Regimuri de Aschiere La STAMA2

36
4. REGIMURI DE AŞCHIERE PE STAMA 4.1 ASPECTE PRIVIND ALEGEREA REGIMURILOR DE AŞCHIERE In general, stabilirea regimurilor de aşchiere pentru maşinile-unelte cu comandă după program este dificilă deoarece, în condiţiile unor piese cu o formă complexă, parametrii regimului de aşchiere variază în limite uneori deosebit de largi. Dintre parametrii de aşchiere, cel mai mult se pot schimba în timpul prelucrării adâncimea de aşchiere şi lăţimea suprafeţei prelucrate (îndeosebi la frezare). În acelaşi sens, se impun a fi luaţi în considerare şi alţi factori care se modifica frecvent, cum sunt: neuniformitatea adaosului de prelucrare şi a durităţii materialului de prelucrat (neomogenitatea structurii), calitatea materialului de prelucrat şi a sculei folosite, calitatea suprafeţei prelucrate etc. Probleme dificile apar si din imposibilitatea determinării destul de precise a deformaţiilor elastice rezultate în sistemul format din piesa de prelucrat — suportul sculei şi ansamblul maşinii unelte, sub acţiunea forţelor de aşchiere. Aceste considerente fac ca relaţiile de calcul şi coeficienţii stabiliţi, pentru condiţiile prelucrării pe PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 39

Transcript of Regimuri de Aschiere La STAMA2

Page 1: Regimuri de Aschiere La STAMA2

4. REGIMURI DE AŞCHIERE PE STAMA

4.1 ASPECTE PRIVIND ALEGEREA REGIMURILOR DE AŞCHIERE

In general, stabilirea regimurilor de aşchiere pentru maşinile-unelte cu comandă după

program este dificilă deoarece, în condiţiile unor piese cu o formă complexă, parametrii

regimului de aşchiere variază în limite uneori deosebit de largi. Dintre parametrii de aşchiere,

cel mai mult se pot schimba în timpul prelucrării adâncimea de aşchiere şi lăţimea suprafeţei

prelucrate (îndeosebi la frezare). În acelaşi sens, se impun a fi luaţi în considerare şi alţi

factori care se modifica frecvent, cum sunt: neuniformitatea adaosului de prelucrare şi a

durităţii materialului de prelucrat (neomogenitatea structurii), calitatea materialului de

prelucrat şi a sculei folosite, calitatea suprafeţei prelucrate etc.

Probleme dificile apar si din imposibilitatea determinării destul de precise a

deformaţiilor elastice rezultate în sistemul format din piesa de prelucrat — suportul sculei şi

ansamblul maşinii unelte, sub acţiunea forţelor de aşchiere.

Aceste considerente fac ca relaţiile de calcul şi coeficienţii stabiliţi, pentru condiţiile

prelucrării pe maşini normale, să nu poată fi utilizate cu destulă precizie în cazul operaţiilor

de aşchiere executate pe maşinile-unelte cu comandă după program. Totodată se evidenţiază

faptul că, pentru materialele noi folosite în construcţia sculelor utilizate la maşinile unelte cu

comandă după program, nu există date de calcul care să caracterizeze aceste materiale, apre-

cierea lor fiind făcută în general pe interpretarea unor date statistice.

Un element deloc neglijabil în aprecierea dificultăţilor pentru precizarea regimului de

aşchiere la maşinile-unelte cu comanda după program este si faptul că aceste maşini elimină

posibilitatea de intervenţie operativă a muncitorului. Acesta poate acţiona in condiţiile

prelucrărilor pe maşinile-unelte universale prin experienţa sa şi poate să modifice

corespunzător condiţiile de prelucrare, funcţie de aspectele concrete rezultate în timpul

lucrului.

Pentru determinarea regimurilor de aşchiere la maşinile-unelte cu comandă după

program şi îndeosebi în cazul maşinilor care folosesc scule multiple (cu cap revolver, centre

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 39

Page 2: Regimuri de Aschiere La STAMA2

de prelucrare etc.), este necesar să se ia în considerare faptul că, pentru asigurarea unei

exploatări raţionale, toate sculele folosite pentru execuţia unei anumite piese trebuie

schimbate simultan. Aceasta înseamnă ca, la stabilirea regimurilor de aşchiere, se va lua în

considerare aceiaşi perioada de lucru pentru întreaga gamă de scule folosite la prelucrările

prevăzute a fi realizate pe maşina cu comanda program, durablitatea fiind determinata de

gradul de utilizare a sculei la prelucrarea unei anumite piese.

In acest scop, metodica de calcul a regimurilor de aşchiere are în vedere următoarele

etape:

Se determina sau se alege avansul, în mm/rot (sau mm/dinte la frezare), astfel încât să

se asigure precizia si calitatea suprafeţei prevăzuta pentru operaţia luată in

considerare;

Se calculează rezistenţa şi rigiditatea sculei (si a suportului), luând in considerare

forţa corespunzătoare diferitelor adâncimi de lucru;

Se stabileşte durabilitatea sculei;

Se determină viteza de aşchiere şi se definitivează valoarea avansului de lucru, astfel

încât sa fie respectate condiţiile tehnologice-economice de calitate.

Pentru alegerea adâncimii de aşchiere, se are în vedere influenţa valorii acesteia

pentru productivitatea prelucrărilor pe maşina-unealtă. În mod obişnuit, în funcţie de natura

prelucrării, se recomandă ca adaosul de prelucrare sa fie îndepărtat într-un număr minim de

treceri. La prelucrările de degroşare se recomandă stabilirea adaosului de prelucrare, astfel

încât acesta să poată fi aşchiat la o singură trecere, fără însă a prejudicia forma şi

dimensiunile piesei, sau a supraîncărca mecanismele de lucru ale maşinii. Dacă adaosul de

prelucrare stabilit din considerente tehnologice depăşeşte valoarea admisă de rezistenţa

organelor maşinii, de comportarea dinamică a sistemului prin apariţia vibraţiilor şi de

condiţiile impuse pentru durabilitatea sculei, prelucrarea se va face în mai multe treceri.

Pentru prelucrările de semifinisare, la care rugozitatea (mărimea asperităţilor) se

impune să nu depăşească 3,2 m, se vor prevedea una sau două. treceri, astfel încât

adâncimea la o trecere să nu depăşească domeniul cuprins între limitele t=1…3 mm. În cazul

prelucrărilor cu avansuri mari, la folosirea unor scule cu cuţite multiple având tăişul principal

cu un unghi în plan x = O, adâncimea de aşchiere se va micşora corespunzător rezistenţei

tăişului sau a plăcuţei folosite pentru partea activă a sculei.

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 40

Page 3: Regimuri de Aschiere La STAMA2

Pentru operaţiile de finisare se vor folosi adâncimi mici, care pot fi prelucrate într-o

singură trecere. Avansul de prelucrare se stabileşte luând în considerare în principal calitatea

impusă suprafeţei prelucrate la fiecare fază, rigiditatea şi stabilitatea a vibraţii a sistemului

format din ansamblul piesă-sculă maşină-unealtă, rezistenta sculei, rigiditatea maşinii-unelte

şi puterea motoarelor de acţionare folosite în lanţurile cinematice. Totodată se va ţine seama

de proprietăţile mecanice ale materialului piesei de prelucrat şi ale sculei, precum şi de

geometria părţii active, inclusiv raza de racordare de la vârful sculei.

4.2 REGIMURI DE ASCHIERE PENTRU PIESA “CORP MAGNETIC SN 100 S”

4.2.1 Calculul regimurilor de aşchiere pentru prelucrarea suprafeţelor plane

Prelucrarea de degroşare pentru cota: lăţime l=64 se prelucrează pe maşina universala

de frezat (FU 36 CUGIR) , lăsându-se un adaos de 1 [mm] pentru frezarea de finisare, care

se efectuează pe MC STAMA. La prelucrarea pe FU36 este obligatoriu sa se respecte:

paralelismul, perpendicularitatea, adaosul egal repartizat si constant.

1. Alegerea sculei aşchietoare

Ţinând cont de lăţimea B a suprafeţei de prelucrat, în mm, se determină unii parametri

ai frezei. Folosindu-se criteriile valabile şi în cazul maşinilor-unelte clasice, se stabilesc tipul

şi dimensiunile frezei.

Se foloseşte freza D=100 cu 6 plăcuţe, din catalogul firmei SANDVIK COROMANT

fig.4.1

Freza are corpul cu codul R 290-100 V80-12L ,cu următoarele caracteristici:

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 41

Page 4: Regimuri de Aschiere La STAMA2

fig.4.2

Zn=6 ap_max=10,7

Zc=6 max_rpm=12000

Dc=100 insert_size=12

l1=50 kappa_r=90

Caracteristicile plăcutelor sunt prezentate in fig.4.3 :

fig.4.3.

Adaptorul pentru corpul frezei este prezentat in fig.4.4.

fig.4.4

2. Stabilirea adâncimii de aşchiere

Adâncimea de aşchiere este egala cu adaosul lăsat pentru prelucrarea de finisare:

t=1 [mm]

3. Determinarea durabilităţii frezei

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 42

Page 5: Regimuri de Aschiere La STAMA2

Durabilitatea economica a frezei se adopta tabelar in funcţie de : tipul frezei, diametru

si materialul părţii active a frezei.

T=180 [min]

4. Stabilirea mărimii avansului de lucru

Ţinând cont de caracterul prelucrării, de natura materialului prelucrat şi de rigiditatea

sistemului tehnologic , avansul pe dinte sd , in mm/dinte se determina cu formula:

[1,tab.21.42,pag.271,vol.2]

unde:

Cs=0,009

D=100 [mm]-diametrul frezei

ns1=0,498

ns2=-0,403 [1,tab.21.42,pag.271,vol.2]

sd=0,089 [mm/dinte]

Acest avans se va corecta cu următorii coeficienţi de corecţie:

KsB –coeficient in funcţie de raportul între lăţimea reală de frezare B, în mm şi lăţimea

de frezare conform normativelor, Bn, în mm.

[1,tab.21.43,pag.272]

unde:

CsB=0.996

msB=-0.397

B=64 [mm]- lăţimea reală de frezare

B=100 [mm]- lăţimea de frezare

KsB=1.189

Kspl- coeficient in de modul de fixare a plăcuţei

Kspl=1-pentru fixare mecanica

Ksf =1.35-coeficient in funcţie de natura materialului părţii aşchietoare a frezei (Ksf).

sdksb Kspl Ksf=0.0891.18911.35=0.142

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 43

Page 6: Regimuri de Aschiere La STAMA2

Calculul avansului admisibil din punct de vedere al rugozităţii:

[1,tab.21.44,pag.272]

unde:

Cs=0,00

D=100 [mm]-diametrul frezei

ns1=0,371

ns2=0,594

Ra=3.2 [m]

sd=0.14 [mm/dinte]

Se introduc datele regimului in programul de calcul, el calculând automat parametri

regimului:

fig.4.5

5. Stabilirea vitezei, turaţiei si puterii necesare

Foaia de calcul pentru frezare frontala l=100

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 44

Page 7: Regimuri de Aschiere La STAMA2

CUTTING DATA RECOMMENDATIONSR290-100V80-12L, R290.90-12T308PPM-WLH13A

National standard DINDenomination GG35CMC = 08.2 Grey cast iron: High tensile strengthHardness 103 HB :

Coromant grades H13A

ParametersFeed per cutting edge (fz): 0.14 mmMaximum chip thickness (hex): 0,14 mm

Average chip thickness (hm): 0,13 mmCutting diameter (Dc): 100 mm

Major cutting edge angle: 90 °Number of effective edges (zc): 5 pcsCutting depth (ap): 1 mmWorking engagement (ae): 64 mmWorking engagement start (aei): 18 mm

Cutting data recommendationCutting speed (vc): 115 m/minSpindle speed (n): 366 rpmFeed speed (vf): 256 mm/minCutting power for removal of chips (Pc): 0,5 kWMetal removal rate (Q): 16 cmł/minCutting torque (Mc): 12 Nm

6. Calculul mărimilor componentelor F y,Fz ale forţei de aşchiere

Mărimile componentelor Fy şi Fz ale forţei de aşchiere, în N, se pot determina folosind

următoarele relaţii de calcul:

[1,tab.21.48,pag.275]

unde:

Cfy=100.8

t=1 [mm]-adâncimea de aşchiere

xfy=0.969 [1,tab.21.48,pag.275]

sd=0.14 [mm/dinte]-avansul

yfy=0.794

D=100 [mm]-diametru frezei

Zfy=0.590

Fy=8.275 [N]

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 45

Page 8: Regimuri de Aschiere La STAMA2

Forţa Fy se va corecta cu următorii coeficienţi de corecţie:

KFs=1-coeficient in funcţie de materialul partii aşchietoare a sculei

KFB –coeficient in funcţie de raportul între lăţimea reală de frezare B, în mm şi

lăţimea de frezare conform normativelor, Bn, în mm.

[1,tab.21.48,pag.275]

unde:

CFB=0.88

mFB=0.934

B=64 [mm]- lăţimea reală de frezare

B=100 [mm]- lăţimea de frezare

KFB=0.58

KFd- raportul intre numărul real de dinţi ai frezai z si numărul de dinţi zn conform

normativelor

[1,tab.21.48,pag.275]

unde:

CFd=1

mFd=1

z=6 [mm]- lăţimea reală de frezare

zn=20 [mm]- lăţimea de frezare

KFd=0.3

FykFskFBkFd=1.43 [N]

Forţa Fz:

[1,tab.21.48,pag.275]

unde:

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 46

Page 9: Regimuri de Aschiere La STAMA2

Cfz=340.2

t=1 [mm]-adâncimea de aşchiere

xfz=0.957 [1,tab.21.48,pag.275]

sd=0.14 [mm/dinte]-avansul

yfz=0.784

D=100 [mm]-diametru frezei

Zfz=0.569

Fz=27.076 [N]

Forţa Fz se va corecta cu următorii coeficienţi de corecţie:

KFs=1-coeficient in funcţie de materialul partii aşchietoare a sculei

KFB –coeficient in funcţie de raportul între lăţimea reală de frezare B, în mm şi

lăţimea de frezare conform normativelor, Bn, în mm.

[1,tab.21.48,pag.275]

unde:

CFB=0.88

mFB=0.934

B=64 [mm]- lăţimea reală de frezare

B=100 [mm]- lăţimea de frezare

KFB=0.58

KFd- raportul intre numărul real de dinţi ai frezai z si numărul de dinţi zn conform

normativelor

[1,tab.21.48,pag.275]

unde:

CFd=1

mFd=1

z=6 [mm]- lăţimea reală de frezare

zn=20 [mm]- lăţimea de frezare

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 47

Page 10: Regimuri de Aschiere La STAMA2

KFd=0.3

FzkFskFBkFd=4.71 [N]

4.2.2 Calculul regimurilor de aşchiere pentru prelucrarea degajării R40 x l=220 [mm]

1. Alegerea sculei aşchietoare

Ţinând cont de lăţimea B a suprafeţei de prelucrat, în mm, se determină unii parametri

ai frezei. Folosindu-se criteriile valabile şi în cazul maşinilor-unelte clasice, se stabilesc tipul

şi dimensiunile frezei.

Se foloseşte freza D=63 cu 6 plăcuţe, din catalogul firmei SANDVIK COROMANT

fig.4.6

Freza are corpul cu codul R 290-063 V50-12H ,cu următoarele caracteristici:

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 48

Page 11: Regimuri de Aschiere La STAMA2

fig.4.7

Caracteristicile plăcutelor sunt prezentate in fig.4.8 :

fig.4.8

Adaptorul pentru corpul frezei este prezentat in fig.4.9.

fig.4.9

2. Stabilirea adâncimii de aşchiere

Adaosul maxim de prelucrare este Ac=24 [mm], distribuit neuniform, crescând de la

0 la 24.

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 49

Page 12: Regimuri de Aschiere La STAMA2

t=4 [mm]

3. Determinarea durabilităţii frezei

Durabilitatea economica a frezei se adopta tabelar in funcţie de : tipul frezei, diametru

si materialul părţii active a frezei.

T=180 [min]

4. Stabilirea mărimii avansului de lucru

Ţinând cont de caracterul prelucrării, de natura materialului prelucrat şi de rigiditatea

sistemului tehnologic , avansul pe dinte sd , in mm/dinte se determina cu formula:

[1,tab.21.42,pag.271,vol.2]

unde:

Cs=0,009

D=63 [mm]-diametrul frezei

ns1=0,498

ns2=-0,403 [1,tab.21.42,pag.271,vol.2]

sd=0,041 [mm/dinte]

Acest avans se va corecta cu următorii coeficienţi de corecţie:

KsB –coeficient in funcţie de raportul între lăţimea reală de frezare B, în mm şi lăţimea

de frezare conform normativelor, Bn, în mm.

[1,tab.21.43,pag.272]

unde:

CsB=0.996

msB=-0.397

B=32 [mm]- lăţimea reală de frezare

B=63 [mm]- lăţimea de frezare

KsB=1.311

Kspl- coeficient in de modul de fixare a plăcuţei

Kspl=1-pentru fixare mecanica

Ksf =1.35-coeficient in funcţie de natura materialului părţii aşchietoare a frezei (Ksf).

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 50

Page 13: Regimuri de Aschiere La STAMA2

sdksb Kspl Ksf=0.0411.31111.35=0.072 [mm/dinte]

5. Stabilirea vitezei, turaţiei si puterii necesare

Foaia de calcul pentru frezare frontala l=63 [mm]

CUTTING DATA RECOMMENDATIONSR290-063V50-12H, R290.90-12T308PPM-WLH13A

National standard DINDenomination GG35CMC = 08.2 Grey cast iron: High tensile strengthHardness 103 HB :

Coromant grades H13A

ParametersFeed per cutting edge (fz): 0.072 mm

Maximum chip thickness (hex): 0,07 mmAverage chip thickness (hm): 0,05 mm

Cutting diameter (Dc): 63 mmMajor cutting edge angle: 90 °Number of effective edges (zc): 6 pcsCutting depth (ap): 4 mmWorking engagement (ae): 32 mmWorking engagement start (aei): 31 mm

Cutting data recommendationCutting speed (vc): 125 m/minSpindle speed (n): 632 rpmFeed speed (vf): 273 mm/minCutting power for removal of chips (Pc): 1,3 kWMetal removal rate (Q): 35 cmł/minCutting torque (Mc): 20 Nm

6. Calculul mărimilor componentelor Fy, Fz ale forţei de aşchiere

Mărimile componentelor Fy şi Fz ale forţei de aşchiere, în N, se pot determina folosind

următoarele relaţii de calcul:

[1,tab.21.48,pag.275]

unde:

Cfy=100.8

t=4 [mm]-adâncimea de aşchiere

xfy=0.969 [1,tab.21.48,pag.275]

sd=0.072 [mm/dinte]-avansul

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 51

Page 14: Regimuri de Aschiere La STAMA2

yfy=0.794

D=100 [mm]-diametru frezei

Zfy=0.590

Fy=551.048 [N]

Forţa Fy se va corecta cu următorii coeficienţi de corecţie:

KFs=1-coeficient in funcţie de materialul parţii aşchietoare a sculei

KFB –coeficient in funcţie de raportul între lăţimea reală de frezare B, în mm şi

lăţimea de frezare conform normativelor, Bn, în mm.

[1,tab.21.48,pag.275]

unde:

CFB=0.88

mFB=0.934

B=32 [mm]- lăţimea reală de frezare

B=63 [mm]- lăţimea de frezare

KFB=0.461

KFd- raportul intre numărul real de dinţi ai frezai z si numărul de dinţi zn conform

normativelor

[1,tab.21.48,pag.275]

unde:

CFd=1

mFd=1

z=6 [mm]- nr. de plăcuţe ale frezei

zn=20 [mm]- numărul de dinţi zn conform normativelor

KFd=0.3

FykFskFBkFd=76.21 [N]

Forţa Fz:

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 52

Page 15: Regimuri de Aschiere La STAMA2

[1,tab.21.48,pag.275]

unde:

Cfz=340.2

t=4 [mm]-adâncimea de aşchiere

xfz=0.957 [1,tab.21.48,pag.275]

sd=0.072 [mm/dinte]-avansul

yfz=0.784

D=63 [mm]-diametru frezei

Zfz=0.569

Fz=1721 [N]

Forţa Fz se va corecta cu următorii coeficienţi de corecţie:

KFs=1-coeficient in funcţie de materialul partii aşchietoare a sculei

KFB –coeficient in funcţie de raportul între lăţimea reală de frezare B, în mm şi

lăţimea de frezare conform normativelor, Bn, în mm.

[1,tab.21.48,pag.275]

unde:

CFB=0.88

mFB=0.934

B=64 [mm]- lăţimea reală de frezare

B=100 [mm]- lăţimea de frezare

KFB=0.58

KFd- raportul intre numărul real de dinţi ai frezai z si numărul de dinţi zn conform

normativelor

[1,tab.21.48,pag.275]

unde:

CFd=1

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 53

Page 16: Regimuri de Aschiere La STAMA2

mFd=1

z=6 [mm]- lăţimea reală de frezare

zn=20 [mm]- lăţimea de frezare

KFd=0.3

FzkFskFBkFd=299.454 [N]

Dat fiind faptul ca adâncimea de aşchiere nu este uniform repartizata ,in continuare se

prezintă diagrama variaţiei forţelor de aşchiere in funcţie de adâncimea de aşchiere.

4.2.3Calculul regimurilor de aşchiere pentru prelucrarea alezajelor

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 54

Page 17: Regimuri de Aschiere La STAMA2

CALCULUL REGIMULUI PENTRU PRELUCAREA GAURII IN TREPTE M12X1,5, 18

a) CALCULUL BURGHIULUI PENTRU M12X1,5

1. Alegerea sculei aşchietoare Conform STAS gaura pentru filet metric M12x1,5 se va prelucra la diametrul de

d=10,2. Se alege din catalogul firmei SANDVIK COROMANT burghiul cu următoarele

caracteristici:

fig.4.10

Adaptorul pentru burghiu este ales tot din catalogul firmei SANDVIK si are următoarele

caracteristici:

fig.4.11

2. Stabilirea adâncimii de aşchiere

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 55

Page 18: Regimuri de Aschiere La STAMA2

La găurirea din plin, adâncimea de aşchiere este egala cu jumătate din diametrul burghiului

folosit:

t=5,1 [mm]

3. Stabilirea durabilitatii sculelor

In funcţie de diametrul D al sculei si de materialul prelucrat se alege durabilitatea sculei:

T=25 [min]

[1,pag.251,vol.2]

4. Stabilirea avansului

[1,pag.253,vol.2]

unde:

Cs=0,082-coeficient

D=10,2 [mm]-diametrul de prelucrat

qs=0,7272

ms=0,6374

l=18,75 [mm]-lungimea de prelucrat

s=0,3 [mm/rot]

5. Stabilirea, vitezei de aşchiere, a turaţiei ,puterii efective si a forţei axiale

Introducând datele stabilite mai sus in algoritmul de calcul al firmei SANDVIK se obţin

următoarele valori:

DRILLING DATA RECOMMENDATIONS

R415.5-1020-30-AC0 1010

Drill Type Short Hole drills Solid carbide: CoroDrill Delta-C External coolant

CMC No: 01.0 Unalloyed steel: Non-hardened with 0.05 - 0.1 % C

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 56

Page 19: Regimuri de Aschiere La STAMA2

Insert grade 1010ParametersDrill diameter (Dc): 10,2 mmHole depth (L): 18.75 mmCutting speed (vc): 32 m/minSpindle speed (n): 1000 rpmFeed (fn): 0.3 mm/rFeed (vf): 300 mm/min

Calculated ResultsNet power (Pc): 1,0 kW

Feed force (Ff): 1809 NTorque (Mc): 9,8 NmMetal removal rate (Q): 49 cmł/min

Cutting fluid flow (q); 3,2 l/min

Cutting time per hole (t): 3,76 secHole depth: 1,84 xDc

b) CALCULUL LAMATORULUI 18

1. Alegerea sculei aşchietoare

Se alege lamator 18 conform STAS.

2. Stabilirea adâncimii de aşchiere

t=(D-D0)/2

unde:

D=18 [mm]-diametrul sculei

D0=10,2 [mm]-diametrul găurii date anterior

t=3,9[mm]

3. Stabilirea durabilitatii sculelor

In funcţie de diametrul D al sculei si de materialul prelucrat se alege durabilitatea sculei:

T=30 [min]

[1,pag.251,vol.2]

4. Stabilirea avansului

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 57

Page 20: Regimuri de Aschiere La STAMA2

sC s D

q s

D D o m s

[1,pag.260,vol.2,tab.21.35]

unde:

Cs=0,2096-coeficient

qs=0,4299

[1,pag.260,vol.2,tab.21.35]

ms=0,6195

s=0,203 [mm/rot]

5. Stabilirea, vitezei de aşchiere, puterii efective si a forţei axiale

[1,pag.260,vol.2]

unde:

Cv=13,72

qv=0,0634

mv=0,0742

v=9,80 [m/min]

Stabilirea puterii efective:

[1,pag.260,vol.2]

unde:

CN=5,0.13

qN=0.0411

mN=0.0605

Ne=6.392 [kw]

Forta axiala:

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 58

Page 21: Regimuri de Aschiere La STAMA2

[1,pag.260,vol.2]

unde :

CF=103.7

qF=0.2845

mF=0.7955

F=1209 [N]

CALCULUL REGIMULUI PENTRU PRELUCAREA GAURII IN TREPTE 11x18

a) CALCULUL BURGHIULUI PENTRU 11

1. Alegerea sculei aşchietoare Se alege din catalogul firmei SANDVIK COROMANT burghiul cu următoarele

caracteristici:

fig.4.12

Adaptorul pentru burghiu este ales tot din catalogul firmei SANDVIK si are următoarele

caracteristici:

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 59

Page 22: Regimuri de Aschiere La STAMA2

fig.4.13

2. Stabilirea adâncimii de aşchiere

La găurirea din plin, adâncimea de aşchiere este egala cu jumătate din diametrul burghiului

folosit:

t=5,5 [mm]

3. Stabilirea durabilitatii sculelor

In funcţie de diametrul D al sculei si de materialul prelucrat se alege durabilitatea sculei:

T=25 [min]

[1,pag.251,vol.2]

4. Stabilirea avansului

[1,pag.253,vol.2]

unde:

Cs=0,082-coeficient

D=10,2 [mm]-diametrul de prelucrat

qs=0,7272

ms=0,6374

l=26 [mm]-lungimea de prelucrat

s=0,271 [mm/rot]

5. Stabilirea, vitezei de aşchiere, a turaţiei ,puterii efective si a forţei axiale

Introducând datele stabilite mai sus in algoritmul de calcul al firmei SANDVIK se obţin următoarele valori:

DRILLING DATA RECOMMENDATIONS

R415.5-1100-30-8C0 1040

Drill Type Short Hole drills Solid carbide: CoroDrill Delta-C External coolant

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 60

Page 23: Regimuri de Aschiere La STAMA2

CMC No: 01.0 Unalloyed steel: Non-hardened with 0.05 - 0.1 % C

Insert grade 1040

ParametersDrill diameter (Dc): 11 mmHole depth (L): 26 mmCutting speed (vc): 35 m/minSpindle speed (n): 1000 rpmFeed (fn): 0.271 mm/rFeed (vf): 271 mm/min

Calculated ResultsNet power (Pc): 1,1 Kw

Feed force (Ff): 1802 NTorque (Mc): 11 NmMetal removal rate (Q): 52 cmł/min

Cutting fluid flow (q); 4,1 l/min

Cutting time per hole (t): 5,68 secHole depth: 2,36 xDc

CALCULUL LAMATORULUI 18

Se foloseşte lamatorul 18 pentru care s-a calculat regimul de aşchiere mai sus.

CALCULUL REGIMULUI PENTRU PRELUCAREA GAURII IN TREPTE 13x22

a) CALCULUL BURGHIULUI PENTRU 13

1. Alegerea sculei aşchietoare Se alege din catalogul firmei SANDVIK COROMANT burghiul cu următoarele

caracteristici:

fig.4.14

Adaptorul pentru burghiu este ales tot din catalogul firmei SANDVIK si are următoarele

caracteristici:

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 61

Page 24: Regimuri de Aschiere La STAMA2

fig.4.15

dmt_min=12.5 [mm]dtm_max=13 [min]

l2=40 [min]DD1=33 [min]

2. Stabilirea adâncimii de aşchiere

La găurirea din plin, adâncimea de aşchiere este egala cu jumătate din diametrul

burghiului folosit:

t=7,5 [mm]

3. Stabilirea durabilitatii sculelor

In funcţie de diametrul D al sculei si de materialul prelucrat se alege durabilitatea sculei:

T=25 [min]

[1,pag.251,vol.2]

4. Stabilirea avansului

[1,pag.253,vol.2]

unde:

Cs=0,082-coeficient

D=10,2 [mm]-diametrul de prelucrat

qs=0,7272

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 62

Page 25: Regimuri de Aschiere La STAMA2

ms=0,6374

l=48 [mm]-lungimea de prelucrat

s=0,23 [mm/rot]

5. Stabilirea, vitezei de aşchiere, a turaţiei ,puterii efective si a forţei axiale

Introducând datele stabilite mai sus in algoritmul de calcul al firmei SANDVIK se obţin următoarele valori:

DRILLING DATA RECOMMENDATIONS

R415.5-1300-30-8C0 1040

Drill Type Short Hole drills Solid carbide: CoroDrill Delta-C External coolant

CMC No: 01.0 Unalloyed steel: Non-hardened with 0.05 - 0.1 % C

Insert grade 1040

ParametersDrill diameter (Dc): 13 mmHole depth (L): 48 mmCutting speed (vc): 41 m/minSpindle speed (n): 1000 rpmFeed (fn): 0,23 mm/rFeed (vf): 230 mm/min

Calculated ResultsNet power (Pc): 1,4 kWFeed force (Ff): 1874 NTorque (Mc): 13 NmMetal removal rate (Q): 61 cmł/min

Cutting fluid flow (q); 6,7 l/min

Cutting time per hole (t): 12,5 secHole depth: 3,69 xDc

c) CALCULUL LAMATORULUI 22

1. Alegerea sculei aşchietoare

Se alege lamator 22 conform STAS.

2. Stabilirea adâncimii de aşchiere

t=(D-D0)/2

unde:

D=18 [mm]-diametrul sculei

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 63

Page 26: Regimuri de Aschiere La STAMA2

D0=10,2 [mm]-diametrul găurii date anterior

t=4,5 [mm]

3. Stabilirea durabilitatii sculelor

In funcţie de diametrul D al sculei si de materialul prelucrat se alege durabilitatea sculei:

T=30 [min]

[1,pag.251,vol.2]

4. Stabilirea avansului

sC s D

q s

D D o m s

[1,pag.260,vol.2,tab.21.35]

unde:

Cs=0,2096-coeficient

qs=0,4299

[1,pag.260,vol.2,tab.21.35]

ms=0,6195

s=0,179 [mm/rot]

5. Stabilirea, vitezei de aşchiere, puterii efective si a forţei axiale

[1,pag.260,vol.2]

unde:

Cv=13,72

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 64

Page 27: Regimuri de Aschiere La STAMA2

qv=0,0634

mv=0,0742

v=9,44 [m/min]

Stabilirea puterii efective:

[1,pag.260,vol.2]

unde:

CN=5,0.13

qN=0.0411

mN=0.0605

Ne=6.58 [kw]

Forta axiala:

[1,pag.260,vol.2]

unde :

CF=103.7

qF=0.2845

mF=0.7955

F=1683 [N]

Regimurile de aşchiere pentru prelucrarea alezajelor piesei „Corp Magnetic” pe MC STAMA

Tab.3.1

Nr.

Prelucrări Adâncime

de

aşchiere

[mm]

Lungime

a

alezajului

[mm]

avans

[mm/rot]

viteza de

aşchiere

[m/min]

Puterea

efectiva

[kw]

Forta

axiala

[N]

1. Găurire 10.2 5,1 18,75 0,3 32 1 1809

2. Lamare 18 3,9 12 0,203 9,8 6,39 1209

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 65

Page 28: Regimuri de Aschiere La STAMA2

3. Găurire 11 5,5 26 0,271 35 1,1 1802

4. Lamare 18 3,5 21 0,218 9,88 6,35 1110

5. Găurire 13 6,5 48 0,23 41 1,4 1874

6. Lamare 22 4,5 9 0,179 9,44 6,58 1683

7. Găurire 20 10 4 0.27 63 3.6 1730

8. Găurire 7 3.5 4 0,18 22 0.3 833

PROIECT DE DIPLOMÃ Pag. 66