FORMAREA GUVERNULUIROMÂNIA VS FRANŢA

Student : Dinu AlexandraAnul III, Ştiinţe Politice

Materie: Administraţie Publică

DEFINIŢIE GENERALĂ Prin conţinutul, trăsăturilor şi atribuţiile sale, guvernul

reprezintă una dintre cele mai importante si distincte instituţii ale statului. Importanţa acestei puteri decurge din faptul că ea este cea care organizează şi conduce efectiv societatea.

Drept urmare, ea se află cel mai mult si cel mai direct în legatură cu cetăţeanul. Din această cauză, guvernul sau executivul ii interesează în cea mai mare masură pe cetăţeni, întrucat de activitatea şi eficienta acestuia se leaga în mare masură realizarea aspiraţiilor şi intereselor lor.

In teoria si practica politică această instituţie este cunoscută sub denumirea de executiv, fapt aflat in legatură directă cu separarea puterilor în stat sau mai nou de "administraţie de stat", "autoritate administrativă", "administraţie politică“.

În cele mai multe cazuri, guvernul este constituit din două componente distincte:

Şeful guvernului, care poartă diferite denumiri: prim-ministru, preşedinte, şeful cabinetului, premier;

Guvernul propriu-zis, format din miniştri, secretari de stat, etc.

GUVERNUL ROMÂNIEI Guvernul este una dintre cele mai vechi instituţii politice româneşti, rădacinile

ei putând fi regăsite înca din perioada feudală, evident cu alt rol, semnificaţie şi statut în societate. Divanurile boieresti formate din reprezentanţii marii boierimi,care aveau rolul de a-l sfătui si ajuta pe domn în guvernare, pot fi consacrate primele ''guverne'' româneşti.

În sensul modern al termenului şi ca o realitate a participării politice, apariţia guvernului în societatea românească este legată de aplicarea începand cu 1831, 1832 a regulamentelor organice în cele doua principate, Ţara Românească şi Moldova când puterea executivă era împărţită între domn şi guvern.

O conturare mult mai clară şi consistentă, apropiată de instituţia politică modernă, este cea a guvernului în timpul domniei lui A.I.Cuza.De-a lungul timpului executivul din România a cunoscut mai multe denumiri, de guvern cea mai des utilizată, folosita si astăzi, de Consiliul de Ministri, in perioada comunistă.

GUVERNUL ROMÂNIEI OCUPĂ ÎN BUCURESTI, CA SEDIU AL ACTIVITĂȚILOR SALE PALATUL VICTORIA.

Guvernul României reprezintă, conform Constituţiei, puterea executivă în România împreună cu Preşedintele. Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază un program de guvernare acceptat anterior de către parlament.

Guvernul se compune din un lider numit prim-ministru și un număr variabil de ministri care conduc ministere specializate pe anumite domenii, cu numeroase agenții și instituții cu diferite grade de subordonare în cadrul executivului.

În România de azi, guvernul este rezultatul voinţei parlamentului, expresia raportului de forţe politice din cadrul său, a majorităţii parlamentare.

Preşedintele României, în calitatea lui de şef al statului dupa consultări cu liderii partidelor politice parlamentare, la propunerea partidului sau a forţelor politice care deţin majoritatea parlamentară, desemneaza un candidat la functia de prim-ministru. Acesta în timp de zece zile dupa discuţii, în special cu majoritatea parlamentară, formează guvernul şi elaborează programul de guvernare. 

Lista cu membrii guvernului şi programul de guvernare se dezbat de către Camera Deputaţilor şi Senat în şedinta comisiei. Pentru a fi legal constituit si a funcţiona, guvernul şi programul său trebuie sa obţină votul de investitură sau de încredere din partea Parlamentului care se acordă de catre acesta cu majoritatea simplă a deputatilor si a senatorilor .

Dupa obţinerea votului, guvernul depune în faţa preşedintelului jurământul de credinţă ce semnifică intrarea acestuia în funcţie şi un jurământ către naţiune.Durata mandatului este de 4 ani. Pe perioada acestuia prim-ministrul poate propune preşedintelui schimbarea unuia sau mai multor membrii ai guvernului.

STRUCTURĂ Constituția stabilește pozițiile de Prim-Minsitru al Romîniei și cea de Ministru. Alte

funcții din cadrul aparatului executiv sunt stabilite prin legi organice. Aceste legi permit existența unor funcții ca:vicepremier, ministru de stat, ministru-delegat.

Primul-Ministru este liderul guvernului și coordonează activitatea acestuia. Aparatul propriu de lucru al Guvernului-României este compus din:

Cancelaria Primului-Ministru Secretariatul General al Guvernului Departamentul pentru Relaţia cu Parmalentul Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-

Privat şi Promovarea Exporturilor Departamentul pentru Luptă Antifraudă Corpul de control al Primului-Ministru Departamentul pentru Relaţii Internetnice

ROLRolul principal al guvernului

Reprezintă conducerea, coordonarea și exercitarea controlului asupra administraţiei publice

Elaborează strategii guvernamentale Participă la procesul legislativ prin emiterea de hotărâri și

ordonanțe Exercitarea dreptului de iniţiativă legislativă Semnează tratate Reprezintă România atât pe plan intern cât și extern Numește prefecţi  Prezintă informații și documente către Parlament.

RELAŢIA CU PARMALENTUL Parlamentul României reprezintă singura instituție a statului român care exercită

control asupra Guvernului prin intermediul unui mecanism de întrebări și comisii de anchetă parlamentare cât și a circuitului obligatoriu de informare și documentare a parlamentului.

Membrii parlamentului pot depune moțiuni simple față de activitatea guvernului și inclusiv moţiuni de cenzură, cu rol de retragere a votului de încredere acordat guvernului.

În România, potrivit Constituţiei, funcţia de membru al guvernului este compatibilă cu cea de parlamentar. Dualitatea celor doua funcţii ar permite o mai bună cunoaştere a problemelor legislativului dar mai ales a executivului şi ar asigura operativitate, eficienţă în realizarea obiectivelor comune din planul de guvernare şi politica parlamentului. 

Situaţia din România, a dublei calităţi de membru al Guvernului şi parlamentar, este una dintre cele trei soluţii existente în practica politica contemporană. În sistemele constituţionale din SUA şi Franţa calitatea de membru al guvernului este incompatibilă cu cea de parlamentar.

PROCESUL LEGISLATIV Ședințele Guvernului se convoacă și sunt conduse de primul-ministru.Guvernul se

întrunește săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, pentru a dezbate problemele politicii interne și externe sau aspecte de conducere generală a administrației publice.

Agenda de lucru a ședinței Guvernului cuprinde:

proiecte de acte normative (proiecte de lege, proiecte de ordonanțe și de hotărâri) rapoarte note, note-mandat memorandumuri puncte de vedere informări si alte documente, în funcție de necesități și de solicitări. Agenda de lucru a Guvernului este structurată în două părți și poate conține și liste suplimentare, cu aprobarea primului-ministru.

Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe. Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor iar ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta.

Circuitul procesului decizional al proiectelor de documente de politici publice și al proiectelor de acte normative este structurat în două etape:

a) reuniunea pregătitoare ședinței Guvernului care asigură coordonarea procesului de elaborare, consultare și avizare pentru documentele de politici publice și acte normative la nivel interministerial;

b) ședința Guvernului care marchează încheierea procesului decizional, prin adoptarea/aprobarea sau respingerea acestor proiecte.

Guvernul României işi desfăşoară activitatea în strânsă legătură şi colaborare cu parlamentul, dar se află sub controlul acestuia. Cu toate acestea, el este un partener major şi important al parlamentului la actul de conducere socil-politică.

GUVERNUL FRANŢEI Guvernul francez este unul dintre principalele

organe ale puterii executive în Franţa . El determină și conduce politica țării.

Toți membrii guvernului sunt numiți de către Preşedinte la propunerea Primului Ministru. Există mai multe categorii de membri ai guvernului: Miniștri de stat, miniștri delegați  și secretari de stat .

Actualmente, miniștrii de stat nu se disting de ceilalți miniștri decât din motive de protocol. Miniștrii delegați pot fi atașați unui minister, primului ministru sau pot fi autonomi. Secretarii de stat, contrar miniștrilor, nu participă decât ocazional la ședințele consiliului de miniștri.

Funcția de ministru este incompatibilă cu o serie de alte activități profesionale cum ar fi activități private, majoritatea funcțiilor politice precum și mandatul parlamentar. Această interdicție de cumul se datorează evitării posibilității ca un ministru să fie influențat de presiuni exterioare și de a le permite astfel să se consacre pe deplin muncii guvernamentale.

În România potrivit Constituţei, funcţia de membru al guvernului este compatibilă cu cea de parlamentar. 

ATRIBUŢII ŞI FUNCŢIONARE Conform Constituţiei Franţei, rolul guvernului este de a determina și de a

conduce politica națiunii. Definirea politicilor și obiectivelor guvernamentale se traduce în practică prin redactarea proiectelor de legi și a decretelor. Fiecare politică trebuie să se înscrie, mai devreme sau mai târziu, într-un text juridic.

Toate proiectele de legi precum și anumite tipuri de decrete trebuie să fie adoptate de consiliul de miniștri. În cadrul acestuia guvernul definește orientarea politicii sale și ia măsurile esențiale destinate punerii acesteia în practică. Forțele de execuție de care dispune guvernul sunt armata și administraţia.

Solidaritatea și colegialitatea muncii guvernamentale este exprimată de ședințele regulate ce au loc în fiecare miercuri dimineață sub conducerea Președintelui. Esențialul muncii guvernamentale se desfășoară însă în cadrul fiecărui minister și în cadrul grupurilor de lucru dedicate ce reunesc reprezentanți ai mai multor ministere.

BIBLIOGRAFIE Istoria guvernelor României de la începuturi - 1859 până în zilele noastre

- 1995, Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, București, 1995

Guverne și guvernanți (1866 - 1916), Ion Mamina, Ion Bulei, Editura Silex, București, 1994

Guverne și guvernanți: 1916-1938, Volume 2, Ion Mamina, Ioan Scurtu, Editura Silex, 1996

http://www.svedu.ro/

http://gov.ro/ro/

https://ro.wikipedia.org/wiki/GuvernulFranţei

VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!