Caiet de Practica Alexandra.2003 Complet

Universitatea din Petrosani

Facultatea de Stiinte

Specializarea Economia comertului, turismului si serviciilor

Caiet de practica

Coordonator: Student:

Lector dr. ec. Fleser Alina Holhorea Cristina Alexandra

Ects 2.1

Petrosani

-2011-

1

Universitatea din Petrosani

Facultatea de Stiinte

Specializarea Economia comertului, turismului si serviciilor

Contabilitatea veniturilor din exploatarea la entitatile cu activitate de comert, turism si servicii

Coordonator: Student:

Lector dr. ec. Fleser Alina Holhorea Cristina Alexandra

Ects 2.1

Petrosani

-2011-

2

CuprinsCapitolul I. PREZENTAREA GENERALĂ A SUCURSALEI...................................................................................4

1. Scurt istoric..........................................................................................................................................................4

2. Prezentarea domeniilor de activitate....................................................................................................................5

2.1 Serviciul Salvare Minieră.............................................................................................................................5

2.2 Laborator Medicina Muncii..........................................................................................................................7

2.3 Laborator Testare şi Cercetare Psihosociologică..........................................................................................9

2.4 Compartiment Service PRAM.....................................................................................................................10

2.5 Serviciul Securitate şi Sănătate în Muncă..................................................................................................11

2.6 Laboratorul Control Calitate Cărbune.......................................................................................................12

2.7 Brigada Auto.............................................................................................................................................13

2.8. Laborator Analize Tehnice.........................................................................................................................13

2.9 Compartiment Inertizare............................................................................................................................14

Capitolul II. Contabilitatea veniturilor.......................................................................................................................15

2.1. Venituri din vânzări de produse, prestări de servicii şi mărfuri.......................................................................17

2.2. Venituri din producţia stocată.........................................................................................................................18

2.3. Venituri din producţia de imobilizări..............................................................................................................18

2.4. Venituri din subvenţii de exploatare...............................................................................................................19

2.5. Alte venituri din exploatare............................................................................................................................19

2.6. Venituri financiare..........................................................................................................................................20

2.7. Venituri excepţionale......................................................................................................................................21

2.8. Venituri din provizioane.................................................................................................................................21

Cap.III Calculaţia tradiţională a costurilor complete...............................................................................................23

Capitolul IV. Aplicatii practice..................................................................................................................................27

Bibliografie................................................................................................................................................................29

Anexe.........................................................................................................................................................................37

3

Capitolul I. PREZENTAREA GENERALĂ A SUCURSALEI

“STAŢIEI CENTRALE DE SALVARE MINIERĂ” PETROŞANI

1. Scurt istoric

Având în vedere specificul activităţii miniere în Valea Jiului şi experienţa altor ţări în acest domeniu, a fost pusă în funcţie în anul 1990 conform HG nr.170, Staţia Centrală de Salvare Minieră Petroşani.

Conducerea serviciului financiar contabilitate este asigurată de un contabil şef şi un şef serviciu. In cadrul SCSM Petroşani, serviciul financiar-contabil are în componenţă 6 economişti, un operator evidenţe date contabile şi un inspector taxe şi impozite.

Staţia Centrală de Salvare Minieră subunitate a Companiei Naţionale a Huilei SA este un prestator de servicii la nivelul întregului Bazin Carbonifer al Văii Jiului şi are implementat sistemul de management al calităţii pentru toate cele nouă domenii de activitate desfăşurate.

Structura organizatorică şi relaţiile dintre diferitele departamente sunt foarte bine reprezentate în Organigramă, care a intrat în vigoare începând cu data de 01.08.2009, conform Hotărârii A.G.A. A C.N.H. SA., NR.11/27.07.2009.

4

Activitatea S.C.S.M.Petroşani se desfăşoară cu un număr de 230 de angajaţi, cu o înaltă ţinută morală şi profesională şi este structurată în principal pe nouă domenii de activitate după cum urmează:

1. Salvare minieră2. Medicina muncii3. Testări psihologice4. Service PRAM5. Securitate şi sănătate în muncă6. Controlul calităţii cărbunelui7. Transport auto8. Analize tehnice9. Inertizare cu azot

2. Prezentarea domeniilor de activitate

2.1. Serviciul Salvare Minieră

Prin intermediul Laboratorului şi serviciilor speciale, Salvarea minieră execută un număr mare de lucrări astfel:

- intervine operativ pentru limitarea şi lichidarea avariilor de la unităţiile miniere precum şi de la companii din afara sistemului ( Exploatarea Minieră Anina, SC Hidroconstrucţia SA Cluj );

- asigură pregătirea teoretică şi practică ( instruire – reinstruire ) a salvatorilor minieri de la subunităţile Companiei Naţionale a Huilei SA Petroşani, precum şi antrenarea acestora în condiţii similare celor din subteran;

5

- execută lucrări cu caracter preventiv în vederea eliminării factorilor de risc la locurile de muncă, utilizând dispozitive, aparate şi instalaţii adecvate;

- testează şi verifică aparate de protecţie a respiraţiei şi materialele specifice activităţii de securitate a muncii la exploatările miniere;

- asigură verificarea, repararea şi autorizarea aparatelor de protecţie a respiraţiei precum şi a recipienţilor – butelii de oxigen cu capacitate până la 10 L.

Activitatea de salvare minieră este asigurată de un efectiv de 34 salvatori din care 12 persoane autorizate pentru lucrul la umiditate şi temperatură ridicată, repartizaţi pe schimburi, care au în dotare:

- aparate de protecţie a respiraţiei;- aparate de reanimare;- materiale şi ustensile necesare asistenţei medicale de urgenţă;- aparate de măsură şi control a gazelor toxice;- echipamente speciale pentru lucrul la temperaturi ridicate;- dispozitive, aparate şi instalaţii specifice pentru diverse tipuri de avarii;- mijloace de transport operativ.- echipament pentru descarcerare grea.

În timpul desfăşurării de acţiuni la exploatările miniere, formaţia de salvatori ai S.C.S.M. cooperează cu salvatorii minieri ai unităţii respective.

Serviciul Salvare Minieră deţine atestate acordate de Drager Safety pentru:

- utilizarea aparatelor izolante cu circuit închis tip BG 4;- mecanic de întreţinere pentru aparatele izolante tip BG 4; - lector instruire pentru aparatele izolante tip BG 4.

De asemenea serviciul deţine autorizaţii de la:

1. I.S.C.I.R IT Sibiu – pentru umplere, reparare fără intervenţie prin sudură, verificare tehnică, scoatere din uz şi casare a recipientelor butelii transportabile de oxigen.

2. INSEMEX Petroşani:- pentru întreţinerea şi reparaţia conform normelor în vigoare pentru aparatura de

salvare;

- pentru munca la temperatură şi umiditate ridicată;

- pentru exercitarea activităţii de salvator minier.

3. FASER Polonia:- pentru întreţinerea şi reparaţia pompelor de transvazare a oxigenului tip SP2;

- pentru aparatele izolante cu circuit închis tip W70;

6

- pentru măştile de autosalvare tip AU9.

Echipa de salvatori minieri este membră a Asociaţiei Salvatorilor Minieri şi de Suprafaţă (ASMS), singura organizaţie profesională a salvatorilor din România; de asemenea este membră a International Mining Rescue Body (IMRB), şi este în curs de afiliere la United States Mining Rescue Association (USMRA).

Pentru curajul de care au dat şi dau dovadă, pentru riscul major la care s-au expus pe parcursul operaţiunilor de salvare minieră în accidental colectiv de la E.M. Anina, membrii echipei de intervenţie au primit aprecierea şi cele mai distinse mulţumiri din partea Ministerului Economiei şi Comerţului prin domnul ministru Ioan Codruţ Şereş.

Alte intervenţii operative în ţară au fost la : Baia Nouă - Jud. Mehedinţi , Exploatarea Minieră Jugur, Certej.

Contracte încheiate cu clienţi din afară pentru asistenţă tehnică şi intervenţii la comandă: Hidroconstrucţia Ardeal, Hidroconstrucţia Argeş, Minvest Deva, Remin Baia Mare, Moldomin.

2.2 Laborator Medicina Muncii

Experţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii stabilesc scopurile medicinii muncii: „ Medicina muncii are drept scop promovarea şi menţinerea celei mai ridicate stări fizice, mentale şi sociale a muncitorilor din diferite profesiuni,prevenirea oricărui prejudiciu adus sănătăţii acestora ca urmare a condiţiilor de muncă, protecţia activităţii lor împotriva riscurilor rezultând din prezenţa factorilor ce pot prejudicia sănătatea lor, plasarea şi menţinerea muncitorului într-o activitate corespunzătoare aptitudinilor sale fiziologice şi psihologice, în general – adaptarea muncii, pe măsura posibilităţilor omului şi pe fiecare om, corespunzător sarcinii lui”.

Staţia Centrală de Salvare Minieră prin Compartimentul de Medicina Muncii, monitorizează bolile profesionale (silicoza, surditatea profesională, hipoacuzia bilaterală de percepţie, astmul bronşic profesioinal, boala poliartrozică, intoxicaţii acute cu monoxid de carbon), precum şi bolile legate de profesiune( hipertensiunea arterială şi cardiopatia ischemică, afecţiunile respiratorii cronice nespecifice – BPOC, afecţiuni musculo-scheletice), având ca principal scop protecţia omului, a activităţii sale şi urmărirea minimalizării influenţei factorilor de risc asupra evoluţiei socio-profesionale.

Prin Compartimentul de Medicina Muncii se asigură:

- verificarea şi controlul de specialitate în vederea recrutării şi încadrării personalului în activitatea minieră şi de salvare minieră din cadrul CNH – SA;

- instruirea personalului din domeniul salvării miniere privind acordarea primului ajutor;

7

- efectuarea de studii şi cercetări de specialitate care au la bază boli legate de profesiune ca: hipertensiunea arterială, afecţiuni cronice respiratorii, cardiopatia ischemică, afecţiuni musculo – scheletice, nevroze şi alte afecţiuni neuropsihice, afecţiuni digestive.

De asemenea activitatea de medicina muncii cuprinde:

►asistenţă medicală primară şi în cazul accidentelor de muncă, la nivelul exploatărilor miniere prin medici de medicină generală cu competenţă în medicina de întreprindere;

►control medical la angajare şi periodic:

- examen clinic general anual,- probe funcţionale ventilatorii,- examen ORL,- electrocardiogramă ,- electroencefalogramă,

► controlul igienico – sanitar la cantine, băi, vestiare;

► determinarea corelaţiilor dintre factorii perturbatori de mediu de la locurile de muncă din subteran cu starea de sănătate a salariaţilor, evidenţierea cauzelor şi efectelor asupra sănătăţii, dispunerea măsurilor de remediere;

► trimiteri pentru recuperare şi refacere, pentru salariaţii cu boli profesionale avansate, în sanatorii şi staţiuni balneoclimaterice ca: Băile Căciulata, Avrig, Geoagiu;

► activitatea de medicina muncii cuprinde şi radiologia, activitate deosebit de importantă în depistarea precoce a bolilor profesionale cauzate de pulberi silicogene.

► aprovizionarea dispensarelor din subordine cu medicamente, materiale igienico - sanitare şi alte produse farmaceutice conform baremelor stabilite, prin farmacia proprie cu circuit închis;

► determinarea concentraţiilor de praf de la locurile de muncă din cadrul tuturor subunităţilor CNH – SA din punct de vedere al riscului silicogen, prin determinări coniometrice, în vederea reducerii incidenţei şi invalidităţii prin pneumoconioze;

La controlul medical periodic se prezentă atât categorii de personal muncitor cu expunere la praf silicogen cât şi artificieri, semnalişti, electricieni, mecanici maşină de extracţie, salvatori minieri, persoane care lucrează în condiţii de zgomot, laboranţi ( staţii de captare, filtrare, clorinare ape).

Pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin boală profesională la nivelul angajaţilor Companiei Naţionale a Huilei SA se efectuează în mod planificat şi continuu:

- microradiofotografii; - probe funcţionale ventilatorii (PFV); - radiografii pulmonare standard ( RPS ); - examene ORL

8

Aplicarea tuturor acestor concepte presupune o bună pregătire atât medicală, cât şi privind unele noţiuni tehnice, psihologice, organizatorice a celor care lucrează în domeniul medicinii muncii.

2.3 Laborator Testare şi Cercetare Psihosociologică

Laboratorul Testare şi Cercetare Psihosociologică efectuează examinări psihologice atât în laborator cât şi la Exploatările Miniere din cadrul CNH SA pentru toate categoriile de personal prevăzute de normele în vigoare în industria minieră. Efectuează testarea soferilor amatori şi profesionişti în conformitate cu metodologia, normele şi instrucţiunile specifice în vigoare în domeniul transporturilor.

Laboratorul testare şi cercetare psihosociologică este acreditat să efectueze examinări psihologice:

- la angajarea în muncă în toate domeniile de activitate pentru agenţii economici, persoane fizice şi juridice;

- examinări periodice, conform normelor în vigoare în vederea selecţiei pentru profesiile cu risc crescut de periculozitate din unităţile miniere ale CNH SA şi examinarea periodică în cazul acestor profesii : salvatori minieri, artificieri, mecanici maşini extracţie, semnalişti, electricieni;

- răspunde solicitărilor pentru examinări psihologice din partea unor agenţi particulari sau de stat, persoane fizice sau juridice;

- efectuează examinări psihologice pentru şoferii amatori şi profesionişti în conformitate cu metodologia, normele şi instrucţiunile specifice în vigoare din domeniul transporturilor;

- efectuează examinări psihologice pentru obţinerea permiselor de port-armă;

- efectuează examinări la angajare şi periodice pentru alte categorii de personal;

- efectuează teme de cercetare vizând problematica psihologică.

Laboratorul este abilitat de:

1. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale;

2. Ministerul Sănătăţii şi Familiei;

3. Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;

4. Autoritatea Rutieră Română;

5. Asociaţia Psihologilor din România.

9

Activitatea laboratorului este foarte variată şi având în vedere alinierea ţării noastre la cerinţele şi standardele internaţionale, importanţa abordărilor de natură psihosocială va creşte, venind în sprijinul unui bun management al resurselor umane.

2.4 Compartiment Service PRAM

Echipa de electricieni din cadrul Compartimentului Service PRAM execută lucrări cu specific electric în staţiile de distribuţie a energiei electrice din cadrul subunităţilor CNH SA în conformitate cu prescripţiile electrice şi Normele de Protecţie a Muncii în vigoare.

Compartimentul PRAM execută un număr mare de lucrări astfel:

- execută profilaxia şi mentenanţa circuitelor electrice secundare;

- efectuează repuneri în funcţiune a echipamentelor ca urmare a unor incidente şi/sau deranjamente produse în sistemele de distribuţie;

- execută corecţia parametrilor reglaţi, această corecţie fiind determinată de modificarea sistemelor de distribuţie sau punerea în funcţie a echipamentelor;

- efectuează alte tipuri de lucrări cu specific electric pentru care există solicitări din partea subunităţilor CNH-SA (defectoscopie, măsurări electrice, verificări probe ulei dielectric, etc );

- execută lucrări de verificare în conturul energetic al beneficiarului;

- execută lucrări de întreţinere şi reparaţii electrice la nivelul S.C.S.M. şi al subunităţilor CNH SA.

Serviciul PRAM deţine certificate de competenţă a personalului astfel:

1. Societatea Română de Formare a Energeticienilor din România „FORMENERG„ SA;

2. Compania Naţională a Huilei prin Laboratorul de perfecţionare a personalului.Această activitate nou înfiinţată are perspective certe de dezvoltare în viitor, ceea ce va duce

la diversificarea serviciilor prestate.

10

2.5 Serviciul Securitate şi Sănătate în Muncă

Laboratorul de Instruire Protecţia Muncii a fost înfiinţat, în scopul creării unui sistem modern de formare şi perfecţionare profesională, compatibil cu cel european care a dus implicit la creşterea calităţii şi eficienţei activităţii de instruire pe linie de protecţia muncii.

Activitatea de instruire precum şi testarea cunoştinţelor în domeniul protecţiei muncii este abilitată de MMSSF prin : „ Certificatul de abilitare pentru a presta servicii în domeniul protecţiei muncii „.

Activitatea principală o constituie instruirea periodică etapa C şi D pentru personalul cu activitate de subteran ( aprox. 10.000 persoane ) din cadrul subunităţilor subordonate CNH SA. Prezentarea teoretică se desfăşoară în trei săli de clasă cu o capacitate de 80 locuri.

La instruirea şi testarea din punct de vedere al protecţiei muncii sunt utilizate mijloacele, metodele şi tehnicile de instruire specifice învăţământului intensiv.

Programele de instruire sunt elaborate conform cerinţelor legislaţiei în vigoare, pe profiluri şi specialităţi din domeniile ocupaţionale aferente.

Evaluarea rezultatelor instruirii se face prin susţinerea unui examen teoretic şi practic prin care se constată dobândirea competenţelor specifice programului.

Din punct de vedere al dotării materiale laboratorul dispune de o bibliotecă tehnică, televizor color, retroproiector, diaproiector, epistar, aparat proiecţie, filme, diapozitive, tehnică de calcul.

Evidenţa şi planificarea instruirii se realizează computerizat, avănd o bază de date complexă care cuprinde informaţii privind tot personalul din cadrul CNH SA.

Efectul benefic al instruirii centralizate poate fi cuantificat prin reducerea numărului de accidente cu 40 % la nivelul Companiei Naţionale a Huilei SA Petroşani.

11

2.6 Laboratorul Control Calitate Cărbune

Laboratorul Control Calitate Cărbune are ca principală activitate asigurarea recepţiei calitative a cărbunelui brut extras de la exploatările miniere din Valea Jiului precum şi a cărbunelui livrat la diverşi beneficiari din ţară.

Principala activitate a laboratorului este de a asigura colectarea, prelucrarea probelor de cărbune, efectuarea analizelor, calculul şi comunicarea rezultatelor analizelor precum şi eliberarea buletinelor de analiză.

Întreaga activitate se desfăşoară pe baza unor regulamente, instrucţiuni de lucru ce respectă prevederile legilor sau a standardelor de produs sau analiză aflate în vigoare.

Principalele analize ce se efectuează în cadrul laboratorului sunt:

- determinarea conţinutului de cenuşă- determinarea conţinutului de umiditate- determinarea conţinutului de materii volatile- determinarea puterii calorifice la carbunele extras sau livrat- efectuează analize la probele de strat, uleiuri, praf inert, etc.

Din punct de vedere organizatoric Laboratorul control calitate cărbune este structurat în trei laboratoare : Petrila, Coroeşti, Lupeni.

Execută analize speciale – cu grad ridicat de dificultate şi anume determinarea puterii calorice la loturile de cărbune livrat, cu ajutorul calorimetrelor adiabatice de ultimă generaţie.

Laboratorul Petrila asigură recepţia calitativă pentru zona estică a Văii Jiului

( E.M. Lonea şi E.M. Petrila ).

Laboratorul Coroeşti asigură recepţia calitativă pentru zona centrală a Văii Jiului ( E.M. Livezeni,E.M. Vulcan, şi E.P.C.V.J ).

Laboratorul Lupeni asigură recepţia calitativă pentru zona vestică a Văii Jiului

( E.M. Paroşeni, E.M. Lupeni şi E.M. Uricani ).

12

2.7 Brigada Auto

Activitatea de transport auto prestată în cadrul SCSM şi pentru subunităţile CNH SA de către Brigada de transport auto se desfăşoară cu mijloace auto proprii de diverse categorii (autoturisme, autospeciale, autoutilitare, autobasculante, etc) şi constă în principal din asigurarea următoarelor servicii:

- transportul accidentaţilor şi bolnavilor de la locurile de muncă, la spitalele din Valea Jiului şi din ţară;

- transportul echipelor de salvatori minieri;- aprovizionarea cu diferite materiale ( urelit, nisip, etc ) necesare subunităţilor

CNH SA;- transportul de materiale periculoase din clasa I ( explozivi ) pentru subunităţile

CNH SA şi pentru terţi; - alte tipuri de transport cu caracter ocazional.

Activitatea de transport se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale aflate în vigoare, în baza licenţelor de transport şi de execuţie pentru autovehicule, conducătorii auto fiind posesori ai atestatelor de formare profesională eliberate de Autoritatea Rutieră Română pentru tipurile de transport pe care le execută ( marfă, persoane, caracter special).

2.8. Laborator Analize Tehnice

Analiza gazelor din mediu se numără printre separările dificile ale componenţilor gazoşi, aerul atmosferic constituind factorul esenţial pentru existenţa vieţii. Astfel este vitală identificarea gazelor şi determinarea concentraţiei lor din atmosfera minieră.

Activitatea de bază a Laboratorului de Analize Tehnice o reprezintă determinarea din punct de vedere chimic a amestecului gazos din aerul de mină, prin metode analitice de înaltă performanţă. Analizele sunt efectuate de personal specializat autorizat de către INSEMEX Petroşani .

Probele supuse analizei în cadrul laboratorului, sunt prelevate în special de la unităţile miniere din cadrul CNH SA de către personalul autorizat (colectorii de probe), a fiecărei exploatări miniere.

În laborator are loc identificarea compuşilor amestecului gazos pentru fiecare probă şi determinarea concentraţiilor următoarelor gaze: dioxid de carbon (CO2), etenă (C2H4), acetilena (C2H2), oxigen (O2), metan(CH4), monoxid de carbon (CO) cu ajutorul gaz cromatografiei, laboratorul avand în dotare un gaz cromatograf de ultimă generaţie.

Laboratorul de Analize Tehnice :

13

- efectuează determinările pentru stabilirea componenţilor şi a concentraţiilor de gaze dintr-un amestec – determinări efectuate la solicitarea unităţilor miniere din cadrul sistemului cât şi la solicitarea terţilor;

- organizează şi asigură conform normelor în vigoare, activitatea de evidenţă şi rapoarte de statistică;

- răspunde de evaluarea corectă a rezultatelor analizelor;- elaborează sau colaborează la întocmirea unor studii şi cercetări în domeniul

său de activitate, colaborează în acest sens şi cu intituţii de specialitate.Laboratorul are stabilite planuri de colaborare cu exploatările miniere din cadrul

Companiei Naţionale a Huilei SA Petroşani.

- prin analiza gaz cromatografică a amestecurilor de gaze se pot obţine concentraţii cu valori de ordinul ppm, aceasta devenind una dintre cele mai sensibile metode de determinare a concentraţiilor de gaze din aer;

- prin determinarea concentraţiei gazelor cu ordine de mărime foarte mici , se pot imbunătăţi metodele de calcul pentru indicii de foc;

- emiterea rezultatelor în maxim 24 ore de la prelevarea probei conduce la posibilitatea luării rapide a deciziilor corecte pentru siguranţa factorului uman din subteran.

2.9 Compartiment Inertizare

În data de 26.10.2006 CNH-SA cu sprijinul M.Ec.C a achiziţionat o modernă Instalaţie Mobilă de Inertizare cu azot şi repartizată la SCSM Petroşani pentru deservirea subunităţilor În cadrul SCSM Petroşani a fost înfiinţat compartimentul inertizare care are în structura sa 10 muncitori din care 5 sunt electricieni iar 5 lăcatuşi şi un inginer coordonator având ca sarcini monitorizarea, întreţinerea şi supravegherea Instalaţiei Mobile de Inertizare cu azot.

Instalaţia Mobilă de Inertizare cu azot este un patent al firmei Messer Gaz Austria şi este a patra instalaţie de acest gen din lume, potrivit producătorului.

Instalatia are ca principiu separarea azotului din aerul atmosferic printr-un sistem de

membrane şi introducerea acestuia în subteran la o puritate de 97% N2 iar oxigenul îmbogăţit este evacuat în atmosferă. Instalaţia este ecologică, acţionarea ei fiind electrică iar eventuale reziduri de ulei sunt colectate în recipienţi speciali neafectând în nici un fel mediul înconjurător.

Datorită proprietăţii de gaz inert a azotului, acesta este folosit pe plan mondial cu succes pentru prevenirea şi combaterea focurilor şi incendiilor de mină cu implicaţii directe de conservarea a rezervelor de substanţe minerale utile. Astfel şi la exploatările miniere ale CNH-SA se are în vedere introducerea de azot în subteran cu scopul combaterii eventualelor focuri endogene şi mai ales de prevenire a apariţiei lor în spaţiile exploatate cu implicaţii directe asupra securitaţii locurilor de muncă adiacente zonelor cu probleme şi implicit a personalului muncitor.

14

Activitatea personalului de deservire este astfel planificată încât instalaţia este monitorizată şi supravegheată 24h din 24h, aceasta având un regim de funcţionare non stop, cu excepţia : perioadelor de revizie planificate conform manualului tehnic, eventualelor lucrări la coloana de transport a azotului în subteran şi cu ocazia mutării instalaţiei de la o subunitate la alta. Personalul de deservire a instalatiei a fost instruit si autorizat de către reprezentanţii firmei producătoare din Austria,Germania şi Statele Unite ale Americii pentru monitorizarea, supravegherea şi efectuarea de lucrări de revizie periodică şi înlocuire a elementelor consumabile.

În concluzie acest compartiment are ca scop, lupta împotriva focurilor de mină, cu un mijloc modern şi eficace. Instalaţia a funcţionat cu rezultate deosebite la următoarele exploatări : EM Vulcan, EM Lupeni, EM Uricani,E.M. Lonea şi în prezent se află în funcţie la E.M. Lupeni.

Capitolul II. Contabilitatea veniturilor

Scopul principal al activităţii desfăşurate de agenţii economici productivi este obţinerea de bunuri materiale, executarea de lucrări şi prestarea de servicii care să aibă asigurată desfacerea lor pe piaţă în vederea satisfacerii necesităţilor de consum productiv, individual sau social.

Corelarea producţiei obţinute cu cerinţele pieţei reprezintă, în condiţiile economiei concurenţiale, o condiţie de care depinde însăşi existenţa unităţii patrimoniale. Astfel, prin vânzarea şi încasarea contravalorii producţiei obţinute, agenţii economici realizează venituri din care, în primul rând, se acoperă cheltuielile efectuate şi se obţine un profit care trebuie să asigure o eficienţă satisfăcătoare pentru întreprindere.

Potrivit Regulamentului de aplicare Legii contabilităţii, contabilitatea veniturilor evidenţiază o serie de elemente, printre care menţionez:

1. Contravaloarea produselor, lucrărilor şi serviciilor facturate se constituie ca venit al perioadei de gestiune încă din momentul facturării, indiferent dacă acestea se încasează în cursul aceluiaşi exerciţiu sau în exerciţiile viitoare;

2. Valoarea producţiei finite sau în curs de execuţie destinată activităţii investiţionale a întreprinderii se constituie, de asemenea, ca venit al perioadei;

3. Valoarea producţiei finite, semifabricatelor, mărfurilor şi a producţiei nefinalizate se consideră venit al perioadei de gestiune în care acestea au fost obţinute luând în considerare creşterea sau descreşterea stocului la sfârşitul perioadei faţă de începutul perioadei. Asemănător cheltuielilor şi pentru venituri se cunosc mai multe criterii de clasificare a lor, printre care menţionăm:

I. După felul activităţii, veniturile se grupează în: – venituri din activitatea de bază; – venituri din activităţi diverse. II. După stadiul circuitului economic la care se referă, veniturile se grupează în: – venituri intermediare; – venituri finale.

15

III. După perioada de gestiune la care se raportează, veniturile se grupează în: – venituri ale perioadei curente; – venituri ale perioadei viitoare. Regulamentul privind aplicarea Legii contabilităţii precizează faptul că, contabilitatea

veniturilor se ţine pe categorii de venituri, după natura lor, grupându-se astfel: – venituri din exploatare; – venituri financiare; – venituri excepţionale; – venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor. a) Veniturile de exploatare cuprind: – venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate şi serviciilor prestate;

– venituri din producţia stocată, adică variaţia în plus sau în minus între valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie în curs de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, neluând în calcul provizioanele pentru depreciere constituite pentru acestea;

– veniturile din producţia de imobilizări, adică costul lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de unitatea patrimonială pentru activitatea de investiţii, care se înregistrează ca active corporale sau necorporale;

– veniturile din subvenţii de exploatare reprezentând subvenţiile primite pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii de care beneficiază unitatea patrimonială din partea statului sau a altor unităţi patrimoniale;

– alte venituri din exploatarea curentă, ce cuprind veniturile din creanţe recuperate şi alte venituri din exploatare;

– veniturile realizate în avans, ca încasări sau creanţe aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrări sau prestaţii neefectuate, care nu se consideră venituri ale exerciţiului, acestea înregistrându-se în contabilitate într-un cont distinct ce se regăseşte în bilanţ.

b) Veniturile financiare reprezintă venituri din participaţii, venituri din alte imobilizări financiare, venituri din creanţe imobilizate, venituri din titluri de plasament, venituri din diferenţe de curs valutar, venituri din dobânzi, venituri din sconturi obţinute şi alte venituri financiare.

c) Veniturile excepţionale reflectă acele venituri care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a unităţii patrimoniale şi se referă fie la operaţiuni de gestiune, fie la operaţiuni de capital. În sfera acestora se includ: despăgubiri şi penalităţi încasate, venituri din cedarea activelor, cotele părţi din subvenţii pentru investiţii virate la rezultatul exerciţiului şi alte venituri excepţionale (cum ar fi: donaţii, salarii neridicate şi prescrise şi alte venituri). Analiza modului de evidenţiere în contabilitate a cheltuielilor şi veniturilor relevă o anumită similitudine între grupurile de cheltuieli şi venituri, corespondenţă menită să asigure comparabilitatea între eforturile depuse şi rezultatele obţinute de agentul economic în cursul unei perioade de gestiune.

16

2.1. Venituri din vânzări de produse, prestări de servicii şi mărfuri

Majoritatea veniturilor obţinute de o unitate patrimonială în cursul unui exerciţiu provin din activitatea de exploatare reprezentată de vânzarea de bunuri materiale, executarea de lucrări şi prestarea de servicii, potrivit obiectului de activitate.

Astfel, planul contabil general oferă posibilitatea unei evidenţe stricte şi detaliate a veniturilor din activitatea de bază a agentului economic, în funcţie de sursa lor de provenienţă, cu ajutorul mai multor conturi.

Contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite” este cont de pasiv care se creditează cu preţul de vânzare al produselor finite livrate terţilor, mai puţin TVA; preţul de vânzare al produselor finite aferent exerciţiului în curs pentru care nu s-au întocmit facturi, mai puţin TVA; sumele încasate în avans care se consideră ca venituri ale perioadei de gestiune.

Contul 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor” ţine evidenţa veniturilor din vânzarea semifabricatelor. Este un cont de pasiv care se creditează cu preţul de vânzare al semifabricatelor livrate clienţilor, mai puţin TVA şi preţul de vânzare al semifabricatelor pentru care nu s-au întocmit facturi mai puţin TVA.

Contul 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale” înregistrează în credit preţul de vânzare al produselor reziduale livrate clienţilor, mai puţin TVA şi preţul de vânzare al produselor reziduale pentru care nu s-au întocmit facturi, mai puţin TVA.

Contul 704 “Venituri din lucrările executate şi servicii prestate” este un cont de pasiv şi înregistrează în credit: valoarea lucrărilor executate şi serviciilor prestate, calculată pe bază de tarife şi facturată clienţilor (exclusiv TVA); tarifele lucrărilor executate şi serviciilor prestate (exclusiv TVA) pentru care nu s-au întocmit facturi şi tarifele lucrărilor executate şi serviciilor prestate (mai puţin TVA) încasate în numerar.

Contul 705 “Venituri din studii şi cercetări” cont de pasiv şi înregistrează în credit valoarea studiilor şi a contractelor de cercetare facturate clienţilor (mai puţin TVA) şi valoarea studiilor şi contractelor de cercetare (mai puţin TVA) pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 706 “ Venituri din revedenţe, locaţii de gestiune şi chirii” este un cont de pasiv şi înregistrează în credit: valoarea redevenţelor pentru concesiuni, locaţii de gestiune şi chirii (mai puţin TVA), pentru care nu s-au întocmit facturi; sumele datorate de personal, reprezentând chiriile care se constituie ca venituri ale unităţii; valoarea redevenţelor pentru concesiuni, locaţii de gestiune şi chirii (mai puţin TVA) pentru care s-au emis facturi către concesionari, locatari sau chiriaşi; sumele încasate în avans care se constituie ca venituri ale perioadei curente de gestiune; precum şi sumele încasate reprezentând valoare redevenţelor datorate pentru concesiuni, locaţii de gestiune, chirii, precum şi pentru folosirea brevetelor, mărcilor şi a altor drepturi similare.

Contul 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” este un cont de pasiv şi înregistrează în credit preţul de vânzarea al mărfurilor (mai puţin TVA) livrate clienţilor şi preţul de vânzare al mărfurilor livrate pentru care nu s-au întocmit facturi (mai puţin TVA).

Contul 708 “Venituri din activităţi diverse” ţine evidenţa veniturilor realizate din diverse activităţi, cum ar fi: comisioane, servicii prestate în interesul personalului unităţii, veniturile din valorificarea ambalajelor, precum şi alte venituri realizate din relaţiile cu terţii. Este un cont de

17

pasiv şi înregistrează în credit: sumele facturate clienţilor (mai puţin TVA) reprezentând venituri din activităţi diverse; sumele datorate de clienţi pentru care nu s-au întocmit facturi; valoarea ambalajelor nerestituite de clienţi, care circulă în sistem de restituire; sumele datorate de personal reprezentând consumuri efectuate pentru acesta, care se constituie ca venituri ale unităţii; precum şi sumele încasate în numerar sau în cont, de la terţi (mai puţin TVA), reprezentând venituri din activităţi diverse.

Se observă că organizarea şi evidenţierea în contabilitate a veniturilor din vânzări nu este influenţată de sistemul de inventar utilizat în contabilitatea stocurilor.

2.2. Venituri din producţia stocată

Potrivit noii orientări din domeniul contabilităţii, stocurile de orice natură sunt considerate aducătoare de venit şi valoarea lor este înregistrată ca venit al perioadei, pe de o parte din necesitatea de a echilibra cheltuielile efectuate în cursul aceleiaşi perioade şi pe această bază determinarea profitului obţinut, iar pe de altă parte, determinată de faptul că acestea constituie o valoare, un venit latent, un venit potenţial.

Veniturile aferente producţiei stocate de unitatea patrimonială sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului 711 “Venituri din producţia stocată”. În creditul acestui cont se înregistrează: costul efectiv al baracamentelor obţinute din producţie proprie; costul efectiv al producţiei neterminate lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie; preţul prestabilit al semifabricatelor, produselor finite şi produselor reziduale obţinute la sfârşitul perioadei precum şi diferenţele dintre preţul prestabilit şi costul efectiv aferent; preţul de înregistrare al animalelor şi păsărilor obţinute din producţie proprie şi diferenţele de preţ aferente. În debitul contului se înregistrează valoarea producţiei în curs terminată şi a lucrărilor şi serviciilor în curs finalizate; valoarea semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor şi păsărilor vândute precum şi valoarea baracamentelor vândute sau demolate.

2.3. Venituri din producţia de imobilizări

Deoarece sunt situaţii în care un agent economic îşi asigură o parte din necesităţile tehnico-productive prin efort propriu, în general pe seama lucrărilor de investiţii executate în regie proprie, această componentă a producţiei se constituie drept venit şi trebuie evidenţiată distinct în contabilitate.

Acest lucru se realizează cu ajutorul următoarelor conturi: Contul 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale” este un cont de pasiv cu

ajutorul căruia se ţine evidenţa veniturilor realizate din producţia de imobilizări necorporale. În creditul acestui cont se înregistrează: lucrări şi proiecte de cercetare-dezvoltare efectuate pe cont

18

propriu; valoarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi valori similare, realizate pe cont propriu, precum şi valoarea imobilizărilor necorporale în curs, realizate pentru nevoi proprii.

Contul 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale” se creditează cu costul efectiv al imobilizărilor corporale obţinute din producţia proprie, precum şi cu valoarea imobilizărilor corporale în curs.

2.4. Venituri din subvenţii de exploatare

Unităţile patrimoniale (în general regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de

stat) pot primi de la bugetul statului anumite resurse financiare pentru acoperirea pierderilor, pentru diferenţe de preţ la produse subvenţionate şi altele.

Aceste sume alocate de la bugetul de stat constituie pentru agentul economic beneficiar venituri din subvenţii de exploatare care se evidenţiază în contabilitate cu ajutorul contului 741 “Venituri din subvenţii de exploatare”. Este un cont de pasiv care înregistrează în credit subvenţiile de exploatare primite sau care urmează a fi primite pentru acoperirea pierderilor şi diferenţelor de preţ primite sau care urmează a se primi pentru produsele subvenţionate.

2.5. Alte venituri din exploatare

În activitatea desfăşurată de un agent economic este posibilă şi apariţia de alte venituri de exploatare, decât cele menţionate şi anume: din creanţe recuperate, din chirii, despăgubiri etc. Pentru evidenţierea veniturilor de această natură, în contabilitate se utilizează două conturi distincte şi anume:

Contul 754 “Venituri din creanţe reactivate” care înregistrează în credit contravaloarea creanţelor faţă de clienţi şi debitori diverşi reactivate.

Contul 758 “Alte venituri din exploatare” care se creditează cu veniturile realizate din exploatarea curentă din despăgubiri, chirii etc.

19

2.6. Venituri financiare

Criteriul eficienţei economice trebuie să stea la baza tuturor deciziilor şi activităţilor desfăşurate de un agent economic. Derularea de operaţiuni cu caracter financiar constituie calea principală de a asigura migrarea capitalului sub forma plasării celui temporar disponibil sau atragerii celui necesar. De aceea, activitatea financiară prezintă o importanţă deosebită pentru asigurarea flexibilităţii şi mobilităţii capitalului, iar dacă este bine orientată, această activitate poate conduce la obţinerea de profituri însemnate de către agentul economic implicat.

Pentru desfăşurarea activităţii cu caracter financiar, unităţile patrimoniale au la îndemână multiple posibilităţi care fructificate, conduc la obţinerea de venituri reflectate în contabilitate cu ajutorul următoarelor conturi:

Contul 761 “Venituri din participaţii” ţine evidenţa veniturilor încasate pentru participaţiile la capitalul altor societăţi. În creditul contului se vor înregistra dividendele încasate de unitatea patrimonială de la societăţile la care se deţin titluri de participare.

Contul 762 “Venituri din alte imobilizări financiare” ţine evidenţa veniturilor din titlurile imobilizate ale activităţii de portofoliu şi alte imobilizări financiare. În creditul contului se înregistrează dividendele aferente altor titluri imobilizate.

Contul 763 “Venituri din creanţe imobilizate” evidenţiază în creditul său dobânzile aferente împrumuturilor pe termen lung sau scurt acordate altor societăţi.

Contul 764 “Venituri din titluri de plasament” asigură evidenţierea veniturilor nete rezultate din vânzarea titlurilor de plasament şi se creditează cu diferenţele favorabile pentru valoarea totală a titlurilor de plasament şi preţul de cesiune al acestora.

Contul 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” evidenţiază în contabilitate diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din operaţiunile curente efectuate în devize sau aferente disponibilităţilor în devize. În creditul contului se înregistrează diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării creanţelor şi datoriilor în valută ale unităţii, precum şi diferenţele favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor bancare în devize, disponibilităţilor în devize existente în casierie şi existentului în conturile de acreditive deschise în devize.

Contul 766 “Venituri din dobânzi” ţine evidenţa veniturilor financiare din dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din conturile bancare, pentru împrumuturile acordate sau pentru livrările pe credit comercial. Acest cont se creditează cu: dobânzile cuvenite aferente împrumuturilor acordate în cadrul grupului, dobânzile aferente sumelor datorate de către debitori diverşi, dobânzile de primit aferente disponibilităţilor din conturile curente precum şi dobânzile încasate în avans care se constituie ca venituri ale perioadei curente de gestiune.

Contul 767 “Venituri din sconturi obţinute” se creditează cu valoarea sconturilor acordate unităţii patrimoniale de către furnizorii săi sau de alţi creditori.

Contul 768 “Alte venituri financiare” funcţionează similar conturilor de venituri financiare prezentate, asigurând evidenţa veniturilor obţinute din diferenţe între valoarea contabilă şi valoarea de piaţă a titlurilor de plasament imediat negociabile, deţinute în portofoliul unităţii.

20

2.7. Venituri excepţionale

Veniturile excepţionale nu sunt determinate de activitatea curentă, normală a unităţilor

patrimoniale, ele având un caracter accidental şi întâmplător. Sub aspectul dimensiunii lor, aceste venituri au influenţă nesemnificativă asupra

rezultatului financiar global al unităţii.

Evidenţa veniturilor cu caracter excepţional realizate de o unitate patrimonială se ţine pe două grupe distincte şi anume: venituri din operaţii de gestiune şi venituri din operaţii de capital, cu ajutorul conturilor distincte:

Contul 771 “Venituri excepţionale din operaţii de gestiune” care evidenţiază acele venituri ce nu sunt legate de activitatea normală, curentă a unităţii patrimoniale, dar care se referă la operaţiuni de exploatare. În creditul acestui cont se înregistrează: bunurile sau valorile primite prin donaţii sau cu titlu gratuit; drepturile de personal neridicate după prescrierea acestora; valoarea lipsurilor constatate la inventariere şi imputate persoanelor vinovate, precum şi sumele încasate din despăgubiri şi penalităţi.

Pentru a fi operaţional acest cont se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II astfel: – 7711 “Venituri din despăgubiri şi penalităţi”; – 7718 “Alte venituri excepţionale din operaţii de gestiune”. Contul 772 “Venituri din operaţii de capital” se creditează cu preţul de vânzare al

elementelor de activ cedate (exclusiv TVA); cu cota parte a subvenţiilor pentru investiţii virate asupra rezultatului exerciţiului financiar, precum şi cu alte venituri excepţionale din operaţii de capital.

Şi acest cont se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II, astfel: – 7721 “Venituri din cedarea activelor”; – 7727 “Subvenţii pentru investiţii virate la venituri”; – 7728 “Alte venituri excepţionale din operaţii de capital”.

2.8. Venituri din provizioane

Provizioanele, ca instrumente de protecţie a agenţilor economici împotriva riscurilor, deprecierilor şi cheltuielilor cu caracter previzibil dar incert, sunt generatoare de venituri la sfârşitul perioadei de gestiune, când acestea se analizează şi se decide, după caz:

– diminuarea sau anularea provizioanelor atunci când riscul asigurat prin provizion nu a atins dimensiunile prevăzute iniţial sau nu s-a produs, operaţie care se realizează prin majorarea veniturilor perioadei de gestiune;

– când riscul, cheltuiala sau deprecierea s-a produs se înregistrează consumarea sau diminuarea provizioanelor tot prin majorarea veniturilor;

Acest lucru se realizează în contabilitate prin intermediul conturilor din grupa 78 “Venituri de provizioane” din care fac parte :

21

Contul 781 “Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare” care asigură evidenţa veniturilor obţinute din reluarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, reluarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor şi reluarea provizioanelor pentru deprecierea activelor circulante. Acest cont se creditează cu: sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli; sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor; sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie; precum şi sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor-clienţi.

Pentru a fi operaţional, acest cont se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de grad II, astfel:

– 7812 “Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”; – 7813 “Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor”; – 7814 “Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante”.

Contul 786 “Venituri financiare din provizioane” asigură evidenţa veniturilor obţinute din reluarea provizioanelor privind deprecierea imobilizărilor financiare şi pentru deprecierea titlurilor de plasament, reluarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli când acestea privesc activitatea financiară, precum şi reluarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor din conturile de decontări din cadrul grupului sau societăţii. Acest cont se creditează cu: sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli; sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor privind deprecierea imobilizărilor financiare; sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor “Decontări în cadrul grupului şi cu asociaţi”, precum şi cu sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament.

Pentru a fi operaţional, contul se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II: – 7862 “Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”; – 7863 “Venituri din provizioane pentru deprecieri”. Contul 787 “Venituri excepţionale din provizioane” asigură evidenţa în contabilitate a

veniturilor excepţionale din amortizarea imobilizărilor corporale sau necorporale, reluarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli şi reluarea provizioanelor pentru deprecieri reglementate. În creditul acestui cont se înregistrează: sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor reglementate; sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli; sumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi; precum şi sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor aferente imobilizărilor corporale sau necorporale.

Şi acest cont prezintă o structură detaliată pe conturi sintetice de grad II, astfel: – 7872 “Venituri excepţionale din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”; – 7873 “Venituri excepţionale din provizioane pentru deprecieri”; – 7874 “Venituri excepţionale din provizioane reglementate”.

22

Cap.III Calculaţia tradiţională a costurilor complete - formă fundamentală a calculaţiei costurilor efective

1. Caracteristicile calculaţiei costurilor efective Scopul calculaţiilor complete este acela de a repartiza toate costurile identificate pentru o anumită perioadă de gestiune pe purtători de costuri. În acest sens, cheltuielile sunt grupate în cheltuieli directe şi indirecte.

Costul se determină după încheierea procesului de producţie sau a perioadei pentru care se face calculaţia.

Se procedează la repartizarea cheltuielilor indirecte în funcţie de diferite criterii mai mult sau mai puţin obiective în costul produselor, lucrărilor şi serviciilor.

Se realizează 2 serii de calculaţii:- antecalculaţia – stabilirea costului planificat- postcalculaţia – determinarea costului efectivNumai în acest mod se pot determina abaterile.

Ţinând cont de caracteristicile procesului tehnologic, de tipul de productie, etc. s-au conturat de-a lungul timpului următoarele calculaţii care conduc la un cost total / complet folosind:- calculaţia globală

- calculaţia pe faze

- calculaţia pe comenzi

2. Calculaţia globală Calculaţia globală se aplică în cazul producţiei omogene unde se obţine un singur produs,

lucrare, serviciu fără semifabricate şi fără producţie neterminată la sfârşitul perioadei (centrale hidroelectrice, fabrici de ciment, cariere balastru, extracţia ţiţeiului, de gaze, cărbuni, servicii transport).

Caracteristic acestei calculaţii este faptul că toate cheltuielile de producţie au un caracter direct. Totuşi pentru a cunoaşte structura costului pe componentele sale, cheltuielile vor fi urmărite separat cele directe de cele clasice indirecte:

În ceea ce priveşte contabilitatea de gestiune precizăm următoarele:

23

a) calculaţia globală se poate aplica fie la nivelul întregii întreprinderi (în industria extractivă, etc.), fie la nivelul unor secţii din cadrul întreprinderii (caz valabil de regulă pentru activităţile auxiliare)

b) dacă calculaţia globală se realizează la nivelul întreprinderii, cheltuielile directe se colectează în contul 921, iar cheltuielile indirecte în conturile 923, 924, 925. La sfârşitul lunii, toate aceste cheltuieli ajung în debitul contului 902 pentru a se putea compara nivelul efectiv cu cel planificat.

c) dacă calculaţia globală se realizează doar la nivelul secţiilor auxiliare, cheltuielile directe se colectează în contul 922, iar cele indirecte tot la 922, dar la analitic „Cheltuieli de regie”

d) calculaţia globală se poate aplca şi în cazul producţiei sortodimensionale unde din aceeaşi materie primă şi utilaje se obţin mai multe produse care diferă prin dimensiune (fabricare sticlă, cherestea). Aici metoda globală de calculaţie se combină cu procedeul coeficenţilor de echivalenţă.

Concluzie: În esenţă costul unitar se determină folosind diviziunea simplă, adică

3.Calculaţia pe faze Caracteristic este faptul că urmărirea cheltuielilor de producţie se face pe fiecare fază sau etapă de producţie prin care trece produsul respectiv şi numai după aceea se calculează costul unitar pe produs.

Se aplică la întreprinderile cu producţie de serie mare unde procesul tehnologic este relativ omogen iar produsul finit se obţine prin prelucrarea în faze succesive a materiei prime (în industria alimentară, industria de prelucrare a ţiţeiului, etc.).

Problema specifică a calculaţiei pe faze constă în faptul că fazele de calculaţie se stabilesc prin secţionarea procesului tehnologic în punctele sale cheie. Fazele de calculaţie sunt tratate ca şi centre de responsabilitate atât în ceea ce priveşte producţia, cât şi costurile.

La stabilirea fazelor de calculaţie se au în vedere fazele procesului tehnologic. Problema care se ridică este aceea că trebuie să existe posibilitatea delimitării cheltuielilor pe faze, iar la finele fiecărei faze să se poată măsura şi exprima cantitativ producţia obţinută.

După stabilirea fazelor de calculaţie, acestea se simbolizează, iar simbolurile atribuite se înscriu obligatoriu pe toate documentele privind consumurile ocazionate şi cele referitoare la producţia fabricată în cadrul lor.

24

În cadrul fiecărei faze de calculaţie se identifică atât cheltuielile directe, cât şi cele indirecte care se vor repartiza asupra costului fiecărei faze în parte.

Calculaţia pe faze se poate realiza în două variante:

varianta cu semifabricat: se utilizează la întreprinderile cu proces tehnologic lung de fabricaţie care produc un număr restrâns de produse, iar după fiecare fază se obţin semifabricatele depozitabile din care unele trec la prelucrat în faza următoare, iar altele pot fi livrate în afară în starea de semifabricat.

Această variantă presupune calcularea costului fiecărui semifabricat în parte luând în considerare atât costul materiei prime sau semifabricatului din faza anterioară, cât şi cheltuielile directe şi indirecte generate de faza respectivă.

Costul semifabricatului obţinut într-un anumit stadiu al procesului de producţie se transferă în faza de calculaţie următoare:

unde: - costul semifabricatelor obţinute în faza „n”

Qs (n-1) – cantitatea de semifabricate obţinută în faza „n – 1” şi trecută la prelucrare în faza următoare

cs (n-1) – costul unitar al semifabricatelor din faza „n – 1”

Chelt dirn – cheltuielile directe ale fazei „n”

Chelt indirn – cheltuielile indirecte ale fazei „n”

- valoarea producţiei neterminate în faza „n”

- cantitatea de semifabricate obţinută în faza „n”

Principalul dezavantaj al acestei variante este faptul că pune în dependenţă directă calculaţia produsului obţinut într-un anumit stadiu de calculaţie produsului din faza anterioară.

varianta fără semifabricat: se aplică de regulă când semifabricatele se trec la prelucrare de la o fază la alta fără gestionare şi depozitare şi fără livrare în afară de semifabricate.

Această variantă implică urmărirea cheltuielilor directe şi indirecte de prelucrare pentru fiecare fază de calculaţie în parte şi stabilirea costului fazei numai pe baza acestor cheltuieli, fără transferarea costului semifabricatelor de la o fază la alta.

25

Costul produsului finit se obţine prin însumarea cheltuielilor tuturor fazelor de prelucrare de la momentul începerii producţiei până la sfârşit:

Pentru determinarea cheltuielilor fiecărei faze se va ţine cont şi de valoarea producţiei neterminate din fazele respective şi anume PN0 se va adăuga şi PN de la sfârşitul perioadei se va scădea.

Dezavantajul este acela că prin contabilitate nu se realizează o evidenţă a circulaţiei semifabricatelor între faze, ceea ce implică organizarea unei evidenţe operative pentru cantităţile de semifabricate pentru fiecare fază, deşi varianta nu o cere.

Avantajul este că se pot urmări operativ depăşirile de cheltuieli în cadrul fiecărei faze care sunt mai uşor sesizabile şi mai corect localizate decât la prima variantă.

Concluzie: Atât la prima variantă, cât şi la a doua conturile de cheltuieli se deschid pe analitice pe fiecare fază de calculaţie în parte.

26

Capitolul IV. Aplicatii practice

APLICATII PRACTICE : I

SC Institutul National pentru Securitate Miniera si Protectie Antiexploziva „Insemex’’SRL Petrosani ( executant ), factureaza Statiei Centrale de Salvare Miniera ( beneficiar ), reautorizare personal salvare avand valoare de facturare 560.90 lei si tva 24%. Plata se face prin remiterea de catre beneficiar ( executantului ) a unei file CEC.

In contabilitatea vanzatorului

1. Facturarea studiului

411 „ Clienti ’’ = % 695.52

704 „Venit.lucr. 560.9

executate’’

4427 „TVA colectata’’ 134.62

2. Primirea unei file CEC:

5112 ecuri de incasat’’ = 411 „Clienti’’ 695.52

3. Incasarea filei CEC:

5121 „Conturi la = 5112 „Cecuri de 695.52

banci in lei’’ incasat’’

27

In contabilitatea cumparatorului

1. Primirea facturii ptr.studiul efectuat

% = 401 „Furnizori’’ 695.52

628 „Chelt.servicii terti’’ 560.90

4426 „TVA deductibila’’ 134.62

2. Plata filei CEC remisa vanzatorului:

401 „Furnizori’’ = 5121 „Conturi la 695.52

banci in lei”

28

APLICATII PRACTICE : II

S.C.S.M , este o unitate prestatoare de servicii, pentru unitatile subordonate C.N.H. – S.A

serviciile prestate reperzinta venituri pentru aceasta , mai jos prezentam un model de calculatie

de pret pentru serviciile prestate de Sector Salvare Miniera pentru anul 2010, luna mai in

comparatie cu anul 2011 luna mai.

CALCULAŢIE DE PREŢ INTERVENTIE SECTOR SALVARE MINIERA - MAI 2010 - E.M. LUPENI

Nr.crt. SPECIFICAŢIE

VALOARE

1

MaterialeCantitatea kg/buc/ml /

lkm

Preţ unitar lei

Preţ total lei

Urelit 0,00 0,00 0 Concentrant spumant 0,00 0,00 0

1.609,65

Ibemol 0,00 0,00 0Fiole CO 28,00 1,42 39,76Fiole CO2 28,00 1,33 37,24Fiole O2 28,00 13,70 383,60Cartuse filtrante 5,00 180,00 900,00Oxigen tehnic 0,00 3,90 0,00Servicii executate de terti 0,00Amortism. aparatura si instrumente salv. miniera 249,05Chelt. transport B 05 WMA 0 2,60 0,00Total 1.609,65

2 Salarii 46.266,003 CAS 30,80% 14.249,934 Sănătate 5,2% 2.405,835 Somaj 0,5% 231,336 Contrib.concedii si indemnizatii 0,85% 393,267 Contrib.fond solidaritate/persoane 23 219,058 Contrib.la fd. de garantare a salariatilor 0,25% 115,679 Fond accidente muncă 0,638% 295,1810 Alte cheltuieli cu munca vie (cota gratuitati CCM) 4.028,08

10.1 Ch. privind bonuri de carbune 0,0010.2 Ch. privind energia electrica 17 ZILE 2.927,9610.3 Alte cheltuieli cu munca vie 1.100,1211 Total 69.813,9712 Cheltuieli generale 27.506,7013 Tichete cadou - 1 Iunie 5.555,56

TOTAL GENERAL 102.876,23

29

CALCULAŢIE DE PREŢINTERVENTIE SECTOR SALVARE MINIERA - MAI 2010 - E.M. LONEA


VALOARE

1

MaterialeCantitatea kg/buc/ml

/lkm

Preţ unitar

leiPreţ total lei

Calcie sodata 0,00 23,15 0 Fiole CO 0,00 1,42 0

1.330,00

Fiole CO2 0,00 1,33 0,00Cartuse filtrante 7,00 180,00 1.260,00Ibemol 25,00 2,80 70,00amortism. aparatura si instrumente salv. miniera 0,00Chelt. transport 0 2,60 0,00Total 1.330,00

2 Salarii 2.429,003 CAS 30,80% 748,134 Sănătate 5,2% 126,315 Somaj 0,5% 12,156 Contrib.concedii si indemnizatii 0,85% 20,657 Contrib.fond solidaritate/persoane 7 3,928 Contrib.la fd. de garantare a salariatilor 0,25% 6,079 Fond accidente muncă 0,638% 15,5010 Alte cheltuieli cu munca vie (cota gratuitati CCM) 179,72

10.1 Ch. privind bonuri de carbune 0,0010.2 Ch. privind energia electrica 1 ZI 172,2310.3 Alte cheltuieli cu munca vie 7,4911 Total 4.871,4512 Cheltuieli generale 1.919,3513 Tichete cadou - 1 Iunie 326,80


30

INTERVENTIE SECTOR SALVARE MINIERA - MAI 2010 - E.M. PETRILA


VALOARE

1


/lkm

Preţ unitar

leiPreţ total lei

Urelit 1.800,00 1,50 2700

Concentrant spumant 120,00 12,50 1500

15.797,20

Ibemol 300,002,80

840

Fiole CO 20,001,42

28,4

Fiole CO220,00 1,33 26,60

Fiole O220,00 13,70 274,00

Cartuse filtrante56,00 180,00 10.080,00

Cheltuieli de aprovizionare urelit Petrosani - Fagaras 0,00

amortism. aparatura si instrumente salv. miniera72,80

Chelt. transport B 05 WMA 204 1,35275,40

Total15.797,20

2 Salarii 20.508,00

3 CAS 30,80% 6.316,46

4 Sănătate 5,2% 1.066,42

5 Somaj 0,5% 102,54

6 Contrib.concedii si indemnizatii 0,85% 174,32

7 Contrib.fond solidaritate/persoane 17 38,10

8 Contrib.la fd. de garantare a salariatilor 0,25% 51,27

9 Fond accidente muncă 0,638% 130,84

10 Alte cheltuieli cu munca vie (cota gratuitati CCM) 1.864,31

10.1Ch. privind bonuri de carbune

65,82

31

10.2Ch. privind energia electrica

4 ZILE688,93

10.3Alte cheltuieli cu munca vie

1.109,56

11 Total 46.049,46

12 Cheltuieli generale 18.143,49

13 Tichete cadou - 1 Iunie 1.307,19


Se observa ca totalul veniturilor in luna mai, 2010 a fost de 174.993.95 lei.

CALCULAŢIE DE PREŢ INTERVENTIE , PERMANANTA

SECTOR SALVARE MINIERA - MAI 2011E.M.URICANI


VALOARE

1


/km

Preţ unitar

lei

Preţ total lei

Cartuşe regenerare 20 202,00 4.040,00

6.325,86

Ibemol 0 2,80 0,00Oxigen medicinal 0 16,75 0,00

amortism. aparatura si instrumente salv. miniera 25,96Chelt. transport HD-05-WMA

810 2,79 2.259,90

Total 6.325,862 Salarii 20.846,303 CAS 30,80% 6.420,664 Sănătate 5,2% 1.084,01

32

5 Somaj 0,5% 104,236 Contrib.concedii si indemnizatii 0,85% 177,197 Contrib.fond solidaritate/persoane 19 33,868 Contrib.la fd. de garantare a salariatilor 0,25% 52,129 Fond accidente muncă 0,638% 133,0010 Alte cheltuieli cu munca vie 1.629,7711 Total 36.807,0012 Cheltuieli generale 14.501,9613 Tichete 1 Iunie - cota parte 1.045,45


CALCULAŢIE DE PREŢ INTERVENTIE

SECTOR SALVARE MINIERA - MAI 2011E.M.LIVEZENI


VALOARE

1


/km

Preţ unitar

lei

Preţ total lei

Cartuşe regenerare 10 202,00 2.020,00

11.018,07

Urelit 2.200 2,09 4.598,00Ibemol 200 2,80 560,00Concentrat spumant UF 200 8,70 1.740,00amortism. aparatura si instrumente salv. miniera 18,35Chelt. transport HD-05-WMA

68 2,79189,72

Cheltuieli de aprovizionare urelit Petrosani - Fagaras 1.892,00Total 11.018,07

2 Salarii 5.724,003 CAS 30,80% 1.762,994 Sănătate 5,2% 297,65

33

5 Somaj 0,5% 28,626 Contrib.concedii si indemnizatii 0,85% 48,657 Contrib.fond solidaritate/persoane 10 4,468 Contrib.la fd. de garantare a salariatilor 0,25% 14,319 Fond accidente muncă 0,638% 36,5210 Alte cheltuieli cu munca vie 426,4111 Total 19.361,6812 Cheltuieli generale 7.628,5013 Tichete 1 Iunie - cota parte 261,36


Se observa ca totalul veniturilor in luna mai, 2011 a fost de 79.605,95 lei.

34

Inregistrarea in contabilitate a serviciului prestat se face astfel:

48265”Decontari intre subunitati” = 704 ”Venituri din servicii prestate „ 174993.95

-174.993.95 lei , reprezinta veniturile pentru Sectorul Salvare miniera aferente luni

mai 2010;

48265”Decontari intre subunitati” = 704 ”Venituri din servicii prestate „ 79.605,95

-79605,95 lei , reprezinta veniturile pentru Sectorul Salvare miniera aferente luni

mai 2011.

Inregistrarea in contabilitate a platii serviciului prestat se face astfel:

512111”Conturi curente la bancii” = 48265 ”Decontari intre subunitati” 174993.95

512111”Conturi curente la bancii” = 48265 ”Decontari intre subunitati” 79.605.95

Fiind un serviciu facut intre subunitatile miniere ale CNH- SA nu se

calculeaza TVA.

Se observa ca luna mai 2010, au fost solicitari mai dese pentru acest sector,

comparativ cu luna mai an 2011 ,iar veniturile au fost mai mari.

In cazul in care echipa de Salvare Miniera este solicitata de o firma, care nu este

subordonata a CNH – SA ,monografia contabila se inregistreaza astfel:

35

Inregistrarea serviciului

% = 704 ,, Venituri din servicii prestate,, 216.992,50

4111 „Clienti” 174.993,95

4427 „TVA colectat „ 41.998,55

Incasarea facturi ,se inregistreaza astfel:

512111”Conturi curente la bancii” = 4111 „Clienti” 216.992,50

36

Bibliografie

*** Legea contabilităţi 82/91.

*** Regulamentul de aplicare a

legi contabilităţii.

Prof.univ.dr.Atanasiu Pop Contabilitatea financiara

romaneasca-armonizata cu

Directivele contabile

europene standardele

internationale de

contabilitate

Ed.Intelcredo 2002

Prof.dr.Cotlet Dumitru Contabilitate financiara II

Horia Cristea Costuri şi preţuri. Ed. Mirton, Timişoara 1995

Prof. Ioan Morşan Contabilitatea generală a

economiei de piaţă. Vol 1 şi 2

Ed. EVCont Consulting

SRL, Suceava 1997

Mihai Ristea Noul sistem contabil al

agenţilor economici din

CECCAR, Bucureşti 1993

37

România.

Niculae Fefeagă, Ion Ionaşcu Contabilitatea financiară.

Vol.1

Ed. Economică, Bucureşti

1993

Univ. „Babeş Bolyai” Cluj,

Fac. Şrtiinţe Economice

Contabilitatea financiară a

agenţilor economici din

România.

Ed. De Vest, Timişoara

V.Daria, E. Drehuţă, C-tin

Gurbănescu, dr.doc. Aristiţa

Manualul expertului

contabil şi contabil

autorizat.

Ed. Agora, Bucureşti 1995

38

Anexe

39

Caiet de Practica Alexandra.2003 Complet

Documents

Transcript of Caiet de Practica Alexandra.2003 Complet