, piesa cuprinzatoare poarta denumirea de alezaj. Alezajele se obtin prin burghiere, iar prelucrarea in continuare a acestora se poate realiza prin tesire, adincire, largire, alezare etc. Burghierea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere cu ajutorul unor scule numite burghie, executata cu scopul de a se obtine un alezaj intr-un material compact. in timpul burghierii, in general, piesa care urmeaza a fi prelucrata este fixa, iar burghiul executa o miscare combinata compusa dintr-o miscare de rotatie , care constituie miscarea principala de aschiere si o miscare de translatie, care constituie miscarea de avans. Burghierea se foloseste la multe lucrari de lacatusarie. Burghiul poate fi antrenat manual, prin intermediul unor dispozitive speciale, sau mecanic, cu ajutorul masinilor de burghiat. Generalitati Intr-un ansamblu format din doua piese cilindrice care functioneaza impreuna, piesa cuprinzatoare poarta denumirea de alezaj. Alezajele se obtin prin burghiere, iar prelucrarea in continuare a acestora se poate realiza prin tesire, adincire, largire, alezare etc. Definitia burghierii. Miscarile la burghiere Burghierea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere cu ajutorul unor scule numite burghie, executata cu scopul de a se obtine un alezaj intr-un material compact. in timpul burghierii, in general, piesa care urmeaza a fi prelucrata este fixa, iar burghiul executa o miscare combinata (fig. 1), compusa dintr-o miscare de rotatie (dupa directia sagetii 1), care constituie miscarea principala de aschiere si o miscare de trans- latie (dupa directia sagetii 2), care constituie miscarea de avans. Burghierea se foloseste la multe lucrari de lacatusarie. Burghiul poate fi antrenat manual, prin intermediul unor dispozitive speciale, sau mecanic, cu ajutorul masinilor de burghiat. 1

Transcript of 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Page 1: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

GAURIREA

Intr-un ansamblu format din doua piese cilindrice care functioneaza impreuna, piesa cuprinzatoare poarta denumirea de alezaj. Alezajele se obtin prin burghiere, iar prelucrarea in continuare a acestora se poate realiza prin tesire, adincire, largire, alezare etc.

Burghierea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere cu ajutorul unor scule numite burghie, executata cu scopul de a se obtine un alezaj intr-un material compact.

in timpul burghierii, in general, piesa care urmeaza a fi prelucrata este fixa, iar burghiul executa o miscare combinata compusa dintr-o miscare de rotatie , care constituie miscarea principala de aschiere si o miscare de translatie, care constituie miscarea de avans.

Burghierea se foloseste la multe lucrari de lacatusarie. Burghiul poate fi antrenat manual, prin intermediul unor dispozitive speciale, sau mecanic, cu ajutorul masinilor de burghiat.

Genera l i tat i

Intr-un ansamblu format din doua piese cilindrice care functioneaza impreuna, piesa cuprinzatoare poarta denumirea de alezaj. Alezajele se obtin prin burghiere, iar prelucrarea in continuare a acestora se poate realiza prin tesire, adincire, largire, alezare etc.

Def in i t ia burgh ier i i . Miscar i l e la burgh iere

Burghierea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere cu ajutorul unor scule numite burghie, executata cu scopul de a se obtine un alezaj intr-un material compact.

in timpul burghierii, in general, piesa care urmeaza a fi prelucrata este fixa, iar burghiul executa o miscare combinata (fig. 1), compusa dintr-o miscare de rotatie (dupa directia sagetii 1), care constituie miscarea principala de aschiere si o miscare de trans-latie (dupa directia sagetii 2), care constituie miscarea de avans.

Burghierea se foloseste la multe lucrari de lacatusarie. Burghiul poate fi antrenat manual, prin intermediul unor dispozitive speciale, sau mecanic, cu ajutorul masinilor de burghiat.

1

Page 2: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Fig.1 Miscarile burghiului la executarea

operatiei de burghiere

Scule pentru burgh iere

In functie de forma pe care o au, burghiele pot fi elicoidale si late.

Burghie elicoidale

Burghiele elicoidale au cea mai larga utilizare in cadrul operatiei de burghiere. La executarea burghierii cu'burghie elicoidale se tine seama de normele stabilite prinstandardele de stat in vigoare.

Constructiv, burghiul elicoidal (fig. 2) este format dintr-o tija cilindrica, pe care sint executate doua canale, elicoidale, care servesc la evacuarea aschiilor metalice, precum si la formarea muchiilor aschietoare. Partea din burghiu pe care sint executate canalele elicoidale se numeste partea utila, terminata la capat cu un virf conic, ce formeaza partea aschietoare a burghiului.

2

Page 3: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Fig. 2. Burghiu elicoidal

Coada burghiului serveste la fixarea lui in dispozitivul portscula. in functie de forma cozii, burghiele elicoidale pot fi cu coada cilindrica sau conica.

La burghiele cu coada conica se realizeaza o fixare mai buna in dispozitivele de prindere decit la cele cu coada cilindrica.

Antrenorul serveste la antrenarea burghiului si la scoaterea lui din dispozitivul portscula.

Pentru micsorarea frecarii dintre suprafata laterala a burghiului si peretele alezajului, precum si pentru centrarea burghiului, suprafata laterala este prevazuta cu fatete.

Unghiul la virf dintre muchiile aschietoare (taisurile principale) se alege in functie de felul materialului care se prelucreaza, dupa cum urmeaza :

la materiale moi 80 .. .90°;

la otel 116118°;

la materiale foarte dure 130 . ..140°.

Burgh ie late

Burghiele late (fig. 3) au o constructie mai rezistenta si sint utilizate in general la burghierea tablelor subtiri suprapuse.

Muchiile aschietoare ale burghiului lat sint dispuse simetric fata de axa burghiului, iar unghiul dintre ele este de 90116°.

3

Page 4: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Fig. 3. Burghie late

Dispoz i t ive ut i l i za te la burgh iere

La operatia de burghiere se folosesc urmatoarele dispozitive : dispozitive pentru prinderea sculei, dispozitive pentru fixarea piesei si dispozitive pentru ghidarea sculei.

Dispozitivele pentru prinderea sculei cele mai utilizate sint : bucsele de reductie pentru scule cu con Morse si mandrinele portburghiu cu trei falci.

Bucsele de reductie (fig. 4) fac legatura intre arborele principal al masinii de burghiat si burghiu. Ele au forma conica atit in interior cit si in exterior si sint utilizate la prinderea burghielor cu coada conica.

Fig.4. Bucsa de reductie

Mandrinele (fig. 5) sint utilizate pentru prinderea burghielor cu coada cilindrica. Ele sint prevazute cu o coada conica ce se introduce in arborele principal al masinii, direct sau prin intermediul unei reductii. Cu ajutorul cheii 1 se roteste mansonul 2, care stringe cele trei falci (bacuri) 3, ale man-drinei intre care s-a introduc coada burghiului.

4

Page 5: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Fig.5. Mandrina

Dispozitivele pentru fixarea piesei pe masa masinii de burghiat sau pe placa de baza a acestora au rolul de a impiedica antrenarea de catre burghiu a piesei in miscarea de rotatie in timpul operatiei de burghiere, ceea ce ar duce la ruperea burghiului, la ovalizarea gaurii sau la accidentarea muncitorului, in acest scop, se utilizeaza menghine (fig. 6, a), prisme sau dispozitive cu placi de stringere (fig. 6, b).

Fig.6 Dispozitive pentru fixarea piesei

1- prisme; 2- eclisa; 3- suport

Dispozitivele pentru ghidarea sculei au rolul sa conduca scula in timpul burghierii. Folosirea acestor dispozitive asigura o precizie mai buna a bur-ghierii, precum si evitarea bataii burghielor, in special a celor subtiri, permitind astfel avansuri mai mari la burghiere, deci o productivitate mai mare.

Dispozitivul pentru ghidarea sculei (fig. 7) este format dintr-o placa de ghidare 1, in care sint presate una sau mai multe bucse de ghidare 2. Bucsele de ghidare in general sint dernontabile, astfel incit dupa ce s-au uzat sa poata fi inlocuite.

5

Page 6: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Fig.7 Dispozitive pentru ghidarea sculei

MASINI DE BURGHIAT

Maşini de găurit.Părţi componente. Cinematica. Caracteristici tehnice

1.1. Maşini de găurit – generalităţi

Maşinile de găurit sunt maşinile-unelte pe care se execută operaţiile tehnologice de găurire, lărgire, alezare, lamare, filetare şi găurire fină.

Aceste maşini constituie circa 20% din parcul total de maşini unelte aşchietoare, deci o grupă numeroasă, asemenea strungurilor, maşinilor de frezat sau de rectificat şi pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere şi anume:

• după poziţia arborilor principali avem:- maşini de găurit verticale;- maşini de găurit orizontale;

după construcţie şi domeniul de utilizare:maşini de găurit radiale;maşini de găurit multiaxe;maşini de găurit în coordonate;maşini de găurit şi alezat orizontale.

Mişcarea principală de aşchiere este de rotaţie şi este executată de sculă. Mişcarea de avans se execută axial. Scula este montată în arborele principal al maşinii prin intermediul conului Morse sau a altor dispozitive; în afară că transmite momentul necesar găuririi, alezării, filetării etc, transmite şi forţa necesară prelucrării.

Solicitările sculei pot fi şi radiale, în cazul unor ascuţiri incorecte, deci construcţia arborelui principal trebuie astfel concepută încât să poată prelua şi aceste solicitări. De menţionat este că solicitările radiale sunt numai întâmplătoare deci maşina nu poate fi folosită la operaţiile la care forţa are şi componentă radială.

Mărimea caracteristică a maşinilor de găurit este diametrul maxim al găurii care se poate prelucra în plin cu un burghiu elicoidal într-un semifabricat din oţel cu rezistenţa la rupere σr=60 – 70 [daN/mm2].

Alte mărimi caracteristice maşinilor de găurit sunt:- lungimea maximă a cursei arborelui principal;- distanţa dintre arborele principal şi ghidajele montant sau coloană;

6

Page 7: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

- dimensiunile mesei de prindere a semifabricatului.Maşinile de găurit verticale sunt livrate într-un număr mare de variante cinematice şi

constructive. Aceste maşini apar din punct de vedere constructiv în două variante şi anume:- maşini de găurit cu coloană;- maşini de găurit cu montant.

Maşinile de găurit cu montant sunt asemănătoare cu cele cu coloană, cu deosebirea că în locul coloanei există un montant rigid care permite prelucrarea cu un burghiu până la diametrul de φ 70 mm.

Clas i f icarea masin i lor de burgh ia t

Masinile de burghiat realizeaza miscarea de rotatie si miscarea de avans a sculei aschietoare, putind fi utilizate si la operatiile de prelucrare a alezajelor, dife-rite de cea de burghiere, de exemplu: tesire, adincire, largire, alezare, filetare etc

Larga utilizare a acestor masini face ca ele sa reprezinte cel mai mare procentaj din totalul masinilor-unelte existente intr-un atelier de lacatusarie.

In functie de forma constructiva, de posibilitatile de utilizare la diverse lucrari, de modul de actionare a arborelui principal, masinile de burghiat se clasifica astfel :

-cu actionare manuala;

Masini de burghiat portabile -cu actionare mecanica ;

- electrice, pneumatice ;

- de banc

- verticale

Masini de burghiat stabile - cu coloana

- radiale

Masin i de gaur i t cu coloana

Masinile de gaurit cu coloana smt construite pentru executarea si prelucrarea gaurilor pina. la 40 mm, pe semifabricate de greutati si dimensiuni mici si mijlocii.

In figura 10 este reprezentata schema de principiu a unei masini de gaurit cu coloana. Ea se compune din placa de baza 1 in care este fixata coloana 2.

La partea superioara a coloanei se afla corpul 3 al masinii, in care se gaseste inglobata cutia de viteze si cea de avansuri. Arborele principal 4, a carui miscare principala I deriva de la electromotorul 5, executa si miscarea de avans II in lungul axei sale. Avansul manual se realizeaza prin rotirea manetei 6. Masa 7 susfinuta de consola 8 are posibilitatea sa se roteasca in jurul axei sale (V) si impreuna cu consola in jurul axei coloanei (VI). In cazul pieselor voluminoase si grele, acest lucru permite ca prin combinarea celor doua miscari sa se aduca piesa astfel incit centrul gaurii de executat sau

7

Page 8: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

prelucrat sa se gaseasca pe axa arborelui principal. Deasemeni, rotirea consolei permite ca masa masinei sa fie adusa intr-o pozifie convenabila asezarii semifabricatului pe ea. Consola cu masa se deplaseaza pe verticala (VII) cu ajutorul unui angrenaj roata dintata cremaliera, actionat manual.

Corpul se deplaseaza pe verticala (III) si se roteste in jurul axei coloanei (IV). Miscarile III .. . VII sint de reglare.

Aceste masini se utilizeaza din ce in ce mai mult in atelierele de reparatii. Schema cinematica de principiu a

unei masini de gaurit cu coloana, este reprezentata in figura 12, a.

Fig.10. Schema masinii de gaurit cu coloana

Masin i de gaur i t cu montant

Masinile de gaurit cu montant sint construite pentru executarea gaurilor cu diametre de la 25 pina la 80 mm, pe semifabricate de dimensiuni mijlocii si mari. Partile componente ale acestei masini sint in general aceleasi ca la masinile de gaurit cu coloana, deo-sebindu-se de acestea printr-o robustete mai mare, data de montant si de deplasarea pe ghidajele acestuia a capului de gaurit. In figura 11 este reprezentata schema de principiu a unei masini de gaurit cu montant.

8

Page 9: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Fig.11. Schema masinii de gaurit cu montant:

1 - placa de baza; 2 - montant; 3 - cutia de viteze ; 4 - cutie de avans ; 5 - arborele principal; 6 - ghidaje; 7 - masa; 8 - piesa;

M - motor ; I- miscare principala ; II - miscare de avans; III - deplasarea verticala a capului de gaurit; IV - deplasarea verticala a masei.

9

Page 10: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Fig.12. Schemele cinematice de principiu a masinilor de gaurit: a - cu coloana; b - cu montant.Masinile de acest tip sint inzestrate cu cutii de viteza cu 6- 12 trepte de turatii si cu cutii de avansuri cu pma la 9 trepte. Schema cinematica de principiu este reprezentata in figura 12.b.

Mas in i de gaur i t rad ia le

Masinile de gaurit radiale (fig. 13.) sint destinate pentru executarea si prelucrarea gaurilor la semifabricate de dimensiuni mari si grele, a caror manevrare se face foarte anevoios. Arborele principal al acestor masini avind posibilitatea sa se deplaseze in toate sensurile in plan ori-zontal, precum si pe directia verticala, permite executarea oricaror gauri de pe suprafata semifabricatului, care poate fi asezat direct pe placa de baza sau pe masa masinii.

Fig.13. Masina de gaurit radiala

10

Page 11: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Masina de gaurit radiala (fig. 13) se compune dintr-o placa de baza 7 pe care este montata coloana 2. Bratul 3 prevazut cu ghidajele 4 pe care culiseaza capul de gaurit, 5 este solidar cu mansonul spintecat 6, ce se poate deplasa pe verticala fiind actionat de motorul M2 si surubul 7. Masina este prevazuta cu o masa 8 montata pe placa de baza ce serveste la prinderea semifabricatelor de dimensiuni relativ mici. Arborele principal 10, primeste miscarea de la motorul M1 prin intermediul cutiei de viteze ce se afla in interiorul capului de gaurit impreuna cu cutia de avans. Lantul cinematic al miscarii de avans II deriva de la lantul cinematic principal. In figura 13, c este reprezentata schema cinematica de principiu a unei masini de gaurit radial la care se disting urmatoarele miscari de rotatie I si avans II a arborelui principal; de potrivire III realizata manual prin deplasarea in lungul bratului, a capului de gaurit, de potrivire IV prin deplasarea pe verticala a bratului, de potrivire V in plan orizontal prin rotirea manuala a bratului.

Masinile de gaurit radiale au obisnuit 12. . .36 trepte de turatii, cuprinse intre 20 si 2800 rot/min. si 4. . .24 trepte de avans cu limitele 0,03 3 mm/rot.

TEHNOLOGIA BURGHIERII

La realizarea burghierii trebuie sa se tina seama de o serie de recomandari. Atit burghiul cit si piesa vor fi bine fixate in dis-pozitivele respective in asa fel incit centrul gaurii sa corespunda evi virful burghiului. Pentru verificarea aceste conditii se poate executa burghierea la o adincime de 1 /4 din diametrul burghiului, urmind apoi sa se controleze pozitia acesteia inainte de continuarea operatiei.

Una din problemele principale care se pune la operatia de burghiere este alegerea unui regim optim de aschiere, adica stabilirea imei concordante intre turatia si avansul burghiului, care sa asigure o productivitate maxima si o calitate superioara a gaurii.

Viteza de aschiere este direct proportionals cu diametrul burghiului si cu turatia, reprezentind spatiul parcurs de un punct al muchiei aschietoare a burghiului in unitatea de timp.

in care :

D este diametrul burghiului, in mm ;

n - turatia, in rot/min.

Viteza de aschiere aleasa depinde de :

- calitatea materialului burghiului. Burghiele din otel rapid lucreazacu viteze de aschiere mai mari decit cele din otel carbon de scule ;

- caracteristicile mecanice ale materialului prelucrat. Cu cit materialulpiesei este mai dur sau are rezistenta la rupere mai mare cu atit viteza de aschiere adoptata este mai mica ; -

- diametrul burghiului ;

11

Page 12: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

- adincimea gaurii. La gaurile adinci aschiile se evacueaza mai greu de aceea, se micsoreaza viteza de aschiere ;

- avansul burghiului. Cu cit avansul este mai mare cu atit viteza deaschiere va fi mai mica.

- modul de racire a burghiului. In timpul aschierii scula se incalzestedatorita frecarii, din care cauza caracteristicile ei mecanice se micsoreaza. Datorita acestui fapt in timpul burghierii este necesar sa se faca o racire aburghiului. Lichidele de racire nu trebuie sa provoace oxidarea piesei, asigu-rind in acelasi timp si o lubrifiere a burghiului.

Se utilizeaza urmatoarele lichide de racire :

- petrol sau apa cu sapun (la oteluri);

- solutie de soda (la metale moi);

- petrol sau curent de aer (la fonte).

Alegindu-se viteza de aschiere se poate determina turatia la care trebuie reglata masina.

Avansul la burghiere depinde de aceiasi factori ca si viteza de aschiere

TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII SUPRAFEŢELOR CILINDRICE ŞI CONICE INTERIOARE

Noţiuni generale

În construcţia de maşini peste 70% din totalul pieselor prelucrate au unul sau mai multe alezaje, care pot fi înfundate sau pătrunse, cu praguri sau drepte, cilindrice sau conice etc.

În comparaţie cu arborii, alezajele se prelucrează în condiţii mai grele. Suprafeţele interioare sunt mai greu accesibile, nu întotdeauna se poate asigura o rigiditate suficientă şi o ghidare corectă a sculei aşchietoare. De asemenea, nu în toate cazurile se poate realiza o răcire corespunzătoare sculei aşchietoare, iar evacuarea aşchiilor este mai dificilă. Tehnologia de prelucrare a alezajelor se stabileşte ţinând seama de forma constructivă a piesei, materialul folosit, dimensiunile şi condiţiile de precizie, de formă şi de rugozitate, precum şi de costul prelucrării.

Alezajele se clasifică în funcţie de forma constructivă, greutate, diametru şi adâncime în următoarele grupe mai importante: alezaje scurte, atunci când l/d ≤ 0,5; alezaje normale, dacă 0,5 ≤ l/d ≤ 3; alezaje lungi, dacă 3 < l/d ≤ 10; alezaje foarte lungi, dacă l /d>10.

În general, prelucrarea alezajelor prin aşchiere, ţinând seama de precizia de prelucrare şi calitatea suprafeţelor, se poate face prin una sau mai multe procedee de prelucrare, şi anume: burghiere, adâncire, strunjire, broşare, rectificare, strunjire de netezire, honuire, rodare, lepuire, vibronetezire, netezire însoţită de ecruisare prin deformare plastica.

Prelucrarea alezajelor prin burghiereGăurile se execută, în general, cu burghie elicoidale, având diametrul de la 0,5 mm la 80 mm.

Burghiele speciale se folosesc numai în cazurile deosebite, ca de exemplu la prelucrarea găurior cu diametru mai mic de 0,5 mm şi a găurilor adânci. De asemenea, burghie speciale se folosesc şi la executarea găurilor cu diametru mai mare de 80 mm.

12

Page 13: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Burghiele elicoidale,cu diametrul de (50...80) mm se folosesc foarte rar h executarea găurilor în plin şi numai în cazul pieselor foarte rigide, prelucrate pe maşini-unelte puternice şi rigide, întrucât, pentru a realiza avansul corespunzător diametrului, este necesară o forţă de aşchiere foarte mare. De exemplu, pentru executarea în plin a unei găuri cu diametrul de 50 mm într-un material cu Rm = (50...60) daN/mm2, cu un avans de 0,85 nun/roteşte necesară o forţă axială de 3000 daN.

Pentru a folosi regimurile optime de aşchiere şi în cazul executării găurilor cu diametrul mai mare de 30 mm, se recomandă executarea găurilor din două treceri. Diametrul primului burghiu terbuie să fie egal cu (0,5.. .0,6) d, unde d este diametrul final al găurii.

Găurile cu diametrul de la 80 mm până la 400 mm şi cu adâncimea de (150….200) mm se execută cu burghie speciale numite burghie tubulare, cu dinţii aşchietori aşezaţi pe coroana frontală inelară a corpului tubular al burghiului (v. fig. 11.3).

Alegerea maşinii-unelte şi a sculei

In mod obişnuit, burghierea se execută pe maşini de găurit, dar aceasta nuînseamnă că nu se poate apela, după necesităţi, şi în mod justificat şi la alte tipuri de maşini-unelte, ca de exemplu: strunguri, maşini speciale pentru găuri adânci, strunguri revolver semiautomate sau automate, maşini de alezat şi frezat şi altele.

Pentru prelucrarea găurilor cu lungimea ,10 Dl ≤ unde D este diametrul burghiului, se folosesc următoarele tipuri de burghie: din oţel rapid, pentru prelucrarea oţelului; cu plăcuţe din carburi metalice, pentru prelucrarea fontei şi a pieselor din oţel călit.

Parametrii principali ai geometriei părţii aşchietoare a burghiului elicoidal sunt:• unghiul la vârf 2 x se stabileşte în funcţie de materialul de prelucrat; pentru

prelucrarea oţelului cu rezistenţa de rupere Rm ≥ 70 daN/mm2 şi a fontelor se recomandă să se folosească burghie cu ascuţire dublă, întrucât solicitarea termică a acestora este mai favorabilă;

• unghiul de aşezare a se stabileşte în funcţie de diametrul burghiului;• unghiul de degajare γ are valori ce depind de unghiul de înclinare al canalului elicoidal

ϖ ;• uzarea burghiului este definită prin uzarea feţei de aşezare la prelucrarea

oţelului şi uzarea muchiilor aşchietoare la prelucrarea fontei;• durabilitatea economică a burghielor T, în min, se stabileşte în funcţie de natura

materialului de prelucrat, precum şi de diametrul, materialul şi costul burghiului.Găurile adânci se execută, de obicei, cu burghie de construcţie specială, nestandardizate, pe

maşini speciale de găurit orizontale sau pe strunguri special echipate pentru această operaţie. Burghiele elicoidale de construcţie normală nu dau rezultate bune la burghierea găurilor adânci datorită dificultăţii evacuării aşchiilor şi alimentării insuficiente cu lichid de răcire, precum şi din cauza devierii sculei de la direcţia corectă de găurire.

În practică se folosesc următoarele tipuri de burghie pentru găuri adânci:- Burghiu cu un singur tăiş principat (fig. 11.1). Vârful burghiului este deplasatfaţă de axa sculei cu 1/4 din diametru, pentru a realiza în timpul găuririi un con în axagăurii, care nu permite devierea burghiului de la direcţia corectă de găurire. înainte deburghierea cu acest burghiu, semifabricatul trebuie să aibă o gaură prealabilă de adâncime mică de circa (0,75... 1,0) d, realizată cu un burghiu de centruire şi un burghiu elicoidal scurt, aceasta fiind

13

Page 14: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

necesar pentru evitarea devierii burghiului special de găurire adâncă Aşchiile sunt îndepărtate de lichidul de aşchiere introdus sub presiune prin canalul executat

În lungul burghiului, în fig. 11.1 se arată prin săgeţi circulaţia lichidului de răcire. Pentru a se mări productivitatea burghierii cu burghiul cu un singur tăiş, acesta poate fi prevăzut cu plăcuţe din carburi metalice, la această construcţie fiind posibile viteze de aşchiere mai mari.

- Burghiu-lamă, cu două tăişuri principale (fig. 11.2). Tăişurile principale suntprevăzute cu canale pentru fragmentarea aşchiilor. Burghiul lamă este încastrat într-omandrină, prevăzută la capăt cu filet pentru montare în ţeava (tija) de găurire. Găurirea se face cu mişcarea de rotaţie a piesei şi mişcarea de avans a sculei. Aşchiile sunt evacuate sub acţiunea lichidului de răcire sub presiune, prin interiorul ţevii de găurire.

- Burghiu inelar (fig. 11.3) utilizat pentru găuri cu diametre de la 80 până la 200 mm şi lungimea până la 500 mm. Acest tip de burghiu realizează aşchierea parţială a secţiunii găurii, lăsând un miez neaşchiat. Se poate folosi numai pentru găuri de trecere, deoarece în găuri înfundate miezul nu poate fi îndepărtat. Dinţii aplicaţi sunt din oţel rapid sau din carburi metalice. Ghidarea sculei este asigurată prin plăci de ghidare din bronz sau textolit, fixate pe corp. Lichidul de răcire este trimis sub presiune prin coada tubulară şi se întoarce cu aşchiile evacuate, prin golurile dintre dinţi şi dintre plăcile de ghidare.

Toate burghiele de construcţie specială, prezentate mai înainte, realizează aşchierea continuă a găurilor adânci, în afară de găurirea cu burghie speciale, se mai foloseşte şi metoda de găurire întreruptă, cu ajutorul burghielor elicoidale cu bară prelungitoare, corespunzătoare cu lungimea găurii, în acest caz, după un anumit timp de prelucrare stabilit în prealabil, burghiul se retrage din gaură pentru evacuarea aşchiilor; acest fapt conduce însă la mărirea timpilor auxiliari. Metoda găuririi întrerupte se întrebuinţează, de obicei, la găuri cu diametre mici, în piese cu forme asimetrice: arbori cotiţi, carcase etc. în producţia de masă, găurirea întreruptă a găurilor adânci se realizează pe maşini-agregat, iar în producţia de serie mijlocie şi serie mică - pe strunguri normale şi strunguri-revolver.

Regimul de aşchiere la burghiere

Adâncimea de aşchiere la burghiere se determină cu relaţiat = D/2 [mm],

Avansul s, în mm/rot, de înaintare a burghiului în lungul axei găurii, se alege ţinându-se seama de prescripţiile impuse pentru precizia şi rugozitatea suprafeţei găurii, de rigiditatea sistemului

14

Page 15: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

tehnologic pies'a-maşină-dispozitiv, de rezistenţa burghiului, precum şi de rezistenţa mecanismului de avans al maşinii-unelte. Avansul se poate calcula cu relaţia

[ ],/6,0 rotmmDCS s=

în care: C, este un coeficient funcţie de materialul de prelucrat şi de precizia găurii; D -diametrul burghiului.

Viteza de aşchiere pυ se calculează, la burghiere, cu relaţia

[ ].min/)/( rotDDC Yp πυ υ

υ=

în care: υC este un coeficient funcţie de materialul burghiat; D - diametrul burghiului, în

mm; T - durabilitatea burghiului, în min; s - avansul, în mm/rot; mv şi - υy exponenţi

determinaţi experimental.Turaţia necesară la burghiere

[ ].min/)/(1000 rotDn p πυ= .

În cazul burghierii unor găuri cu diametre mari apar forţe axiale mari şi momente de torsiune mari, care ar putea depăşi forţa maxim admisă de rezistenţa mecanismului de avans al maşinii, respectiv momentul de torsiune admisibil maxim. De aceea este necesar să se calculeze:

• forţa axială la burghiere[ ]daNkSDCP p

yxp

pp= ,

unde: pC este un coeficient funcţie de materialul burghiat; kp - coeficient de corecţie pentru forţă;

• momentul de torsiune la burghiere[ ]daNKSDCM p

ZxM

Mm=unde: CM este un coeficient funcţie de materialul piesei; kM - coeficient de corecţie pentru moment.

Este necesar să fie satisfăcute condiţiile:

admadm MMşiPP ≤≤unde: Padm este forţa axială maxim admisă de mecanismul de avans al maşinii de găurit; Madm - mometul de torsiune admis la arborele principal, pentru turaţia la care se face burghierea.

Valorile Padm şi Madm sunt indicate de firma constructoare a maşinii de găurit,în grafice sau in tabele de utilizare a maşinilor, pentru a se evita supraîncărcarea lor. Puterea efectivă necesară la burghiere este

ηmuNN ≤unde: Nmu este puterea motorului electric al maşinii de găurit; η - randamentul maşinii de găurit.

Probleme legate de precizia prelucrării la burghiereÎn timpul burghierii cu burghiul elicoidal se pot produce abateri caracteristice, care

influenţează negativ precizia de prelucrare.Precizia diametrului găurii burghiate depinde de toleranţa la diametrul burghiului şi de erorile

care apar datorită supralărgirii găurii. Supralărgirea se manifestă prin aceea că diametrul găurii rezultă mai mare decât diametrul burghiului şi se datoreşte ascuţirii defectuoase, nesimetrice, a tăişurilor principale. Nesimetria tăişurilor face ca componentele radiale P să fie diferite şi să nu se mai echilibreze reciproc, putând apărea devierea burghiului, mărirea considerabilă a frecării faţetelor de ghidare pe pereţii găurii şi supralărgirea găurii. Altă cauză a supralărgirii găurii constă în

15

Page 16: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

necoaxialitatea părţii aşchietoare a burghiului cu coada sa. La găuri cu diametrul până la 50 mm, supralărgirea poate ajunge la valori de (0,2...l,2) mm.

Pe de altă parte, din cauza uzării faţetelor de ghidare şi a influenţei conicităţii inverse la reascuţiri, la burghiere pot rezulta şi diametre-mai mici decât diametrul nominal al burghiului. De aceea, toleranţa la dimensiunea găurii burghiate se recomandă a fi dată cu abateri în plus şi în minus,

de exemplu: 24,007,018+

Alte erori care apar la burghiere sunt înclinarea axei găurii faţă de poziţia nominală corectă şi eroarea de la rectilinitate a axei găurii, aceste erori fiind produse de ascuţirea nesimetrică a tăişurilor principale, uzarea neuniformă a acestora, deformaţiile elastice ale sistemului tehnologic (fig. 11.4). Pentru evitarea unor erori mari în ce priveşte înclinarea şi nerectilinitatea axei găurii, se recomandă ascuţirea corectă, simetrică a burghiului şi folosirea bucşelor de ghidare. De altfel şi supralărgirea găurii se micşorează prin ghidarea sculei în bucşă.

Lărgirea găurilor

Caracteristici tehnologice

Lărgirea constă în mărirea diametrului unei găuri burghiate sau a unei găuri brute obţinute la turnare, forjare, matriţare. Se realizează cu iărgitoare elicoidale cu trei sau patru dinţi, sau cu burghie. Se recomandă lărgirea cu lărgitor, deoarece asigură o productivitate şi o precizie mai bună decât lărgirea cu burghiu.

Lărgirea cu lărgiîor permite micşorarea devierii axei găurii de la poziţia corectă, însă numai dacă scula este ghidată în bucşă de ghidare. Lărgirea poate fi de degroşare sau de finisare.

Lărgirea de degroşare se aplică la găurile brute, asigură precizia 12 ISO şi rugozitatea Ra = 12,5 µm. Lărgirea de finisare asigură precizia 11 ISO şi rugozitatea Ra = (12,5...6,3) pm şi se aplică după lărgirea de degroşare sau după burghiere. La fel ca la burghiere, se recomandă ca dimensiunile găurilor lărgite să fie prevăzute cu abateri în plus şi în minus. Alegerea maşinii-unelte şi a sculei

16

Page 17: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Lărgirea se execută pe aceleaşi maşini-unelte ca şi burghierea. Se recomandă evitarea lărgirii pe strung normal, din cauza dificultăţi de aşezare a lărgitorului riguros pe axa găurii.

Lărgitoarele sau adâncitoarele au trei sau patru dinţi şi au aceeaşi geometrie ca şi burghiele elicoidale, cu excepţia faptului că nu au tăiş transversal şi că au miezul mai gros. Diametrele nominale şi toleranţele de fabricaţie sunt date în STAS 7094-72.

Pentru diametre ale găurilor până la 40 mm se folosesc lărgitoare elicoidale cu coadă conică, iar pentru diametre de (40...80) mm -lărgitoare cu alezaj, cele cu coadă nefiind economice. Pentru diametre peste 80 mm se folosesc lărgitoare cu dinţi demontabili, execuţia lărgitorului dintr-o bucată nemaifiind raţională.

La prelucrarea mai multor găuri coaxiale cu diametrul de peste 30 mm se pot folosi lărgitoare cu alezaj, montate pe o bară portscule, cu ghidare bilaterală (fig. 11.5). Astfel se obţine o bună coaxialitate a găurilor.

Regimul de aşchiere

Adâncimea de aşchiere la lărgire se determină cu relaţia[ ]mmDDt 2/)( 0−=

Adâncimea de aşchiere cu lărgitor poate avea valori de la 0,5 până la maxim 4 mm. Când lărgirea se face cu burghiul, adâncimea de aşchiere trebuie să fie minimum 5 mm pentru a se evita ruperea colţurilor burghiului.Avansul maxim admis din punct de vedere tehnologic se calculează cu relaţia

[ ],/6,0 rotmmDCs s=în care: D este diametrul lărgitorului, în mm; Cs - coeficient funcţie de materialul prelucrat şi de precizia impusă găurii.Viteza de aşchiere la lărgire se calculează cu formula

[ ]min/)/( mStTDCyxmz

pυυυ

υυ =La lărgire nu se verifică regimul comparativ cu rezistenţa mecanismului de avans sau cu

puterea maşinii-unelte, deoarece regimul este mai uşor ca la burghiere.

Adâncirea găurilor

17

Page 18: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Adâncirea este operaţia de prelucrare prin care se obţine un locaş cilindric la extremitatea unei găuri faţă de care este coaxial (fig. 11.6, a). Scopul principal al adâncirii este obţinerea fundului plan al locaşului, însă inevitabil are loc şi o lărgire a diametrului. Se aplică la executarea locaşurilor pentru capul şuruburilor cu cap cilindric sau a degajărilor pentru şaibe, inele elastice, garnituri. Scula folosită este un adâncilor cilindric cu 2, 4 sau 6 dinţi, prevăzut cu cep de ghidare (fig. 11.6, b). Cepul ghidează în gaura iniţială de diametru mai mic, obţinându-se astfel o concentricitate suficientă a adâncirii cu gaura care rămâne la dimensiunile iniţiale.

Cepul de ghidare poate să fie fix sau demontabil. Avantajul cepului demontabil constă în faptul că poate fi schimbat pentru a fi adaptat la diametrul găurii iniţiale în care ghidează, iar demontarea uşurează, pe de altă parte, ascuţirea sculei. Cepurile demontabile se execută din oţeluri de cementare călite la (56...60) HRC sau oţeluri nitrurate, pentru a se preveni uzarea produsă la rotirea cepului în gaură. Operaţia se execută mai ales pe maşini de găurit.

Adâncirea conică

18

Page 19: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Adâncirea conică (sau teşirea) este operaţia prin care se execută o gaură conică la extremitatea unei găuri faţă de care este coaxială (fig. 11.7, b). Această prelucrare este necesară, de exemplu, la realizarea locaşurilor pentru capetele şuruburilor sau niturilor cu cap înecat, la executarea scaunelor de supape de la motoare cu ardere internă şi, în general, la teşirea de debavurare a muchiilor interioare ale găurilor. Sculele folosite sunt adâncitoare conice la 60°, 90° şi 120° cu coadă cilindrica sau conică (fig. 11.7, b). Acestea se pot executa şi cu cep de ghidare demontabil.

Pentru diametre de peste 50 mm, se pot folosi adâncitoare conice cu alezaj, demontabile, economisindu-se astfel oţelul rapid pentru construcţia sculei. în găurile mici, cu diametrele până la (8... 10) mm, se recomandă ca teşirea muchiilor să se facă cu burghie elicoidale normale, scurtate în urma uzării şi reascuţite la unghiul de teşire necesar.

LamareaOperaţia de lamare constă în prelucrarea plană a unei suprafeţe frontale circulare a bosajului

găurii, pentru obţinerea condiţiei de perpendicularitate pe axa găurii executateîn prealabil sau în vederea angajării corecte a burghiului (fig. 11.8, ă). Astfel de suprafeţe lamate se execută în jurul găurii, pentru aşezarea corecta a unei piuliţe, a unui cap de şurub, a unui capac etc. Scula aşchietoare, în forma sa cea mai simplă, este un cuţit-lamă (de unde şi denumirea de lamare dată acestei prelucrări), această lamă fiind fixată într-o bară portsculă, care serveşte ca element de antrenare şi ghidare. Frecvent se foloseşte însă adâncitorul pentru lamare (sau lamator), care nu are decât tăişuri principale pe partea frontală (nu are tăişuri pe partea cilindrică) şi uneori numai canale pentru evacuarea aşchiilor de la dinţii frontali (fig. 11.8, b). Pentru obţinerea perpendicularităţii suprafeţei plane pe axa găurii, scula este prevăzută cu cep de ghidare demontabil, care poate fi schimbat în funcţie de diametrul găurii.

19

Page 20: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Scula aşchietoare are o mişcare de rotaţie şi o mişcare de avans axial, iar avansul trebuie să fie oprit înainte de a înceta mişcarea de rotaţie a sculei, care trebuie să-şi continue rotirea câteva ture pentru a se obţine o suprafaţă plană şi nu elicoidală.

Operaţiile de lamare se pot face pe aceleaşi maşini ca şi burghierea: maşini de găurit, maşini de alezat şi frezat orizontale, strunguri-revolver.

Dacă este necesară lamarea unui bosaj interior (fig. 11.9), aşchierea se face prin tragerea (avansul axial) în sus a barei portsculă, însă este necesară inversarea sensului de rotaţie al arborelui principal.

Pentru lamarea a două bosaje interiore, ca în fig. 11.10, se utilizează un adâncilor pentru lamare bilateral, tras pe bara portsculă (pentru bosajul de sus) şi, respectiv, deplasat axial în jos (pentru bosajul de jos).

Adâncimea la care se face lamarea este reglată cu ajutorul unui limitator de sfârşit de cursă al arborelui principal care, la maşinile de găurit cu comandă mecanică a avasu-lui, realizează la momentul dorit decuplarea avansului.

Prin lamare se asigură perpendicularitatea suprafeţei frontale faţă de axa găurii în limite de până la 0,1 mm pe rază de 100 mm.

Alezarea găurilor cilindriceCaracteristici tehnologice

Alezarea este o operaţie de prelucrare finală a găurilor prin care se obţine o formă geometrică corectă a găurii, rectilinitatea axei găurii, diametrul găurii cu precizie mare şi o calitate superioară a suprafeţei.

Alezarea cu alezor asigură o precizie a diametrului în treptele de precizie 7...8ISO şi o rugozitate Ra = (3,2...0,8) µm. în anumite cazuri, la alezarea cu două, trei alezoare succesive şi dacă ultimul alezor folosit are tăişuri lepuite, iar bătaia dinţilor sculei fixate între vârfuri nu depăşeşte 0,01 mm, se poate obţine şi precizia 6 ISO şi rugozitatea Ra = 0,4 fim. Pentru a obţine însă precizia 6 este necesar ca prelucrarea găurii înainte de alezare şi alezarea să fie efectuate cu o singură aşezare a piesei pe maşina-uneaîtă.

20

Page 21: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Schema alezării este dată în fig. 11.11. Alezarea cu alezor se poate efectua manual sau mecanic.

Alezarea manuală se foloseşte pentru calibrarea găurilor cu diametre mici, în general până la circa 30 mm, la fabricaţia individuală.

Alezarea mecanică este folosită atât la fabricaţia de serie, cât şi la fabricaţia individuală, pentru găuri ale căror diametre şi toleranţe corespund cu diametrele şi toleranţele alezoarelor standar-dizate.

Prin alezare nu se corectează înclinarea şi deplasarea axei găurii faţă de poziţia nominală corectă, deoarece, în timpul aşchierii, alezorul este centrat şi condus de gaura care se alezează, executată anterior. Rezultă că operaţiile efectuate înaintea alezării sunt cele care trebuie să asigure poziţia corectă şi rectilinitatea axei găurii.

Pentru a permite conducerea liberă a alezorului exclusiv de gaura care se alezează, alezoru nu se fixează rigid cu arborele maşinii-unelte, ci este antrenat prin intermediul unei mandrine oscilante care asigură o legătură elastică între sculă şi arborele principal.

În fig. l L12 se prezintă o mandrină oscilantă, în locaşul conic al bucşei 2 se fixează coada conică a alezorului. Coada conică 3 a mandrinei se introduce rigid în arborele principal al maşinii-unelte. Mişcarea de rotaţie se transmite de la arborele principal la bucşa 2, respectiv la alezor, prin ştiftul 7. Datorită jocului dintre ştift şi gaură, bucşa 2 cu scula au posibilitatea să se deplaseze radial faţă de arborele principal al maşinii, compensându-se în acest mod necoincidenţa axei găurii cu axa alezorului. Cepul 4, are rolul de a prelua efortul axial.

Este de observat că, dacă alezorul este fixat rigid în arborele principal al maşinii-unelte, acesta poate modifica atât direcţia, cât şi poziţia relativă a axei găurii executate anterior, însă diametrul găurii va fi diferit de cel al alezorului şi poate apărea chiar o abatere de formă a găurii din cauza abaterilor de la coaxialitate descrise mai înainte. Prinderea rigidă a alezorului cu arborele principal se poate folosi numai dacă alezarea se face în continuare cu ultima lărgire, din aceeaşi aşezare a piesei şi cu aceeaşi poziţie neschimbată a arborelui principal, pentru a nu apărea abateri de la coaxialitate.

Pe maşinile de alezat şi pe maşinile de găurit pe care se folosesc dispozitive fixe, aîezoareîe se pot folosi ghidate în bucşe de ghidare, asigurându-se poziţia axei găurii faţă de suprafeţele de referinţă şi direcţia corectă a axei găurii, în acest caz, aîezoareîe trebuie să fie montate pe bare portsculă rigide (alezoare cu alezaj), sprijinite fără joc în bucşe de ghidare perfect cilindrice, pentru ca tăişurile sculei să fie riguros concentrice cu axa de rotaţie.

Prin montarea mai multor alezoare cu alezaj pe aceeaşi bară portsculă se pot aleza simultan mai multe alezaje coaxiale (de exemplu, pe maşini de alezat şi frezat orizontale).

Pentru obţinerea unei calităţi bune a alezării (precize şi rugozitate) o importanţă mare prezintă mărimea adaosului lăsat pentru alezare: la adaosuri prea mari, alezorul se uzează rapid şi gaura rezultă de calitate scăzută, cu r izuri, iar pentru adaosuri prea mici se obţine, de asemenea, o calitate necorespunzătoare, cu urme de la prelucrarea premergătoare. Valorile optime ale adaosului sunt de (0,25...0,5) mm pe diametru la alezarea de degroşare şi (0,05.. .0,15) mm pe diametru la alezarea de finisare, aceste recomandări fiind pentru diametre de (S....80) min.

Alegerea maşinii-unelte şi a sculei

Maşinile pe care se face alezarea sunt, mai ales, strungurile-revolver semiautomate, strungurile automate, maşinile de găurit, maşinile de alezat şi frezat orizontale, maşinile-agregat.

Pe maşinile de găurit, piesele sunt fixate în dispozitive şi alezoarele sunt ghidate în bucşe de ghidare, cu excepţia alezorului de finisare, care, în majoritatea cazurilor, este neghidat şi antrenat cu un portalezor oscilant.

Alezoarele se clasifică în alezoare de mână şi alezoare de maşină. Ambele tipuri pot fi executate ca alezoare fixe (nereglabile) sau alezoare reglabile.

Alezoarele de maşină dintr-o bucată se folosesc pentru găuri cu diametre până la 30 mm şi pot avea coadă cilindrică sau conică. Pentru diametre de (25...80) mm se folosesc alezoare de maşină cu

21

Page 22: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

alezaj, în scopul economisirii de oţel rapid pentru execuţia alezorului. în general, la alezarea diametrelor mari, cuprinse între 40 şi 100 mm, este preferabil să se folosească alezoare reglabile cu dinţi uemontabili din oţel rapid sau carburi metalice care permit realizarea a două scopuri:readucerea diametrului alezorului la cota dorită, în urma uzării şi reascuţirii;reglarea diametrului găurii obţinute prin variaţia diametrului alezorului.Domeniul de reglare al alezoarelor reglabile este de (0,5...3) mm. Se folosesc deasemenea şi alezoare extensibile de mână spintecate, care au un domeniu limitat de reglare, de (0,16...0,5) mm (STAS 1266-92).

Alezoarele se execută cu dinţi drepţi sau elicoidali. Pentru alezarea găurilor întrerupte de canale de pană sau crestături se folosesc alezoarele cu dinţi elicoidali, deoarece alezoarele cu dinţi drepţi trepidează în aceste condiţii.

Regimul de aşchiereAdâncimea de aşchiere t se calculează cu aceeaşi relaţie ca şi la lărgire. Avansul se determină

cu relaţia

[ ],/7,0 rotmmDCS s=în care coeficientul Cs este funcţie de materialul prelucrat şi de precizie.

Viteza de aşchiere trebuie să aibă valori mici, deoarece uzura sculei şi deci durabilitatea acesteia sunt puternic influenţate de viteza. Pentru alezarea de degroşare se aplică relaţia

[ ]min/)(/* mStTDC vv yxmz

p υυ =

La alezarea de finisare, viteza de aşchiere nu trebuie să depăşească anumite valori tehnologice admise, altfel se înrăutăţeşte calitatea suprafeţei. Astfel, pentru oţel cu Rm ≤ 90 daN/mm2, viteza maximă admisă este de 12 m/min pentru obţinerea rugozităţii Ra = 1,6 /µm şi 6 m/min pentru obţinerea Ra = 0,8 µm.

Probleme legate de precizia prelucrării la alezare

Diametrul găurii obţinute după alezarea de finisare depinde de precizia diametrului alezorului, respectiv de toleranţele de fabricaţie şi de natura metalului alezat (starea fizică, structura, omogenitatea etc.). O anumită influenţă asupra preciziei are şi forma piesei alezate: unele piese au tendinţa de a se deforma elastic sub acţiunea forţelor de aşchiere, în cazul alezajelor cu pereţi subţiri etc.

Şi la alezare apare fenomenul de "supralărgire" a găurii, care se datoreşte fie necoaxialităţii axei găurii de alezat cu cea a arborelui principal al maşinii-unelte în care alezorul este fixat rigid, fie bătăii radiale a arborelui principal şi sculer însăşi. La alezarea cu alezor bine ascuţit, valoarea minimă a supralărgirii este de (5... 10) /*m, pe când la un alezor mai uzat, poate ajunge la (50...80) /tm.

Micşorarea supralărgirii găurii se poate obţine prin:• folosirea mandrinei oscilante pentru prinderea alezorului;• folosirea de lichide de răcire-ungere, ceea ce micşorează supralărgirea de 2...4

ori. Ca lichide de răcire se folosesc: pentru oţel - emulsii cu concentraţia de (5...8) %,iar pentru aluminiu - terebentină şi petrol lampant în proporţie de 4:5.

22

Page 23: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Prelucrarea găurilor conice

Pe maşini de găurit, găurile conice cu rugozitatea suprafeţei Ra = (3,2...6,3) µm se prelucrează în mai multe operaţii care se stabilesc în funcţie de valoarea conicităţii. Astfel, găurile cu conicitatea de la l :50 până la l:30, după burghierea cu burghiu cilindric la diametrul db = d - (0,2...0,3) mm se alezează cu un alezor conic cu diametrul d, acesta fiind diametrul mic al găurii conice. Alezoarele conice sunt standardizate în STAS 2646-80 pentru con 1:30 şi STAS 2647-78 pentru con 1:50; sunt de asemenea standardizate alezoare pentru conuri Morse (STAS 588-80) şi conuri metrice (STAS 589-80).

În unele cazuri se pot folosi burghie elicoidale conice care au o parte cilindrică pentru burghiere, urmată de o parte conică de alezare. Aceste scule permit executarea găurii conice dintr-o singură trecere.

Găurile cu conicitatea K = l: 20 se burghiază cu diametrul db = d - (0,3...0,5) mm, apoi se alezează cu două alezoare conice succesive, până la dimensiunea finală d.

Găurile cu conicitatea K de la l: 15 până la l: 8 se burghiază la diametrul db = d - (l...l,2) mm, se lărgesc cu lărgitorul conic la diametrul d1 = d - (0,3...0,5) mm şi apoi se alezează cu alezor conic la diametrul d.

Semifabricatele obţinute cu gaura cilindrică ia turnare sau matriţare, cu diametrul dQ , se prelucrează cu largilor cilindric, apoi se face lărgirea conică şi alezarea cu alezor conic, îaintea lărgirii cu lărgitorul conic, este convenabil să se lărgească gaura în trept e, în una sau două treceri: pentru lărgirea în trepte, într-o singură trecere, se întrebuinţează un lărgitor în trepte cu diametrele db şi dbl . Diametrul celei de-a doua trepte se ia

[ ]mmlKdd bb )2,1...1(5,01

−+=unde: l este lungimea găurii, în mm; K - conicitatea.

23

Page 24: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

1.1 MASINA DE GAURIT CU COLOANA G25

1.2. Descrierea maşinii de găurit cu coloană tip G25. Caracteristici tehnice

În figura 1.1 este prezentată vederea generală a maşinii de găurit G25 existentă în laboratorul de prelucrări mecanice.

Maşina de găurit G25 este destinată prelucrărilor de găurire, adâncire, lărgire, alezare şi filetare. În acest scop ea este dotată cu o cinematică corespunzătoare a vitezelor de aşchiere, a avansurilor şi cu dispozitivele necesare. Maşina poate fi utilizată atât pentru prelucrări cu avans mecanic cât şi cu avans manual.

Varietatea dimensiunilor pieselor prelucrate este asigurată prin realizarea unei mese deplasabile pe verticală precum şi prin posibilitatea deplasării verticale, pe cale manuală a cutiei de viteze pe

24

Page 25: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

coloană. În general maşina este destinată prelucrărilor de serie, în care scop este prevăzută cu o automatizare a decuplării avansului la adâncimi de găurit dinainte stabilite.

Maşina este prevăzută cu o instalaţie de răcire proprie, un sistem de ungere, iar echipamentul electric permite racordarea maşinii la reţelele 380/220 [V] şi 50 Hz.

Cutia de viteze formează prin asamblare cu cutia de avansuri şi motorul electric (1) un singur corp care constituie capul de găurit (2). Întreaga gamă de roţi dinţate şi roţi baladoare asigură 12 trepte de turaţii cu raţia 1,41 după formula structurală: 22 x21x34. Motorul electric este cuplat direct cu axul de intrare în cutia de viteze prin intermediul unui cuplaj elastic.

Mersul înainte şi înapoi se realizează direct cu axul de intrare în cutia de viteze prin intermediul unui inversor de fază prevăzut în acest scop. Transmiterea turaţiilor se face prin intermediul roţilor dinţate tratate termic şi rectificate, iar roţile baladoare glisează pe axe canelate. Schimbarea turaţiilor se face cu ajutorul manetei (3).

Axele din cutia de viteze sunt prevăzute cu rulmenţi cu excepţia axului roţii intermediare care este prevăzut cu lagăr de alunecare.

Ungerea cutiei de viteze este realizată cu ajutorul unei pompe de ungere (26) care este acţionată de mecanismul de avansuri.

În figura 1.1, s-au făcut următoarele notaţii: 1 – electromotor; 2 – cap de găurit; 3 – manetă pentru schimbarea turaţiilor; 4 – tabela cu regimuri de aşchiere; 5 – manetă pentru avans manual sau mecanic; 6 – arbore principal; 7 – suportul mesei; 8 – coloană; 9 – placă de bază; 10 – montant; 11 – buton pornire; 12 – buton oprire; 13 – buton pornire sens invers; 14 – deplasare cap de găurit; 15 – blocare cap de găurit; 16 – vizor nivel ulei; 17 – priză pompă; 18 – blocare suport masă; 19 – deplasare suport masă; 20 – indicator de adâncime; 21 – schimbător avansuri; 22 – cuplaj limitator adâncime; 23 – comutator principal; 24 – comutator lumină; 25 – comutator pompă; 26 – pompă; 27 – inversor la filetare; 28 – limitatoare.

25

Page 26: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Fig.

1.1

- V

eder

ea g

ener

ală

a m

aşin

ii de

gău

rit G

25

26

Page 27: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Arborele principal (6) este rezemat atât radial cât şi axial pe rulmenţi cu bile. De pinola arborelui principal este fixată o tijă cu un cursor care indică pe o riglă gradată fixată pe faţa carcasei păpuşii, adâncimea de găurit sau de filetat. Acest cursor decuplează automat mişcarea de avans. Greutatea axului principal este echilibrată de un resort spiral. Ungerea rulmenţilor axului principal se face cu unsoare consistentă de tip Rul 100 a STAS 1608-82.

În figura 1.2 este prezentată construcţia axului principal al maşinii de găurit G25.

Fig. 1.2

Cutia de avansuri cuprinde un mecanism cu roţi dinţate baladoare care dă un număr de 9 avansuri diferite, între 0,10…1,5 [mm/rot]. Comanda cutiei de avansuri se face cu o singură manetă care are centralizată comanda a 2 grupuri baladoare. Poziţia manetei pentru fiecare avans în parte este indicată pe o plăcuţă care se află lângă manetă pe corpul păpuşii maşinii.

Axele cutiei de avansuri sunt rezemate pe lagăre de alunecare, iar ungerea mecanismelor se face cu ajutorul pompei de ungere antrenată de unul dintre axele cutiei de avansuri.

Cutia de avansuri are o carcasă proprie, iar după montarea completă a cutiei de avansuri, ea este introdusă în carcasa păpuşii maşinii. Cu ajutorul unui şurub se realizează reglajul poziţiei cutiei de avansuri pentru ca angrenarea dintre aceasta şi cutia de viteze să se facă corect, iar cu un alt şurub se fixează în această poziţie.

27

Page 28: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

Mecanismul de ridicare al capului de găurit. Deplasarea păpuşii se face cu ajutorul unei manivele, pinion aflat în angrenaj cu o cremalieră fixată pe batiul maşinii. Transmiterea mişcării de la manivelă la pinion se face prin intermediul unui angrenaj melc-roată melcată. După deplasarea păpuşii în poziţie de lucru, ea se blochează prin strângerea unei pene cu un şurub acţionat de aceeaşi manivelă.

Mecanismul pentru deplasarea axului principal. Pe pinola axului principal este realizată o cremalieră ce poate fi antrenată de axul mecanismului pentru deplasarea a axului principal, prevăzut cu o manetă. Astfel se obţine avansul manual normal. Pe acest ax al mecanismului se află o roată melcată liberă care poate fi solidarizată cu axul prin intermediul unui cuplaj cu dinţi frontali, acţionat de cele 4 braţe articulate ale manetei.

Cuplând roata melcată şi acţionând asupra roţii de mână ce roteşte melcul obţinem avansul manual fin. Decuplând roata de mână se cuplează melcul cu cutia de avansuri şi se realizează mişcarea principală cu avans mecanic.

Masa maşinii este ghidată de ghidajele coloanei astfel încât să poată fi deplasată pe verticală. Acţionarea mesei se face cu ajutorul unei manivele ce roteşte un şurub prin intermediul a două roţi conice. După ce masa a fost deplasată în poziţia de lucru necesară, ea se blochează prin strângerea unei pene cu un şurub, acţionat de aceeaşi manivelă. Ungerea suprafeţelor de ghidare ale mesei se face prin turnarea directă a uleiului pe ghidaje cu cana de ulei. Masa maşinii poate fi demontată în cazul efectuării de prelucrări pe placa de bază a maşinii. Instalaţia de răcire. Rezervorul de emulsie de răcire se află în spatele maşinii de găurit. Pe rezervor se află electropompa, de la care o conductă flexibilă duce la robinetul de răcire cu articulaţii ce permit dirijarea jetului lichid. De pe piesă lichidul se scurge pe masa maşinii sau pe placa de bază, de unde revine în rezervor. Pentru cazul în care se lucrează fără lichid de răcire, electropompa poate fi deconectată cu ajutorul întrerupătorului respectiv.

Echipamentul electric asigură pornirea înainte şi înapoi şi oprirea electropompei, care se face automat ori de câte ori porneşte şi se opreşte motorul principal. Electropompa poate fi scoasă din funcţiune cu ajutorul comutatorului, în cazul în care lucrează fără răcire. Protecţia de scurtcircuit a instalaţiei se face prin siguranţe fuzibile, iar protecţia de suprasarcină a motorului principal se face printr-un releu termic. Echipamentul termic mai cuprinde un circuit de lumină la tensiunea de 24 [V]. Întreruperea de la reţea se face printr-un comutator principal.

28

Page 29: 92271556 GAURIREA Masina de Gaurit G25

În tabelul 1.1 sunt prezentate caracteristicile tehnice ale maşinii de găurit tip G25.Tabelul 1.1Adâncimea de găurire: 25 [mm] Diametrul de găurire convenţional: 224 [mm] Cursa maximă a axului principal: 280 [mm] Conul axului principal: Morse 4 Distanţa dintre burghiu şi coloană: 315 [mm] Distanţa maximă între axul principal şi placa de bază: 1120 [mm] Distanţa maximă între axul principal şi masă: 720 [mm] Suprafaţa mesei: 425x530 Numărul de canale T de pe masă: 3 Profilul canalelor T: 12 STAS 1385-82 Suprafaţa plăcii de bază: 560x560 Numărul de canale T de pe placa de bază: 2 Profilul canalelor T de pe placa de bază: 18 STAS 1385-82 Capul axului principal: STAS 1659-82 Gama de turaţii (12 trepte de turaţii): 53, 60, 80, 112, 160, 224, 315, 450, 680,

900 1250, 1800 [rot/min] Gama de avansuri (9 trepte de avans): 0,10; 0,13; 0,19; 0,27; 0,32; 0,53; 0,75;

1,06; 1,5 [mm/rot]

Bibliografie

1. http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/GAURIREA-BURGHIEREA51111.php 2. http://www.eng.upt.ro/~gbelgiu/didactic/bpf_an3/Curs_BPF_11_12 3. Domsa,Al.si Vintila,N.Tehnologia metalelor.Prelucrarea prin aschiere si masini-unelte4. receptia masini-unelte,bucuresti

29