sAr-,uc HoRvAT

CAI,ATOR PRIN DoUAVEACURI

LIMES2020

J

https://www.libris.ro/calator-prin-doua-veacuri-saluc-horvat-LIM978-606-799-387-5--p13322317.html

CUPRINS

Cuvdnt de inceput.............. ...............................5

FILE DE VIATA ..........................7inceput de drum.. ................ 9$igdu - satul copiltuiei ................... .............. 14Anii de qcoald..... .............. l8Cum am devenit clujean.................. .............21Din nou la qcoali ..............24

iiiff#jT'li:'ilyr";--';... ::::iiBaia Mare, orag cultural.......Vocalia de intemeietor..................... .............37

o PREZENTA ACTTVA iN VrATA CULrURALA..........+rDe la cenaclul literar la Asocialia Scriitorilor ....... ......-............44Asociafia Scriitorilor Baia Mare. Prima formd de organizara ascriitorilor bdimireni ...................... ..............47

^ Alte activitdd organizate de Asocialia Scriitorilor ................... 54INCEPUTI,RILE PRESEI LITERARE MARAMURESENEtN rttrasa noj\4ANA................. ..............ss

De la Asociafia Scriitorilor la revista ,,NORD LITERAR,...... 56,NORD LITERAR", prima revistd de literarutidin Maramureq.... .............. 5g

o vrATA DEDTCATA SCRrSULUr...................... .............67Debutr literar..... .............69Eminescu, mereu Eminescu. .........................71Liviu Rebreanu, o alti provocare ................ g4O viali dedicati clr,tilor ;i bibliotecii....................................... 88

204 205

T

Voca{ia de profesor......................... ............' 95Activitatea publicisticd gi de cercetare gtiinlifici .......... ..........' 99

ALTE CONTRTBUTII ............... ..............101infiinlarea invdldmdntului superior in Baia Mare........... 1 02

II. FILE DE JURNAL

Post-scriptum...

Referinle critice ............... .20I

109

206

Inceput de drum

Am pomit in via,tn intr-o zi de duminicd, pe data de 23 iunie1935, in satr.rl $igdu din judeful Cluj, din p6rinfii: Grigore, meqterzidar, constructor de case, qi mama Paraschiva, casnic5.

Naqterea mea nu a adus prea multi bucurie, nu pentru cAeram al cincilea bdiat ce se ndgtea, cit mai ales penhu faphrl c5"dupi ce m-a n6scut, mama a rimas gmv bolrnvd. Aqa s-a ficut cd,doar dupi cdteva s5ptdmdni de la na$terc, am fost luat de la s6nul eiqi dat in ingrijire unei mitr4i, sora mamei, ce locuia lntr-un satvecin, care m-a ingrijit pAnd ce mama s-a inzdr{venit. Aqa ampomit in viala.

ln dorinla de a-mi cunoaqte strimogii, am incercat, fdrd sireuqesc decat pa4ial, sd reconstitui arborele genealogic al familiei.Dinspre mama ne tragem dintr-o speld de bdsJinaqi ai locului dinmoqi-strdmo;i. Oameni cu bundstare, dovediti qi prin pozilia ce oocupau in centrul satului. Faptul c[ toji cei din jurul nostru aveaulegdturi de rudenie denotd cE, odatd, zona aceea a aparfinut rmeisingure persoane, dar care s-a divizat prin evolula urmaqilor. Erazona cea mai bunA a satului qi cu grddinile cele mai fertile pentru

agricultr.uS. in cele din urmd, bunicul a rdmas pe pozi{ia cea maifrumoasd, in centrul saolui, de unde pomeau cele hei ulile. Desprestrdmogi, implicit qi despre bunicul, se spune ci au fost cunosculicrescdtori de oi.

Nu se qtie ce s-a int6mplal cd la bdtrdnete bmicul a rSrnas cuo gospoddrie modestd, locuind ?ntr-o cdsu!5 veche, inveliti cu paie,

in care au crescut cei hei copii ai sii: doud fete, Anica qi Paraschiva(cea care imi va deveni mamd), qi un bdiat Pavel. Mama a rdmas incasa pdrinteascS.

Mai puline lucruri se cunosc despre originea tat6lui. $tim cd

s-a ndscut in satul vecin, Jichi;ul de Sus, cd a rdmas de mic orfan de

mamd qi cd a avut mai mu(i fiali vitregi.Se pare cd strdmoqii lui au venit pe aceste meleaguri din altd

parte. Numele de Croat, tradus mai apoi in Horvat, era necunoscutqi neintAlnit in zon6. Deqi se nrmea Howat, toatd lumea il qtia deromdn. in legiturd cu numele, s-a lansat qi ideea cd inijial acesta a

fost Horoat care, prin maghiarizare, a devenit Horvat.

Ndscut in anul 1900, tntucul, cum ii spuneam noi, copiii, eraun cunoscut cioplitor in piatrd ;i 1emn, constructor de case. ii mersevestea p6nd in cele mai furdepdrtate sate, fiind solicitat sdconstruiascd case. Aqa se frcea cd, de cum se dezghela pdm6ntul qi

pdnd toamna t6rziu, il intdlneai cdnd intr-un sat, cdnd in alnrl.Probabil, in acest pelerinaj a cunoscut-o pe viitoarea sa so1ie.

Nu prea inall cu o mustdcioarb tutsA scud, era un bdrbatatrdgitor qi, mai ales, mAndru qi increzdtor in tot ceea ce ficea.

Prin cdsdtoria cu Paraschiva Hfula (acesta era ntrmele de fatial mamei), s-au pus bazele unei familii fericite, ale unei gospoddrii

infloritoare, nu numai prin mulJimea de flori ce o inconjura, cdt mai

ales prin numerogii ei feciori cu care se mAndrea.

Mama, o femeie firavd qi sensibild, micd de staturd (se vede

cA am moqtenit-o), dar de o frumuseie apafie, s-a ata;at de acestbdrbat mAndru qi intreprinz[tor.

La scurt timp dupd cbsdtorie, in locul cisulei vechi in caretrdia mama impreund cu tatdl ei, s-a inillat in cenful satului, lar6scruce de ulile, in fatra bisericii, cea mai impunitoare casd a

satului acelor vremuri, construiti de tatil meu, din piatr6, invettn inqindrilE" cu filigorie qi tdma! inchis cu sc6ndurd incrustatd cu motivepopulare. Casa noastrd era prilej de mdndrie, de admirafie pentru cei

ce o vedeau.

Rdnd pe rdnd s-au niscut copiii lor, gapte la numdr: primul,

Leontin, apoi Mmian, Rubi4 Ariton, Sdluc, Pavel 9i Crrigore.Fiecare nagtere era prilej de bucurie, mai ales pentru tata. Era

aqa de m6ndru de feciorii lui, incAt nu ezrt4 ori de cdte ori aveaocazia, sd-gi exprime planurile sale de viitor pentru acegtia. Pe tot' iivedea inv6!a!i. Copiii lui, spunea el, vor ajunge oameni cu carle, cu

meserii. Ca si fie mai presus de ceilali copii din sa! pAnd qi numeleerau alese ca sd nu se asemene cu ale altora, fiind mai pulin intalnite

in sat: Leontin, Mariaq Rubin, Aritoq Sdluc, Pavel, Grigore.Pe mdsurd ce creqteau, bdielii erau dali la qcoald. in locul

traistei, le-au {icut ghiozdane din scdndur5, prevAzute cu mAner, lncare se pdstrau mai bine clr,tile, fiind ferite de distrugere. Cei maimari au reuqit sd urmeze ciclul complet de qapte clase, iar Leontirlprimul ndscu! a fost trimis la oraq sd invele meseria de fierar la mmeseriaq din Dej. in concepgia tatilui, ,,meseria e brdlard de aur".Aqadar toli ceilalii copii ai sdi au invdlat mai intdi o meserie, apoi,unii ;i-au ales un alt drum. De altfel, in casa noastrd se practicaumai toate meseriile necesare in gospoddria sahrlui. Casa noastrd eraqi pantofbrie, qi frizerie, qi tSmpldrie. in timput iemii, cdnd nu putea

lucra zidlrie, tata devenea dulghea fabric6nd unelte necesare casei:

sdnii, partea de lemn a camlui, rdzboaie de ,tesut etc.

Unii dintre blieli il insoleau pe tala la lucru. Aveam qi ogospoddrie modesti, ce-i drept. Cdteva iughdre de pdmAnt, careerau cultivate cu grdu qi porumb, doud-trei vaci, cdteva oi gi capre,pdsdri etc. Toate acestea ne asigurau m trai indestuldtor.

L0 LT

Cea mai a$teptatd zi a sdptdmdnii pentru noi, copiii, eras6mbdtii, cdnd venea tdtucul seara de la lucru incdrcat cu tot felul de

bunatdf, de la pAine, fr1n6, zahtu la turtd dulce ;i bomboane pentrufiecare dintre noi. Pe cei mici ne lua tata in brale, pe rAnd, ne ridica

pdnd la pod.

Aqa au fost anii primei mele copilSrii. Anii buni qi momentele

de bucurie erau tot mai mult umbrite de boala mamei, care seagrava cu fiecare zi. $i, pe c6nd urma si se bucure de copiii sii - celmare urma si-;i termine ucenicia, a1 doilea era dat si invele meseriade morar, allii erau la gcoala din sat - a venit marea tragedie. Dupinaqterea celui de al ;aptelea bdiat, Grigore, cdnd acesta abiaimplinise rm an, mama a trecut la cele veqnice.

O dati cu moartea mamei, s-a sfrrqit toati bucuria viefi meleqi a fraf;lor mei. S-au ndruit toate visele tatdlui nostru, care i;ipusese atata speranld in viitonrl copiilor lui.

Rana l5sati nu s-a cicatrizat niciodatd" sdngerAnd mereu, la

fiecare moment greu al vielii mele qi a frafilor mei.

Rdmas vdduv, cu qapte copi| to! bdieli, majoritatea minori,cel mai mare avdnd in jur de optsprezece ani, cel mai mic,aproximativ un arq ce putea face dec6t si-qi giseascd o femeie care

sdJ ajute sd-qi creasci fiii?! Aqa s-a ficut ct, la pulin timp de lamoartea mamei, ne-am trezit in casd cu o t6n[rd de weooptsprezece ani pe post de mami vitregd.

Din dragostea ce ne-o purtase cdt timp a triit mama noashdcea bund qi drag5, din cuvintele de laudd qi de m6ngAiere ce ni leadresa qi mai ales din fala tatilui pentru noi, n-a mai rdmas aproapenimic. in locul cuvintelor de prefuire, era tot mai multd ocard. incasa noashi dispdruserd armonia ;i buna infelegere, acestea fiindinlocuite cu tot mai multe cuvinte grele, mai ales din partea mamei

vitrege, Cei mai mari au illeles cd locul lor nu mai este in aceasticasd gi au inceput sd plece care incotro, ajrurg6nd pe la case strbjnein cdutarea mijloacelor de existenld. Din copiii in care parinlii iqipuseserd at6ta speraniS, pe care ii vedeau cu rostul lor in viald, amajuns slugile satului. Eu abia implinisem qapte ani, c6nd am fost datmai intii la m5tuqa Anic4 la care firsesem gi imediat dup6 naqtere,apoi, ani la rdnd, am trecut de la rm stiipdn la altul, urde eram dat sdingrijesc de animale.

Umilit $i batjocorit, indurAnd foamea, dormind vara in podulgrajdului, iama pe un asJemut de paie pe jos sau pe o lavi1d... aqami-am petrecut o br.rnd parte a copil5riei pdnd pe la paisprezece ani.Aceeaqi soarti au arufo gi ceila(i frali.

Rdzboiul, cu urgiile lui, a apdsat qi el din plin. tn DqZ tata afost concentrat qi dus la iazboi, ajungdnd prin lagdrele din Ungariaqi Germania. A reuqit, dupd ani, sd de zerteze, ventnd acasd mai multpe jos.

A ajuns acasd bolnav qi trist. Copiii lui erau imprdqfiali inlumea largd.

in anl, 1947, grav bolnav, a fost intemat inh-o clinicd dinCluj, unde, in urma unei opera,tii, a decedat. S5rdcia qi mizeriaacelor ani nu ne-au permis sd-1 aducem acasd. A fost irunormafiatintr-un cimitir al sbracilor din Cluj, intr-o groapl pe care nu urmreugit sd o identificdm nici p6nd astdzi. Dintre mu$i lui bdieti, doarunul a reuqit sd-i fie aldturi in momenflrl morJii.

Ajunqi la maturitate qi inlelegdnd tragismul vielii sale, i-amiorlat gre;eala frcutd atunci c6nd a adus in casd, in locul mamei, peacea tindrd pe care noi o invinovdleam de toate relele pe care le-amsulbrit qi care ne-au umbrit copildria.

L2 13

$ig[u - satul copiliriei

Sat strdvechi, rominesc, lntemeiat de cine gtie ce aruncat de

soartd pe aceste meleaguri, atestat documentar pe la anli 1379'

$igdu apa4ine de comuna Jichiqul de Jos, judelul Cluj, comund

extinsd pe un teritoriu larg, invecinatii la est prin hotare cu oraqul

Dej, la vest cu hotarele Dealului Bobdlna, locul cunoscuteiRdscoale Jdrdnegti din 1737 . Din comund mai fac parte sateleValea Codor, Tdrpiu qi Jichiqul de Sus.

Satul este aqezat pe un vdrf de deal, rln spaliu mioritic, de

mare frumusele, inconjurat de pdduri qi terenuri agricole, la circa

gase kilometri de centrul comunei qi la circa doudzeci de oraqul

Dej.

Ca s[ ajungi in sat, indiferent din ce direclie ai pomi, trebuie

sd urci. lntrarea in sat se rcalizeazd prin-tr-un singur drum de lardce vine din direclia satului vecin, Jichi;ul de Sus, qi se opreqte aici,

fbrd a merge mai departe. Legdtura cu alte sate din jur se ficea pe

drumuri qi cdrdri improvizate prin pdduri sau prin v[ile unor pAraie.

Vara ;i in zilele fer:d ploi sau zdpadd, se putea umbla incondiSi bune. Cdnd veneau ploile qi zdpezile, era mult mai greu,

uneori chiar imposibil, satul rdmdnAnd izolat.

in acele wemuri, drumul pAnd la Dej, de exemplu, separcurgea exclusiv numai pe jos. Ca sd fie scurtal s-au format

cdriri prin diverse poteci sau vdi, leducdnd din distanli'

in vremea copildriei mele, $igdul numdra aproximativqaizeci de case, aEezate pe trei ulile. Cea cme venea dinspre

Jichigul de Sus, de fapt singura intmre in sat, se numea ,,capdtr.rlsatului" qi se oprea in mijlocul satuiui. De aici se forma, spre sud,

,,ulita de jos", qi alta, spre nord-vest, ,,uli,ta de sus". Toate acestease terminau undeva in cdmp.

La interseclia celor trei ulile, se afla casa pdrinteascd, in falaei, peste drum, fiind biserica qi cimitirul sahrlui.

Deqi era redus ca extindere qi numdr de locuitori, invremurile blme, saht pulsa de via15. in zilele de vara,dis-de-diminea{h, uliJele erau animate de mulimea de animaleindreptate spre locul de pdqrinat, pnzite in general de copii maipuJin apli de munca cAmpului. Cei ap,ti de mrmcd se indreptau spre

cAmp la lucririle specifice anotimpului: arat ;i semdnat, prdqit qicosit, str6nsul recoltelor etc. Spre pr6nz, femeile, rdmase acasd sdpregdteascd bucatele, se indreptatu in grabd cu de-ale gurii spre ceiaflali la munca.

ln zilele de sdrbdtoare, dupd slujba religioasd, birbafii seopreau in curtea bisericii, unde jucau cdrli sau fbceau politicd, iarlbmeile, a;ezate pe qanful din faia casei noastre, povesteau de zor;copiii, in curtea gcolii, bbteau labta (mingea), jucdnd un fel de oind.

Sahrl avea o gcoal5 modemi - o clidire impunitoare cu maimulte sdli de clasd, cu locuinld pentru invdlEtor gi grup sanitarigienic pentru biieJi qi fete.

$coala a fost construitd de $tefan Cicio Pop, cunoscut ompolitic, participant la infiptuirea Marii Unili din 1918, fiu alsittului.

Din pdcate, cu timprli, tot mai mulli locuitori ai satului, inctrutarea unui trai mai u;or, s-au mutat in alte localitdii,pdrtisindu-;i casele. in zilele noashe, $igdul a rdmas un sat pAr[sit,uhia dacd mai locuiesc cateva familii de bdtrSni. O statisticd recentd

t4 15

a inregistrar, la finele anului 2011,26 de locuitori care se mai aflan

in sat. Mulli dintre cei plecali s-au intors, au inceput s[-qiconstruiascd case de vacanld, fdld a se muta aici.

Din casa noastra pfuinteasc5 n-au mai r[mas decit cAtevarestr-rri de zid, semn ci aici a fost cdndva o gospoddrie Jdr[neasci.

in acest sat mi-am petrecut prinii paisprezece ani ai viefii, lainceput plini de bucurie, apoi allii de care imi vine greu sf,-miaminlesc.

Nu inrplinisem cincisprezece ani cind am pir[sit satul,pornind pe un drum despre care nu qtiam unde mi va dttce. Dinfericire, alegerea a fost de brur augur.

Revenirca in sat era tot mai rari. in casa pirinteascd a rAmas

fratele Marian, cel care va fi gi un fel de tutot€ pentnt cei mai micidintre r.roi. Nu dupd mult timp qi el a pirisit satul rTatal,stabilindu-se in centrul de comun[, casa pirinteascd fiindinstrdinatl. Nu gtirn prin ce imprejurdri a ajuns boldul furdvilia)satului, in cele din umd liind dnrdmati. Aqa cl, iu satul in carem-am ndscnt, n-au mai rdmas, din numeroasa noastri familie,decit mormAntul mamei in cimitirul saftrlui (tdtucul, dupd cum am

mai aspus, a lost irunormintat intr-un cimitir din Cluj) qi nostalgia

copiliriei, a locurilor prin cale am urnblat qi care tni-au rimas

nesterse din memorie.

Mai revdd si astdzi, in momentele de refleclii, r[sdritulsoarelui care iEi arita razele printre crengile pddurii seculare de pe

dealul M5gulocea, cel mai inalt, din pa{ea de est a satllui. Revdd

apusul de soare care se ascundea dupi Dealul cel Mic din pafiea de

vest. RevAd cerul instelat al nopfilor de vard. Nicdieri in altA pafle

nu am mai intdlnit ur cer atAt de senin, atAt de limpede, in caredeslugeam gi cunoqteam multe dintre constelalii: Carul Male gi

16 'l-7

( 'arul Mic, Calea Lactee sau Calea laptelui, pe care noi o nurearl..drurnul liganilor". CAnd cidea cdte o stea, splmearn ci a nrairn r-rlit ur om.

Se intimpll adesea, in noplile de insomnie, sd retrdiesc aceiirni. Md. regd.sesc plirnbAndu-rni pe ulilele satului, spundnd ,,bundziua" liecdrui om cu care md intdlneam. Mi plimb prin pldurile cupienile lor, prin care piqteam animalele.

imi amintesc

Anii de scoal5

Am ar.ut negansa si implinesc vArsta de gcolar in timpulocupdrii Ardealului de cdtre Ungaria. Astfel am fost nevoit sI fac

primele clase cu un invlJdtor ungur. Un t6ndr orgolios qi !6fros,cme se strdduia din rdsputeri sd ne inve,te s[ scriem qi sd citimintr-o limbd care ne era total stdini. Nu a reuqit, spre fr-uia qi

disperarea lui, dar nici multe alte lucruri nu am invdtat, aEa cd

aceqti ani mi-au rdmas in memorie ca o tristd amintire.

RSzboiul a dus la inchiderea qcolii, sdlile claselor fiindtransformate intr-un fel de spital de carantind pentru soldaiii nemJi

rdnili, aflali in refacere.

Dupd rhzboi, cAnd s-a redeschis Ecoala, a venit in sat oinvdldtoare tdndrd qi inimoasd. Speriatii de ceea ce a gdsit inprivin{a gcolarizdrii copiilor, domniqoara Bob, cum se numea, a

umblat din casd in casd qi a adunat copiii de gcoald, mai ales pe cei

care au studiat cu invdldtorul maghiar, 9i a inceput un fel dealfabetizare.

intre aceqtia, m-am aflat qi eu. La sflrqitul ciclului, chiardacd nu am reuqit decit sporadic sd umblu la qcoal5, mai ales iama,

am primit un ceftificat gcolar, act care mi-a permis inscrierea la o

qcoald profesionali.

Se in€mpla pe la sftr;itrll anului 1949, c6nd am plecat de

acasd fbrd si spun nimdnui unde md duc.

Ajuns in Dej, oraqul cel mai apropiat de satul nostru, am aflat

cd se formeazd o gcoald profesional5 adundnd copiii care erau

ucenici la diverqi meseriaqi privali, cdrora li s-au desfiinlatatelierele. Deqi nu aveam statutul de ucenic, u.n om de mareornenie qi suflet, directorul qcolii, profesorul Romulus Suciu, ainleles situalia in care md aflam qi m-a primit intre elevii qcolii,lepartizAndu-md la clasa care pregdtea tAmplari in mobil6.

Acesta a fost momentul de la care a inceput sd mi se schimbeintreaga viaJd. Reuqita rnea le-a dat curaj ;i altor frali. Ariton, maimare dec6.t mine, s-a inscris la o gcoale de factoriqti, iar in anulurmdtor, fiatele rnai mic, Pavel, a devenit qi el elev la aceeaqiqcoald, ciasa de strungari in fier.

Primul an a fost greu. A trebuit sd fac eforhri mari pentru arnd alinia cerinlelor qcolare, pregdtirea mea fiind mult sub acelorlalJi elevi. Nu aveam nici imbrdcdminte adecvatd. Cu cioarecii

;i vestonui din hnd prost croite, pdream ridicol in fala celorlalticlevi, in marea 1or majoritate ordqeni, care gdseau motive de a mdpune in situafi penibile prin ironii rdutdcioase.

$i mai grele emu zilele de duminicd sau cele de tirg, cdndceilalli copii eralu vlzitati de parinfi, de rude, primind pachete curndncare sau alte bul.ri. Pe mine nu md cduta nimeni, nu primeamcle la nimeni nimic, rdmdndnd adesea la mila unor colegi, care mdserveau din bunitdlile lor, ceea ce md intrista foarle mult.

Dupd cdteva luni, am primit uniforme qcolare. Am inceputsl-rni pierd sfiala gi si md integrez in colecti.r,ul de elevi.Aprecierile pe care le primeam de la profesori qi de la maigtriiinstuctori mi-au dat aripi. Am reuqit sd md pun la punct qi inplivinla pregdtirii ;colare. Am inceput lecturile. Pdnd la acea datd,.,lccturile" mele erau cdrlile ,,vorbite", adicd pove;tile qi basmeleeare circulau, pe care le auzeam de la bdtrdni sau de la cei maituiui, povestite in serile de iamd. Mai citisem scurtele povestioare

L9