Editor: Vasile BurluiRedactor: Iulian PopescuTehnoredactare: Alexandra UzierCorectura: Paul GorbanDesign copertS: Ionu! Broqtianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei

DABIJA, NICOLETAindrigostitul cu o suti de chipuri / Nicoleta Dabija. - Iagi: CarteaRomdneasci Educational, 20 I 9rsBN 978-60 6-8982-66-3

94

Grupul Editorial Cartea Romdneasci EducafonalCopynght @ Editura Cartea Romdneascd Educalional, Iaqi - 2019Adresa: Bd. $tefan cel Mare gi Sffint, nr. 2, Iagi - 700124www.ecredu.ro

Nicoleta Dabija

INDRAGOSTITULCU O SUTA DE CHIPURI

Cartea RomdneascdEDUCATIONAL

Nicoleta Dabija s-a ndscut la 28 noiembrie 1978, in ConstanJa. Aabsolvit Facultatea de Filosofie a Universitdtii ,/'1. I. Ctna" din Iaqi in2002 gi cursurile de master, in Istoria Evreilor gi EbraisticS, gase ani mai

tdrziu,la aceeagi universitate. Tot in 2008 devine doctor in filosofie, cu

teza Metafizicd si confesiune.Publicd eseuri, cronici, recenzli, interviuriin mai multe reviste de culturd Si ziate din {ard. A linut rubrica ,,CronicaIdeilor" la Viala Romdneascd peste 9 ani. Este autoarea volumului de

esevi Noplile lui Cioran (Editura Contemporanul, 20ll), a c6rlii de

interviuri O lund tn confesional. Convorbiri cu Liviu Antonesei (Editura

Eikon, 2014; reeditatd in 2016) 9i a lucrlrii de filosofie Intimitateaspiritului. Metafizica in timpul confesiunii (Editura Eikon, 2015). Atradus in limba romdnd integrala operei poetice a lui Giuseppe Ungaretti,

volum apdrut la Editura Paralela 45, in 2018, cu titlul O viald de om. Totin 2018, la Editura Vinea din Bucureqti, debuteazd in poezie cu cartea qici

nu se moare niciodatd.

Cuprins

Nota autoru1ui................... ..........7o interpretare ru ro"...........:...:..:.:....::.:...:.:..:....:.......... ......... e

inapoi la limbajul sacru, inapoi la jurdmdnt! ......................27Binele mediocru al cdsitoriei sau ne-fericitul Augustin.......................... 31

De doui ori om, dupi Holocaust ................. .......................34Omenesc prea-omenescul verb ,,aplagia" ..........................38Fratele meu, impostorul!............... .................43John Stuart Mill - un bdrbat feminist ................. ................47Un filosof, o chemare. Jean-Luc Marion......... ................... 5lMai $tiutorul qi bucuria de aJi .......... ............55Cum ne construiegte realitatea Aurel Codoban........................................63gase lectii prin care filosofiir ne mai m6ng6ie ....................67Dumnezeu nu poate sd moard. Rorty gi Vattimo ................75Cei care nu cred tot cred. Opt mirturii ..........79Nae Ionescu, din nou, subiectul mdniei .........83O cdutare a triirii in oglinda timpului....... ..........................87O cdutare de sine in ne-singurdtate................ .....................91Un pustiu de bine......... .............94Elogiul unei nebunii contemporane.................. ..................97Moartea ca performance .................. ............ 101

Dia manuscrisul unui nemuritor.... .............. 105

Michel Onfray gi cdteva radicalitdfi existentiale de secol XIX.............. 108

Putin nomadism sexual sau spre o eroticd solari ... l1indrdgostitul cuo sutide chipuri.... .............115Bertrand Russell, in cdutarea fericirii noastre......... .......... I 19

Un sceptic moderat. Berhand Russell......... ......................1232 x singurdtate : Solomon Marcus ... .. . .. .. .. .. 127

Destinul omenirii in trei mii de cuvinte ....... 131

Cdldtoria unui cdlug[r budist in camera qtiintei.......... ......134Cdnd timpul ne locuiegte, iar spatiul ne refi;r,d...... ........... 138

Libertatea gesturilor inseamnd revolu{ia 1or................ .....141La ce ne mai trebuie inutilul? ......................144Nuditatea gi alte fantome ale wemurilor................... ........147Leacuri confra fanatismului, de la Amos Oz ............... ..... 150

Compasiune, mil6, solidaritate. Doar trei concepte?.............................154De ce sd filosofim, gi totugi, cum sd nu o facem? ............ 157

Homo sapiens sauhomo rapiens? ............... 16lLumea e bolnavS. S6-i facem radiografia! ....................... 165

Nici real, nici imaginar. Peste tot, hiperrealitatea.................................. 169

O lectie clasicd: rela{ia Maestru-Discipol.............. ...........173Inteligenla de una singur[ versus inteligenla care std laolaltd... ............ I77De ce se duc filosofii lapiatdfl....... .............. 180

Filmul, pegtera artei............. ........................ 184

Cirfile Cate tre dau leclii devia\A.........................r................................ 187

Cei plecati in cdutarea sinelui. . . .................. 191

Iluzia qi skiduinla originalitdlii. ..................194Omul non-uman sau dincolo de fiin![ .............................. 197

O alti intoarcere a fiului risipitor ................ 200

,,Ultimii mohicani" ai cuv6ntului ................204Karl Jaspers - congtiinta in proces cu istoria...... ..............207

NOTA AUTORULTJI

Aceasti carte adun[ o bund parte din articolele-eseuapdrute, din septembie 2009 pdni in aprilie 2019, la rubricaCronica ideilor a revistei ,,Yi{a Romdneasc6". Ordinea lor involum nu este cronologici, inten{ia mea fiind de a crea o oarecareunitate. Primll qi ultimul eseu au fost publicate tot in ,J/ialaRomdneascd", insd inainte de rubrica Cronica ideilor, astfel incdtam preferat sd le plasez strategic, unul s[ deschidd cartea, celdlalts-o inchid6, gi pentru c6, intr-un fel, ele pot permite o punte peste

restul articolelor, adevdratul con{inut al Cronicii ideilor.

O INTERPRETARE LA IOV

Iov este un personaj extrem de comentat, atdt inhermeneutica biblicd, teologicd, cdt qi in filosofie, psihologie,literaturd, istorie etc., motiv pentru care m-am gdndit c[ Iov arputea fi supus unei analize interdisciplinare. Concluzia acestei cdrfifaimoase dtn Biblie este ins[ teologicd, iar opinia mea este cinumai av6nd ln vedere aceast5 concluzie, care nu rispundeproblemei drept[tii divine, dar relevd existenla divini gi credin{aprofundd a lui Iov in Dumnezeu, celelalte interpretiri nu alunecispre solulii slabe, hermeneutic, sau chiar false.

Cu fiecare situa{ie gravd ori aparent frrd ieqire a existenfeinoastre, povestea biblicd a suferin{ei lui Iov ne revine in minte.Indiferent de rlspunsurile care au dominat gdndirea filosofilor,teologilor gi istoricilor de-a lungul veacurilor, problema suferinleise naqte ca o noutate in via{a fiec[ruia dintre noi. Neobignuitulintrebdrii: ,,de ce omul drept arc parte de suferinfd?" men{ine viumisterul asupra incercdrii durerii, astfel c6, in ciuda rdspunsurilorla indemdn5, definitive in diferite spafii ale gdndirii, ne simlimneajutora{i in indoiala noastrS. Lacunele de date, determinate de

vechimea povestirii biblice, ingreuneazd munca istoricului, gi de

altfel, datele in sine nu ajutd la g[sirea unei solufii pentru tema

rlului. Filosoful, preocupat prea mult de in{elegerea suferinfei insine, di r[spunsuri relative, lbsdnd in urmi rclalia deosebitd,

fundatd pe devoliune, a omului cu Dumnezeu, sau suspectdndu-l pe

cel din urmd de nedreptate. Teologul are pregdtit un singur r5spuns,

al incercirii omului drept, intuit dinainte de oricine trdieqte in acest

spa{iu de interpretare. Rdmdne deschisd, in cani celui din urm5,

cel pulin intrebarea: ,,de ce are nevoie Dumnezeu s6-l incerce pe

cel drept cdnd este atotgtiutor?"Nu imi propun in studiul de fal6 sd depiqesc interpretdrile

gi rispunsurile date pildei intruchipate in Cartea lui lov, congtientifiind cd o asemenea intentie ar fi mult exageratd, anapoda 9i ftrdso(i de izb8nd6 (e suficient sd cunogti doar o parte din

9

Nicoleta Dabija

numeroasele scrieri asupra acestei poveEti biblice ca sd deviimodest). imi propun doar o succintd prezentare a diverselorinterpretiri qi solulii date situaliei lui Iov qi astfel sd in{eleg, pe de

o parte, care at putea fi rispunsul mai puternic, in detrimentulcelorlalte, iar pe de altdparte, de ce nu se poate spera la un rispunsnou raportat la ce s-a spus gi s-a scris pdnd acum.

1. Datele istoricului

in afara locului unde a trdit personajul cunoscut ca Iov,

fara sau linutul Uz, avem impresia ci scrierea cd4ii lui Iov duce incdrc[ o fantezie populard ori religioasd. Asupra acestui personajbiblic existd nu numai legende evreiegti, ci deopotrivi cregtine gi

musulmane, mai cunoscut fiind The Poem Of Job, semnat de W.B.Stevenson in 1947, scriere aparfindnd tradi{iei islamice. in Bibtie,numele de Iov apare Ei inlezechiel (14:14,20),9i inlacob (5:11).insd, dac6-l identificlm pe Daniel din lezechiel nu cu cel dintimpul Exilului, ci cu personajul menlionat in inscripliile ugaritice,putem stabili o datd foarte veche pentru toate cele trei nume dinIezechiel (I4:I4), anume Noe, Daniel qi Iovl.

Nu se gtie cdnd anume a trdit personajul biblic Iov. ElieWiesel susfine cd el poate fi situat in wemea lui Abraham,Iaacov,Moise, Samson, Solomon, Ahasveros sau in timpul Exiluluibabilonian2. Potrivit acestor date, Iov ar fi trebuit si fi fr6it peste

800 de ani, gi nu 210, cum intelegem din Biblie. Apatrid, elaparfine mai multor na{iuni, mai multor epoci totodati. Cartea lui1ov este singurul text biblic a cdrui acfiune nu se desfbgoari pe

p[mdnt israelian, al cdrui personaj nu e eweu, in care nu se facenici o menliune asupra existen{ei poporului eweu gi nici asupra

1 Dictrionarul Biblic,redactor principal J-D Douglas, Editura Cartea CregtinS,

Oradea,1995.

' in Celebrare biblicd, haducere de Janina Ianogi, Editura Hasefer,Bucuregti, 1998. p. 220. Pe seama acestei neutralitSli pune Midragsuferintele ulterioare ale lui Iov. Esen{iald aici pare problemaresponsabilitdfii, nu cea a pedepsei sau suferinlei. in wemuri de primejdie,nimeni nu frebuie si fie precaut, sI se ablind de la participarc, ,drcrfiralitateaeste criminald", crede Wiesel (Sandu Frunzd,,,The Unspeakable: With ElieWiesel on Philosophy and Theology", in ,,Journal for the Study ofReligions and Ideologie s'0, 7, 19, Spring 2008).10

indrdgostitul cu o sutd de chipuri

faptului cd Tora a fost datd poporului lui Israel3. Majoritateatextelor redau un Iov ne-eweu. Numele de Iyyob, de asemenea, nue tipic eweiesc, fiind relatat printre numele amorililora. Personajulnostru este prezentat pe r0nd ca inalt-func{ionar egiptean, consilierla curtea faraonilor, confrate cu Balaam gi cu Yitro. Cdnd faraonulintreab[ cum sd-qi rezolve problema eweiasc[, Yitro este cel care

opteazd in favoarea cererii lui Moise de a l6sa poporul eweu siplece, Balaam este cel care se opune, in timp ce Iov fine sd rdmdndneutru). O altd legendd il descrie ca stabilit in Canaan, cu multinainte de venirea eweilor. El moare chiar in ziuain care pitrundin Canaan eweii lui Moise. Motiv pentru care cei din urmd glsesc

fara pustie gi trist[, cdci locuitorii ei sunt pleca{i la inmormdntarealui lov6. Nu lipsesc nici vocile rabinice care sustin ci Iov nu aexistat in carne gi oase niciodatd, dar cd el intruchipeazd o figurdtipic[, a celui drept care arcpartemai curdnd de suferin!67.

Cartea lui lov este anonimd. Tradi[ia talmudici, acceptatdqi de majoritatea scriitorilor cregtini vechi, susline cd aceastd cartear fi fost scrisd de Moise. Acelaqi lucru ?l aflim din Baba Bathra.Nu existi totugi dovezi obiective care sd ne indemne s[ afirmdm cqmai mult5 claitate ceva despre autorul ori data scrierii ci4ii. O altivaiantd, regisitd in interpretarea pe care o dd Petru Cre{ia acestei

povestiri, il identificd pe Baruh ca altor, dar nici in aceastd direcfienu existd destule argumentes. Si rezumdm totugi povestea. Dupdciderea Ierusalimului (594 i.IIr.), eweii, in mare parte, au fostdeporta{i de babilonieni in Mesopotamia. Dar autorul cdrfii lui Iovnu a fost, se pare, dintre acegtia. Dupd aceastd catastrofb, unii eweiau luat calea Egiptului, intre care qi presupusul autor al lui Iov,lucru infeles din menfionarea rogozului qi papurei, a minelor,

3 Cf. Yeshayahou Leibowitz, studiul ,,Job et Antigone", inclus in volumulIsradl et judaisme. Ma part de viriti, fraduction de l'h6breu, pr6face et

notes de'G6rard Haddad (avec la collaboration de David Bano et YvanHaddad), Descl6e de Brouwer, Paris, p. 330.a Encyclopedia of Religion, Second Edition, MacMillian Reference USA,2005, vol. 7, art. scris de Carol A. Newson (2005), p.4930.s lbid"m,p.22l.u lbidem,p.222.' Job, Hebrew Text & English Translation with an infoduction and

commentaryby Rabbi Dr. VictorE, Reicher, The Soncino Press, LTD, 1985.8Petnr Crelia traducere gi comentarii, Cartea lui lov. Ecleziastul. Cartealui lona. Cartea lui Ruth. Cdntarea Cdntdrilor, Editura Humanitas,Bucuregti, 1995, p, 15.

lt

Nicoleta Dabija

strufului, crocodilului gi hipopotamului, elemente tipic egiptene inwemea respectiv5. Exilul egiptean este atestat istoric Ai in altepasaje biblice, precum leremia (2:A\ Au plecat acolo insugiIeremia gi ucenicul siu Baruh. Este posibil ca o parte din eweiiajungi in Egipt si fi pdrisit acest loc pe la sfhrqitul perioadeiExilului gi sd fi rdtdcit o weme prin {inuturile de la Sud de MareaMoart[ (Edomul sau Idumeea). Aici se situeazd 9i acfiunea din Iovgi e de asemenea posibil ca tot aici sdfr auzit gi autorul povestindu-se de Iov (Iyyob, Hijob).

$i localizarea ldrii Uz este incertd. Tendin{a modern[ ositueazi undeva pe granila Edomului, intre deqerturile Sinaiului qi

Arabiei Si lirmul de Sud al Mdrii Moarte, intruc0t existi indicaliiedomite in structura povestirii. Uz apare in leremia (25:20) gi

Pldngeri @:21). Prietenii lui Iov sunt din Teman, $uoh gi Naamath,toate frei localitdfile fiind de pe teritoriul Edomului qi vecinit5{ilesale dinspre deqerful arabe. Textul ebraic al c5rlii lui Iov,precizeazd insd c[ nu existi nici un trib cu numele Naamath. Doarprin referire la casa lui Iov gi a celorlalli doi prieteni ne permitemsd-llocalizilm tot in Vestul ludeli Qosua, 1541)10. Tradi{iile careplaseazd int6mplarea lui Iov in Hauran (BasaQ sunt gi eleprobabile. Iov a fost un om foarte bogat gi cu o pozi{ie social5inaltd, dar cartea, interesati fiind mai mult de atezarea lui Iovprintre cei inlelepfi, lasi datele precise nefixtizate.

Cercetdtorii moderni au datat cattea intr-o perioadicuprinsd inffe istoria lui Solomon gi aproximativ anul 250 i.Hr.,cele mai uzate date fiind insd intre 600-400 i.Ik., degi existd otendin!5 cresc0ndi in a prefera date mai tdrzii. YeshayahouLeibowitz, de exemplu, pledeazd pentru secolul V i.Hr., in epocade inceput a celui de-al doilea templu $i.cam in aceeagi perioadd incare Sofocle scria Antigona, in spa{iul grecesctt. Menfionareacaldeilor, triburi nomade care jefuiau, qesita, indicd numaivechimea povestirii, nu gi data redactirii ei12. in mod analog, inAnchor Bible Dictionnary se sus{ine ideea ci povestirea lui Iovdateazd din timpul premozaic, doar timpul compozifiei fiind mai

e Petru Crefia traducere gi comentarii, Cartea lui lov, Ecleziastul, Cartealui lonu, Cartea lui Ruth, Cdntarea Cdntdrilor, ed. cit.to Job, ed. cit.,p.7.tr Israiil et judaisrne. Ma part de vdrit6, ed. cit., p. 333.t' Job, ed. cit.,p. 4.t2

indrdgostitul cu o sutd de chipuri

tdrziur3. Astfel, am infelege de ce autorul nu a introdus inpovestirea sa un israelit, pentru cd na|oLa numitd astfel nu apdruse

incd pe scena istoriei. Nu este explicat[ insl alegerea Edomului,cunoscute fiind sentimentele ostile fafd de acesta in perioadaexilici pi postexilicd, dacd identificim timpul scrierii apropiat de

aceastd perioadd. Doi factori indici incd o datd mai tdrzie pentraIov, anume: apailia monoteismului gi a monogamieila. Evidenfelingvistice indicd secolele VI-V i.Hr. Jung pledeazd pentru oaparilie a c5ulri lui Iov intre 600-300 i.I{r.15. Petru Cre{ia considericd asupra datei scrierii acestei povestiri nu ne putem exprima. Dacitrebuie totugi sd ne gAndim la o datd, e necesaf, si punem suferintalui Iov in legdtur[ cu o suferinfd colectivd, aceea a poporului luiIsrael, din wemea Exilului babilonian, in secolul VI i.Ifu.16.

2. Povestea biblici qi interpretarea ei

Cartea in discufie are 42 de capitole. in mod convenfional,aceasti scriere face parte din literatura poetici ebraicd, sau dinliteratura sapien{iali asupra vechiului Israel, gi sti in acest caz

alituri de Proverbe, Eclesiastul qi Isus SirullT . in structura Bibliei,Cartea lui lov este consideratd a treia din sec(iunea Hagiografelor.Existd inc[ similaritdli intre Cartea lui Iov qi Pldngerile lui leremia(cap. 3, cap. 20), Psalmi (37 , 49,73), pasale din imnurile lui Amos(4:t3; 5:8,9; 9:5,6), Cartea Ruth,legile profelilor gi proverbele de

inlelepciunels.Impresia lui Petru Cre[ia este aceea cd poemul nu trebuie

citit ca un tratat despre justifia divin6, ci mai cur0nd ca o operddramaticd, o tragedie ce se desfrgoar[ in cinci acte: primulsolilocviu al lui Iov, disputa dintre Iov gi prietenii sdi (in treiscene), al doilea solilocviu al lui Iov, intervenfia Domnului qi, in

13 David Noel Editor in chiel Anchor Bibte Dictionnary, New YorkDoubleday, a division of Bantam Doubleday dell Publishing Group. Inc.666 fifth Avenue, 1992.

'o lbidem.

" Carl Gustav Jwrg, Rdspuns la lov, in Imaginea omului si imaginea luiDumnezeu, traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Teora,Bucureqti, 1997, p. 226.t6 Cart"o lui lov. Ecleziastul. Cartea lui lonq. Cartea tui Ruth. CdntareaCdntdrilor, ed. cit., p. 15.t7 Dicyionarul Biblic,ed. cit.ts Anchor Btble Dtctionnary, ed. cit.

13

Nicoleta Dabija

cele din urm6, cele 12 versuri cuprinzdnd cuvintele lui Iov,adevdratul epilog al drameile. Sau e vorba de un dialog poeticinserat intr-un cadru narativ, care cerceteazd misterul dreptetiidivine gi pune in joc intrebaxea asupra rostului suferin{ei umane.

Primul capitol ilprezintd pe Iov ca un om fbrd prihani gi

drept, ,,cel mai de seamd dintre toti rdsdritenii", ultimul termenfdcdnd se pare referire la estul Canaanului20. La adunarea ingerilorcu Dumnezeu se infdtigeazd deopotrivi Satan. Dumnezeu il lauddpe Iov. Replica lui Satan nu intdrzie: Iov este credincios gi dreptpentru c[ nimic nu-i lipsegte:

1:1 1 ,,Dar ia intinde mdna Ta gi atinge-te de tot ce este allui, si vedem daci nu Te va blestemainfa\d!";

1:12 ,,Domnul a zis citre Satan: ,,Iatd, tot ce are el este inputerea ta; numai asupra lui s[ nu intinzi mdnata".21

Atunci, sabeenii (un popor putemic din Sudul Arabiei, cuagezarea in vecindtatea Edomuluizzl i-au ucis robii gi i-au luatvitele. Focul lui Dumnezeu a cdnfi din cer gi oile i-au ars. Caldeii(un termen general folosit pentru jefuitorii cananili23) i-au luatcdmilele gi i-au ucis robii. Un vdnt puternic dilrdmd casa fiului maimare al lui Iov, in care se aflau qi ceilalfi feciori gi fiice ale

acestuia. $apte fra{i gi trei surori mor astfel. Num5rul acestor copiiai lui Iov nu este intdmpl5tor, el exprimS, conform unorinterpretiri, perfecfiunea qi completitu dine*a .

1:20 ,,Atunci Iov s-a sculat, gi-a sfhgiat vestmdntul, s-a raspe cap Si, cdzdndlapdndnt, s-a inchinat,

1:21 ,,$i a rostit: ,,Gol am iegit din pdntecele mamei melegi gol md voi intoarce in p[mdnt! Domnul a dat, Domnul a luat; fienumele Domnului binecuvAntat ! "25

Capitolul doi infdligeazd cea de-a doua adunare a ingerilorinaintea Domnului. R[mas neclintit in credinla sa, Iov este incd odatfldtdat de Domnul. $i iardli Satan vorbegte:

te Cartea lui lov. Ecleziastul. Cartea lui lona. Cartea lui Ruth. CdntareaCdntdrilor, ed. cit., p. 24.20 Job, ed. cit., p. 1.2'Biblia Ortodoxd, tipdriti sub indrumarea preafericitului p[rinte Teoctist,Editura Institutului Biblic Ai de Misiune a Bisericii Ortodoxe Romdne,Bucuregti, 1997.

" Job. ed. crt,p.4.23 lbidem,p.4.2a Precizare frcrfidin lbidem, p. 1.2t Biblio Ortodoxd, ed. cit.t4

indrdgostihtt cu o sutd de chipuri

2:5 ,,Dar ia intinde-fi mdna qi atinge-te de osul gi de carnealui! S[ vedem daci nu Te va blestema in fa{6!"

2:6 ,,$i Domnul a zis cdtre Satan: ,,il dau in puterea ta!Numai nu te atinge de viata lui!"26

in acest fel, hotarul dintre ,,a avea" gi ,,a fi" este precisdelimitat. Tot ce Iov posedd devine in scurt timp o deposedare.Drama nu e aici, ea se realizeazdin fiinfa lui Iov. Puterea divinuluieste jucatd in aceastd scriere in om, la nivelul h;li ,,a fl'27 . Cdci nuorice durere devine suferinfd, ci numai durerea care trddeazLpierderea oricdrui sens de a trdi este susceptibild a se transforma insuferinfd. Durerea devine suferinfd, conform unei interpretdriactuale, cdnd fiinta noastri este zdruncinati in infelesurile eiultime, pe care le proiecta asupra verbului ,,a trdi", ,,a fi", cdndexistenla noastri devine o problemi pentru noi ingine28. Suferinlaeste intotdeauna a fiinlei noastre, ea nu comportL cavze exterioarepure, precum durerea, ea se asum[, nu se suportd doar, nu import[cd suntem deposedafi de bunuri, de sdndtate, ci, trecdndintotdeauna in suflet, ea devine o pierdere a esen{ialului carecredeam ci suntem.

Numele lui Iov inseamni ,,wdjmigie", el este mediatorulintre Iahve qi Sata#e. Rolul lui Satan, membru al curfii ceregti, este

acela de a raporta meritele gi vinile asumate de muritori in fa[aDomnului. El inspecteazd pdmdntul gi aduce inaintea luiDumnezeu observafiile asupra loialititii gi a corup{iei umane. Satanreprezintd Adversarul, Opozantul, Acuzatorul, ingerul Mo4ii30.Aceasti scen6, a provocdrii lui Dumnezeu de cdtre Satan, conformvocilor unor istorici, nu putea fi imaginatd intr-o perioadd, arhaicd,.

Atenfia autorului Cdrlii lui lov, centratd in situarea acesteia intr-olume striveche, astfel cd nu e de gdsit nici un anacronism, nici oah:zie la Lege gi la chivotul ei, a ldsat s6-i scape in Prologintroducerea lui Satan, un personaj care in realitate apare mult mai

26 Biblia ortodoxd, ed. cit.27 Annick de Souzenelle, Simbolismul corpului umano Eaducere deMargareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timigoara, 1999, pp. 27 0-27 I.28 Este vorba de $tefan Afloroaei gi lucrare a Cum este posibild filosofia tnestul Europei, Edihra Polirom, IaSi, 1997, p. 269.2e Annick de Souzenell e, Simbolismul corpului uman, ed. cit., p. 270.30 Job,ed. cit., p. 2,

l5

Nicoleta Dabija

tdrziu in universul mental al poporului lui Israel31. Eweii credeau

inainte in existenta unor frpturi supranaturale, pe care-i numeau

malachirn sar bene Elohim,,,fii ai Domnului" (cum apar 9i in Iov),printre care gi un Satan, dar care nu indeplinea rolul de oponent al

Domnului, ci constituia numai o alti ipostazi de manifestare a luiIahve in rela[ia Lui cu anumili oameni. Despre Satan in sensul

cunoscut qi indelung uzat nu se vorbegte in Vechiul Testament

dec0t in primii ani de dupi Exil, nu cu mult inainte de dataptesrrprni a scrierii cdrlii lui Iov32.

O altd pierdere din vedere, constatat6 de Petru Crefia,privegte lipsa lui Satan din Epilogttl c54ii. Eqecul acestui personaj

nu mai este luat in calcul de autorul cdrfii, Satan nu mai apare

pentru a-qi congtientiza infrdngerea in fa{a lui Iahve. In aceastisitualie, explicafia interpretului anterior numit este cI autorulpoemului despre Iov este deopotrivi autorul lui Satan din Prolog,pe caxe il abandoneud apoiin Epilog, preluat ca atate^din tradilie,fard a-lmai preocupa qi structura-coerenti a cd{Ii sale33.

Introducerea lui Satan conduce, fireqte, la concluziiconffadictorii in privinfa lui Dumnezeu, care pune totodat5 serios

sub semnul suspiciunii o interpretare teologici asupra lui 1ov. Erouldramei apare ca victimd a unui pariu deosebit de crud. Nu gtim ?n

ce fel a fost posibil ca un Dumnezeu atotgtiutor sd mai aibi nevoiede probe pentru a se convinge de credinla supusului sdu. Iar incondiliile in care am accepta ideea ci Iov trebuia pus la incercarepentru al lImuri gi pe Satan de nemdsurata lui putere de a crede,

iahve dovedegte vanitate gi cruzime3a. Ciud5lenia persistd incd ininteriorul relafiei autorului cu Dumnezeu, in felul in care primul ilgdndegte gi il prezinti pe cel de-al doilea. Un om bun e supus

chinurilor in virfutea faptului cd e bun; implicit pentru a-i dovedilui Satan ci acesta eite credincios necondilionat. in minteacititorului se naqte inevitabil impresia unei atitudini absurde a luiDumnezeu fali de Iov, vizibili incd din Protogls.

intorc0ndu-mi acum la intdmplarea lui Iov, textul biblic ne

spune cd devine lepros. Cercetitorii nu sunt ins[ unanim de acord

" Petru Cretia traducere gi comentarii, Cartea lui lov. Ecleziastul. Cartealui lona. Cqrtea lui Ruth. Cdntarea Cdntdrilor, ed. cit., p. 20.

" Idem.

" Idem.3a lbidem,p.2l.3s lbidem,p.22.16

indrdgostiml cu o sutd de chipuri

in privinta bolii care l-a atins pe_erou qi acest lucru se datoreazdfaptului ci simptomele bolii sunt prezentate intr-un limbaj poetic(2:7,8). Se consideri, pe rdnd, c[ Iov suferea de elefantiazis,erithem, variol6. Femeia lui ii cere acum sd se lepede de credin1d36.

2:9 ,,Blestemd pe Dumnezeu qi mori!"2:10,,$i Iov i-a rdspuns: ,,Vorbegti cum ar vorbi una din

femeile nebune! Ce? Dacd, am primit de la Dumnezeu cele bune, nuvom primi oare gi pe cele rele?"37

Scriptura nu o numegte pe so{ia lui Iov. in MidraS ea este

numitl Dinah, fiica lui Iacob38. O lucrare apocrifd, Testamentul luiIov,precizeazd cd Dinah e verigoara lui Iov, el insuqi fiind fiul luiEsau3e.

La sfhrgitul celui de-al doilea capitol ii cunoaqtem peprietenii lui Iov: Elifaz din Teman, Bildad din $uah, lofar dinNaamath. Nu l-au mai recunoscut, s-au tdnguit, gi-au sfhgiatvestmintele, gi-au presdrat capul cu tdrend (gesturi de pociinld).Apoi au qezut ldngb el, gapte zile ;i qapte nop{i, farda-i vorbi.

Capitolul ffei, intihrlat Pldngerea lui lov, este locul in care Ioviese din ticere, mai intAi acesta vorbind ca pentru sine gi blestem0ndnuain care avdzrrt lumina lumii. Dorinfa de a nu te fi ndscut, sus{ine

Peffu Crefia, sau de a sc[pa de viafi in moarte, se integreazi in logicaunei mari suferinle gi Iov este in acest sens consecvent. Domnului nu-iadreseazd deocamdati decflt o intrebare: de ce i-a mai frcut darulluminii ca acum si fie ca gi orb?ao

Urrrrcazd optsprezece cuvdntdri, in optsprezece capitole,noud finute de cei trei prieteni, noud de cdtre Iov. Argumentafiacelor trei prieteni poate fi sistematizat[ in termenii urm[tori:Dumnezeu este creatorul intregii lumi, El este principiul suficienleigi permanen{ei sale, El o coordoneazd pdnd la cel mai mdruntelement alrealitdlli, Este atotputernic, voinla Sa este lege gi nu i se

poate nirneni pune impotrivd; in fa\a mdretiei Sale fErS seamdn

36 Iov nu-gi pierde qi nevasta. Ea nu fine nici de fiinla lui Iov, dar nici nueste o posesiune a acestuia. S[ fi gtiut Satana cd pierderea soliei nu este

dureroas[, sd fie aici doar conceptia autorului qi a lumii vechi evreieqtidespre rolul femeii in comunitate?37 Biblia ortodoxd, ed. cit.3t Job,ed. cit., p. 6.3e Elie Wiesel, Celebrare Biblicd, ed. cit., p.222.a0 Petru Cretia ffaduoere gi comentaii, Cartea lui lov. Ecleziastul. Cartealui lona, Cartea lui Ruth. Cdntarea Cdntdrilor, ed. cit.,p.27.

t7

Nicoleta Dabija

tremuri orice fbpturd creatd. Planurile lui Dumnezeu rdmdnnecunoscute firii umane, doar intuilia te poate infrupta uneori dingdndul Lui. Singur Domnul cunoagte perfecfiunea, tot ce este creatde El e atins de imperfecliune, de vin6 qi pdcat in cele din urmi.Elifaz, Bildad, tofar, degi situali de autor in lumea pre-mozaicd, nuse pot separa totugi in mod absolut de Lege. Multe cuvinte rostitede ei amintesc de ea. Se disting anumite vini ale omului cainc5lc5ri ale voinfei divine, constdnd in ldcomia dupd avere,

asuprirea siracului, samavolnicia, 'incredorea excesivd in sine,

trufia, sentimentul cdl poti amlgi pe Dumnezeu. GAndulprietenilor lui Iov, c0nd au observat starea cumplitd in care se aflaacesta, ar putea fi identificat cu ideea cd trebuie sd existe un picatal omului care s[ atragd o pedeapsi pe mdsurS. in plus, acegtia nuinfeleg mdndria gi statornicia lui Iov in a-qi susfine nevinovd{ia. Nuinfeleg de unde ii vine lui Iov incrAncenata putereal.

,,Ce gtii tu gi infelegi, gi noi nici nu infelegem, nici nugtim?", il intreabi prietenii. insi Iov nu face nici o afirmalie princare si pretind[ aceasta. El igi susline numai propria inocen!6. Atreia cuvdntare a lui Elifaz aduce radical in scenb ideea uneienormitdti a vinei reztltatd, prin deduclie, din imensitateapedepsei, lucru prezentat ca o realitate bine cunosctttd (cap. 22).Pentru Elifaz, intrebarea este dacd: ,,Poate fi un om mai drept decdtDumnezeu? Mai pur decdt Creatorul s6u?" (4:17)42.

Dar Iov crede ci Dumnezeu gi-a abandonat simful justilieiin cantl lui, gi asta fird a se indoi de puterea Lui infinitd. Ydmt dinpunct de vedere uman, susline Jung, comportamentul luiDumnezeu este atdt de revoltdtor, incdt trebuie si ne intrebim dacdin spatele lui nu se ascunde cumva un motiv mai profunda3. Iahveincalcd in aceast[ povestire chiar din propriile-i porunci date pe

Muntele Sinai. Din perspectivd mai degrabd teologic5, IsidorEpstein afirmd cd lov nu este o lucrare filosoficd, qi ca atare nucomporti un rdspuns filosofic la problema relafiei dintre omul alcdrui spirit este curat, dar chinuit, gi aparenta nedreptate diviniaa.Dacd ar fi cititd filosofic, adaugi gi Leibowitz, Cartea lui lov ar

ar Petru Crelia traducere qi comentarli, Cartea lui lov. Ecleziastul. Cartealui lona. Cartea lui Ruth. Cdntarea Cdntdrilor, ed. cit., p. 28.a2 lbidem,p.3o.at Rdspuns la lov, ed. cit.,p.2l5.aa ludaismul, traducere de ticu Goldstein, Editura Hasefer, Bucuregti,2003,p.93.18

indrdgosfiul cu o sutd de chipuri

putea fi consideratd o operd atee, aqa cum o prezintd, intr-unul dinromanele sale, kis Murdoch, ca o carte a cdrei esenld este de ademonstra ci Dumnezeu nu existd. Doar cI Iov este una din celemai profunde opere de credinf5, un text relevant despre credin{5(nu intdmplitor, marii credinciogi ewei nu au pus niciodati laindoial5 caracterul sacru al Cdrlii lui lov)45.

Prietenii ii adaugi gi tortura morali, in loc siJ susfinS, eimoralizeazd, se comportd obfin,lipsindu-l pe Iov de un sprijin ultim,al compasiunii umane. in fapt, Iov este separat de prietenii sdi princredinla sa intr-un alt model de relafie divino-uman6. Kant, intr-unstudiu dtn 1791, demonstreazi sl5biciunea teoretici a argumenteloraduse de prieteni in favoarea teodiceei. Filosoful considerd cd Iovfrebuie sd fi sim{it cd el nu-gi fondeazd moralitatea pe credinfi, cicredin{a pe moralitate, situa{ie in care, credinfa, oricdt de sl5bit[ ar fi,este a unui om autentic $i pur, a unui om care nu vrea o religie a

favorurilor solicitate, ci o viali bine condusd. L6vinas crede qi el cdIov se opune teodiceei prietenilor sii pdnd la sfhrgitul cdr{ii. El iqidovedegte, pe de o parte, fidelitatea fald de Dumnezeu, iar pe de altdparte, ettaa, gi asta in pofida suferinlelor salea6. Prietenii cred c6'

Dumnezeu ne avantajele, rafiunile Lui, care rdmdn necunoscuteomului. Iov insd considerd cd Dumnezeu gi omul au aceleaqi nofiuniprivind valorile de dreptate gi echitate, care trebuie aplicate rafionalin canil actelor umane sau divine (ambele perspective aveau gi auvaloare pentru israelili)47. Dumnezeu nu wea si fie drept, El se laudicu puterea Lui, care pimeazd" se pare asupra dreptdfii. Iov vede insiin Dumnezeu in primul rdnd o fiinti morali. Multe din versurilepoemului suslin aceasti idee:

Cap. 6:29 ,,Cerceta{i din nou. Nu este nici o viclenie!Cercetafi din nou! Dreptatea mea este mereu aici!"

Cap. 10:2 ,,Voi spune citre Domnul: Nu mi os0ndi;l6mureqte-m5, sd gtiu pentru ce te cerfi cu mine."

Cap. l2:4 ,,Eu am ajuns pricini de batjocuri pentruprietenul meu, eu care chem pe Dumnezeu qi c5ruia El rdspunde:cel drept, cel fdrd vind e pricind de rds".

Cap.27:6,,lin cu tdiela dreptatea mea qi nu voi 15sa-o sd-

as Isradl et judai:sme. Ma part de vdrit6, ed. cit., p. 33 I .a6 Emmanuel L6vinas, studiul ,,SuferinJa inutil6" inclus in volumtl intreNoi, Incercare de a-l gdndi pe celdlalt, traducere de Ioan Petru Deac,Editura ALL, Bucurogti, 2000, p, 107.a7 Encyclopedta of Rellgion, ed, cit,, p. 4932.

t9