Gavril HODAMihai ILIESCU

\,

GAI DE COMUNICATIE

U.T.PRESS

:J8.8J 8

Gavril HODAMihai ILIESCU

UNIVERSITNTEA TEHNICA

uuuruilililtililtililtilluiltBIBLIOTECA CENTRALN

CAI DE COMUNICATIE

urrvtRarfATrA TEHxtcA oo{ cLU$AtocA

BtaLtorEcr cexrnarA

r*.,nv .?.39..8.k!..., *..2?.

U.T.PRESSCLUJ-NAPOCA, 2OO9

Editura U.T.PRESSStr. Observatorului nr. 34

C.P. 42, O.P. 2, 400775 Cluj-NaPocaTel.:0264-401999; Fax: 0264 - 430408

e-mail : utpress@biblio. utcluj.ro

Director:Consilier gtiinlific:Consilier editorial:

Prof.dr.ing. Traian One!Prof.dr.ing. Virgil MaierIng. Cdlin D. CdmPean

Prefatd

Lucrarea de fatd sspecializdrite C.C.t.A. sj i.tComunicatie.

Fdrd a fi insi er

problemelor cu care se

specializdri in practica cllr

cdilor ferate. Sunt prezel

alcdtuire, metode de ca c,r

tehnologia de executie a ar

lmportan{a acestcr

de strategia Romaniei in cr

Vom fi recunossitc

vor adresa cu sugestii sau

intr-o eventuald viitoare re€

ffiecii Nafionale a Romaniei

HODA, GAVRILCii Oe comunicatie / Gavril Hoda, Mihai lliescu' - Cluj-

Napoca : Editura U.T' Press, 2009rsBN 978-973-662-460-5

l. lliescu. Mihai

625.7

Copyright O 2009 Editura U.T.PRESSToate drepturile asupra versiunii in limba romanS apartin Editurii u'T'PRESS'

Reproducerea integrald sau pa(iali a textului sau ilustraliilot-din aceastd carte

este posibitd num"ic, acordui prealabil scris alediturii U'T.PRESS.

Tiparul executat la Atelierul de multiplicare al UTCN'

tsBN 978-973-662460-5Bun de tipar: 28,04.2009

Tiraj: 300 exemplare

Prefald

Lucrarea de fala se adreseazd studenlilor Facultdlii de Construcfii,

specializdrile C.C.l.A. gi LE., fiind elaboratd conform figei disciplinei cdi deComunicafie.

Fdrd a fi insd exhaustivd, ea trateazd cea mai mare parte a

problemelor cu care se pot confrunta absolventii de la cele doudspecializdri in practica curentd de proiectare a drumurilor, autostrdzilor gi

cdilor ferate. Sunt prezentate aspecte legate de proiectare, detalii de

alcdtuire, metode de calcul gi dimensionare precum 9i aspecte legate de

tehnologia de execulie a acestora.

lmportanla acestor categorii de lucrdri este relevatd la ora actuald

d e strategia Romaniei in domen i u I i nfrastructuri i tra nsporturi lor.

Vom fi recunoscdtori celor care consultdnd prezenta lucrare, ni se

vor adresa cu sugestii sau observatii, in vederea imbundtdtirii continutului

intr-o eventuald viitoare reeditare.

AUTORI I

CAP. I1.1

1.21.31.4t.c1.6

CUPRINS

NOTIUNT GENERALE

Elemente de trafic rutiei

DRUMUL IN PROFIL LONGITUDINAL

Benzi suptimentar" p"ntr, ";;;;;i;i; l";i;

DRUMUL iI,I PROTII TRANSVERSALTipuri de profiluri transversale......Elementele profilului tr"nsuerr"i..........

!i,::llrrruritor in ariniameni'e; ; ;;;;Bombamentul cdii.....

Activitatea de transport......Scurt istoric...........Clooifi^^-^^ ^=r,-

' """'1

1

345

Clasificarea cdilor de comunica1ie.... ....Criterii de eficientd....ctasificarea crrniuriioii; ; ;;;;it;;.....,

CAP. II DRUMUL IN PLAN DE SITUATTE2.1 Atiniamente gi curbe.. _.:.....:?2 Metoda axei2ero.. . ............2'3 Racordarea ariniamenter;; ;; ;j;iili;;;i";.ir."rri".2.4 Trasarea curbelor.ircuirr"..l..

3E i;fi,:::::a introduce,ii .rr.o"r"i ;; ;;.;;;"," p,ogi";iu;..........

? 7 naze Je ra;";;,+ ;;;""i;;;il;; : :2.8 Tipuride racorddri....... -- ""

11

1213tc16202225

293640

42444951

54

555765697274

cAP. ilt3.13.23.3

OAP. IV4.14.24.34.4

CAP. V. INFRASTRUCTURA DRUMURILOR5.1 Generalitd(i.................. . . ...-. ,s.2 caracterisiicite pdmdr;;i;; ;i;i;;i"i; i";;;;r";i; ;;clasificarea acestor pdmdnturi.

:; Fl:.:l,llrcrdriror o! t"rr."r".t.... .. ..:1 uompactareaterasamentelor.

I I Protejarea tatuzuritor.._..- .....s.o Lucrdri de sprijinire . ,"."ioi J" plra"is.T Apdrdri de maluri.... -. rv vq"rqrr(""'

I

CAP. VI SUPRASTRUCTURA6.1 Materiale utilizate la construclia drumurilor""""""'6.2 Alcdtuirea structurilor rutiere"""'6.3 Principii de alcdtuire a structurilor rutiere'

6.4 Straturi de fundalie6.5 Drumuri de tip inferior (rudimentare)':""6.6 Drumuri de tip intermediar (tranzitorii)

6.7 Drumuri moderne nerigide (suple)""""":':""""""6.8 Tratamente bituminoase si covoare asfaltice'

6.9 imbrdcdminli bituminoase ugoare

6.10 imbrdcdminli bituminoase grele'

6.11 lmbracdminii rutiere rigide (din beton rutier)'

CAP. VII DIMENSIONAREA SISTEMELOR RUTIERE

7 .1 Dimensionarea structurilor rutiere suple si semirigide" ' " '

7.2 Dimensionarea structurilor rutiere rigide"""""' ."""""'7'3Verificarealainghe!_dezghe!astructuri|orrutiere.T.4Exempludedimensionareauneistructurirutieresup|e.7'SExemp|udedimensionareauneistructurirutiererigide.

cAP. Vlll INTERSECTII DE DRUMURI

8.1 Generalitdli..'....8.2 Tipuri de interseclii'...""""':"'8.3 Elemente de proiectare a intersecliilor'

78848788909194969899

102

115124129132135

139

:AP. XI NOTIUNI PRTVIND" ' .1 Generalitati....'' 2 $inele de ca,e ,:-," .3 Materialul maru-i"' .4 Traverse de c,a e .'' .5 Prisma de oa as=."'.6 Clasificarea grl r:g" .7 Realizarea cc-: -"'' 3 Sudarea gire :-

]4,P. XII CONTINUTUL E'2 1 Generalitatr" 2 2 Continutul ea..- a'2.3 Continutui ce,:-- z" 2 ! Continutu cai-_ a,

de intervent'Z 5 Continutui .a:-- a

Sts-IOGRAFIE.

139143

cAP. lx PARCAJE 4 AF9.1 GeneralitS!i.'.......'..""' )1",g.2 Clasificarea parcajelor"""""""" r+i)

9.3 Condilii de exploatare, parametrii de calcul"""" 151

CAP. X AUTOSTRAZI10.1 Generalitd!i"..'............ i::10.2 Viteza de ieferinla rur

10.3 Autostraziie in pf'an de situafie' 155

10.4 nutostraziie in'profil longitudinal""""""""' 157

10.5 Autostrdzile in profiltransversal""""""""' 157141

10.6 Noduri de circula!ie"""""""' .... iOo10.7 Structuri rutiere...."'10.8 Constructii anexe autostrdzilor"""' 165

cAp. xt NoluNt pRtvtND cAle FERATE1 1.1 Generalititi.................11.2 ginele de cale feratd........11-3 Materialul mdrunt de ca|e......11.4 Traverse de cale feratd........11.5 Prisma de balastare1.1 9 Clasificarea prinderitor..11,7 Realizarea continuitdlii ciiii..........1 1.8 Sudarea ginelor

169170171173175175177178

CAP. XII12.112.212.312.4

12.5

BIBLIOGRAFIE.

^ coNTtNUTUL DOCUMENTATTET pRotEcTULUl

Generalitdti.......Conlinutul cadru al studiului de prefezabilitate.Conlinutul cadru al studiului de fezabilitate....conlinutul cadru al documentaliei de avizarea lucrdrilorde intervenlii......Conlinutul cadru al proiectului tehnic.

179180182

184186

195

cAP. I NOT|UN! GENERALE

1.1 Activitatea de transport

Un domeniu- important gi indispensabir in activitatea economico_sociald a-umanitd{ii il constituie iransporturile. Prin intermediul acestora serealizeazd deplasarea in- spafiu a oamenilor gi diferitelor categorii Je*d{yt,.. in scopur satisfacerii necesitdlilor materiaL 9i spirituale aresocietdtii umane.Activitatea de transpor.t a apdrut o datd cu societatea umand, s-adezvoltat 9i diversificat o datd cu aceasta, fiind un factor determinant indezvoltarea umanitdfii. Pentru economia unei socieial, .jir" de comunicatiereprezintd factorul principal care favorizeazd dezvoltarea triri"ir"it";;;il;

de activitate, ele mijlocind mobilitatea de bunuri 9i oe -persoane

pe intregteritoriul.in acelagi timp, prin intermediur cdiror de comunicatie se inresnescrelalii culturale, politice, administrative gi sociale, dintre oameni, dintre oragegi sate, dintre ldri sau chiar continente.Acest curs igi propune sd prezinte o parte din cdile de comunicatie

terestre, drumuri in toate accepliunire sare incrusiv autostrazi, ir;;i;.;;9r cdiferate.

Pentru realizarea activitafii de transport este nevoie de existenta acel putin doud elemente:a) calea de transporf sau carea de comunicafie, respectiv suporturmaterial pe care se face transportul, mediul care face'posibila gi intesnegte

crrculafia, elementul purtdtor, fix.b) Miilocul de transport, adicd vehiculul care transportd, elementul

mobil.

_ Desfdgurarea unui transport in condifii optime presupune o corerareperfectd intre cele doud elemente. Dezvoltaiea itunrportrrilor necesitd at6to dezvoltare a cdii de transport, c6t gi a vehiculelor.

1.2 Scurt istoric

lstoria drumurilor este la fel de veche ca gi omenirea. cdrarea,coteca, drumul, intr-un cuvdnt carea de acces, asigura comunitdlii umane'eia{ii cu lumea imediatd sau indepdrtatd. Natura firii"umane gi cea i ,"r"1iiroidin cadrul unei colectivitali se recunoagte in natura cdilor de acces cdtre totimembrii grupurui, cdtre centrur agezdrii civice sau cdtrl

-il;il J;economice gi socio-culturale.Dintre cdile de comunicatie terestrd, drumurile igi au inceputurile in:ele maivechitimpuri.

4

Prima menliune despre un drum ii apartine lui Herodot 9i se referd la

drumul construit sub domnia regelui Keops (3000 i. Hr.)in vederea executdrii

mdrelei piramide. Acest drum (de cca. 900 km lungime) este realizat din dale

Oe pibtra de dimensiuni mari. Sunt cunoscute de asemenea, drumurile din

Babilonia, drumurile din China, pentru construclia Marelui Zid Chinezesc,

drumurile mdtdsii, etc.in antichitate insd, cei mai renumifi constructori au fost romanii. Ei

Spuneau ,,Via Vita" adicd drumul este viald. Drumurile romane se caracterizau

piin aliniamente lungi, sisteme rutiere cu grosimi de 1,0- 1,2 m 9i lucrdri de

artd costisitoare. Acegtia au preluat cunogtinlele tehnice rutiere de la etrusci

9i cartaginezi (executau pavale din piatra incd din secolul alVlll-lea i' Hr')

Primul drum roman se pare cd a fost Via Appia, executat in anul 312

i. Hr., cu o structurd din mai multe straturi, care avea imbrdcdmintea rutierd

impeimeabild. Criteriul de proiectare a traseelor de cdtre romani era cel al

oiJianlei minime dintre doui localitdli. Astfel, romanii s-au angajat in execulia

celor mai variate gi dificile lucriri de art6: ramblee inalte, viaducte, tuneluri,

fundalii pe piloli sau poduridin bArne pe mlagtini etc'' Drumuiile romane erau alcdtuite dintr-un ansamblu de straturi din

diverse materiale ce formau o ,;structurd rutierd"' Structurile rutiere romane

erau formate din doui sau din patru straturi. in primul caz, fundalia 9i

imbrdcimintea drumului erau alcdtuite din piatrd, de duritate diferitd adesea

aglomeratd cu var hidraulic. Rezulta astfel o grosime totald a structurii rutiere

mli mare de 50 cm ceea ce conducea, in majoritatea cazurilor la evitarea

pericolului de degradare a acesteia datoriti acliunii de inghefdezghe!''- - in majorit-atea cazurilor insd, structurile rutiere romane erau formate

din patru straturi (fig.1.1) astfel:

Fig.1.1. Alcdtuirea stratificatd a drumurilor romane:

1-stratumen; 2-rudus; 3-nucleus; 4-summum dorsum'

- stratul infenor st,.al_n- al doilea strat. ,,,rcr,s :- al treilea strat. nuc,eu

de mdrimea unor nuci si lecat- stratul al patrulea. iu:

de mare duritate sau dintr_un :;Drumurile erau executal

cu ganluri laterale pentru sc!fc€Modul cum fdceau rci

Pompeidin ltalia, dezgropat ceEpoca feudald nu cu:e

traficului rutier, odatd cu cez..pozitiv gi tehnica rutiera. Acearsecolului XlX, cind se pun ca(Tresaguet in Franla gi Mac_A:a

Aparifia automobilulu,"iCregterea numdrului de auto,,,erconstruclia gi intre{inerea drur.

Evolulia tehnicii ruriere .(

1.3 Clasificarea ciilor ci

Caile de comunicatie sunspecial, care asigurd circularra:amenilor gi a bunurilor mate-seruegte drept cale de comunic.ai

a) aeriene. desenres:rari, cu incdrcdturi mici Si viteze

b) pe apd (ftuiiate sa-"rarigiviteze mici;c) terestre (drumuri. ca

:u incdrcdturi gi viteze relatrv m,cr

Cdile de comunicatie pot,a) naturale: apele (fluvri. n'- navigatia fluviald, maritimd saub) amenajafe: sau artificla

::n in vederea inlesnirii circuii: efericele, conductele, canalele:

In primul caz, asupra cari ,

::unci vehiculul care asigura tran,:eor, submarin etc.)in al doilea c:: tipul vehiculului (cazul drumuriic

-2-

,{} i tt.i! ji #f;td#ll4t;:

- stratul inferior, stratumen, format din bolovani sau lespezi de piatrd;- al doilea strat, rudus, alcdtuit din piatrd sparti de mdrimea pumnului- al treilea strat, nucleus, era un strat impermeabil din piatrd spartd

de mdrimea unor nuci gi legate cu var hidraulic;- stratul al patrulea, superior, era executat din piatra spartd mdruntd

de mare duritate sau dintr-un pavaj de piatrd.Drumurile erau executate preponderent in rambleu gi erau prevazute

cu ganluri laterale pentru scurgerea apelor.Modul cum fdceau romanii strdzile se poate vedea gi az| in oragul

Fompei din ltalia, dezgropat de sub lava Vezuviului.Epoca feudald nu duce la o dezvoltare a tehnicii rutiere. Renagterea

traficului rutier, odatd cu dezvoltarea producliei manufacturiere, va influenlarozitiv 9i tehnica rutierd. Aceasta va culmina in secolul XVlll gi inceputulsecolului XlX, cind se pun bazele unor tehnologii, din materiale sortateTresaguet in Franta 9i Mac-Adam in Anglia).

Aparilia automobilului va duce la un nou avdnt in tehnica rutierd.Cregterea numdrului de autovehicule in timp a influenlat direct proiectarea,:onstruclia gi intrelinerea drumurilor.

Evolulia tehnicii rutiere continud, impundnd noi solulii, noi procedee.

1.3 Clasificarea ciilor de comunicatie

cdile de comunicalie sunt medii naturale sau realizate de om in mod-.cecial, care asigurd circula{ia mijloacelor de transport pentru deplasarea:amenilor gi a bunurilor materiale. Din punct de vedere al mediului ceservegte drept cale de comunicafie, transporturile pot fi:

a) aeriene: deservesc oragele mari, se efectueazd pe distante-ari, cu incdrcdturi mici gi viteze mari;

b) pe apd (fluviale sau maritime): pe distanle mari, cu incdrcdturi-arigiviteze mici;

c) terestre (drumuri, cdi ferate): transpoduri la distante relativ mici,::l incdrcdturi giviteze relativ mici.

Cdile de comunicatie pot fi :

a) naturale; apele (fluvii, mari) gi aerul, care servesc pentru transport- raviga{ia fluviald, maritimd sau aeriand;b) amenajafe; sau artificiale, create sau modificate special de catrer- in vederea inlesnirii circulaliei, cum sunt: drumurile, cdile ferate.

:r; efericele, conductele, canalele;in primul caz, asupra cdii nu se poate interveni (aerur, apa mdrilor) gi

'r-rci vehiculul care gsigurd transportul se concepe corespunzdtor (avion,::or, submarin etc.) In aldoilea caz, este posibila amenajarea cdiiin functie

:e i pul vehiculului (cazul drumurilor sau a cdilor ferate).

-3-

Drumurile 9i cdile ferate sunt cdi de comunicalie terestrd. Drumurile

sunt fdgii de teren special amenajate pentru circulalia vehiculelor 9i a

pietonilor. Prin drumuri se inleleg 9i cdile naturale, neamenajate, precum 9i

diferite categorii de cdi rutiere, cum ar fi:

a,) gose/e; drumuri amenajate special pentru desfdgurarea circulaliei,

situate in afara localitdtilor;b) strdzi:drumuri amenajate in interiorul oraqelor;

c) autostrdzi: drumuri de mare capacitate gi vitezi, rezervate exclusiv

circulaliei autovehiculelor 9i prevdzute cu cii unidireclionale separate printr-o

bandd mediand; autostrizile intersecteazi denivelat orice alti cale de

comunicalie, iar accesul 9i iegirea auovehiculelor este permisd numai in

locuri special amenajate;'d) drumuri expres: drumuri de mare capacitate 9i vitezd, se

deosebesc de autostrdzi prin faptul cd sensurile de circulalie sunt separate

numai prin marcaje longitudinale iar intersecliile cu alte cdi de comunicalie nu

sunt rezolvate obiigatoriu denivelat, au de obicei patru benzi de circulalie;

e) butevardele; denumire genericd a unor strdzi principale, de obicei

plantate pe margini;f) aleile: drumuri cu trafic redus, pentru vehicule sau pietoni;

gj prsfe/e: cdi amenajate special pentru o circulalie diferitd de avehiculelor obignuite, ca de exemplu pentru avioane, biciclete, motociclete

^laEI.U.podurile 9i viaductele sunt lucrdri auxiliare cdilor de comunicalie 9i

Servesc la traversarea peste o vale, un curs de apd Sau o altd cale de

comunicalie.

1 . 4 Cnte-rir-de-ef i ci enli

Cregterea considerabild a volumului transpodurilor impune acordarea

unei atentii deosebite problemei repartizdrii judicioase a volumului de

transpotl ihtre cele doui principale mijloace terestre de transport, auto 9i

feroviar. Pentru realizarea transportului de bunuri 9i persoane, calea de

comunicatie trebuie s5 indeplineascd anumite condilii cum ar fi:. sigurantd maximd, mai a|es pentru transportu| de persoane;

- raprditate, adicd vitezd de circulalie mare;- mobilitate 9i acces in toate locurile interesante,- regulariate gi punctualitate, indiferent de conditiile atmosferice;

- capacitate mare de transport pe tot traseul;- economrcitate, atat sub aspectul investiliei initiale cat 9i al

cheltuielilor de exPloatare.Drumunle prezinta avantajul unor cdi de comunicalie mai modeste in

comparatie cu cdile ferate, ele se pot realiza mai ugor, mai ieftin, mai repede

gt aproape in orice regiune. C;avantajul unei capacitdti man dr

Calcule economice cctransportul auto este avantatoseficient gste transportul feroviar

In general, cdile de corsd se imbine armonios, astfei iin bune condifii.

1.5 Clasificarea drumur

Drumurile fac parte Cin scomunicatie terestrd special apietonilor.

Drumurile se pot clasif c;urmeazd:

1. Dupd relief, se disting:- drumuride ges, pani a- drumuri de deat, intre . :- drumuri de munte.la at

2. Din punct de vedere functrcr:: asificd in:

- drumuri publice. ea,e:-ansport ale intregii econorn s-:eres republican (autostrdz e:-umuri jude[ene, drumun cc- --- drumuri de exploata,e

::nsport (drumuri forestiere. oer.:

! Dupd gradul de perfectionare i- drumuri rudimentare.. ^a:- drumuri pietruite: pietru :- drumuri moderne,. pro,,i zi

:€-rpermanente (macadamun asr:€::ane de ciment etc).

r "r func{ie de intensitatea traflcLr

Totalitatea vehiculelor ca.':,-':eazd traficul rutier. Acest tra:,i,-s tate. Traficul de perspectivd

A-+-

',] lif. !i,li t;i:nlf,a,',t-*

gi aproape in orice regiune. calea feratd este mai pretentioasd, avdnd insdavantajul unei capacitSli mari de transport.

calcule economice comparative au pus in evidentd faptul cdtransportul auto este avantajos pe distanle pdnd la 300 km, dupd care maieficient gste transportul feroviar sau maritim.

In general, cdile de comunicalie trebuie sd se completeze reciproc,sd se imbine armonios, astfel intregul sistem de transporturi sd functionezein bune condilii.

1.5 Clasificarea drumurilor si a strizilor

Drumurile fac parte din sistemul nafional de transport. Ele sunt cdideoomunicalie terestrd special amenajate pentru circulalia vehiculelor gi apietonilor.

Drumurile se pot clasifica din mai multe puncte de vedere, dupd cum,rmeazd:

1. Dupd relief, se disting:- drumuride ges, pdnd la 150 m altitudine;- drumuri de deal, intre 150 9i 300 m altitudine;- drumuride munte,la altitudini mai maride 300 m.

2. Din punct de vedere funclional gi administrativ, in Romdnia drumurile se: asificd in:

- drumuri publice, care sunt destinate satisfacerii cerinleror de:ansport ale intregii economii 9i ale populafiei. Ele se impart in drumuri dei-'ieres republican (autostrdzile gi drumurile nafionale) gi de interes local:-umuri judefene, drumuri comunale gi strazi);

- drumuri de exploatare, care sunt destinate unor cerin{e proprii de::"rsporl (drumuri forestiere, petroliere, minere, agricole etc).

: Dupd gradul de perfectionare tehnicd:- drumuri rudimentare: naturale sau de pdm6nt;- drumuri pietruite: pietruiri simple 9i macadam- drumuri moderne. provizorii (tratamente bituminoase),

!,.- permanente (macadamuri asfaltice) gi permanente (betoane asfaltice,:,*i:ane de ciment etc).

* -- func{ie de intensitatea traficului de perspectivd

Totalitatea vehiculelor care circuld pe un drum in ambele sensuri":t*eazd traficul rutier. Acest trafic eate caracterizat de vitezd, debit gi de:e-state. Traficul de perspectivd pentru drumurile publice se determind pe

-5-

r

l"'I I rl""*ii {li"tJ"i,tilt

o perioada de 15 ani, pe baza recensdmintelor generale Sau a anchetelor de

circulafie, dupd metode de prognoze adecvate.'Funcfie

de intensitatea traficului de perspectivd exprimatd in vehicule

fizico-efectije gi vehicule etalon-autoturisme se cunosc 5 clase tehnice

(tabelul 1.1)

Tabel 1.2. Viteze de

Clasatehnici

Viteza de proiectare in km/h in regiune de:

9es deal munte

120 100 80

tl 100 80 60

ill 80 50 40

IV 60 40 30

V 60 40 25

t.0 grcmente Oe tranc r

Tehnica traficului rut ennfluenla caracteristicilo" :traficului insugi asupra acei

Tehnica traficutu:rrculalia rutierd in corn! er.

- legile traflculur -..i1

- normele de prc ec- volumul gi cara:.:- normele pentru s :

: traficului.

Tehnica traficu u --atematicd. Ea operea-i'undamentale de plecare s :- statistica circu a::

- statistica accice.13,rSfafisfica circulai e

=:aracteristicile migcdrii "e- :se defineascd legile t.z.zccidentelor permite si:ccidentelor, precum s :3-

Cele de mai sus :-=:-portanta parcului. c.-::,ehicule pe locuitor, nurri-..,:arburanti, precum gi a : j:ezvoltarea traficulur.

Ca metode oe ln,, es:t :- recensdminte : ::- numdrdtorile aut*:r- mdsurdtori ae :.:.

- lfiAra'

- anchete origine-ces- anchete privind t.ar-- anchete privinc oc_- anchete privinC a:c

Dupd scopul urn-,drta) Studii operatiora,e

:uncte izolate sau pentru s.rs;:tiune, timp de cdldtorje-isurdtori. Eficienta masu.dt::, iuDd ".

Tabel 1.1 Clase tehnice ale drumurilor

Clasatehnicd adrumului

public

lntensitatea medie anuali,in 24 de ore Gategoria drumului

Etalon autoturisme Efective

I 15.000 10.000 Autostrdzi

tl 1 1 .001-1 5.000 7.501-10.000 Drum na{ional cu 4 benzi decirculalie

Il 4.501-11.000 3.001- 7.500 Drum na{ional cu 2 benzi decirculalie

IV 751- 4.500 50't- 3.000 Drum nalional sau judelean cu 2

benzi de circulalie

V 750 500 Drum judelean sau comunal

La proiectarea unui drum, trebuie precizatd in afara clasei tehnice a

drumului gi viteza de Proiectare.

Viteza de proiectare, sau viteza de bazd, reprezintd viteza maximd

care trebuie asiguratd vehiculelor rapide (autoturisme) in, sectoarele cele

mai dificite ale traseuluiin deptindt siguranld a circula,tiei, in ipoteza cd starea

imbrdcdminlii este bundt gi condiliile atmosferice sunt favorabile (tab' 1 '2)'

-6-

t.0 etemente Oe tratic

Tehnica traficului rutier se ocupd cu migcarea vehiculelor in grup gi cuinfl-uen!a caracteristicilor geometrice ale drumului gi a caracteristicilortraficului insugi asupra acestei migcari.

Tehnica traficului rutier este acea parte a tehnicii care studiazdcirculatia rutierd in complexitatea ei gi stabilegte:- legile traficului rutier;

- normele de proiectare giamenajare a drumurilor;- volumul gi caracteristicile accidentelor;

-. - normele pentru siguranla circulatei cu scopul organizdrii ralionalea traficului.

Tehnica traficului rutier se bazeazd in principal pe statisticanatematicS. Ea opereazd in general cu doud mari categorii de date'undamentale de plecare 9i anume:- statistica circulatiei;

- statisticaaccidentelor.sfafi'sfica circulalieise referd la volumul gi compozilia circulafiei, la

:.aracte-risticile migcdrii vehiculelor etc. Toate acestea impreund permit sd=e defineascd legile traficului gi normele de capacitate. sfafisfica=ccidentelor permite sd se stabireascd vorumur gi caracteristicile;:cidentelor, precum gi normele de securitate.

Cele de mai sus, trebuie coroborate cu statistici gi preciziuni privind-cortanla parcurui, compozilia 9i repartizarea geog iatica, numdrul de,enicule pe locuitor, numdrul-de tone gi cdldtori tran-spo"rta1i, consumurile de:e'buranti, precum gi alli factori de natura economicd in legdturd cu::zvoltarea traficului.

Ca metode de investigare, tehnica traficuluifolosegte:- recensdmintele generale sau pa(iale;- numdrdtorile automate permanente sau temporare;- mdsurdtori ale caracteristicisticilor scurgerii (fluxului) circulaliei

anchete origine-destina!ie;- anchete privind transporturile rutiere;- anchete privind locurile de parcare;- anchete privind accidentele.Dupd scopur urmdrit, studiire de trafic sunt de doud categorii:

a) studii operalionale pentru activitatea curentd, din in-tersecfii gi:-r:te izolate sau pentru suprafele mici: mdsurdtori de volum, viteze ini*r:--rfr€, timp de cdld-torie, studii de parcaje etc., determinate prin 1_2ris;'dtori. Eficienla mdsurdtoriror se determind statistic prin testur ,,inainte: :-:5 ".

-7 -

b) sfudri pe termen /ung (sau de planificare) care se referd la

mdsurdtori aprofundate 9i de lungd duratd, afectdnd o relea intinsd(cartier, orag, jude! etc.), necesare dezvoltdrii transporturilor in zonarespectivd.

Astfel de studii se referd la:1) - inventarierea folosirii (tip 9i intensitate) a terenurilor deservite

de drumuri sau strdzi in zond, date privind populafia, dezvoltarea socio-

economicd necesard determindrii, generdrii, distribuliei modale 9i alocdrii

traficului astfel:- planul 9i elementele geometrice ale drumurilor sau

strdzilor, alinieri, dotdri subterane, poduri etc.;- marcaje, semnale, semafoare etc.;- planul utilitalilor de transport in comun (localizarea

traseelor, staliilor, calitatea serviciilor oferite);- planul parcajelor (la bordurd, in piele, in locuri de parcare,

mod de taxare etc.);2) - studii, origine - destinalie (O - D)3) - mdsurarea continuS - pe termen lung a volumelor, vitezelor in

secliuni gi a timpului de cSldtorie pe traseele importante sau ceea ce

intereseazd in zona analizatd.

Leq ile trafi cu I u i ruti e rPentru proiectarea unui drum sau a unei autostrazi este necesari

cunoagterea evoluliei traficului pe toatd durata de servicu proiectati aacestula gi capacitatea sa de circulalie. Chiar pentru proiectarea unei

simple amenajdri locale este necesar sd se lind seama de influenlareciprocd gi legdtura intre caracteristicile traficului 9i ale drumului.

C aracte ri stici I e traficu I u i rutie rDin acest punct de vedere este necesar sd cunoagtem

caracteristicile constructive ale vehiculelor care pot interveni in studiul

legilor traficului rutier:felul tracliunii (cu tracliune animald, mecanici sau vehicule puse Tn

migcare de om );destinalia autovehiculelor (autovehicule pentru transport de

mdrfuri, transport de cdldtori 9i autovehicule pentru transporturi speciale);- gabaritul 9i forma caroseriei;- greutatea (totala gi repartizarea ei pe osii);- caracteristicile contractului intre autovehicule 9i gosea (felul

bandajului, suprafa! de contact, presiunea de contact, efectul dinamic);- puterea gi viteza maximd.Este necesar sd cunoagtem, de asemenea, caracteristicile dinamice

ale traficului care pot fi grupate astfel:

- viteza de circulatie le,- intervalul de timp .-1-._ proprietatile dinam ics- gabaritul dinamic a ,, r

Cu acesta principale entensitatea si densitatea.

"riteza de circulatieViteza constituie oarar

:cndi{iilor in care se desfasca-Existd mai multe nof --_Viteza de prc,e

-aximd pe care o poate a.:-aseului in conditii normaie Je"eted gi cu rugozitate). act

:eometrice ale drumului._Viteza de me.s

:rumit sector de drum de carii: rtre totalul distantei parcurs€- gcare;

_Viteza de !a,:'acortul care se obtine intre : :

-clusiv intArzierile datorate c r:in studiul citculatie a.-:=rezintd viteza unui veh c-

=:-:mului). Viteza instantaree=:atiald 9i viteza medie temccr:

_Viteza mec e,sr|culelor care trec pe un se-:Ectdmdnd etc.);

_Viteza medle :e=-e trec autovehiculele print-:

" :e n s itatea ci rcul atieilntensitatea circulatiei e

:e 'rehicule n (x) care trec or ^r- -: T (o ord, o zi, o sdptamara

::-Ciul circulatieiStudiile de circulatie au r-:at aceasta sd satisfacd c "r:'cului actual, c6t gi cele

:*- oade de perspectivd.

-8-

- viteza de circulalie (efective, medii, siguranld, de proiectare etc.)- intervalul de timp intre vehicule;- proprietalile dinamice ale vehiculelor (acceleralii, deceleratii etc.);- gabaritul dinamic al vehiculelor.Cu acesta principalele caracteristici ale traficului rutier sunt viteza,

rtensitatea si densitatea.

.'iteza de circulatieViteza constituie parametrul care permite aprecierea calitativd a

:cndiliilor in care se desfagoard traficul.Existd mai multe noliuni referitoare la vitezd gi anume:

-viteza de proiectare, de bazd sau de referinld, este viteza-aximd pe care o poate atinge un autoturism in puncteie diferite ale::aseu.luiin condilii normale de trafic, climatice 9i de suprafala ale drumuluireted gi cu rugozitate). Aceasta servegte ia proiectarea elementelor;eometrice ale drumului.

-viteza de mers este viteza efectivd cu care se circuld pe un:rumit sector de drum de cdtre un tip de autovehicul gi reprezintd raportul: -tre totalul distanlei parcurse gi durata efectivd cdt vehiculul s-a aitat in

>!dt u,

viteza de parcurs (denumitd 9i vitezd comerciard) este*::crtul care se obline intre distanla parcursd 9i durata totald a deplasdrii-: usiv intdrzierile datorate circulatiei).in studiul citculaliei apare noliunea de vitezd instantanee care-=:'ezintd viteza unui vehicul la un moment dat (intr-o secfiune oarecare a"--.ului). Viteza instantanee prezintd doud accepliuni: viteza medie

ma: ald 9i viteza medie temporard;-viteza medie spaliara (v.) reprezintd media vitezei

?,- :.rlelor care trec pe un sector de drum intr-un interval de timp (24 h, o;;',::imand etC.);

-viteza medie temporard (V1) reprezintd media vitezelor cu;r': trec autovehiculele printr-o anumitd secfiune a drumului;

'::,+ - s i tatea ci rcul atieiIntensitatea circulaliei e1"y (volumul sau debitul) reprezintd numdrul:r ,:ricule n (x) care trec printr-o secfiune (x) a drumului in unitatea de

iri-'r: - io ord, o zi, o sdptdmAnd, o lund sau un an).

Lt ': - circulatieistudiile de circulalie au drept scop rezolvarea circulaliei in aga fel

1-,-;:r -o.rrta sd satisfacd din toate punctele de vedere, atdt cerinleleil'-;r'' ::* , actual, cdt gi cele prognozate, corepunzdtor unei anumite)1iln, " t,i t9 de perspectivd.

-9-

jtt.i i,f-illj sIi'tg,c.4t j: i-:tl#l,,...fl.Jl ll1j t:*rid *L* :..1j:.

anume:Elaborarea unui studiu de circulalie cuprinde trei faze distincte 9i

- analiza circulaliei- prognoza circulaliei- terapia circulaliei.

in analiza circulatiei se studiazd circula!ia actuald, stabilindu-secaracteristicile traficului rutier.

Prognoza circulaliei are drept scop determinarea caracteristicilorcirculaliei de perspectivd, prin diverse procedee, pornindu-se de la

cunoagterea circulaliei actuale. Evolu!ia viitoare a traficului (traficul deperspectivd) se estimeazd pe baza unor modele de calcul stabilite pe caleteoreticd sau experi mentald.

in cadrul ultimei faze, terapia circulaliei, se amenajeazddispozitivele de circulaliei astfel incAt ele sd poatd satisface in cele mai

bune conditii cerintele actuale gi de perspectivd.

cAP. il. DRUMUL itt pleru ot

2.1. Aliniamente si cuDrumul in plan se comt

racordate prin curbe. Racordaeste necesard pentru inscrierepentru asigurarea desfdgurdriivolanului.

Aliniamentele 9i curbelrtraseu Tn plan orizontal.

Racordarea aliniamente

C2, C3, C'0, C'0, cazul curenserpentine (fi1.2.1)

Fig.2.1 Ra

Racorddrile exterioare r

unghiul de interseclie al aliniantroducerea unei curbe intenomicd sau sporind considerabliscurtarea acestuia.

Jinand seama de pozitia<ilometrajului, curbele de racor

centrul ?n partea dreaptd a drurDupd modul in care se succed.C2 sau C3, C'4)gi curbe de sen

in cazul curbelor de senscurbd se numegte contracurbi.

Lungimea unui aliniamecunctele de tangenld ale curbel:onsiderat. in aparenfd, traseul r

c6t mai lungi, mai ales in terenu

-10-

cAp. n. DRUMUL itt pt-Rtt DE struATtE

2.1. Aliniamente si curbeDrumul in plan se compune din porliuni rectilinii numite aliniamente,

racordate prin curbe. Racordarea aliniamentelor prin intermediul curbeloreste necesard pentru inscrierea fireascd a drumului in relieful terenului gipentru asigurarea desfdgurdrii circulatiei fdrd schimbarea bruscd a directieivolanului.

Aliniamentele gi curbele constituietraseu in plan orizontal.

Racordarea aliniamentelor poate fi

J2, C3, L'4, Lo, cazul curent, sau prinserpentine (fi1.2.1)

elementele geometrice ale unui

fdcutd prin curbe interioare C1,

curbe exterioare, C4, numite 9i

Fig. 2.1. Racordarea aliniamentelor

Racorddrile exterioare se folosesc ?n terenuri accidentate. c6nd-r3hiul de interseclie al aliniamentelor este mic (de regula sub 45") 9i'-::ducerea unei curbe interioare s-ar putea face numai cu razd foarte- :5 sau sporind considerabil inclinarea traseului fald de orizontald, prin:.::-1area acestuia.

Jin6nd seama de pozilia centrului curberor fala de traseu, in sensul,i :,rrsfr3jgfui, curbele de racordare pot fi curbe la dreapta (C1, C2, cu

:rr-:-rl in partea dreaptd a drumului) sau curbe la stdnga (C3, C4 , C'o).r -ri modul in care se succed, se deosebesc curbe de acelagi sens (cl,li saur C3, C'4) gi curbe de sens contrar (C2, C3).

in cazul curbelor de sens contrar apropiate intre ele, cea de a doua]iil-:e se numegte contracurbd.

Lungimea unui aliniament este socotitd ca fiind distanta dintre:r.l* le e de tangenla ale curbelor de racordare adiacente cu aliniamentulrr,-S,,r3rdt. In aparenfd, traseul cel mai indicat ar fi alcdtuit din aliniamente;ffir -e lungi, mai ales in terenuri neaccidentate. cu toate acestea, conditii

44tt-

de esteticd gi de siguranld impun ca aliniamentele sd fie limitate ca lungime

la 3...4 km.Aliniamentele prea lungi favorizeazd orbirea conducdtorilor de

autovehicule in timpul noplii de cdtre farurile autovehiculelor care circuld in

sens contrar, mai ales cdnd sunt depdgiri numeroase; de asemenea, pe

aliniamente lungi circulalia devine monotond, scdzdnd atenlia

conducdtorilor de autovehicule. in cazul cdnd profilul longitudinal sau

peisajul inconjurdtor prezintd varialii care eviti monotonia, lungimea

aliniamentelor poate fi sporitd. Pe de altd parte, lungimea aliniamentelortrebuie sd respecte 9i o anumitd valoare minimd. Astfel, aliniamentul dintre

doud curbe succesive, mdsurat intre tangenta de iegire din prima curbd 9i

tangenta de intrare in curba urmdtoare, trebuie sd aibd lungimea, in metri,

de cel pulin 1,4 V (V fiind viteza de proiectare exprimata in km/h)'

2.2. Metoda axei zeroLa *abilirea traseului se urmdregte, in principal, realizarea unor

declivitali care sd nu depdgeasd declivitatea maximd admisd pentru viteza

de proiectare luatd in considerare, precum 9i oblinerea unui volum minim

de lucrdri de terasamente. Procedeul folosit in vederea stabilirii unui

asemenea traseu, care sd satisfacd aceste dOud considerente, este

trasarea cu ajutorul axei zero.Prin axd zero se inlelege axa unui traseu de declivitate constantd,

care sd nu fie nici in sdpdturd 9i nici in umpluturd, avdnd astfel in profil

longitudinal cote de lucru nule.se considerd un plan de curbe de nivel (fig. 2.2a) 9i punctele

obligate A 9i B care trebuie sd fie unite printr-o linie de declivitate d%.

Pentru aceasta, se determind, mai intdi, lungimea Segmentului de dreaptd

(/) ce trebuie mdsurat intre doud curbe de nivel succesive de echidistanld

e, astfel inc6t sd se asigure declivitatea d (1i9.2.2b.).

Fi1.2.2. Metoda axei zero

lr care d reprezintd tangenta ..l.

Fixdnd distanta I re: t: stanfier (sau compas) se :s.tersecteazd curba de nrveaceste doud puncte se desc. _:etermind pe curba de ni,rerai departe (fig. 2.2.). Din ace:'aseu, dintre care unele se e -:'ea mult de punctul obliqat 3iacmB giAadoB) urmeaz-e sa s

Studiul variantelor or - -:crnegte cu trasarea de la ar, ariante se intAlnesc.

La trasarea axei zerc ::1- arcul de cerc descris de :e :nediat urmdtoare in doua :,-::E in po(iunea respect ,, i,:nfundandu-se cu linia ce :=='9.2.2);- curbele de nivel se afla. in -:::rstanla dintre vadr. e: stantierului; in acest -_av.

:orttunea respectivd Se:epdgegte cu o deschidere :sj'l sau 3*l care se introduce .-:rstantier 9i cu care ss-:mdregte intersectarea .e i:e a doua sau celei de a t:e a:.rrbe de nivel fig. 2.3

2,3. Racordarea aliniamentelo

Curbele circulare inter ci: emente principale:

- -Unqhiul dintre aliniamente l*Ssurdtori directe sau indrrecte:ste suplimentar unghiului la cenl-"linute (centezimale sau sexaqesr

-12-

(m) (2.1)

in care d reprezintd tangenta unghiului de pantd (d = tg ct).Fixdnd distanla / redusi la scara planului, in deschiderea unui

distanlier (sau compas), se descrie un arc de cerc cu centrul in A gi carentersecteazd curba de nivei urmdtoare in punctele a gi b. Din fiecire dinaceste doud puncte se descriu in continuare, arce de cerc de razd I caredetermind pe curba de nivel imediat urmdtoare punctele c, d, f, g gi aganai departe (fig. 2.2.). Din aceastd operalie rezulti mai multe variante oetraseu, dintre care unele se elimind de la inceput, intrucdt se indepdrteazdcrea mult de punctul obligat B, iar din cele rdmase (in cazul de fafa liniileAacmB giAadoB) urmeazd sd se aleagd varianta cea mai avantajoasd.

studiul variantelor prin metoda axei zero se face mai ugor dacd serornegte cu trasarea de la ambele puncte obligate, p6nd c6nd unele din,nariante se intdlnesc.

La trasarea axei zero pot apare urmdtoarele situatii:- arcul de cerc descris de pe curba de nivel, in loc sd taie curba de nivelnediat urmdtoare in doud puncte, este tangent la ea; in acest caz, rezultd:.i in porliunea respectivd axa zero comportd o singurd solutie,:onfunddndu-se cu linia de cea mai mare pantd a terenuluillinia g-h iJin'9.2.2);- curbele de nivel se afld, in mod izolar,la o distantd mai mare dec6t::stan!a dintre vdrfurile: stanlierului; in acest caz:orfiunea respectivd se:epdgegte cu o deschidere de-'l sau 3*l care se introduce in: stantier 9i cu care se-miregte intersectarea celei:a a doua sau celei de a treia:..;rbe de nivel fig. 2.3

Fig. 2.3. Trasarea axei zero (cazuri izolate)

curbele circulare interioare se caraclerizeazd prin urmdtoarelet'emente principale:

- Unqhiul dintre aliniamente (u) care se determind pe teren prin-isurdtori directe sau indirecte, iar pe planuri, pe cale graficd. Unghiul U;s:e suplimentar unghiului la centru (cr) al curbei gi se exprimd in grade gi- rute (centezimale sau sexagesimale);

t"

d

2.3.

-13-

#i{i,.1"14{#l Ji\i illStJ l:S Sli{Jd Ii* iifi,ll- i''\r l)i-,nij lll

- Raza curbei (R) a cdrei mdrime se alege in funclie de viteza deproiectare, de configuralia terenului gi de condiliile tehnico-economice ce

se impun la stabilirea traseului (lungimea minimd a curbelor, distanlaminimd dintre doud curbe consecutive, lucrdri minime de terasamente etc.).

in cazul studiilor peplanuri cu curbe de nivel,alegerea razei de racordare,astfel incit traseul sd seinscrie c6t mai bine in reliefulterenului, se face utilizdndu-se tipare de curbeconfeclionate din materialplastic sau carton ([t cazulproiectdrii clasice). In modcurent, la proiectareadrumurilor se adoptd valorirotunjite ale razelor deracordare gi anume:

Fi1.2.4. Elementele curbei circulare

R < 25 m, din metru Tn metru25 < R < 100 m, ....... din 5 in 5 m,

100 < R < 200 m, ....... din 10 in 10 m,

200 < R < 500 m, ....... din 20 in 20 m,

500 < R < 1000 m, ............ din 50 in 50 m,

- Tanqenta (T) cuprinsd intre vArful de unghi (V) 9i punctele de tangenldale curbei cu aliniamentele T; (tangenta de intrare) 9i T" (tangenta de

iegire) gi care se calculeazd cu relalia:

(2.2)

,rR(100 -

100.- Bisectoarea (B) cuprinsdpunctul B). pentru calcul se

D3=VO-BO= " -R-,

,in I^2In unete cazuri. din :

spre exemplu, amplasamentRezultd:

R= B

COS€C-_

Mdrimile U, R, T. C ts: rculare gi se menfioneaza 'r:lanul de situalie c6t 9i pe pno

Z.+.frasarea curUefo

prin trasarea unei c.ln:arugi, a punctelor principa,e

i

rtermediare suficient de aorc' rma curbei. pichetarea u..,

:nealabil determinatd, adica uiar tangenta 9i bisectoarea sd I

Determinarea ungh u uarincipale ale curbei suniconc

Dacd vdrful V este ar-ndsurdtori directe cu ajutorui it

si T" se obline prin mdsurare:rn cele doud aliniamente. r:unctului B poate fi ob{inutd:ireclia bisectoarei unghiului-.rdonatei 81B.

Determinarea unghiuluimetode indirecte (fdrd teodo:istanfele a, b, c, (fig. 2.S.) si ct

bI$a=-' U=200s-oa

ft dT=R.ctsL=R'tg-- ---'o2 '2Uneori lungimea tangentei este limitatd (de exemplu pentru

asigurarea unui aliniament de redresare). in acest caz, se stabilegte T 9i se

determind raza corespunzdtoare:

o=+=+,tS 2 ,ft

(2.3)

- Lunqimea curbei de racordare (C) cuprinsd intre punctele de intrare (T;)

9i de iegire (T") din curbd:

14-

.:|Jil{Jl it'.; fLl,ril',; #S 5r i#n ll,*

C_/rR(200s -U')

200s(2.4)

- Bisectoarea (B) cuprinsd intre v6rful de unghi V gi mijlocul arcului r;T"cunctul B). Pentru calcul se utilizeazd relatia:

D rr3 = I/O- uO=i-R - R(cos nr+- l) sau .B = R(sec i-r, (2.s)

sm-L

In unele cazuri, din condilii locale, valoarea bisectoarei se impunespre exemplu, amplasamentul potrivit pentru pod, sau pod existent, etc.).

Rezultd:

R_ (2.6)dsec--l2

Mdrimile u, R, T, c, B, reprezintd elementele principale ale curbelor::-culare 9i se menfioneazd in mod obligatoriu pentru fiecare curbd, at6t per d0ul de situalie cdt gi pe profilul longitudinal al drumului.

2.4.Trasarea curbelo

Prin trasarea unei curbe se inlelege materia|zarea pe teren, prin;-"19i, a punctelor principale (Ti, B, T") precum gi a unui numdr de puncte-ienmediare suficient de apropiate intre ele, pentru a reda c6t mai exactrrma curb€i. Pichetarea unei curbe presupune ca aceasta sd fie in:r:alabil determinatd, adicd unghiul dintre aliniamente (u) se fie cunoscut,Fr t"angenta 9i bisectoarea sd fie calculate pe baza razei alese convenabil.

Determinarea unghiului dintre aliniamente gi pichetarea punctelor:'-rcipale ale curbei sunt condilionate de reguld de pozilia vdrfului V.

Dacd vdrful V este accesibil, unghiul U poate fi determinat prinr;::uratori directe cu ajutorul teodolitului (tahimetrului). pozilia punctelor T;;r, -: se obline prin mdsurarea directd a lungimii tangentei (T) pe fiecare

cele doud aliniamente, pornind de la v6rful v (fig. 2.5.). pozilia:-n:'tului B poate fi oblinuta fie prin mdsurare directd a lungimii VB per-e:tra bisectoarei unghiului u, fie prin mdsurarea abscisei r;B1 gi a;q,:latei BrB.

Determinarea unghiului dintre aliniamente se poate face gi prinner:,de indirecte (fara teodolit), mdsu16nd cdt mai exact, pe teren,l n:ntele a, b, c, (fig. 2.5.) gi calculdnd:

BB

h--fl

- -'

,

q

cosecu -t2

U = 200s - cr sau ,in! = '22a

- 15 -

(2.7)

###li.iijt il'+ i=l'+l; l]fi sillj.r::r lli:

Aceastd metodd poate fi utilizatd gi in cazul studierii traseului pe

planuri cu curbe de nivel cdnd segmentul "a" se alege arbitrar (obignuit 1,

2, 3, ...10 cm) rezultdnd, prin misuritoare, lungimea "b" respectiv "c".

Fig.2.5. Mdsurarea unghiurilor prin metoda indirectS.a). pentru unghi obtuz, b). pentru unghi asculit

2.5 Necesitatea introducerii curbelor de racordare proqresivi

in migcarea curbilinie,forla centrifugd:

rc

asupra autovehiculelor (fig.2.6.) aclioneazd

v'Pv'F^=m- p gp

in care:m - masa vehiculului, in kg;P -greutatea vehiculului, in daNv - viteza, in m/s;p - ruza de curburd, in m;g - acceleralia gravitaliei (9,81 m/s')

Fig.2.6. Acliunea fo(ei centrifuge asupravehiculului.

Aceastd fo(d este aplicatd in centrul de greutate al autovehiculului

9i dirijata spre exteriorul curbei.in cazul racorderii aliniamentelor cu arce de cerc, efectul for,tei

centrifuge (de deplasare laterali sau chiar de rdsturnare a autovehiculului)apare in dreptul punctelor de tangenld in care curbura traseului trece brusc

b.a.

1:e la valoarea -l- = 0 din al r.

:3 un goc, cu atdt mai acce-l=ai micd.

rigZT v;mi":,-Efectul defavorabrl a fc

€re se transportd (pierderearcomoditate, lipsd de confc,.it:''emature), asupra fortei de Ln:[L-

Pentru a se inlitu,a ::rmul rdnd stabilitatea autc_e:'cul de cerc curbe cu raza ae

alungdnd treptat, in punctui de'E.2.8.).

Aceste curbe poartd ce;au curbe de tranzitie. Ele s.ariabile in funcfie de anumiti pi:,-rrburii pe lungimea arcului ct-ealizdndu-se prin aceasta confr

Aliniomen,l

-16-

Ire la valoarea -:- = 0din aliniament, ra valoarea 1/R (fig. 2.7.), fiind insofitd

@

re un goc, cu atdt mai accentuat cu c6t viteza este mai mare gi raza curbei-ai micd.

Fig.2.7 . Varialia curburii in cazul racoidErii cu arc de cerc

Efectul defavorabil al fo(ei centrifuge se resimte asupra materialului:;:'e se transportd (pierderea stabilitdlii), asupra pasagerilor (dezechilibru,- -cmoditate, lipsd de confort), asupra caii (solicitdri neegaie, distrugerl: -=nature), asupra fo(ei de tracliune (consum suplimentar de combustibil)i:

Pentru a se inldtura acest inconvenient, care poate periclita in:--.tl rdnd stabilitatea autovehiculului, se intercaleazi intre aliniament si*"-:J de cerc curbe cu raza de curburd (gi deci curbura) variabild, 9i anumL- :unctul de tangenld cu aliniamentul curbura are valoarea I : 0,

@; --3dnd treptat, in punctul de tangentd cu arcul de cerc la valoarea 1/R-; 2.8.).

Aceste curbe poartd denumirea de curbe de racordare progresivd*- :urbe de tranzilie. Ele sunt radioide, adicd au razele de Curburd:-=cile in funclie de anumifi parametri. corespunzdtor varialiei uniforme a

":*::..lrii pe lungimea arcului de tranzitie, forla de tranzilie apare treptat,ql :Andu-se prin aceasta confortul gi siguranfa circulatiei.

17-

i}tr{J-{"4#l i# PtutSJ iJ# $l flj'd il# ai: it tl r r"li adr J1r-- .;:.j!.- t y '"'r-fli,r..i.-- ..i. i_ _ -.._

I ntercalarea radioidei int-ecesite deplasarea cercului:enumite adesea, in mod imoro- pestreazd) gi care poate ajur

intrucdt prin aceas ta raz:^eea ce conduce la conditii rn:r=vedea de la inceput peniru ri:. ), pentru ca prin introducereeE vatoarea doritd (R). Acest Ju-=ze mici, la care prin scdderea

=zelor mai mici dec6t cele accerUn alt mod de introducen,

:ercului in lungul bisectoarei ung0e T.Fig. 2.8. Varialia curburii in cazul racorddrii cu arc

Conditii qeometrice pentru racorddri progresive

Curbele progresive trebuie sd indeplineasce o serie de condiliigeometrice gi anume:

- radioida trebuie sd fie tangenti la aliniament in punctul 0, adicdunde raza de curburd este infiniti (fig. 2.9.);

de-a lungul curbei progresive aza de curbure descregte treptat,ajungdnd in punctul M la valoarea R;

Tn punctul M centrele de curburd ale radioidei 9i curbei principale

arc de cerc se confundd, ambele curbe au tangentd comund, iarrazele de curburd sunt egale.

Fig. 2.9. Condilii geometrice pentru racordarea progreslva.

Fig. 2.10. lntroducerea rac.: ,:

\\\-

\ -'-t/AR\i

Fig.2.11 . lntroducerea radioidei p,

- 18 -

- t ,;1,|,iL ll/ lrlA,ry l)tr SlfUAfth

Intercararea radioidei intre aliniament $i curba principare arc de cercrecesitd deplasarea cercului spre interiorul curbei cu m6rimea AR,renumitd adesea, in mod impropriu, strdmutarea tangenteilcentrur cercuruise pdstreazd) gi care poate ajunge p6nd la 2...3 m.

intrucdt prin aceasta raza curbei principare scade cu varoarea AR,:eea ce conduce la condilii mai defavorabile'pentru circulalie, se poaterevedea de la inceput pentru racordare o razd mai mare (de exemplu R +-lR), pentru ca prin introducerea curbei progresive sd se ajungd (fig.2.10.)a valoarea doritd (R). Acest rucru este necesar in speciar ra curbere cur,aze. mici, la care prin sciderea cu AR este posibil si se oblind valori alewelor mai mici dec6t cele acceptate de norme.

Un alt mod de introducere a radioidei constd in deplasarea centruluircrculuiin rungur bisectoarei unghiurui U gi men!in"r"" i"%i R (fig. 2.1ij;.-0e Te

F ig. 2.'1 0. I ntrod ucerea radioidei prin red ucere a razeicercu r ui in i(ial

deplasarea centrului cercului initial

19-

Fig. 2.11. Introducerea radioidei prin

^ - - - - * n

^ t t u t - - * t t t t'iii(llll

t]ry{-Jt,lijf- itl ;'l,er'j iJ[ $i T #'4 i'I*_ '.'{"i,U#l i&J l*lirt,v l}E it:

unde variabila independentdclotoidd in punctul considereinlocuitd: a = t2.

Dezvoltdnd in serie ccoblin coordonatele punctului c

',, = AJ\U -f I 2!l 5+te -ll'. =.1"[zQ' I 3-t I 3!t 7 *r

Cunoscdnd coordonatse pot determina celelalte eler

- coordonatele polare ;

r_ I^ -\'"(2=;r

- deplasarea arcului ce

L=!+Rcosrz_R=

- abscisa centrului de cul

l- = l--

- lungimea arcului:

.t = -lr-

- raza de curburd a clotr

diferenta dintre abscisa

J"= R sin a

- normala:

--Tn acest caz, punctele de tangen!6 teoreticd Tir gi Ts1 Se deplaseazd

in Tiz gi respectiv i"r, oepartandu-sl de vArful V Y?lTl..g"ol*:il i,Teste-in funclie oe tungimea curbei de racordare progresivS' Pentru un

calcul aproximativ, se poate utiliza relalia:

L2AJR--24.R

(2.e)

(2.10)

(2.11)

in care L reprezintd lungimea curbei de tranzilie

i" g"."r"f, se "consideri cd introducerea curbelor de racordare

progresivdlste obligatorie dacd AR > 0,30 m. in cazul c6nd AR calculat cu

relalia (2.9.) are vat"ori sub aceastd limitd, introducerea arcelor de tranzilie

nu mai este obligatorie, iar racordarea aliniamentelor se poate face numai

cu arc de cerc.

2.6 Clotoida

Clotoidasauspira|a|uiEu|er,(fig.2.12.),este.curbamecanicaprinexcelenla "rr"

.or".punde traictoriei. unui autovehicul care se deplaseazd

cu vitezd constanie' gi rotire a volanului uniform6, la trecerea de pe

aliniament pe arcul de cerc ai invers'

Ea este radioida 'cel mai frecvent utilizata la racordarea

a|iniamente|ordrumuri|or,datoritdproprietdfi|orpecare|eare.clotoida este curba pland pentru'care produsul dintre raza de

curburdpinoricepunctgiarcu|corespunzdtorsesteconstant:

p.s= A2

La limitd, adici la punctul de tangenld al arcului de clotoidd cu arcul

de cerc, proprietatea de definilie devine:

Az =p.s=R.L

Ecualiile parametrice ce definesc coordonatele oricdrui punct de pe

clotoidd sunt: t

x = AJIJcotr'dr

t

y = AJi lsintz dt

(2.12)

(2.13)b= )

cos a

-20 -

""Wn

liutuf#t it'i fi-sru {}* #r,'L}&T"th

rlde yarlabila independentd cr, adicd unghiul pe care il face tangenta lacotoidd in punctul considerat cu sensul pozitiv al axei absciseloi. a fost'rlocuitd: a=t2.

Dezvoltdnd in serie cos t2 gi sin t2 gi integrdnd termen cu termen, se3,btin coordonatele punctului de pe clotoidd:

r = AJIQ -f I 2!l 5+ts I 4ll 9-t13 I 6v t3+t1, /gtl17-...)

;; = A.,f2(t3 l3-{ l3ll7 +lt l5!l15_t1s /7ll15+ttn lglllg_...)

cunoscand coordonatele carteziene ale unui punct de pe clotoidd:e pot determina celelalte elemente ale clotoidei (tig.2.12.):

- coordonatele polare ale punctului considerat:

- deplasarea arcului de cerc (strdmutarea virajului):

L = ! *R cosa -R - y - R(l- cosa)

abscisa centrului de curburd:

x'= x- R sina

- lungimea arcului:

s= AJ2.t =2pa

- raza de curburd a clotoidei in punctul considerat:.{'

P= 2o

diferenla dintre abscisa punctului gi cea a centrului:

x"=,R sina

- normala:

,vA_

cosa

(2.15)

(2.16)

(2.17)

(2.18)

(2.1s)

(2.20)

-21 -

(2.21)

l]trLj,ir.4iJl- itS l,t,*,fl ** SJl"ull1'i# q#i,##t irv;"E,qrv t:abscisa piciorului normalei:

n = x'+(R+ L)tga (2.22)

Fig.2.12. Elementele clotoidei de bazd

Aceste elemente pot fi calculate pentru o clotoidi de referin!| sau

de bazd, al cirui modul sau parametru A = 1.

2.7 Raze de racordare caracteristice:

Se disting urmdtoarele raze caracteristice:1. Raza minime (R,,n,n) care asigurd circulalia autovehiculelor numai

dacd profilultransversal al drumului este supraindllat la maximum.Valoarea razei minime rezultd din relatia (2.23), scrisd pentru

deverul pozitiv: Vz

iYo = 0.262I

j

Valoarea razei R_.,considerd i = p:

R.u*. = +d\5 3gI

Corespunzdtor acestr

aR= /t _:+ ,R

Pentru p = 2...2.5..*,:'jerne) gi L = 0,9 V. se :a:.e agi timp 9i raza ljmiti s,b

Rezultd cd pentru R_.,arr,amentele obligatorir r.J:;-:: lnice supraindltate s;_:

3. Raza maxirnd :: :,ilrnrfr--€ convertirea prc" , .t@,s-J negativ gi se calcl eaz

D _-"- 12717-+i1unde: - f- este coeficientul de frecare intre roatd gi cale;

- i este suprainaltarea maximd admisd.Trecerea de pe aliniament pe curba circulard de razd R'in se face

orin intermediul radioidelor, raza cercului primitiv fiind R'in + AR.

curbe cu raze mai mici decdt Rmin l"ru sunt admise pe drumurile

publice.2. Raza el ii este

valoarea supraindl!drii "i"

"p" a pantei transversale a(R."".). Aceasta reprezintd raza pentru carecalculatd cu rela{ia 1.24, tinde spre valoareaprofilului in aliniament.

(2.23).

R--I-certruR)R_.,:.i:t

lmiltn: -:,c fi631g3 proflJu1r,, t_a,iflllllilllmr*- :- eiOr Se pOate ,a:efimllll-Er?- s5 fie periclitate r"

:3-1r,.l R_.,,>R:R_"llllllslilllf'flfiA *- :E S:re ntelo-U, :r{iiilw: :i:d:: . -ac,crcat d r€31 iulillullllnw :dt, i : :.: :,- :

rnal

-22-

iltflrru i *2' sd-t :J;-

i% = 0,262+ (2.24)

R,"".. se deduce din relalia (1.25.), in care se

VZ(2.25)

_381p. L2

24 .V2 (2.26)

Valoarea razei:onsiderd i = p:

R-u"., = 38lp

Corespunzdtor acestei raze, rezultd din relafia (1 .9.):

L2M=24. R

Pentru p = 2...2,s% (panta transversald curentd la imbricdminlile-:'derne) gi L = 0,9 V, se obfine AR = 0,30 m, adicd Rr""." reprezintd in;.:3 ?$i timp 9i raza limitd sub care introducerea radioidelor este obligatorie.

Rezultd cd pentru R,.nur., ) R ) Rrin, arcele de cerc se racorde azd cui; - orr"reflt€le obligatoriu prin arce de tranzilie, iar profilele transversale au:,-ie unice supraindlfate spre interiorul curbei.

3. Raza maximd de convertire (R,r,.") sau limita pand la care se"*,:-re convertirea profilului transversal. Aceasta este raza criticd pentru: * ':"ul negativ gi se calculeazd cu relatia 2.27 .

R_ (2.27)127(f. - p)

Pentru R ) R*"*..", racordarea aliniamentelor se face cu arce derr*rtr -odificarea profilului transversal al caii nefiind necesard (circulalia':iii-::r:: ':ilculelor se poate face pe deverul negativ, fdrd ca siguranfa'gi;, rTtr:-ri sd fie periclitate).

f,entru R,u".." > R > R,u".", profilul transversar ar cdii se executd cu;ilrlu'r-l= -:icd spre interiorul curbei cu valoarea din aliniament, iar arcul deril'iir'':: --ate fi racordat direct cu aliniamentele (introducerea radioidelor nu

ulllirirli* :a Eatorie).

'- tabelul 2.1 sunt cuprinse valorile razelor caracteristice prescrise

llrriir* l-rS 863-85.

V2

U

^c

ile

no

r

lr)I

@at-U)

L

-o)Log

oL

c)

ocq)

oUl

-6i

b-o

J

No

N(,

NoN

NR::NNNN

o(oN

oio$ 6

6

o e

o@

:

@

@!.t: N

o

o !

D

ND

6o

No

.^

6 oi6 6

o r

N

oo n

vg

o

66

ts

6o

oN

I

N N

oo

o

6!

.c; tO!

oN

@:N

@

s

tsN \

66o :

r; 6

oN-

@N

oo.:

*

r!

,;Or

NONN

N

N

NN

@cl

N

rN

N

N ts

(ooN

N

@

o

rt

ON

:

o

6o

ts

NN

@o

\N\

NN

d*N

eoN

NN

No

@

N

o*q:

N

Nm

o

m

Fo

6roo

6o

sfN

N

6N

c!

6N

oO

N

no<tO

6N

:

o

f sf:

o-: L

@C$L

@(

@r6(

ON N

os

ott bN

o

:.;Nsf o

oNq@@n

o

N

oF:

@

3

o

No(o@

6

q

No

o

@

o

Oo@

6 t

o

oo

oEo

IJJ

Eo.EcEoaEooooo

ooaooNGE

Nc

o

o

.Q;ocN.!E (J

to

on,'-N

3E*9;x9i* I

ll9lc

€-inrOQ)+tr>N=;rizEc

q@

ori n

n-o o

e-N N

EEIcI

E6t

E,g

oG!coE

EooN(!t

vEd,trNJ

o-

=-o.= ),irv-C

o<E

cf-t60

Ee6Eoo!,9

E

n

N 6

.: . .1

2.8. Tipuri de

Racordarea frDaralele situate a :sclotoidd c6nd direct a r

Din figura 2. i 3

u=z _

Deoarece o. = ;

Cunoscdnd R.clotoidei, (rela{iile 2.12trasdrii curbei.

el I

I

iF

Racordarea ?n dualiniamente paralele sttuaarce de clotoidd egale ildeterminarea unui arc de {

VtVz inclinat cu 4So fe

a+&

FiI

.".,-.''.'

2.8. Tipuri de racordiri

Racordarea in bolti este racordarea a doud aliniamenteparalele situate la distanla D, cu ajutorul a doud arce simetrice declotoidd cdnd directia de mers se schimbd cu 180o.

Din figura 2.13 , cunosc6nd D, se poate scrie:

D=2(R+AR)=2R(vTlo

Deoarece u=n12 rad, rezultd:R = 0,354 DL=2Rcr=3.142R

Cunoscdnd R, L gi cf,, utilizdnd ecuatiile parametrice aleclotoidei, (relaliile 2j2 - 2.22), se pot determina toate datere necesaretrasdrii curbei.

Fi1.2.13 Racordarea in boltd

Racordarea in dusini cu arce simetrice de clotoidi a doudaiiniamente paralele situate la distanla D, se face cu ajutorul a patruance de clotoidd egale intre ele (cazul racorddrii simetrice). Pentru:eterminarea unui arc de clotoidd se considerd un aliniament secundar,'.Vz inclinat cu 45o falir de aliniamentele principale inclinarea

(2.28)

(2.2e)(2.30)

-25-

E+&i(t

|'-

aliniamentului secundar poate fi oricare, in concordanld cu condiliilede relief.

cunosc.nd a=utr2 si n =.r'+(R+o^)'tga=# Q31)

giinlocuind in urmdtoarelerelalii

@oarea in turnantrn cazul racorddrii a douunghiul ur ( cazul buctelt

Din figura 2.15determinare ale element

cunoscdnd uelemente ate clotoidei;

cunoscdnd uelemente ale clotoidei.

Cunosc6nd cr =de razd R (V,1O =a), relati

respectiv:

Rezultd: R

x'=x-Rsinaff13

x = A42(t - 10* 216- ggffi*..........)

-t3 t7 11 15

Y: Arl2(1- 42* rln- zsooo-"")

respectiv:L=2Ra

. Cunoscdnd R, Lclotoidei, (relafiile 2.12 _ Z.trasdrii curbei

(2.32)

(2.33)

t=GA= JRt

Ra2*=ese obline:

R_

2sinu,

(2.34))fa'\

,.....1-sina+11+ , I) \ 6/

Fig. 2.14 Racordarea in dusind

respectiv: L=2Ra-26 -

Fig. 2.1

lacor4area se folosegtein cazul racorddrii a ooud atmEE6idoivergente ce formelzd intre ereunghiul u1 ( cazul buclelor la serpentind).Din figura 2.15 se observd cd existd doud posibiritali dedeterminare ale elementelor serpentinei 9i anume:

-' r -

- cunosc.nd. u1 gi R, rezultd distanla V1O gi apoi celelalteetemente ale clotoidei;- cunosc'nd. u1 gi distan{a V.O, rezultd R gi apoi celelalteelemente ale clotoidei.

Cunosc6nd tt'a = 90" + T gi stabilind pozilia centrului cercului

de razd R (V,o =a), reraliire de carcur sunt urmatoarere:

R+M =o.sinL2

/ r\I n'\nf r + ?) = o.rin! (a in radiani)

o.sinLp=---2d- ( 2.36)

l+..-6

(2.35)

"espectiv:

Rezultd:

-espectiv: L=2RcrCunosc6nd I L gi cr, utilizdnd ecua{iile parametrice ale: otoidei, (relafiile 2.12 - 2.22), se pot determina t,oate'datele necesare:asdrii curbei

Fig. 2.15 Racordarea in turnantd

-27 -

3.1. Criterii de proiectare ale liniei rosiiProiectarea liniei rogii se face pe baza unor criterii generale care

::ebuie avute in vedere gi a unor norme de proiectare a elementelor:eometrice, dupd cum urmeazd:

1. Declivitdti. Acestea reprezintd una din principalele caracteristici., ? '.:3 ilntet rogil. tn pflnctptu, se recomandd sd se foloseascd declivitafi mici:e lungimi cdt mai mari, ceea ce conduce la imbundtdtirea indicilor de=nllloatare ai autovehiculelor gi la reducerea preluiui de cost al-=rsporturilor.

Declivitdlile maxime se stabilesc in funclie de viteza de proiectarenplicit 9i de relieful terenului). Normele actuale din tara noastrd prevdd

-:'ndtoarele valori limitd admise pentru declivitdti in aliniamente, tabelul 3.1

Tabelul.3.

in mod exceplional, valorile din tabelul 3.1 pot fi majorate cu p6nd= 1% numai dupd modernizdrile drumuriror din clasele lV 9i V 9i numai:ertru vitezele de proiectare de 40, 30 gi 25 km/h.

La stabilirea declivitdlilor trebuie !inut seama gi de natura*:rdcdminlii. Astfel, in cazul imbrdcdminlilor bituminoase, declivitdtile-:xime admise sunt:

9o/o - la betonul asfaltic cu agregat mdrunt, rugos;

6% - la betoane asfaltice cu agregat mare sau bogate in criblurd;

5,5o/o - la betoane asfaltice cu agregat mdrunte;

Declivitd{ile maxime pot fi adoptate pe sectoarele in aliniament giE''entual in curbele de razd mare. in curbele de razd micd, folosire'a:'*:Jivitdlilor maxime nu este permisd, deoarece, in acest caz declivitatea la'ra'Einea interioard a pa(ii carosabile depdgegte declivitatea in axa cdii*:eeagi diferen!5 de nivel este invinsd pe o lungime mai micd).

maxime (STAS 863-85'2za de proiectare (km/h 120 100 80 60 50 40 30 25

- +;livitdli longitudinale (d):i:nise in aliniamente, in %

5 5 b 6,5 7 7 7q I

-lY-

,1ff {ilif{,'t iit' r,4*SJl i- #ii*l I #lJji\fi i

intr-adevdr, notandcu h diferenla de cotedintre inceputul 9i sfargitulcurbei de racordare,rezultd:

,

h=a.R.d=d(R-1lO^L

Fig.3.1 Cregterea declivitalii la interiorul curbei

unde d reprezintd declivitatea in axa drumului, iar d' declivitatea inmarginea interioard a parlii carosabile. Se obline:

2R-d (3.1 )

(3.2.)

d.=2R- b

gi respectiv

in funcfie de vlteza- 'trme pentru pasul de proier

- rrmdi:S SUf?: - cor{.

n cazul introducerii cua pasului de proiectaposibilitatea de racorr

adicd diferenla dintre declivitatea la marginea interioard a pa(ii carosabilegi cea din ax este direct propo(ionalS cu lalimea pa(ii carosabile (b) 9i cu

declivitatea din ax (d) gi invers proporlionald cu raza curbei (R).

Pe de altd parte, declivitatea maximd a parlii carosabile nu estedirijata dupd axa longitudinald a drumului ci dupd direclia rezultanteideclivitalii longitudinale (d) gi pantei transversale (i), respectiv dupd panta

oblicd: p" = r[d\ i, (3.3)

depagind astfel valoarea admisibild atunci cAnd declivitatea longitudinaldse aflS la limitd.

in curbe, cdnd imbrdcdmintea este lunecoasd, pe direclia acesteipante oblice, se poate produce, derapajul vehiculelor care se deplaseazdincet sau frlneazd.

Din aceste motive, declivitatea axei drumului in curbd trebuie sd fiemai micd decdt declivitatea maximd admisd pentru viteza de proiectare

respective. in acest SenS, normele de proiectare prevdd ca la curbele cu

raze mai mici decdt 70 m declivitdlile maxime sd fie reduse conformindicatiilor din tabelul 3.2:

Se cere ca distanla intre doud puncte consecutive de schimbare de

declivitate, respectiv pasul de proiectare, sd nu scadd sub o anumitd limitS.

ct ,-d - b .a =J-.a,'" 2R- b 2R

Valorile maxime ale-r-rdrindu-se de reguld adopta

Pe c6t posibil, schlr:.e:rroarele de drum in aliniarne:rE vehiculelor in curbd. in:;: -cidenlele intre bisectoarelr

=:crdare verticald (fig.3.2), sc;* :urbelor in plan, precum s: r:- cu schimbdrile declivitatll*:.

Fig.3 2 (

In tabelul 3.4 ( extras d*relosors trasdrii liniei rogii pent:r:zentat un profil longituc

-":eza de proiectare (km/tr)-=sul de proiectare minrm

I

t-toIDlf,

-i=L

o_

Tabelul 3.2. Reducerea in curbe

Raza curbei (m) 70 50 45-40 35-30 25-20Reducerea declivitdtii maxime % 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

-30-

deul!

n

tn

I

iteteirta

r)

rld

teizd

fietrecurm

: - :.,:{iL il; lr,ryr":l'll- L#f,l{}i ltii}li,i{tL.

In funclie de viteza de proiectare se prevdd urmdtoarele valori- nime pentru pasul de proiectare tabelul 3.3:Tabelul.3.3. Valorile minime ale lui de iectare

*'ttmaas Eura:r..,irced:

n cazul introducerii curbelor de racordare i@a pasului de proiectare mai este determinatd gi de conditiJ de aposibilitatea de racordare fdrd suprapunere a dou6 curbe care se

lo2Tr+Tr. (3.4)

)

ileOU

valorile maxime ale pasului de proiectare nu sunt limitate,-nndrindu-se de reguld adoptarea unui pas de proiectare c6t mai mare.

Pe cdt posibil, schimbarea declivitafilor trebuie efectuatd pe:ecoarele de drum in aliniament pentru a nu ingreuna condiliile de migcare3,e vehiculelor in curb5. in orice caz, se recomandi sd se evite:c'ncidenfele intre bisectoarele curbelor in plan cu tangentele curbelor de-acordare verticald (fig.3.2), schimbarea declivitdfilor in puncte de tangentdae curbelor in plan, precum gi coinciden{ele intre bisectoarele curbelor in:ran cu schimbdrile declivitalilor c6nd ambele sau numai unele au raze- ci.

O:iotFX:o4

Atiniament _ ^_:: ,4ij"l"re!l_:L.-_

I]J

=L

o_

o

D

A)lIdeite.

Fi1.3.2. Coincidenle care trebuie evitate.

In tabelul 3.4 (extras din srAS g63-g5) sunt prezentate elementelF:€sare trasdrii liniei rogii pentru un profil longitudinal, iar in fig. 3.3 este:r:zentat un profil longitudinal pentru un tronson de drum.

-.eza de proiectare (kmih) 120 100 80 60 50 40 30 25:;sul de proiectare minlm 250 150 100 80 60 50 50 50cazul

-31 -

t-

=Eq)

G

(J(E

c)c

ilncf)A(5F

x'dNGllott(!NoE

rJ)(\O

roro

oLC)

o(r)roN

lo-@

rotr)

lo @

o!tfr @

lf)-o

lr)-v

o1.)

f*

ro + oO

o(oro

trt<it

Oro o tr)

oo (o :lr)

+ NN

Olos

oo ro :

6O

(o

oo

oF

oE'Iq)

q,

-gut

'x

c-

sc0)

E=ooi;E'E'5tr

o.=U6

_9o

'E0)

xC)

- --.Y (t's€ E &'- > =;.= x -.-aE; fr*OOi:(E:v=c+E,6 F4,=daE=?.9PEA-:1.= i:

^'E'19 X o f)OOvo(J

l-'E ii ilrElH o c oElu.= op o

x-=

.=L

L(E

.Eqbo:l;i:! oi cg'

.-o6

>vE=of,o=xox-

0)

E,s: a9llai;\O:FEs I- 'J'c9:> f'vi EF: O

,-i\r

tr;;.''E 6i:EE9o-(/)R.: H

ta6

,O OixGt;!f, ;ii

=o)i=---votv c)

XNv6

'=E,cE trxRx>(g-

t(olo

0)

N9

8,=-=OOOCEq)e=

E-

^'tr

x!Ey6oooo

x.=i:o

:E c{ (f, t

..- iri l.).{{.1;r* : . . _.. -

:::*l

:cnt stcngc_ Scf-tt OreOC:C

-4+>.-._]. -aa

ir.:F- I ii i5i.flil : ---::----=--

limmr-'. r :!:a - .liliinmfl0" F

:itmu rf, -

m tm .T-

Z, Lucriri minime ila fttm Tnria 3[rgDtate de ilin]a tg.gnlrrFm@ :0E"5! atonrtd netr,egJ,a:,lm@, .r,r-EE ,anatrile de rei€f s,-i"rlruw,'r?rE: 1616Bl CU St,prafA-a'lruilEiiil:trE =f=.?:z.ee ^ g -:_i .e-.:i-,:€:: a ^CJa '^

=-a,,iu0@Mlltffitfitrar: :a r'/esttt t. ca- a,,lmmllt lnriR':Ar 7"rea Liq€i.t Or Ce tr

rlllilllilummnrcr :€ :---_- 33atg r -.:3" Compensarea ,ti

llllffimMmme*T:r,':,n "r, prg{]l O-,qllillltltrmffiil-/*,i3 :€ s,a35t.jr ; ,.ni

llffimroliltH JUE-n-_ : *:-.il-tea corn3,er.t

Hhil[ll'M+

tl

u!m

-,- I l.J F ?1.{}l:ll i-#ftr#J f,-i#li''#tl

n=l.432

m=0.58%

R=6000m

T=17.49m

B=0.03m

I -.

R=2800m

T=20.07m

8=0.07m

Bfr'-;-r'toL

- JU|L Utt 4-_

=- >:

I ^1%*=

2 uo^

-4q(r*n*-ffi-

I "',i

qtqt

m\r:a i/,/_-z:'stcnte (m k 6::*k I

"'"'#irm-=

':i 7+ 10 79 1l 4 t1 I 11 8910

iltl

riw -qqsB i 3 ----FF----EE$* fi$ fl fi HH $HSs

.,u u1 :lo q____T----$fr$ -q-ni

N{

n;milmiry --:theti 14.99

| 21.J5 21.J4 22.75 21.46 sd 24.Q 2.25 | i1.23

+milEa -aflff

E q E i 3 : sRo N ; 3 R o eRllbbll llc ffi

A+q+6

fllmw

lJ=166.J5770R=200.00m

-

T=54,1 lmC=105.70m6=7,rdm Ii=i.si, l

AL=44.21m

re/ R=700.00m _

i T=42 58mC=85.06m8=1.29m

9

ifil"'

Fig. 3.3. Profil longitudinal

2. Lucriri minime la terasament. Aceasta inseamnd o linie rogieiiiiiMillll 'nrar apropiate de linia terenului gi paraleld cu ea, ceea ce, de reguld nu,ililffitilltrm r:s bil, datoritd neregularitdlilor terenului natural. Doar in regiuni de'ufrirsr *r-ice variatiile de relief sunt rare gi declivitd{ile mici, linia rogie poate fiflilruffifrrffi: paralel cu suprafa{a terenului natural. in aceste regiuni esterilmtttrttrilirilmffiia proiectarea liniei rogii la 0,S0 ... 1,00 m deasupra linieiterenului.

S.onceplia noue in proiectarea drumurilor recomanda solutii maiilMilmffir.are ca investilii, dar avantajoase in exploatare; pe de altd parte,

lililtill|il]lr T're:anizarea lucrdrilor de terasamente, ponderea acestora in devizul]llluililtli1ffiffi','n4:r de drumuri poate fi micaoratd.

3. Compensarea terasamentelor. pentrulMTffiffiffi-€rttelor in profil longitudinal, se urm6regte seilruftiliiifiiimiiJne de sdpdturi gi umpluturi ale cdror volume se{fiqllMrm :'F^tru a se putea compensa fi9.3.4.

compensarease oblina o

fie aproximativ

-33-

:.'. .:

Fig. 3.4. Compensarea longitudinald a terasamentelor

Se pot intAlni urmdtoarele cazuri:- volumul de sdpdturS este mai mare decdt cel de umplutura

gi atunci rezultd o cantitate de pdm6nt care trebuie transportatd in afara

zonei drumului;- volumul de sdpdturd este mai mic dec6t cel de umpluturd

gi atunci este nevoie de o cantitate suplimentard de pdmint care se aduce

din afara zonei drumului;- volumul de sdpdturd este egal cu cel de umpluturd (cazul

ideal), caz in care tot pdmdntul din sdpiturd este utilizat la realizarea

umpluturilor.Pentru realizarea compensirii volumelor de terasament in acelagi

profil, Se recomandd ca, in terenurile cu pantd transversald cuprinsd intre

iO gi SO%, linia rogie sd se ageze cu 15 ...20 cm deasupra liniei terenului

(fig. 3.5.) ; un asemenea profil mixt prezintd 9i avantajul cd se realizeazd

ugor pe cale mecanizatd.

15-20cm

Fig. 3.5. Compensarea in profil transversal.

La drumurile de coaste, unde inclinarea transversald a terenului

depdgegte 30%, linia rogie se aqeazd astfel incdt platforma drumului sd

rezulte cuca 213 in debleu, sau in cazul versanlilor mai abrupli, in intregime

in debleu. Aceastd amplasare asigurd o stabilitate mai bund a

terasamentelor, permit6nd uneori evitarea zidurilor de sprijin care sunt

considerabil mai scumpe decat lucrdrile de sdpdturd.

4, Scurgerea apelori;:," superficiale se face orrr- =

--.9ie. pentru a se as.c* " -c9ie trebuie sa aiba J

;r*:.esruni ale ganfurilor Cin r

ln cazul debleelor foer : *ensiunilor ganturilor celf[,a-.ri. se recomanda crr"::-: Japetele debleului. .e

5, puncte de coti otilryi:.-: anumite puncte fixe.

"',qrr:r.i incrucigdrile de drum l_r

_a pasajele de nivel cu{ffit* :r:ta ginei, Ia pasajele s.w :E: egte in functie deffi; :: rnferioare inaltimeam r-_-, ui 14,50 m).

_a incrucigarile cu a,telllilu'r.s-it e. In dreptul podur lc

tJtffilr B" -espectAndu_se cota

tiiiiiiuilfi :,:,] necesard trecerii ccnffi:i'*:3 de constructie a sr,l:,u: -'; i 5 ) va fi deci; H -

Frg::

S:- mbarea de declivltailltffiti11ffilri*-!i crstantd incdt intre lr;tilillflr' ;d '2-An6 un sector de rn r

l: asemenea. linia ros]ilflT-i,::' :: :OntinUitate. eVitar^tltlillutttt*rsfr'13:: :: ;r reducAnd vttez:itillflriiiii;,,,it-t € -eccnfortabile. in ace

rlltll!iiit

-34-

llta

I

a

JluiSA

rmea

;unt

ii#il

4. scurgerea apelor. Pe sectoarele de drum in debleu, evacuarea::e superficiale se face prin ganfuri, la care linia fundului este paraleld cu- : rogie. Pentru a se asigura scurgerea longitudinald a apei din ganturi,- " rogie trebuie sa aibd o declivitate de cel pulin 0,5% gi sd nu creeze

:;:'esiuni ale ganlurilor din care apele nu pot fi evacuate .

ln cazul debleelor foarte lungi, care ar necesita sporirea apreciabild; : nensiunilor ganlurilor pentru a putea colecta apele pe toatd lungimea:*: eului, se recomandd proiectarea liniei rogii cu pante de sens contrar';:'e capetele debleului, respectiv fragmentarea in doud a bazinului de": =:tare.

5. Puncte de coti obligati. La stabilirea liniei rogii trebuie avute in'":3re anumite puncte fixe, de cotd obligatd, cum ar fi pasajele de caleq".:i, ?ncrucigdrile de drumuri, podurile, podelele, etc.

La pasajele de nivel cu cale feratd, cota riniei rogii in dreptul pasajuluir,!'ii cot? 9inei, la pasajele superioare, indltimea liberd fala de cota ginelor,: stabilegte in funclie de gabaritul de cale feratd (5,50...6,40 m); lai;sa;ele inferioare indllimea liberd este datd de gabaritul de liberd trecerel :Jrrului (4,50 m).

La incrucigarile cu alte drumuri se line seama de cota marginii parlii:':sabile. In dreptul podurilor linia rogie se va proiecta, pe cdt posibil, in

: r €r. respectdndu-se cota apelor extraordinare (NAE), inaltimea liberd-: cod necesard trecerii corpurilor plutitoare (hp = 0,50 ...2,00 m) gi".:'rea de construclie a suprastructurii podului (h"). cota liniei rogii pe::: fi9.3.6.)va fi deci: H = NAE + hp + h.

Fig.3.6. Cota liniei rogii pe pod.

schimbarea de declivitate cea mai apropiatd de pod se va afla la or,i:-nenea distanld incdt intre inceputul (sau sfdrgitul) racorddrii verticale gi::: sd rdmdnd un sector de minimum 10 m lungime.

De asemenea, linia rogie in dreptul podurilor trebuie sd aibd un,:";.ter de continuitate, evitdndu-se podurile sau podelele "cocolate" fiind"stetice gi reducand viteza vehiculului sau provocand condi!ii de^:,ialie neconfodabile. in acelagi timp, pentru a nu fi afectate de viituri.

qlY'

ulzd

-35-

cota rampelor de acces la pod mdsuratd la marginea platformei trebuie sd

fie cu cel pulin 0,50 m deasupra apelor extraordinare.In cazul podelelor tubulare , trebuie sd se lind seama de indllimea

umpluturii pe tub, care trebuie sd fie cuprinsd intre 0,5...2,5 m.In cazul in

care rezultd in5llimi mai mari de 2,5 m se vor utiliza podele dalate sau alte

tipuri de podele .

3.2. Racordarea declivitdfilorRacordarea a doui declivitdti poate fi convexd (cdnd centrul curbei

de racordare se gdsegte sub nivelul racorddrii) sau concavd (centrul curbei

de racordare este situat deasupra curbei de racordare), corespunzdtorformei de fr6ngere a liniei rogii.

Elementele curbelor de racordare - fie convexe Sau concave - Se

determind in functie de raza de racordare aleasd de proiectant, in

concordanld cu configuralia terenului gi in funclie de valoarea declivitililorce se racordeazd Pentru calculul tangentei 9i bisectoarei, intrucAt

unghiurile nu sunt mdsurate direct, Se recurge la formule care folosescvalorile declivitdlilor d1 9i dz (fi9.3.7.

Fig. 3.7. Elementele racord6rii verticale.

Astfel, dacd se noteazd cu crl1 9i c'lz unghiuriledeclivitdlile cu orizontala, se poate scrie.

Ct'=0)1 +(l)2'

+dr - (-dz) - dr + dz = tg clt + t9 roz

./ 0, +a.T = R.ts:- [l' 1s--t -

."2 2

,'aci r:

-i' -

-14'__ ,_ ____:_ Sa.J ^Cia-::

. : : :=-^J: i+' SO -3--€-3:'i": ":: :e acelasi se^s

- ^-nfnrm,+-r^ ^-_ .u. I.Ld.v -, _:.

'= : : -:alrle vert Ca E r:: :^:i c rfl::'-- -Y"'vv v.J :.

= ^: caicuiata _-l -:'li i;' :

12 , n.lix=+

n T',-;-i

iir;illr : i ": :_ :afg se co.g:i:a_i^ -- - ^2ta,a --: _

-.,;r : - :"a-e se pcale s:-:,jji,,, "-.: . I r^,, , r.: ,- - : VLU)t,C.

::'e y CfeCJ-- S :,,:"- -: : =- ,a Of,'e X -:S::_:iiil:)lil : :. :a:3- ia inc;tnal a- ,a2_

- :3 :.ivestg J.: _ aal;;,ill :,, .:.-i : se cols :e-) =:--":. - : :=-'- 3.3t' :^::-: -

4 -----.^ Ts ir,, '.. : -: lei I

:-=: 'ea lazeta. :a -Z'iltllilftir"l: :':3- ,,izrb i late ::-.:-

-::3 tenti-- "a::-:2-'lllllll

ii:l],..-:":: -'gt anUm te : S:a-lllrLLlllriiri:, {- -_ _. sa coata ,,a:aallrlllliill]l-* ..: :-: - :? Crlm SaJ _ - :

lli rii*lrt; :;-:5 ce cicutaltellllllllln - *:: :gnt:U a pUtea e, liiiiillli " " - ::l iea aCeStU a. Clllll liilii

"'* - =: :: .aZele VtZUa e tZ-

-a^lf I

'!!

ir: :

oe care le far

(3.5

(3.6

-36-

Pentru valori mici ale unghiuriror cor gi co2 (cazul frecvent) se poate: - : 3efa.

T:R.Ratt0. =O-2

tSot + rgo2=pd'*d'

2(3.7.)

(3.10.)

::: - f genefal:

,d,*d, ^-...-^a.-,, , - m=,{ ' - SaUnotand d,+dr=m, rez1lta T=R."' (3.S.)2't)2oo\"'""'"-.'. semnul (+) se referd la declivitdti de sens contrar, iar semnul (-) la

" : " :ati de acelagi sens.ln conformitate cu normele de proiectare in vigoare (STAS g63/1-

' "acorddrile verticale sunt obligatorii cdnd d,+d. - ry rezultd mai- i": sau egal cu 0,5o/o.

=iind calculatd lungimea tangentei r, bisectoarea B se obtine din, .,i- Z

T2 + R2 = 1R + B)2, sau neglijdnd termenul 82, rezulta..T,

6=- (3.9)2R

;': 3u care se corecteazS cota liniei rogii in punctul de fringere.I rdonatele punctelor intermed iare rezultd din triunghiul dreptung hic

"' : "^ care se poate scrie: x' * (R-y)2 = R2 , de und-e prin neglijarea

:**-- liy2,rezultd:)

t

- )p, alorile y precum gi bisectoarea B se mdsoard intotdeauna pe

''* :. : rar valorile x, respectiv T, pe orizontald; aceastd aproximatie este: = :atoritd inclindrilor foarte mici ale liniei rosii.'- ce privegte lungimea curbei de racordaie verticald, aceasta nu ser ,. =z-d. ci se considerd egald cu lungimea traseului stabilitd in plan

- -': sau in profil longitudinal intre punctele T1 gi r", respectiv egali cu"=^gentei T.S:abilirea razelor de racordare se face luandu-se in considerare:- ierii: vizibilitate, confort, conditii de formd, etc.:stfel, pentru racorddrile convexe, condifiire de vizibilitate impun=a unei anumite distanle de vizibilitate, de la care conducdtorul:;lului sd poatd vedea (fi9.3.8) un obstacol care s-ar putea gdsi:lr pe drum sau un alt vehicul care circuld in sens opus pe:andd de ciculatie (in vederea unei depdgiri sau neregulamentar,-:a), pentru a putea evita ciocnirea, prin oprire in fa{a obstacolului- ocolirea acestuia. cdmpul de vizibilitate in acest caz este

'',1

i

. '',' :

:: de razele vizuale, tangente la suprafata drumului.

l-

n cazul racorddriior csrE -a:::fdare se face cin conut!r" :l:,*,9 tla de confort greci..lrc r-i-turd).

e

Vizibilitatea in profil longitudinal

Fig. 3.9. Racordarea verticald convexe'

considerdnd cd atit vehiculul c6t 9i obstacolul se gSsesc pe- curba

de racordare gi notand cu K indilimea ochiului, conducdtorului

autoveniculului (1,20...1,40m) 9i prin h indllimea o?:i?gol{ui (0'10"'0'20m)

raza vizuale AB, ."i" ,rpr"rinia gi distanla de vizibiljtate D (in realitate D =

A.B, ), trebuie si fie, in situalia ]imitd, tangentd |a curba de racordare

(fig.3.g). De aici rezultd: AB = D = AM + MBD,

AB = D = J^(Jo *Ji) de unde rezutti o = T*;;;tmDacd se adoptd K=1,35m 9i h=0,10 m rezultd:

o = D' (3'1 1)

" - 4137

iar dacd obstacolu| se af|d |a suprafala drumului, h = 0 9i atunci rezu|td:

Dt -^-..r+:, o--''R = : - , respectiv pentru K=1 ,35 rezultd: R = i- rc12\

ZI\ Pltul'lv Vvr rrr q | \ |

'vv 2170

Fig. 3 i0. As g_,a-::

ln conditia de vz:uirmta-:a Ce iiuminare a faru. c,rlffi:lir t,|,3:e. reZUltd .

- :_!-t )_=(r.slnc/ _.:Sffiru-

----- an,r:_)r.- =lR(D.sinry _:..ltlln'I&rg Ct-. repreZinta urg-lmllffiilllir-e-"s farului (h = 0.75 n-

leoarece a, 9i h ai.j ,.a

s -- :..- (/ , /ir 1= g gi ce:j

.?

--o de altd parte. E€iflilmrmlnl:r::a normald a fortei ce-rliiii, ri rrr :- adica la 5% din acce e

vtI@=-(--l-rr

R -:0-.iltrullL,

- - l0.r: l0.ris - (i.o' .Lit

-38-

ln cazul racorddrilor concave (fiq.3.10.), determinarea razei minime:e racordare se face din condilia de asigurare a vizibilitalii pe timpul noplii,: - condifia de confort precum gi din conditia de formi (evitarea impresiei:e {ndnturd).

Dsinocv

h

Fig. 3.'10. Asigurarea vizibilitdliipe timp de noapte.

Din condilia de vizibilitate pe timpul nopfii, prin care se cere ca$m:rta de iluminare a farurilor sd fie mai mare decat distanta necesard derrnn' tate, rezultd :

ffir*

)" :osaf, =2R(D.sinan + h)- (D.sin dn + h)2iln l3re: dv reprezintd unghiul de divergenld verticaldllmmlhnea farului (h = 0,75 m).

Deoarece "-rgih

au valori foarte mici se poate admite cos, d, =ysr -- sina, + ht)= 0 gi deci:

D2 =2R(D.sina,+h),Tr+o'

D2R> (3.15)2(D.sina, + h)

(3.16)

20.v2

(3.13)

(3.14)(a,

= 1') iar h

Pe de altd parte, pentru satisfacerea conditiilor de confort,nmmme-a{ia normald a fo(ei centrifuge (acceleralia verticald) se limiteazd laL1ilil,I " s". adicd la 5% din acceleralia gravitatiei. Aceasta revine la:

v'1a=........_R 20"

- 20.v2IJ\

Dcos ocu

$ffilil-

g (3,6)r . 9,81= 0,15'v2 (3.17)

Din condilii de formd se impune ca lungimea minimi a tangenteicurbei de racordare sa fie cuprinse intre V/2 9i V.

in final, se adopti valoarea cea mai mare a razei de racordare (de

obicei conditia de vizibilitate este cea mai exigentd); in acelagi timp,

aceastd valoare nu poate fi mai micd decdt valoarea minimd prevdzutd de

STAS 863-85 pentru viteza de proiectare datd.De reguld, Se recomande ca razele de racordare Sd fie alese astfel

incdt lungimile racorddrilor sd fie mai mari sau egale cu 1,4 V'In figura 3.11. sunt prezentate mai multe variante de trasare a unor

linii rogii, unele dintre ele fiind incorect amplasate.

Linie rogie rguo Fezo osezot6

=^ culelor lente gi ale benz^:z zeazd prin pene de racor:;::sta mare de 30 m lunqime* :;E de 3,00 m sau 3,50 m itaf:+ zxa drumului.

Penele de racordare Ce.;r :"sle de la sfdrgit urmeaza Cu

Pentru lungimi mai mrci:*,-:-r vehiculele lente.

___f_Jtl'l

Linic terenutui

rlI

I

Fig. 3.'1 1. Amplasarea liniei ro9ii.

3.3. Benzi suplimentare pentru vehiculele lentePentru evitarea micaordrii nivelului de serviciu prin reducerea vitezei

sub 30 km/h, pe drumurile de clasd tehnicd lll 9i exceplional lV se

proiecteazd benzi suplimentare pentru traficul lent, in cazul parcurgerii

unor:curbe cu R < 40 m situate la inceputul rampelor cu declivilatea > 4o/o;

rampe av6nd media ponderatd a declivitdlilor peste 4 % pentru

tronsoane cu lungimi > 150 m cu declivfteli < 4%.Benzile suplimentare pentru vehiculele lente se proiecteazd numai

pentru sensul care urcd 9i vor avea ldlimea de 3,00 m Sau 3,50 m, funcliede clasa tehnicd a drumului. Ele incep astfel:

din tangenta de iegire a unei curbe cu R < 40 m situatd la inceputul

rampei cu declivitatea > 4o/o;

dupd parcurgerea lungimii critice "L"" a cdrei valoare rezultd din punctul

in care tangenta la racordarea verticald concavd are inclinarea de 4o/o.

Benzile suplimentare pentru vehiculele lente se termind in punctul

in care tangenta la racordarea verticald convexd de la sfArgitul rampei are

inclinarea de 4% dupd care urmeazd o bandd de accelerare cu aceeaqi

latime gi lungimea de 150 m. Racordarea benzilor suplimentare destinate

-40-

ilffimft-l$;fi -'i i N F X* F t L tfiru#f f##tSJAl

ffilnmrbfor rente gi are benziror de accererare, care re urmeazd, se:rffiazd prin pene de racordare, in_rorma ae'triunJni dreptunghic cu'ffita mare de 30 m rungime ardturatd benziror o" .iii"i"tie gi cu cateta,r de 3,00 m sau 3,s0 m (rafimea benziror suptimeniare; perpenoicurardlfc drumului.I Penere de racordare de ra inceput se incrud in rungimea criticd ,,L",,,ffihncnlte ta sfarsit urmeazd dupa beniit; ;; ;;;"tJ;;;' :,i"".

mfifnJ rtehiculele lente.

I

F

I

F

*

lr

I

i,'.',i: .lr i..1J t..hj3il;-Jt J-r;, '1!-2: '- jtr

CAP. IV DRUMULiN PROFILffi

4.1. Tipuri de profiluri transversale

Profilul transversal reprezinte interseclia corpului drumului 9i a

suprafelei terenului natural cu un plan vertical, perpendicular pe axa

drumului.Profilul transversal cuprinde atdt linia terenului natural c6t 9i

linia proiectului 9i poate fi: in rambleu, in debleu sau mixt'

Profilele transversale cuprind elementele necesare execu!iei

infrastructurii drumului, dimensiuni, cote, pante, date privind amenajarea

viraietor, elementele caracteristice lucririlor de arti 9i dispozitivelor pentru

,.uig"r"" apelor etc. Ele indicd in acelagi timp 9i unele elemente ale

supristructuiii ca de exemplu ldlimea 9i grosimea elementelor rutiere,

dimensiunile benzilor de incadrare, pantele transversale etc.

Profilurile transversale servesc la calculul volumelor de

terasamente, a suprafelelor de taluzat, precum 9i la evaluarea terenurilor

ce trebuie expropriate. Ele se executd in toli pichelii stabilili in foaia sau

carnetul de pichetaj gi nu trebuie sd depageascd distanla de 50 de m intre ele,

in t,.r*ti" de relief. Profilele transversale trebuie sd surprinda toate punctele

caracteristice ale traseului drumului: modificdri ale inclindrii terenului natural,

modificdri ale declivitdlii drumului, podele, ziduri de sprijin, relele, obstacole'

Reprezentarea unui profil transversal Tncepe prin desenarea axei sale'

Apoi, dupd efectuarea unui nivelment transversal se obline linia terenului'

conform' ,,Legii drumului" se adoptd ld{imea drumului^in aliniament, se

calculeaziapoi talimea drumului in curbd iar dupd pozilia in profil longitudinal

va rezulta tipul de profiltransversal.

b.

Fig.4.'l . Tipuri de profiluri transversalea-rambleu; b-debleu; c-mixt.

Tipuri de profiluri transversate;- in rambleu, c6nd linii

natural gi drumul se executd:onsideratd la marginea platfccentru a se evita executarea

'ambleelor este adus din se:amere sau gropi de ?mprur:rmurilor in rambleu sunt:

- construclie gi intretine-nturilor; apa din ganfuri po:;tul drumului, reduc6nd capacit

- eliminarea apelor de s-at bune soarelui gi vdr:ernanentd;

- pdmdntuldin rambleu a- Tnzdpezirea este mai gr- ampriza drumuluieste nCAnd terenul natural prezi

-::e de infrd{ire cu ldtimea de nCand inallimea rambleului

'e=re diferen{d de nivel de circzI i,m, lalime care sd permitd fr5rLru:€tcnlor care se ocupd cu intret

Cdnd rambleul este foarteilrF-sta se poate inlocui prin viadur

Fi1.4.2. Amenajare

- in debleu, c6nd linia pr,u ;'",-- se executd in sdpdtu

o.

-42-

-:: -.^ .: crofiluri transversale:' In rambreu, c6nd rinia proiecturui se afrd deasupra riniei terenurui'']il*'r- -r drumur

-r_?__"".:r15 in umprutura (fig. +-ra)-ini4imea umpruturii;.-=::-ata ra marginea pratformei trebuie ia ri"'de-cer pulin 0,50 m:?"":-- a se evita-;ycljarea ganluriror) paranirr il."r",. executdrii1ir*: * 3r este adus din sectoarere i; ."r" ,"'""".r,a sdpdturi, dinirir*y-: sau gropi de imprumut sau din arte suise. l-vantalere executdriiuuur'.il* * - :: in rambleu sunt:- construcfie gi intre{inere mai putin costisitoare rezurtatd din ripsainii'*: r-'!:1 apa din ganluri poate umezi'.corpui-sor"[i"si pdmdntur din,;ir* :-,-nului, reducdnd capacitatea portantd

" """.trir;- -

- eriminarea aperor de suprafald este mai ericientd datoritd expunerii;":;i,?. soarelui 9i v.ntutui, drumul nirJ

-,*rt aproape in

- pdmdntuldin rambleu arecaracteristici controlate;- inzdpezirea este maigrea;- ampriza drumuluieste maimicdland terenur naturar prezintd oin.tin"r" mai mare de 1.5, se executd,rrr=: :e infrdfire cu rdtimea de minim 1,00 m 9i incrinarea iJz"nspre vare.l3nd indrlimea rambreurui este ma1 mare o. +^oo ,',ie amenal eazd raflm:;: : :;ferentd de niver de circa 2 m o-bancneta numiti 'olermade

cer putin, :"- atime care sd permitd frangerea irncrindrii taruzriui ir"".r, gi circuratiaillt(llr.:r cr care se ocupd cu intretinerea taluzului , fig,. i.;."' "'"l jnd rambreur este foarte'inart, pe baza unrii ,troi, tehnico_economic,i{illlu;iirl,5i: se poate inlocui prin viaduct.

L___ *_J

Fi1.4.2. Amenajarea profilului transversal cu berme

- in debleu, c6nd linia proiectului:---nul se executd in sdpdturd (,fig.4.1

este sub linia terenului naturalb), caracteriatica drumurilor in

ti.iJi,'ii,rl li1 p,r'1-;;;rt

debleu o constituie existenla ganlurilor care colectezd 9i evacueazd

apa de la suprafald. Debleele adAnci, in terenuri dificile, pot fi inlocuite

piin tunefe, ' daci aceastd solulie se justificd in urma unui calcul tehnico-

economic;.mixt,cAndp|atformadrumu|uisegdsegtepa(ialinump|uturd

gi partial in sdpaturd (fig.4,1 c), aceste profile fiind caracteristice

drumurilor de coastd gi '

ieunesc elementele caracteristice profielor de

rambleu resPectiv de debleu.

4.2. Elementele profilului transversal'

Fiecare profil transversal se caracterizeazd prin pozilie kilometricd 9i

numdr de ordine. In fig. 4.3 este prezentat un profil transversal tip, mixt'

Fig.4.3. Profil transvarsal tip mixt

Elementele profilului transversal sunt explicitate mai jos:

- partea carosabild sau calea: partea centrald sp.ecial amenajatd

pentru clrculatia vehiculelor. Se caracterizeazd prin lalime 9i pa.nle

iransversald (Oinspre ax spre acostament) in aliniament 9i curbd,

mod de alcdtuire 9i dimensiunile structurii rutiere' Valoarea pantei

transversale depinde de tipul de imbrdciminte 9i este sub forma de

acoperig pentru zona de aliniament 9i dever unic ( streagind) in cazul

curbelor;- acostamentele: doud f69ii de teren, amenajate sau nu, de o parte 9i

de a|ta a pdrtii carosabi|e. Au ro| de proteclie a cdii, inlesnesc

scurgerea apelor datoritd pantelor transversale mai mari decdt cele

de pe carosabil, asigurd circulalia pietonilor, , servesc pentru

depolitarea materialelor necesare intrelinerii drumului, pentru

amptasarea unor lucrdri accesorii 9i pentru slalionarea vehiculelor in

pand. Cdnd au lalime suficientb pot fi folosite pentru ldrgirea

----^-4 a aXii D^^+^. = -.d d rdll. TdltldIi a ', :_ -dru \+ o -:

-----^.ix ^; ^a+^: - : = -'ld 9l eSIe COnSC

:' - =a cuprinsa intre -,,ri - -- r /\,

--4' ' '/t

1- straturi bit_ -F ^+-^+ - ^u-)Lt dt_

9-:e::

a. la structuri ._: =-=

- plaforma; partea- taluzurile.' po( ,: rumului care 'a,:erasamentele:

' - ^tr rl r{incnra nlatfO''et/' v P' ,.. -:.-: se nltmesttr Creas.,: ."": in cazul rambre-

;ilr r:"- :aluzului. Taluzul s", - :.are exprimd valoa.=" : '. - crizonlala. (de ex:

;r*'oare a cdii. panta transversald depinde de modul de alcdtuire 9i::,-solidare (4 6 %). Fagia din acostament care limiteazd partea:a:sabilS gi este consolidatd se numegte banda de incadrare gi areEr:n'rea cuprinsd intre 0.25 m gi 0.7s m in functil- oe tipur drumuruilqtra 4.4);

b.1- tttt:i:^b-11:'i',1o:-t-"-''-.oevaje;4- agregate stabilizate cu lianti;

S_straturi din agregate naturale; 6- pJvele sau butise;9- beton CBl10:12- umplutura pe acostament.

a. ra structurirurere oitumiTs*i, tr:i:

::J!:;fl1?"vaje srpavere

- plaforma; paftea carosabild + acostamentele ;- taruzurire; po(iuni incrinate, de o parte gi de arta a pratformeidrumului cqre fac regdtura cu terenur naturar gi rimiteazdterasamentele,- sunctul dinspre platformd, in cazul rambleului (marginea superioard, in*eral) se numegte creasta taluzului iar cel care se gasegte pe terenul-;:rral, in cazur rambreurui (marginea inferioard, in g;;"i"ry ,b nrrliG:|c:Njrul taluzului. Taluzul se caracterizeazd prin inclinire, indicata printr_un'

'crt care exprimd valoarea tangentei trigonometrice a unghiului format de'Ei-z cu orizontala, (de exemplu:2:3, 1:{, 1:1,3:1), fig. a 5.

':, .' i-'i

Valoarea inclindrii se stabilegtein funclie de tipul pimintului dinterasament 9i de indllimeataluzului, tabelul 4.1.

Fiq.4.5. Panta taluzului

tgd = m.h m

Tabelul 4.1 . lnclinarea taluzurilor

Natura materialelor din debleu lnclinarea taluzului

PdmAnturi arqiloase sau argilo-nisipoase '1 : '1.5

PdmAnturi mdrnoase 1 :1 ....1 :0.5

Leossuri uscate '1:0:1

Roci stdncoase alterabile 1:0.'15...1:0.2

Roci st6ncoase nealterabile 1 :0.1

Roci stAncoase neerodabile 1:0.1 , taluz vertical sau consold

- dispozitivul de scurgere a apelor, poate fi ganf (trapezoidal) sau rigold

(triunghiulard) , figura 4.6, in funclie de form6, dimensiuni 9i de capacitatea

de preluare a apelor de suprafala. Are rolul de a indepdrta de pe partea

carosabile apele provenite din precipitalii atunci c6nd drumul este in debleu.

Atdt ganlul c6t gi rigola au taluzuri cu diferite incliniri (1:1, 1:1.5, 1:2, 1:3),

valoarea mai micd fiind folositd spre drum. AdAncimea variazd intre 0,'15 m 9i

0,30 m in cazul rigolei gi 0,30 m gi 0,50 m in cazul gantului, in funclie de

debitul de apd care trebuie evacuat. In general rigola se preferd in regiunile

accidentate, datoritd pantelor mari de scurgere, in ciuda sectiunii reduse.

Atunci c6nd panta longitudinald a ganlului sau rigolei este mai micS dec6t 0.5%

sau mai mare de 7o/o, dispozitivul se pereaze ca 9i in fig. 4.6 b, fie cu beton de

ciment C16l2O monolit, fie cu dale din beton prefabricat, fie cu bolovani de rdu

sau blocaje; acest lucru este necesar pentru a impiedeca colmatarea gantului

datoritd viiezei mici a apei, fie erodarea lui datoritd vitezei mari a acesteia'

Fig.4.6. a.- rigold din pdm6nt; b._ gan! pereat

'npnza: zona cuprinsd intre piciorul taluzului stanga gi piciorul taluzuluiilE-3pta (in cazur rambreurui) sau zona cuprinsd in-tre'creasta taruzuruin*r-ga gi creasta taluzului dreapta (in cazul debleului). variazdca lalime inrrrri € de indrlimea. rambreurui respectiv addncimea ieollurui. In anumiteo;- i se pot preved.ea ganluri de garda (pentru apdrarea piciorutui taluzuluirr =mbleu sau a taluzurilor de debleu de apele ." ." ,aurg de pe coastd,n;a ales la ramblee mici gi atunci ampriza va fi delimiiata de muchiilesireloare ale acestor ganturi;

" :cna drumului: zond alcdtuitd din amprizd gi doud zone de siguranldmsrare (stdnga, dreapta), cu rd{imea cuprinsd intre 1 gi 5 m. Zonere de;ru-anld seryesc la eventuala ldrgire a platformeidrumului, la depozitarea denmsnale necesare intretinerii curente, amplasarea instalaliilo, J";e:-ralizare, pentru. pranta{ii, pentru circura{ia pietoniror sau pentru arteriirr€uri legate de exploatarea drumului.

Profilele transversare curente se desenea zd de regurd, scara 1 :100. seilT:Eoe prin desenarea.axei drumului. Apoi, de pe planuioe situa{ie se rioicar- a terenului in sens transversal, care se reprezintd la scard, in raport cur;-ul de-referinfd ales. Din profilul longitudinal se citegte cota proiect a:,::etului in care se doregte ridicarea profilului transversal'gir" r"pr"zintdla,ffi,€' In continuare se reprezintd ra scard pratforma orumutJi, iar in'funcfie de

- =-za

-"_:_:

-;*:.;:::-:sa: i :*" *:-i -31 -: S:- :*_-".::: - : :": S: j;ZL j,

'- :r_- = -= '-- .. .

ll1lll,,,ll",

ilililr]l ' :irluiii;iririirlili ,*

lllllllllllliil

llliiriiiu.uril:: il'llllliHr li,L'

lrli lllii,,,,' i

pozilia pe care aceasta o are fala de linia terenului, rezultd racordarea cuterenul natural prin intermediul taluzului de rambleu sau a gantuluii rigolei gi ataluzului de debleu. Calculul constd in determinarea cotelor proiect lamarginea p6(ii carosabile 9i a acostamentelor, la fundul rigolei gi la margineabanchetelor. In figurile 4.7 si 4.8 sunt prezentate doud profiluri transversale,primul printr-un drum de clasd tehnicd lll pentru o modernizare, iar al doileaprintr-un podet al unuidrum este cu o bande de circula{ie.

PROFIL

ZTtl =ZPR0=

12900.000220.2E7220.379

eq q e.i

Fig.4.7 Profil transversal prin drum

PROFIL 189.69

!__

1l III

L)DS = 12X9.271 -*,i- I

IZPRo= 7t7.180

?14.0PC

:\1.

TEREI{

I O O O NFI C 6 0 @€. N F F Sts

Ets

6 MO€ F€6F SF FT

DISTANTI

PROIECT

COTTts

i+ddFF

Fig.4.8 Profil transversal prin pode!

;fllll"

{ih

4,3 Ldtimea drumurilor in aliniament si in curbi

Ldlimea platformei drumului rezultd din insumarea lalimii: =-: i carosabile gi a celor doud acostamente. Ea se mdsoard:- intre muchiile superioare ale taluzurilor de rambleu sau ale ganturilor

ori rigolelor, in cazul in care pe platformd nu sunt parapete;- intre felele interioare are riseror sau glisierelor, in cazul in care peplatformd sunt parapete.

Ldtimea drumului in aliniament este constantd (mai pulin zona de-:='eliegire din curbd pe care se extinde supraldrgirea), iar in curbd ester-abild, funcfie de valoarea supraldrgirii totale s ( s =' n x e), care se

:tz.|eozd pentru numarul de benzi ale drumului. In relatia de mai sus. n

=:'zzintd numarul de benzi de circulatie iar e este supraldrgirea pentru o:a,',:a de circula{ie. De reguld, supraldrgirea se introduce la interiorul curbei ,- --ai in cazuri izolate se poate dispune gi la exterior.

Ldtimea platformei este prevdzutd in standardele in vigoare 9i se::'-= derd astfel:

. pentru drumurile publice, in functie de:- intensitatea circulaliei care determind clasa tehnicd a drumului;relieful terenului la autostrdzi:

- funclionalitatea drumului care determind incadrarea incategoriile

drumurilor publice.. pentru drumurile de exploatare, in funclie de:- cantitatea de produse care se transportd anual;- gabaritele vehiculelor care circuli pe drum;

Partea carosabild poate avea una sau mai multe benzi de circulalie,- ---ctie de compozi{ia, intensitatea traficului gide viteza de proiectare.

Banda de circulalie este fdgia din partea carosabild destinatd circulatieisrngur gir de vehicule, care se deplaseazd in acelagi sens. Ldlimea

de circulalie se stabilegte in funclie de ld{imea vehiculelor gi dee de siguranld necesare asigurdrii circulatiei cu o anumitd vitezd, tabelul

Partea carosabild cu o bandd de circulatie se aplicd acolo unde traficul.s-: 'oarte redus sau drumul este de importanld secundard, in regiuni::: :entate. In acest caz, pentru a se asigura circulatia in ambele sensuii se:=.id platforme de incrucigare gi depdgire, la distanfe de 150...300 m": --a 4.9).

-49-

ffi.,rlillitil'

i]fi###l iiv frff #i:i{- fff$tj$Y*:it$rtl :t li t-J'i'/f l-! L,'ig ;:q,;i:11 ;:-- .1

ffi

4.4 Bombamentul

Forma cdii in profil trae"nenajat conform figurii 4.

- bombament curb:,etruiri, macadam, pavajr

I pti) Iffiffii,*.*

llFi9.4.10. Bombamer

l

oL

4.00

4.00

Tabelul4.2 L a carosabile

Lifimeaolatformei

Li{imea pi(iicarosabile

Tipuldrumului

1 2 ?

26.00 m 2x7.50 = 15.00 m Autostrizi, regiunide ses si deal

23.50 m 2x7.00 = 14.00 m Autostrdzi,reoiunimunte

19.00 m 14.00 m Drumuri nalionale cu patru benzi decirculatie, din releaua drumurilorinterna!ionale

17.00 m 14.00 m Drumuri nationale cu patru benzi de circulalie

12.00 m 7.00 m Drumuri nalionale din clasa tehnicd lll, din

reteaua drumurilor internationale

9.00 m 7.00 m Drumuri nalionale gijudelene din clasatehnici lll

8.00 m 6.00 m Drumuri nalionale gijudelene din clasatehnici lV 9i la unele drumurijudelene declasd tehnicd lll la care nu se poate adoptaldlimea de 9.00 /7.00m

7.50 m 5.50 m Drumuri comunale cu trafic mai intens la care

adoptarea acestei ldlimi, in mod exceplional,se poate justifi ca tehnico-economic

7.00 m 5.50 m Jrumuri comunale 9i la drumurile de

exploatare din categoria 1

5.00 m 4.00 m Drumuri de exploatare, din categoria a ll-a

3.50 m 2.75m Drumuride exploatare, din categoria a lll-a

-50-

Plotforme de incrucisore

._. 2.00. Coro_soliL2.00

2.OO Suprolorgire

Fig.4.9. Platforme de incrucisare

4.4 Bombamentul caii

=orma c6ii in profil transversal se numegte bombament. Acesta poate fim-enajat conform figurii 4. 1 0, astfel:

- bombament curb , specific drumurilor de categorie inferioardmer:-uin, macadam, pavaje);

- bombament cu doudversante plane, sub forma deacoperig, specific imbrdcdmintilordin beton de ciment rutier;

- bombament sub forma deacoperig racordat in zona miilocie.specific imbrdcdminlilor iutieremoderne (asfaltice);

- bombament sub forma destreagina cu un singur versantplan, specific zonelor in curbd:

Fig.4.10. Bombamentul cdii

-51 -

i,llt i"Jl..f #l i JV P,q ti ii" i i?"1 /,1 $, V*:,t il;l I

conform Cap. ll. Acestre lungimea clotoidei. c

Un exemplu oesimetrice gi arc de cerc

!.r

_:-=/!cs.2*

Modificarea formei profilului transversal din aliniament se

efectueazd prin amenajarea in spatiu, in doud etape astfel:- convertire gi supraldrgire;- supraindllare

Convertirea (tig. 4.11. a), reprezintd amenajarea prin rotireasuprafelei cdii in jurul axului drumului pind cdnd deverul negativ (exteriorulcurbei) ajunge in prelungirea celui interior, la aceeagi valoare cu acesta ,

adici p. Aceastd amenajare incepe la distanla L"= inainte de curbd (pichet

Ti s?u O;) 9i se termind in Ti sau Oi , funclie de modul de amenajarc a

curbei. La imbricdminlile rutiere moderne, in majoritatea cazurilor, p=2.5o/o.

Supraldrgirea (4.11 b.) reprezintd largirea pe(ii carosabile cu

valoarea s = 2xe (pentru doud benzi) prezentatd in STAS 863-85, funcliede viteza de proiectare gi raza curbei, amenajarea realizAndu-se pe

lungimea L"" printr-o pand triunghiulard, incepdnd de pe aliniament 9iterminindu-se pe curbd.

Dacd racordarea curbei este cu arce de clotoidd gi arc de cerccentral, atunci amenajarea incepe pe aliniament, la distanla L." inainte depunctul Ol, gi se termind in punctul Oi unde profilul este complet supralSrgit.Din punctul O;9i pdna in Ou, profilul este constant supralirgit cu valoarea s(in cazul unei curbe izolate).

Fi1.4.11. Amenajarea in sPatiu

supraindllarea, (fig. 4.11 b), reprezintd continuarea rotirii suprafeleicdii in jurul axului drumului, pdnd c6nd Se ajunge la valoarea "i" a

supraineltdni,

: 3'i I'rtt-! l- iru f;ff *fiil- ItrAniSyft RS,ql

sonform cap. ll. Acest lucru se realizeazd din punctul o;gi pand in M; , decine lungimea clotoidei, dupd care rdmdne constantd pAni in M".

Un exemplu de amenajare in spaliu a unei curbe izolate cu clotoidesnnetrice gi arc de cerc central, este prezentatin figura 4.12.

Fi1.4.12. Amenajare in spaliu

go/

z--'-' -r\-r

i t]:i il:ii.:l-; i i

CAP. V. INFRASTRUCTURA DRUMURILOR

5.1 Generalitdfl

Infrastructura drumului reprezintd totalitatea lucrdrilor cu rol de

suslinere a cdii, de racordare a acesteia la terenul natural, de a prelua

eforturile care apar din solicitarea cdii de cdtre vehicule, dar 9i de a asigura

continuitatea acesteia gi stabilitatea drumului'in infrastructurd sunt cuPrinse:- terasamentele,- lucrdrile de artd.Terasamentele reprezintd lucrdrile de pdmdnt necesare realizdrii

platformei drumurlui gi racorddrii la terenul natural.Lucrd1e de arfd sunt executate cu scopul asigurdrii traversdrii vdilor

gi crestelor (poduri, viaducte, podele, tunele) de a colecta 9i a evacua apele

3e suprafala gi subterane, de a realiza sprijinirea maselor de pdmdnt (ziduri

de sprijin, ranforli) gi apdrarea malurilor.Terasamentele sunt limitate la partea superioard de platforma

terasamentelor gi lateral de taluzuri.in cadrul lucrdrilor de terasamente sunt cuprinse:- sdparea pdmdntului pentru realizarea debleelor 9i in gropile de

im pru m ut pentru obli n erea pdmintu I u i necesar realizdrii re m bleelor;- incdrcarea pdmdntului in vehicule;- transportul Pimintului;- imprdgtierea 9i compactarea pdmdntului in umpluturi;- descircarea pdmintului in depozite atunci cdnd cantitatea

rezultatd din sdpare depdgegte capacitatea rambleelor.Drumul este o construclie desf|guratd pe o suprafald mare, supusd

permanent acliunii factorilor de mediu - temperaturd, umiditate - 9i care

presupune utiiizarea unei game foarte largi de tipuri de pimdnturi la

realizarea infrastructurii. De aceea, pentru a asigura continuitatea 9i

stabilitatea cdii dar 9i siguranla circulaliei in orice condilii meteorologice la

vitezele gi incdrcdrile proiectate, este necesar si fie cunoscute

caracteristicile gi comportarea pdmdturilor folosite la realizareaterasamentelor. Forma profilului terasamentelor 9i sistemul de scurgere a

apelor se aleg in funclie de proprietdlile fizico-mecanice ale pdmdnturilor ,

acestea din urmd fiind gi criteriul stabilirii tipurilor de utilaje 9i a metodelor

de organizare a lucrdrilor de terasamente.

pdmdntul este::ticule minerale var a_ -entate, de drmens-=canicd gi alterarea=:-osferici _ vant, tem;

Pdmdnturile s: -: rutometricd, indtcere

.Compozilia gra-'::!ate, pe dimensiunReprezentarea :

;--'ama ternard sa.l

Avdnd in vedere-: ate la disciplinele i.- :azd se vor trata une

Coeficientul de r- :-ilelor de pdmdnt cc:: curba de granuloz I

ll_ Un ( C, pdrra.Un = 5-',l5, parr5.U^ > 15. parrz.

rentru lucrarjje :=- =^tul de neunifo.- -

I asificarea pEra-=:: race prin indice e

:stfel, dupd inC :e i-::-ele iimite:- pdmA"1.- pama n:,

yr d)C

_,:ririle de terasa-:- :.J indice de : :=_ ^ cauza faptu _

= :atorate trafrc:.t _

-:eeacestorace^-

5.2 Caractelsitrastilcarea acestor o

:i iti|I{; ;]-iff/l l.ji;li,Jii,.Jt.r,iiJJ- Lr{

5.2; I asificarea acestor pdmantF-

Pdm6ntul este un material natural sedimentar detritic alcdtuit din::(icule minerare variate ca naturd, mdrime, formd, necimentat" a", ,t"f: -entate, de dimensiuni in generar mici. A rezurtat din degradarea*ecanicd 9i arterarea chimicd a rociror de bazd suo acliunea agenliror::"r.6sf_ 11.; - vdnt, temperaturd, apd, inghe!.

Pdm'nturire se crasificd ir principar dupd compozilia: -arurometricd, indicere de prasticitate gi indicere d'e consistentd.compoziria granurometricd a un.ui. pamant t"ptlJrla lropo4ia in;-:utate, pe dimensiuni, a particureror soride din care este arcdtuit.Reprezentarea graficd a compoziliei granurometrice se face in: :Erama ternard sau curbe granuromeirice, conform normativeror in

, "10€[e.Avand in vedere ca probremere regate de natura pdmdnturiror sunt:rrciate ta disciprinere Materiate de conitruclii gi Cii"nri"d, in cere ce--eazd se vor trata unere aspecte regate strici oe drumur.coeficientur de neuniformitati , un, reprezintJ i"po.trr diametreror:";trculelor de pdmdnt corespunzdtoare procenteror de 60%, respectiv 10%:e pe curba de granulozitate.

rJ"= d6o

dl0::itru: Un < 5, pdmdntut !?JLrrrr," zitateafoarte uniformd;

Un = S-1S, pdmdntul are granulozitatea unifoimJ;Un > 15, pdmdntul are granulozitatea neuniformd;

Pentru rucrdrire de terasamente se recomandd ca pdmdntur sd aibd-,:eficientul de neuniformitate mai mare dec6t 7.clasificarea pdmdnturiror in funclie de comportarea in raport cu apa:e poate face prin indicete de plasticitate, l,Astfel, dupd indicele de plasticitate, pdmanturile se incadrea zd intre_-r'.dtoarele limite:

- pdmanturi neprastice: ro =0 (nisipuri, nisipuri prdfoase);_ pdmdnturi cu plasticitate foarte mare , lp > 35 ( argilegrase);

Lucrdrire de terasamente se rearizeazdin bune condifii din:inAnturi cu indice de plasticitate mai mare de 10 _ 1b.Din cauza fap,turui cd pdmdnturire sunt ,rprr" acliunii sarciniror

':iticale datorate traficului, este necesar sd fie cunoscute rezistenlele-ecanice ale acestora pentru a cunoagte dacd pdmAntul utilizat se va tasa

j.ry,ntu'$ .i i'L; # il I#J{;l # it iJ'",* u.tr Jl {.t Jt

gi cu cdt anume. in acest scop se studiazd compresibilitatea pdmdnturilor gi

rezisten{a la tdiere.Compresibilitatea este proprietatea unui pdmdnt de a-gi micaora

volumul sub acliunea unei presiuni, a varialilor de temperaturd 9i umiditate,precum gi a greutdlii proprii.

Rezistenla la tdiere condilioneazd stabilitatea taluzurilor subacliunea unor solicitdri diferite, depdgirea acestei rezistenle putAnd produce

ruperea taluzului.O altd caracteristicd a pdminturilor utilizate la lucrdri de

terasamente este coeziunea.Coeziunea este rezultatulfo(ei de legdturd dintre granulele de

pdmdnt, este influenlatd de umiditate gi depinde de structura naturald apdmAntului.

in funclie de aceste caracteristici, se poate face o clasificare a

pdmdnturilor in doud mari categorii:a) pdm1nturi nisipoase: alcdtuite in general, din sfdrdmdturi de

roci, cu granule mai mici de 2 mm. Au mare permeabilitate,uneori tendinle de ascensiune capilard, lipsa toatald decoeziune gi plasticitate, nu prezintd modificdri de volum lavarialii de umiditate. Au compresibilitate redusd sub sarcinistatice, dar crescdndd sub acliuni dinamice (vibralii). Suntmateriale foarte bune pentru realizarea rambleelor chiar incondilii de umiditate;

b) pdmilnturi arqiloase: practic impermeabile, cu fenomene decapilaritate, plastice, prezintd varialii de volum la modificareaumiditdlii, compresibilitatea diferd in limite largi in funclie deporozitate, absorb incet apa gi o cedeazd greu, tasarea se facein timp cu at6t mai lung cu c6t propo(ia de apd absorbitd e mai

mare gi cu cAt posibilitdlile de drenare sunt mai reduse.

Avand ca limite cele doud tipuri prezentate, existd o infiniti varietatede amestecuri care, pentru a putea fi folosite, trebuie sd li se cunoascdproprietdlile prin studii geotehnice aminunlite. La realizarea lucrdrilor de

terasamente, in special a umpluturilor, se exclude utilizarea pdm6nturilor cu

conlinut mare de sdruri solubile, turba, mdlurile, fiind total improprii.Datoritd faptului cd execulia terasamentelor presupune 9i lucrdri de

sdpdturd, un alt criteriu de clasificare a pdminturilor este rezistenla pe care

o opun la sdpare. Varietatea mare a pdm6nturilor face dificila o astfel de

operalie. Totugi, bazat pe considerente practice, se diferenliazd:

pdm6nturi ugoare (nisip, nisip argilos, stratul vegetal) care sepot sdpa manual, cu lopata gi cazmaua, sau mecanizat;

_ pdmdntuvegetal cutilaj sau

_ pdmdnturpiatra sFmecanizamanual cr

_ stdnci mcgpifut, sau

5.3 Execufia fu,

3::eralitdti privind exeLucrdrile de ter

:e "ealizeazd pe o anr:e.tlente se poate face_ lucrdri conce-r:.eseazd un votum-:'i,E la umpluturi sau :

_ tucrdri liniare _,: --ne mici de pdmant'*:-.rnut, sdpdturi de si

Din punct de vec:_:.i :um urmeazd:

_ lucrdri manuaierl-: :e muncd. Se fotos

:,r,* -:-enuri fOarte aCciCe;ffi :;*:erea frontului oe u(

_ lucrdri mecar,,zz-u': ;1+ f,r fdcandu_se pe Irli$,rl -

-3 realizarea lucrarr__:=- creqdtitoare

-entru asigurarea,iii.,r,"'T -9CeSare CdteVa lUCr

Se demare azd cu:.:"*:.='3a ZOnei de n^^_t =,t-3g brazdele i;Jr;iilfrJ*r ::renurilor mlSgtino;, - :-"=:2a excesiva /ano":""r.-=-=a apei. S"

";J;-ir,ri*,-= zarea pe teren riiffiirtll :,a-9 or se dii inclrrrlru:i : _-:':a bunei circurat.iil"-:- I :Zd drumuri de ac:

- pdmdnturi mijlocii (argile nisipoase, loess, balast mdrunt, terenvegetal cu rddicini 9i iarba). se pot sdpa mecanizat cu oriceutilaj sau manual cu cazmaua 9i tdrndcopul;

- pdmdnturi tari (argild grasd, argild nisipoasd, pietrig mare,piatrd spartd mare, lut uscat, marnd moale). Se sapdmecanizat cu excavatorul, draglina sau grederul elevator saumanual cu t6rndcopul sau cazmaua;

- stdnci moi, mijlocii gi tari. Se desfac cu tirndcopul, ranga,gpiful, sau cu explozivi.

5.3 Execufia lucririlor de terasamente

3+' eralitdti privind executia terasamentelor. ClasificdriLucririle de terasamente afecteazd un anumit volum de pamdnt gi

:e 'ealizeazd pe o anumitd suprafald de teren. in func{ie de aceste dou-d;,,=-ente se poate face urmdtoarea clasificare:

- lucrdri concentrate - se realizeazd pe suprafete reduse si'*r-,:"eseazd un volum mare de pdmdnt (10.000-15.000 m3). Acestea s-e':':-a Ia umpluturi sau sdpdturi mari, gropi de imprumut sau depozite.

- lucrdri liniare - se executd pe toatd lungimea traseurui gi presupun: *'ne mici de pdmdnt la ramblee mici, realizate cu pdmdnt din gropi de*:'!mut, sdpdturi de ganluri in profile simple, taluzuri, lucrdri de finisare.

Din punct de vedere a modului de lucru, se poate face o clasificare:'-r:i cum urmeazd'.

- lucrdri manuale - sunt slab productive, impun un volum mare de': --i de muncd. se folosesc la execulia volumelor mici de terasamente sau:e ':.enuri foarte accidentate, la finisarea ganfurilor, canalelor, taluzurilor gi,ifr :":area frontului de lucru pentru utilaje;

- lucrdri mecanizate - se folosesc la majoritatea lucrdrilor, alegerea",li r i of fdcandu-se pe considerente tehnico-economice astfel incat sd seil$: l - € realizarea lucrdrilor la termen 9i cdt mai economicos.*"^,:'i ri p req dtito are

Pentru asigurarea unei execulii corecte gi cu productivitate sporitd,r -"^- -ecesare cdteva lucrdri pregdtitoare.

se demareazd cu verificarea gi restabilirea traseurui, apoi se face:{.--:area zonei de copaci, arbugti, tufiguri gi buturugi, se scot rdddcinile,,* =or'?g brazdele inierbate gi se face decaparea pdm6ntului vegetal. inm.:- lerenurilor mldgtinoase se face asanarea zonei, iar cdnd se constatd. * :::tea excesivd (ape freatice la addncime micd, baltiri) se executd:::"7' z'ea apei. se executd apoi pichetarea profilelor transversale prin'*;,:'alizarea pe teren cu larugi a marginilor amprizei, iar cu ajutoruliini: : arelor se de inclinarea taluzurilor gi nivelul platformei. pentruil,,r,r--?red bunei circulalii a utilajelor gi vehiculelor de transport, seiir-,:-a eza drumuri de acces.

ll J{..1 lr";1;"'r,: ;,1

Executia sdpdturilorProfilul transversal tip stabilegte forma gi dimensiunile elementelor

profilului transversal in funclie de categoria drumului, relief, natura gi

proprietdlile fizico-mecanice ale pdm6ntului. in cazuri speciale, teren cupanta mai mare de 30%, debleu mai ad6nc de 8-10 m, traversdri de zonecu lunecdri active Sau in funclie de natura pdm6ntului, se proiecteazdprofile transversale special adaptate.

in debleu, profilul transversal are platforma sub linia terenuluinatural gi trebuie sd se prevadd dispozitive pentru asigurarea scurgeriiapelor din precipitalii.

in general, pentru a se ajunge la cota platformei drumului prevdzuti inproiect, se executd sdpdturi pe addncimi variabile, pdm6ntul rezultat fiind

utilizat pentru realizarea umpluturilor. Volumul de pdmdnt in exces este

transportat in depozite: rdpe, nivelarea terenurilor inconjurdtoare, la

supraldrgirea platformeidrumului, pentru realizarea altor platforme de parcare.

Pantele taluzurilor debleelor se stabilesc in funclie de naturapdmdntului , a se vedea Cap. lV. Execulia sdpdturilor se face in generalmecanizat, cea manuala fiind folositd izolat, la volume mici de terasamentesau cdnd accesul mijloacelor mecanice este imposibil.

Realizarea sdpdturilor se poate face prin doud metode:- metoda frontald, c6nd lucrarea se atacd la unul sau din ambele

capete ale drumului, utilajele trecdnd o singurd datd executdnd sdparea pe

toatd ldlimea drumului (fig 5.1 a). Metoda se aplicd pe distanle scurte 9i

cAnd indllimea debleului satisface condiliile legate de gabaritul 9iproductivitatea utilajului de sdpat.

- metoda longitudinald presupune atacarea lucrdrii pe toatdlungimea drumului gi in funclie de indllimea debelului, execulia se face intrepte sau pe toatd indllimea (fig. 5.1 b). Aceastd metodd se utilizeazd la

lucrdri de lungimi mari.

l,/flft!Fflu

I

Fig. 5.1. Metode de sdparea. metoda frontalS b. metoda longitudinald

- : jc.ea ii a.: :

^ -

| trtZt ^J J! -

^=-,-"a:-r2'-._:t:a :e ex3:,::'z z! ia.a-

4z 1l

-

-

GTFFI5 ! Ll

-ifl

Alegerea utilajelor de sdpare se face lindnd seama de urmdtoarele:riterii:

- volumul lucrdrilor gi termenul de executie;- natura pdmdntului;- cota de execulie a profilului transversal;- relieful terenului;- distanlele de transport.

organizarea lucrdrilor de transport trebuie fdcutd in aga manierd"rcdt sd se respecte succesiunea operaliilor, desfdgurarea lor s6 fie ritmicd,ar utilajele sd fie solicitate uniform gi la capacitate maximd. Utilajele se: asificd,in funclie de operaliile pe care le pot executa, astfel:

- utilaje care sapd gi care incarcd: excavatoare, dragline, graifdre, gi;'edere elevatoare,;

- utilaje care sapd, transportd gi niveleazd: buldozere, screpere:-actate sau autoscrepere, autogredere;

- utilaje pentru scarificare gi afdnare: scarificatoare, buldozere siautogredere prevdzute cu dinli pe ramd, pluguri.

Un utilaj modern cu numeroase intrebuintari este buldoexcavatorul.iste un utilaj relativ mic, dar are o mobilitate mare, accesibilitate in locuri: ficile gi executd o serie de operalii astfel: scarificd, sapd, incarcd,-'teleazd gitransportd pe distanle mici, figura 5.2.

,fl;,

Fig. 5.2. Buldoexcavator

Draglina este un utilaj prevdzut cu o cupd suspendatd pe cabluri-:'l lanturi, cu un braf mai lung dec6t cel de excavator, cupa pdtrunz6nd in,:'atul de pdmdnt prin greutatea proprie (fig. 5.3).

| |ii )l

*

Fig. 5.3. Draglina

Graifdrul are in componentS o cupd cu fdlci mobile suspendata

cabluri de un brat mobil, sau variante noi cu sistem hidraulic (fig 5.a).

Fig. 5.4. Excavator cu cupa graifdr

Graderul elevator este o magine de sdpat ce are in componenta un

plug sub formS de disc montat la capdtul unei benzi transpodoare.

Screperul (autoscreperul) are prevdzutd o cupd cu culit la partea

inferioard in fatii pe unde incarcd 9i perete mobil in spate pe unde

descarca.

a

Autogrederul e- ,:rtd (fig.S.6), at6t r_

..tn utilaj perforn-_:::rul. Organul ce- =-s:nr gi orientar

- i - ^a_ aL. Et Sapa* . =:|eazd, fiind ut :-- Je lucru gi chia-*

= _ara atagata).

Fig. 5.5. Screperea. Autoscreper b. Screpere tractate

Autogrederul este format dintr-un gasiu metalic pe patru roti gi lame*obild (fig.5.6), atdt in plan orizontal c6t si vertical.

ii:.;ir1'-iii" ffi ;::::!-t ilr

Fig. 5.6. Autogreder

Un utilaj performat gi eficient in lucrdrile mari de terasamente este- dozerul. organul de lucru principal este lama, care poate avea diferite-ensiuni gi orientdri, dar suplimentar el poate sd aibd 9i dinli pentru:"errficat. El sapd, transportd eficient p6nd la 50 m,

- niveieazd gi

:rpacteazd, fiind utilizat pe scard largd la decopertari, deschideri d-e':-turi de lucru gi chiar la defrigat arbugti sau montat conducte in pdmant- - 'nacara atagatd).

Fig. 5.7. Buldozerul

cele mai utilizate utilaje pentru execulia terasamentelor sunt insd

excavatoarele. ca organ de lucru acestea au cupa sau lingura, care poate

fi dreaptd sau inverle (fig. 5.8), de diferite capacitili funclie de natura

terenului gi numarul de autobasculante avute la dispozilie.

ajutorul apei (hidrotranspoivolumul de pdmdnt ce tre:transportul, de amenaiarile er

Transportul pe ca epdmdnt gi distante mari. :.maximd admisibild cano s,Mijloacele folosite sunt vaccnormale precum gi vagoneri

Transportul auto cu acu remorcd este cel mai rceviden!d.

Asffel, transporlul se .:eclivitdli mari (pdnd la 100,:eren.

!xecutia umpluturilorprofilele transversa le

:3asupra terenului natural. l-: asifica in:

- ramblee mici, ava-::imdntul ce rezultd din sdpa.e

- ramblee mijloci cLr: jnAntul din deblee sau grol

- ramblee foarte ina ii:': ecte speciale.Rambleele mici si n-::rmea lor minimd trebuie'

. ;::nsiunea capilard a apei c-r :luare corectd a apelor mei:

b.

Fig. 5.8. Excavatoare a' - cu lingurd intoarsd b' - cu lingurd dreaptd

sdodturile in stdncS, terenuri inghelate sau terenuri foarte

consistente, se realizeazd cu ajutorul explozivilor'

Transporlul pdmintului rezultat din sdpaturd se face pe calea feratd

(cu linie ingustd sau normala), cu mijloace auto, pe bandd rulantd sau cu

Fig. 5.9 Rea

inclinarea taluzurilor de .::-:i natural al pdmAntulu

:: : Lll :l'l"' ij ] ! 11. --i ," o,j i {,.rL.'Lt{, 1 l,nl;,".,:j:?;1..:i

"'-1c|.U|apei(hidrotransport).A|egereamij|ocu|uid@*^I:',*l:^l.T::j:_,,tlsyi9 tiansportit, p" oLl"nt"'-r! ."r" se facem^sportut, de amenajdrire existent" r"u."rL;; il;#;: "''= se lace

Transportul pe cale feratd se utilizeazd pentru volume mari dey:tni 9i distan{e mari, dar trebuie respectate conditiile de declivitate'ar md admisibira cdnd se prevede o' ,rtt"i ;; ;i; de transport.luffiLu:acere forosite sunt vagoane cu cupe oascurante pe rinii inguste saun:rnale precum 9i vagonete.

Transportur auto cu autocamioane cu sau fard remorci gi tractoare

;J;il;*r este cer mai forosit datoritd "urniri"roi

pJ' ."r" re pune inAstfer, transportur se face pe dru.muri ugor amenajate care pot aveauffi-ritdfi mari (pdnd la 1O%), tractoarele cu genile putano circula pe orice

lte:utia umpluturilorProfirere tr':r_y":3'e ?n umpruturd (rambreu) au pratforma situatd

ffi#?J:renutui naturat. in funclie de inatiime;;;iJ;" execulie, se pot

- rambree mici, av6nd indrfimea h < 0,5 m, se pot executa dinnnin-intul ce rezultd d.in sdparea ganlurilor laterale;- ramblee mijloci, cu in5tlimea h = (0,S' ... 2,0 m,1, realizate cumarEntul din deblee sau gropi de imprumut;

r,",*u:,te,f,Ti#: foarte inalte, cu indllimea h > 12 m, reatizate dupd

Rambreere mici gi mijroci sunt caracteristice regiuniror de ges.mmffinea ror minimd trebuie- sd fie o" o,s-il,o-ni"p""ni' a impiedicaffintrsrunea capirard a apei cdtre straturire supeiio"r" ii f"ntru a asigura oflua:-rr" corectd a apelor meteorice.

Fig. 5.9 Realizarea treptelor de infrd{ire

inclinarea taruzuriror de rambreu se arege sd fie mai micd dec6t pantaird*,ilx-',i naturar ar pdmdnturui forosit pentru a se impreJica arunecarea.

Pentru o indllime de taluz de pdni la 6 m, taluzul va avea o pantd de 2:3, iar

pentru taluzuri mai inalte se ia panta de 2:3 pe indllimea admisi mdsuratd

de la muchia platformei gi de 1:3 pentru diferenla de indllime'pentru a asigura stabilitatea rambleului se prevdd trepte de infrdlire

de ldlime min. 1 m gi panta de 2 % pentru scurgerea apelor, construite pe

terenul natural cu Panta>de 2W :l

pentru terenuri cu pante foarte mari gi cind sunt prevdzute taluzuri

inalte, se vor prevedea pe l6nga treptele de infrdlire 9i contrabanchete la

taluz gi lucrdri de suslinere ca ziduri de sprijin, contraforli etc. (fig. 5.10)

Fig. 5.10. Taluzuri inalte pe teren abrupt: 1-zid sprijin, 2-contrabanchetd

Execulia rambleelor trebuie fdcutd cu o atenlie deosebitd atdt din

punctul de vedere al calitalii pdmdntului utilizat, cdt 9i a modului de punere

in opera. Rambleele se realizeazd prin agternerea pdmdntului in straturi cu

grosimea dictatd de tipul pdmdntului 9i de posibilitilile utilajului de

6ompactare, fiecare strat fiind apoi compactat. Operalia se repetd p6nd la

atingerea cotei de proiect pentru terasament. Taluzurile rambleelor vor fiprevdzute cu rampe de acces pentru utilajele terasiere 9i a vehiculelor,

urmind ca dupd terminarea lucrdrilor acestea sd fie desfinlate.

La executia rambleelor trebuie respectate anumite condilii

referitoare la proprietilile pdmAntului:- nu se folosesc pdmdnturi inghelate, cu turbd, cu conlinut de s|ruri

solubile, cu conlinut mare de cdrbune;- umiditatea de compactare trebuie sd fie cea indicatd prin

determinarea Proctor modificat, adicd umiditatea optimd;- pdmanturile coezive umezite, dup6 agternere, de precipitalii, nu se

acoperd cu alt strat decdt dupd uscare p6nd la umiditatea optimd de

ccmpactare;- intre straturile de pdmfint argilos de 0,80-1,00 m grosime se agtern

straturi de nisip de 0,2-0,4 m grosime, cu inclinarea de 2-3% spre taluz,

a',,and rol drenant.- intr-un profil transversal se folosegte acelagi tip de p5m6nt,

schimbarea fdcdndu-se in lungul drumului.

5.4 Compactar

pdmdnturile ce

prezintd o greutate voiuAgternute in rembleu.influenla factorilor crrmainegal, necontrolat. inrutier, terasamentele trambleului cdpdtdno astf

Compactarea estlnei forle exterioare ar3ranule prin reagezare sspatiile dintre granulels "berd.

in urma compacta_ sporirea desitati

sclide in unitatea de vol:aracteristicilor mecanrce-odul de deformalie gi de- micgorarea infsensibilitd{ii ta apd;

- evitarea tasdrilor

in procesul corrrpor-:'ifiant, particulele solrr::npactd sub actiunea sa

Compactarea se re;-: ajelor rutiere, cu masini c

a.Fig. 5.11 Cilindrii ::

-64-

5.4 Compactarea terasamentelor

Pdmdnturile ce au fost sdpate au structura internd deranjatd giprezintd o greutate volumicd mai mare datoritd cregterii volumului de-goluri.Agternute in rembleu, fdrd alte interventii, sub greutatea proprie, subinfluenla factorilor climatici gi mai ales sub trafic, p-amanturile se taseazdinegal, necontrolat. [n consecinld, pentru a evita degradarea sistemuluirutier, terasamentele trebuie sa fie bine compactate artificial, corpulrambleului cdpdtdnd astfel o capacitate portantd sporitd.

compactarea este un proces fizico-mecanic prin care, sub acliuneaunei forle exterioare aplicate, se mdregte numdrul de contacte dintregranule prin reagezare 9i prin pdtrunderea granulelor de dimensiuni mici inspaliile dintre granulele mai mari, elimindndu-se o anumitd cantitate de apdiiberd.

in urma compactdrii se realizeazd:- sporirea desitalii pdmdntului prin cregterea numdrului de granule

solide in unitatea de volum, ceea ce duce la o cregtere considerabild a-racteristicilor mecanice precum unghiul de frecare internd, coeziunea.nodul de deformalie gi de elasticitate;

- micaorarea influenlei apei prin scdderea permeabilitdlii gisensibilitdtii la apd;

- evitarea tasdrilor ulterioare ale terasamentelor gi deci a sistemului'rtier.

in procesul compactdrii, un rol important ir ocupd apa avdnd rolul derbrifiant, particulele solide agezandu-se mai ugor in pozilia cea mai:ompactd sub acfiunea sarcinilor exterioare.

compactarea se realizeazd pe gantier prin circulalia vehiculelor gi aJilajelor rutiere, cu magini cu presiune staticd, cu maginide bdtatorit gi vibrare.

a.Fig. 5.'l 1 Cilindrii compactori a. - cu came b

b.- cu rulouri netede

-65-

...,- 11,:ll,r

in urma trecerii tractoarelor, Screperelor 9i a altor vehicule cu genile

se realizeazd sfdrdmarea bulgdrilor, nivelarea pimdntului 9i intr-o oarecare

mdsurd compactarea pe un strat de 10-15 cm'Utilajeie de compactare prin presiune staticd sunt cilindrii compresori.

Ei aclioneazd prin presiunea exercitatd de tamburi, capacitatea de

compactare fiind datd de greutatea maginii. Tamburii pot fi metalici netezi

sau cu came (fig.5.1t), ori pot fi alcdtuili din mai multe pneuri. cilindrii

compresori pot firemorcali de tractor sau autopropulsali, iar greutatea lor

poate fi sporitd prin lestare cu apd sau nisip'

Compactarea prin batere se realizeazd prin aplicare de lovituri

repetate stiatului de pdmdnt cu unul din urmdtoarele utilaje: pldci bdtdtoare'

maiuri mecanice, maiuri aclionate electric Sau pneumatic, maiuri cu

explozie. Pldcile bdtatoare sunt confeclionate_ oil tgl."l sau beton armat,

au o suprafala de 1m2 gi o greutate intre 10-40 kN. Ridicarea lor se face cu

ajutorul unor macarale -panj

la indllimea de 1 m gi apoi sunt ldsate sd cadd

liber. Pot compacta un strat de 0,80 - 1,20 m grosime, dar utilizarea lor

este costisitoare pentru cd imobilizeazd un utilaj greu'

Compactarea cu magini vibratoare presupune aplicarea de vibralii de

frecven!5 mare 9i amplitudine micd pdmAntului compactat, care, prln

micgorarea frecirii dintre padicule se va aSeza cdt mai compact' Metoda se

apliia pdmdnturilor slab coezive 9i necoezive, pentru straturi de pdnd la 1 m'

Utilajele respective sunt: pldcile

vibratoare, vibrocompactoarele,cilindrii compresori vibratori. De

remarcat cd acegtia din urmd au un

efect de compactare de 10-15 ori mai

mare dec6t cilindrii comPresorlobignuili, prin combinarea efectuluivibrdrii cu al Presiunii statice.

-niditatea optimd ce-etode directe sau i-:

, ::ificarea compacta,Umiditatea ont

=i fie continutd de ur_-'na operatiei de co.:a.ametru este denu,::rstd in determinare: .:mice in stare usc:

-- ditalii ,,w", sub efec-- :aJ / cm3. Dacd se- : npul determinarilo.

unde:

5tr1 satr /cm2Fig. 5.12 Placd vibratoare

Pentru a obline gradul de compactare dorit se face o atentd alegere a

mijloacelor de compaciare astfel incdt operalia sa fie economicoasd ca efort

giiimp. Criteriile de alegere sunt: tipul pdmdntului de compact, granulozitatea

gi graOul de umiditate. bdata acestea stabilite, trebuie determinata grosimea

itraturitor 9i numdrul de treceri (sau lovituri) ale utilajului.

in timpul execuliei lucrdrilor de umpluturd este necesard verificarea

permanentd a calitdtii opera[iilor prin stabilirea parametrilor de compactare

Aparat P.::

-.,,rniditatea optimd de,compactare wool gi a gradului de compactare, prinretode directe sau indirecte pe probe extrase din pdm6nt.

, erificarea compactdrii in laboratorumiditatea optimd de compactare este cantitatea de apd ce trebuiesi fie conlinutd de un pdmdnt pentru a se ob{ine indesarea maximd in

-ma operaliei de compactare. Determinarea care ne dd valorile acestui:arametru este denumitd metoda proctor modificatd. principiul metodei:cnstd in determinarea, prin incercdri de laborator, a varialiei greutilii, clumice in stare uscatd ,Tu" a pdmdntului cercetat, in funclie de varialia-niditatji ,,w", sub-efectul unui lucru mecanic specific de compactare ,,L" =- r o?J / cm". Daca se reprezintd, intr-un sistem de axe, rezultatele oblinute-. timpul determindrilor, se obline un grafic ca in figura S.14

Umiditatea pentru care se obtinegreutatea volumicd in stare uscatdmaximd, yu max, se noteazd cu wopt 9ireprezintd umiditatea optimd d-ecompactare.

Gradul de compactare esteraportul dintre starea de indesare a unuipdmdnt la un moment dat gi starea deindesare maximd gi ' reprezintdcaracteristica pdmdntului compactat carese urmdregte pe gantier.

\t a- J/ ,,iu-

-

.t, wIf-

100

I o"r, "rt]

unde: y* - greutatea volumicd in stare umedd I daN / cm3l;w - umiditatea probei [ % ].

1,8

1F

1!,

6 10 1t' 18 22 wo/o

Fig 5.'14 Curba Proctor

K= Ta lfa,maxunde:K - gradul de compactare;

Ya - greutatea volumicd apdmAntului la un moment dat:

yd,max- greutatea volumicd maximdin stare uscatd, oblinutd in laboratorpentru wopt.

-67 -

Fig 5.13 Aparat Proctor

k=92-95%

Gradul de compactare diferd cu adAncimea in corpul terasamentului

conform figurii 5.15.I

Fig.5.15 Varialia gradului de compactare

Astfel, in stratul superior se simte mai pregnat efectul sarcinilormobile 9i al apei din precipitalii, deci gradul de compactare trebuie sd fiemaxim. Acesta scade cu cregterea addncimii, dar in stratul inferior, agternutpe patul drumului, gradul de compactare trebuie sd atingd valoarea de 95-

98% datoritd posibilitdlilor de infiltrare a apei prin ascensiune capilare 9ipentru a nu se permite contaminarea cu argild.

La profilele in debleu gi pdmdntul din patul drumului trebuie sd aibd,

o adancime de 0,30 m, gradul de compactare maxim, 100%.

Verificarea compactdrii pe Santier se poate face mecanic sau cu ajutorul

izotopilor radioactivi.Metoda mecanice utilizeazd ca aparaturd penetrometrul 9i constd in

stabilirea directd a sterii de indesare a pdmdntului in funclie de modul incare o tiji metalicd pdtrunde in pdmdntul compactat sub acliunea unor

sarcini statice sau dinamice.Penetrometrul dinamic

(fig.5.16) este format dintr-o tija pe

care culisezd un ciocan cu cddereliberS.

Fig. 5.16 Penetrometrul dinamic

Verificarea gradului decompactare constd indeterminarea numdrului de loviturinecesar pdtrunderii tijei in pdmdntpe grosimea stratului 9icompactarea lui cu numdrul delovituri luat ca etalon pentru gradulde compactare dorit. Dacapdtrunderea tijei intr-un alt strat seface pentru acelagi numdr delovituri, straturile au acelagi gradde copactare.

-68-

Metoda izototpatrunderii unui flux r

pdmdnt. Dupd naruradensimetre) sau cu nr

pe gantier se r

intre numdrul de tr:ompactarea gi grecdmAntul respectiv,

5.5. proteiarei

Construcfiile c_iJpuse ac{iunii agre,5ntului, precipitatii. i.::estor factori asupra::estora, se executa: -ezentate in cele ce ,

tnrcrbarea se rt-_ :n strat de pdmdnt ,

Este bine ca irt - _;rUi favorabile vegeti

lmbrdcarea cu':':-ut ce trebuie pr(:i-antului vegetai cu- : se asigurd prin trep,

Plantarea cu ari: "=: : nind v6nturi prt::-sl,roare mai putern;-::' gi arbugti. La nor: : - ='n, rdchitd, salcie:; :: -atrv, realizAnd tc-. _=^ielor nocive ale c

Acoperirea cu b,,

::eastd metod6 c-: 'a. pe de o pal,':: ::.ea gi depozitar

Metoda izotopiror radioactivi constd in mdsurarea intensitdtiicdtrunderii unui frux de radia{ii emise de izotopi radioactivi;;_r;';i;;i;Ucamdnt. Dupd natura radialiiror, aparatere pot ti cu-raJ;tii ;rrra (gamma_iensimetre) sau cu neutroni.

- Pe gantier se stabilegte, prin mai multerntre numdrul de treceri lsau lovituri) ale:ompactarea gi greutatea volumicd Ta carecdmdntul respectiv.

5.5. Proteiarea taluzurilor

construcliire din pimdnt gi ?n speciar taruzulire, sunt permanentsupuse acfiunii agresive a agenlitor atmosferici _ umiditate, "rtrn""vdntului,. precipitalii, inghe!-dezgnei. eentru diminuarea acliunii agresive aacestor factori asupra,taruzuriroi gi pentru a impiedica

"roo"r"" gi spdrareaacestora, se executd diferite rucrdri de prot";"r",

-r'rilrari care vor fiprezentate in cele ce urmeazd.

inierbarea se rearizeazd prin acoperirea taruzurui pe toatd suprafa{acu un strat de pdmdnt vegetal, pe care va fi semdnata iarOa.Este bine ca insdmdnlarea cu iarbd sd se

"r".rt" Tn perioadereanului favorabile vegetaliei, respectiv primdvara 9i toamna.

rmbrdcarea cu ndngnt veoetar, se executS in condifiire in carererenur ce trebuie protelat.u-conline substanle nranitoare. rniralireapdm6ntului vegetar cu pdmdntur din iaruzur naturar cu incrinarea maximd2:3 se asigurd prin trepte de infrdlire.

. Plq,ntarea cu arbori.si arbusti . in regiunire inundabire gi acoro unde:redomind vdnturi puterniG, ldm gi ltunci canJ- este necesard o:cnsolidare mai puternicd., taruzurire poi fi consoridat" piin prantarea dearbori gi arbugti. La noi in lard sunt forosite in acest scop anumite specii desalc6m, rdchitd, sarcie, arun, etc. pranta{iire pe taruzuri ", ,n important rol:ecorativ, reariz6nd_ totodatd

. protecfia mediurui inconjurator impotrivarfluentelor nocive are circurafiei rutiere' (praf , gaze"u".rri", zgomot).

Acoperirea cu brazde -brdzduirea

Aceastd metodd de protejare gi consolidare a taluzurilor este folositd^ai rar, pe de o parte datorita manoperei mari pe care o necesitd-ecoltarea 9i depozitarea brazderor, gi pe d; ita p"n" deoarece

incercdri, rela{ia ce existdutilajului care efectueazd

trebuie obfinutd pentru

-69-

i9. ri s ilttif ll"i,'i',{,*H#J1..,t#HJi- i-jt{

suprafetele de teren de pe care este permisd extragerea brazdelor suntfoafte limitate (amprizd, camere de imprumut, etc.), fig. 5.17.

Fig.5.17. Brizduirea

Cleionaie din prefabricate ( fi9.5.18). Acest sistem de protejare esteaplicat la taluzurile in care se formeazd fdgage sau care potfi spdlate deape. Fald de gdrdulelele din nuiele folosite in acelagi scop, prezintiavantajele prefabricdrii 9i al unei rezistenle sporite, elimindnd o cantitateimportantd de manoperd.

Fig.5.18. Cleionaje din prefabricate

Proteiarea cu piatrd (pereuril.

Aceasta este recomandabild pentru taluzurile cu inclinare pdnd la2:3, acoperire de apd gi supuse acliunii de eroziune a valurilor gi aghe!urilor.

Pereul se realizeazd prin agezarea ingrijita a pietrei brute saucioplite sau a dalelor prefabricate, pe suprafala taluzului, prin intermediulunui pat din balast, nisip sau beton.

Pereul poate fi uscat, dacd pietrele nu sunt legate intre ele cu unmodar 9i patul este din nisip sau balast.

A

+

-70-

-':'l,.ji") i i:;:,: .'. -

C6nd pereul este:-:'aoricate, se obtine ur:= _z.lrilor bine consolidat

Existd diferite tipurdale din beton1,0 m agezategrostme gi cu rc_ ziddrie uscatd ccmziddrie de piatn;cm grosime si rr

Piciorul taluzului pr:^:'=""eazit cu ajutorul anr:'::-: ^ velul minim al apr-",-:a:e mare (minimum.:,":: --lt Ce o grindd din be

2.oteiarea cu olas'a;_":-- e de debleu in tr-,;{,---narilnr

Jvr rrvt.

De toatd suprafata' . ztd Ia partea supen(* :. :e oereteie taluzulul

l ii.*€11 ifig.5.19.b). plasi:;[r'-? 3_lg prrnSd de anCOi rF; :: care se injecte;frdti::,i-: :u beton pentru a t

cdnd pereul este executat cu piatrd de formd regulatd sau cu dale:'efabricate, se obline un pereu zidit sau rostuit, recomandat la protejarea:a uzurilor bine consolidate.

Existd diferite tipuri de pereuri, astfel:dale din beton turnat pe loc sau prefabricate cu latura de 0,5 ..1,0 m agezate pe un pat de nisip sau balast de 10... 15 cmgrosime gi cu rosturile colmatate cu mastic bituminos, fig. 5.19a;

- ziddrie uscatd de piatra brutd, agezatd pe pat de balast de 15-20cm

- ziddrie de piatrd prelucratd, agezatd pe un pat de pietrig de 15cm grosime 9i rostuitd cu mortar de ciment .

Piciorul taluzului pereat, mai ales in cazul apelor cu vitezd mare, se:'ctejea'd cu ajutorul anrocamentelor, care se executd cu cel pufin 1 m:este nivelul minim al apelor (etiaj) gi sunt alcdtuite din pietre biute de:-eutate mare (minimum150 kg) impdnate cu pietre mai mici. pereul este:..lstinut de o grindd din beton, inglobatd in anrocamente.

Proteiarea cu plase de sarmd. Acest tip de protejare se aplicd la:: uzurile de debleu in terenurile stdncoase, care prezintd posibilitatea::sprinderilor.

Pe toatd suprafala taluzului (2) se intinde o plasd de s6rmd zincatd'r. fixatd la partea superioard dincolo de limita derocdrii (3 si 4) gi din loc- oc pe peretele taluzului, cu ajutorul unor ancore (5) din oB 37 o-e zo mm:arnetru (fi9.5.19.b). Plasa zincatd se leagd cu sdimd in jurul unei !evi,:;are este prinsd de ancord. Ancorele sunt introduse in gduri forate in:-ealabil, care se injecteazd apoi cu moftar sub presiune. Ancora se::.cperd cu beton pentru a evita coroziunea.

-71

It;FltiTf itr|j#?Iiit

Pentruaimpiedicaa|unec5ri|eces-arproduceprinderanjareaechilibrului natural al terenului datoritd execuliei drumului, a rambleelor

agezatepeVersanliinc|inali,precumgipentruaasigurastabiIitateaiaiuzuritoi inalte de rambleu, se utilizeazd sisteme de sprijinire a maselor

de pSmdnt. Acestea se executd in mod obignuit sub forma de ziduri de

sprijin 9i mai rar sub formd de contrafo(i, lontrabanchete sau piloli de

suslinere.

Contrabanchete|esuntconstrucliidepdmOntcesefo|osesc|aspriiinirea rlmOteetor inalte sau executate pe coaste abrupte sub forma

unor umpluturi mai mici, amplasate la baza taluzului (fig' 5'20'a')'

Fig.5.19. Protejarea cu: a. - Pereu;b.- plase simple; c.- plase torcretate

Proteiarea taluzurilor In

terenuri stincoase ce se

degradeazd ugor se Poaterealiza prin torcretarea Plaseide sdrmd (2), (fig-5.19.c) cu

beton sub Presiune (6), Pe o

grosime de 25-40 cm. APa din

infiltralii se evacueazd Prinintermediul barbacanelor (7).

Lucrdrile de Protejare a

taluzurilor in st6ncd, ca dealtfela tuturor taluzurilor, se executdmanual; de aceea se imPune

respectarea cu strictele a

normelor de tehnica securitdliimuncii.

Proteiarea cu qeotextile

sintetice, care se recomanddpentru Protejarea taluzurilorrealizate in terenuri necoezivecu o Pantd maximd de 2:3'Peste terenul natural se aqterne

un strat de Pdmdnt vegetal ingrosime de 5 cm. Peste acesta

se intinde geotextilul care este

apoi imbrdcat cu Pdmintvegetal Tn grosime de 3'-.4 cm

9i fixat cu ldrugi 0=1,5..'2 cm 9i

L=15.....20cm.

Contrabanchetele poirambfeului, cazin care

a.

a) exterioare r

Forma gi dimensla stabilitate a rambleulu

Execulia contrafaceleagi prescriptii ca 1

urmdri in mod spectat cpdmdntului (care trebuimdsuri pentru protectia t

Zidurile de spriiituscatd sau cu mortar dee lemente prefabricate.

Dupd funclia pe c- ziduri de rezistenta.

rambleu (fig.5.21.a)'- ziduri de cdptugire.

alterabile, rdmase dezZidul de sprijin c

:latformei drumului sau I

Fial r

5.6 Lucriri de spriiinire a maselor de pimdnt

-72-

:,qfrn {i;:U; i.#.{/t #il{,,,.r,,i iJittt.{:/t

contrabanchetere pot fi exterioare rambreurui sau .upilJilGfiframbleului, cazin care se executd din ziddrie de piatra oria 1rig.s.20.b.).

a ) exte ri oa re,." "ir?;?,il "Ti:i:il'Ji"nt?o,,o r, ra m b I e u I u i

. Forma gi dimensiunile contrabanchetelor rezultd in urma verificdrilorla stabilitate a rambleului.

, Execulia contrabancheteror se poate reafiza mecanizat, urmdrindaceleagi prescriplii .ca la, execulia rambleelor, cu ip".in."r"a cd se vau1m{i in mod special calitatea materialelor utirizate,'controlul compactariipdm6ntului (care trebuie sd fie 1oo%). De asemen"" ," vor prevedea

mdsuri pentru protectia taluzurilor.

- zidurile de spriiin sunt construcfii executate din ziddrie de piatrduscatd sau cu mortar de ciment, din beton sau beton armat monolit sau dinelemente prefabricate.Dupd funclia pe care o indeplinesc, zidurile de sprijin pot fi:- ziduri de rezistenld, pentru sprijinirea taruzuriror oe oeoteu sau derambleu (fig.S.21.a);

- ziduri de cdptugire, pf.ntry protejarea impotriva degraddrii rociroralterabile, rdmase dezvelite in urma sapaturiloi

^,_*^-jlll,,*.,:.pr!,i de rambteu poaie fi executat chiar ta marginea

b.a.

platformeidrumurui sau poate sprijini numai piciorurtaruzurui (fig. 5.21.b.).

*

. Fi1.5.21. Amptasarea zidurilor de sprijina) la marginea platformei; b) la picioiutiatuzutui

-73-

Un zid de sprijin de rambleu sau de debleu este alcdtuit din fundalie

9i elevalie.' Fundalia zidului are rolul de a prelua sarcinile transmise de elevalia

zidului (impingerea pdmdntului, sarcini de trafic, greutatea elevaliei 9i cqa

propriej gi'a le transmite terenului de fundalie. Fundalia se incastreazdinstraturi de teren rezistente 9i stabile, in care sub rostul teren-fundafie si nu

apard suprafefe de alunecare.' Fundaiia zidului se executd din beton clasa C8/10 sau C12115'

turnat aderent pe perelii sdpdturii, pe misura demontdrii sprijinirilor'

Elevalia zidului are rolul de a prelua sarcinile (impingere^a

pdm6ntului 9i sarcinile de trafic) gi a le transmite blocului de fundalie' In

mod curent, elevalia se executd din beton, beton armat sau ziddrie mixtd,

avdnd parametrul cu inclinarea 3:1 sau 5:1, executat din piatrd sau beton

prefabricat gi umpluturd din beton. Betoanele din elevalia zidului (C12115

sau C16l2O), se toarn6 in continuare peste cel de fundalie (fer3

intrerupere);'eventualele rosturi de turnare se executi cu inclinarea 1:5

spre spatele zidului.Pentru a pdstra echilibrul existent al maselor de pdmfint care

urmeazd a fi sprijinite, fundaliile 9i elevaliile se executd pe tronsoane

alternative de 4 ... 6 m lungime, in funclie de stabilitatea maselor de

pdmdnt; completdrile intre tronsoane se executd ulterior, cAnd tronsoanele

terminate pot prelua impingerile pdmdntului.

5.7 APirdri de maluri

Apdrdrile de maluri sunt lucr6ri longitudinale, pentru protelarea

malurilor 9i taluzelor rambleelor impotriva acliunii de..erodare a apelor 9i

ghelurilor. Ele au gi un rol de asigurare a stabilitalii albiei, a malurilor 9i

terasamentelor.pornind de la aceastd dublS funclie, lucrdrile de apdrare trebuiesc

dimensionate atit pentru a rezista acliunii apei cit 9i pentru a se opune

alunecdriiterenului pe care trebuie sd-l protejeze.pentru alegerea tipului de lucrdri si stabilirea soluliei de amplasare

a lucrdrilor se vor avea in vedere prevederile standardelor 9i normelor in

vigoare precum gi Normativut departamental privind proiectarea lucrdrilor

d6 apdrare a drumurilor, cdilor ferate gi podurilor - indicativ PD 161 -85'

Factorii mai importanli care trebuiesc luali in considerare la

alegerea unui tiP de lucrare sunt:

- -gradul de stabilitate generald a albiei rAului in sectorul de rdu ce se

regularizeazd',

- viteza medie a apei in albia minord (pentru diguri de dirijare, apdrdri de

mal,epiuri,etc')gimajord(traverse)ladebituldecalcul;- nivelul maxim de calcul;

-74-

nivelul apelor freaticaracteristicile mat,addncimea maximicantitatea gi mdrinrexistenla materialecondilii de formareacfiunea valurilor iaanotimpul in care sr

Apdrdrile de ma- aodran- apdrari_ tucrari s

Apdfdrile de maluri de,tucrante de protejare a

-l

-1

-iI

-!

-s-s

In continuare. vucrdri, care se deoseoe:

=ig 5.22 Aparare de mal c_

Fi9.5.23 Apa

- nivelul apelor freatice;- caracteristicile materialului din care este alcdtuit patul gi malurile albiei;- addncimea maximd de afuiere:- cantitatea 9i mdrimea aluviunilor transportate de r6u;

existenta materialelor locale de construclie;- condifii de formare gi scurgere a ghelurilor gi a altor plutitori;- acliunea valurilor la lucrdrile amplasate pe malurile lacurilor;- anotimpul in care se executd lucrarea;

Apdrdrile de maluri, dupa pozilia nivelului apei, se impart astfel:- apdrdri de maluri deasupra nivelului mediu al apelor- apdrdri de maluri sub nivelul mediu al apelor- lucrdri speciale.

Apgrdtjle .de maluri deasupra nivelurui mediu al apelor, se aseamdnd culucrdrile de protejare a taluzurilor gi pot fi executate din

- inierbdri, brdzduiri, plantalii de salcie- cleionaje- fascine din nuiele, saltele din fascine- pereuri uscate gi zidite din piatrd brutd- pereuri din beton- mase plastice- geotextile- saltele din gabioane.

ln continuare, vor fi prezentate doar cdteva tipuri dintre aceste:crdri, care se deosebesc de lucrdrile de protectie a taluzurilor.

= g. 5.22 Aparare de mal cu dale din beton

Apdrare de mal cu dale din betonarmat (1) de 50 x b0 x 10 cm,agezate pe un pat drenant (2) de10 cm grosime ( fi9.5.28.). pereulse sprijind la baza pe un pinten dinbeton (3). In figura 5.29a esteprezentatd o apdrare de malrealizatd cu geotextil gi piatrd bruta,iar in fig. 5.29 b. este prezentatd oapdrare realizatd din saltele dingabioane.

Fi9.5.23. Aparari de mal cu geotextilgigabioane

75

Fascinele, pot avea de reguld diametrul de 15 cm sau 20 cm gi se

folosesc la confeclionarea saltelelor de fascine. Ele se confeclioneazd din

nuiele subliri, drepte, flexibile gi verzi. Lungimea lor este variabild in raportcu tipul de construclie in compunerea cdreia intrd; in general lungimea loreste de 20 m.

Cilindri sau sulurile de fascine se pot utiliza la apdrdri de maluri, fie de

sine stdtdtori, cdnd sunt sprijinili in piloli de lemn spre firul apei, fie ca

fundalie pentru anrocamente, acolo unde puterea de erodare a apei este

mare, malul fiind construit din argile nisipoase ori prdfoase, sau nisipuri fine.

Sattelele de fascine. se confeclioneazd din cirnali de fascine de 15-

20cm diametru, unii formdnd grdtarul inferior 9i superior, agezali la 1 mdistanld din ax in ax, iar allii agezdndu-se joantiv, in cruce, intre cele doudgrdtare, pundndu-se umplutura de lestare. Lungimea saltelelor variazd dela cazla caz, ajungind pAnd la 15 - 50 m.

Saltelele de fascine se utilizeazi ca fundalii la lucrdrile de apdrdride mal gi la lucrdrile de regularizdri ale albiilor avAnd rolul de a proteja

lucrdrile respective impotriva afuierilor, in special la albiile construite din

materiale fine ugor afuiabile. Se pot utiliza saltele de fascine 9i pentru

apdrarea malurilor cursurilor mari de apd, ca un covor de proteclie de-alungultaluzului, av6nd piciorul lestat cu anrocamente.

Saltelele de fascine se mai folosesc ai pentru a evita tasdrileimportante cAnd terenul este deformabil. Cele mai des utilizate suntsaltelele de 45,60,75 gi 100 cm grosime. Pentru ape mici gi viteze redusese folosesc insd gi saltelele de fascine tip rogojind de 20 9i 30 cm grosime,

fdrd grdtare.

Saltele de fascine se utilizeazd in general pe sectoare de rduri cu

fundul albiei afuiabil gi pe care viteza medie a apei la debitul maxim de

calcul nu depdgegte 3,50 m/sec. Pentru ca acestea sd nu putrezeascd estenecesar sd stea in permanenld sub nivelul apei. De aceea saltelele de

fascine Se vor utiliza numai pe cursuri apd cu debit permanent 9i se vorfunda astfel ca partea superioard a acestora sd fie sub nivelul etiajului.

Apdrdri de maluri sub nivelul mediu al apelor, pot fi realizate cu:- fundalie din beton sau ziddrie din piatrd brutd;- prism din anrocamente din piatrd bruti;- prism din anrocamente din piatrd brutd pe saltea.

Apdrdrile speciale se pot realiza cu:- gabioane;

-2^ ^2-a ,

^-2r ai. c c

_ - ^r^t'., --. -A IYLIU :

": --a ^exagc^::=- '' i::'-cturii poC.t

: : "::: sl devien cin figura 5.,

". -: -;rdri execute

-76-

- ziduri de apdrare;- cdsoaie;- piloli simpli sau ancorati;

Intrucdt cele mai utilizate dintre aceste lucrdri sunt zidurile deapdrare, care se realizeazd ca gi zidurile de sprijin (care au fost prezentateanterior) gi gabioanele, in cele ce urmeaza vor fi prezentate doar tipuri degabioane.

Gabioane paralelipipedice din prasd de sdrmd gi umplute cu piatrdbrutd.

Gabioanele formeazd prin ele ingile un sistem de apdrare. Ele seexecutd din cadre de fier beton diam. 6 - 12 mm pe care se monteazdplasd de sdrmd dublu zincatd, cu mdrimea ochiurilor de 5 x g cm, g x 10cm, cu diametrul sdrmei de 2,4 mm, respectiv de 3,4 mm. ochiurile plaseiau forma hexagonald gi sunt intoarse de doud ori (dublu torsionate).Ele se utilizeazd pentru construiri de diguri, apdrarea mafurilor, ainfrastructurii podurilor sau a unui rambleu de cale feratd ori de gosea,coreclii 9i devieri de cursuri de apd, etc.

ln'figura 5.24 sunt prezentate o carcasd de gabion 9i o vedere aunei lucrdri executate.

Fi1.5.24. Gabioane

,fHI

I

x

-77 -

)* #Jjfr 4 li I i;l lJf l1jff 4 l}.Q {-JiuJ #fi ii- ii R *'#,pFi,4$Ii?#r

Cap. Vl. SUPRASTRUCTURA

Totalitatea lucrdrilor de amenajare 9i consolidare a platformei

drumului in vederea asigurdrii circulaliei in deplind siguranld 9i confort, in

orice cond ilii meteorolog ice, formeazd suprastructura dru mu I ui.

F6gia centralS a platformei drumului, destinat6 circulaliei, se

numegte cale Sau pade carosabild, aceasta impreund cu straturile care o

sustin formdnd corpul goselei sau sistemul rutier. Corpul goselei se

reali,rzeazd din unul sau mai multe straturi alcdtuite din materiale diferite ca

rezistente dar capabile sd suporte 9i sd repartizeze patului drumului

solicitdrile din trafic.

6.1. Materiale utilizate la construclia drumurilorAqreqate

-fi general materialele folosite la realizarea sistemelor rutiere se pot

clasifica in materiale pietroase gi lianfi. Dintre materialele pietroase se pot

evidenlia agregatele, materiale granulare folosite in general aglomerate cu

divergi'lianligi piatra fasonatd, sub formi de pavele pentru pavaje 9i borduri

de trotuar sau de incadrare.Agregatele pot proveni din balasfiere (albia raurilor), unde au ajuls

in urma staramani naturale a rocilor 9i a transportirii de cdtre apele

curgdtoare, sau din cariere, care sunt zdciminte naturale de roci de unde

suni extrase prin mijloace naturale, mecanizate Sau cu explozivi.

Materiatele pietroase provenind din cariere se livreazd in blocuri de

dimensiuni mari, neprelucrate sau prelucrate sumar prin cioplire, blocuri de

dimensiuni gi forme diferite, fasonate pe toate felele, material concasat 9i

sortat prin ciuruire sau mdcinat in pulberi fine.Agregatele, pentru a fi corespunzdtoare din punct de vedere al

formei granutetor gi dimensiunilor, trebuie sd fie concasate 9i sortate prin

ciuruire. Concasarea se face in mai multe etape, in concasoare cu falci,

concasoare conice Sau concasoare cu ciocane. Din prima treapti de

concasare se obline piatra spartd mare (max. 100-120 mm diametru)

utilizabilS la betoane ciclopiene sau pentru unele fundalii de drumuri, din a

doua treaptd se obline piatra pentru macadam 9i splitul (max. 40-60 mm),

iar din a treia treaptd se oblin materiale din care se sorteazd criblurile (max.

25 mm).Prin mdrunlire in mori cu valluri se realizeazd nisipul de concasaj

(max. 3-5 mm). Pulberile se oblin prin mdcinare in mori cu bile (mori

coloidale). Astfel, filerul rezultd din mdcinarea rocilor calcaroase 9i este

utilizat la prepararea mixurilor bituminoase. Fiecare operalie de mdrunlire

este urmatd de ciuruirea materialului 9i de sortare.

Materialelesortate pe dimenspietrig cJ nisip.

In functie t

cu granulozitategranulozitate discccare predomind gr

Tindnd corforme gi suprafetefe{e netede, ceeagranulei este maisferei, raportul dint9i c /a = min. 0,33.fefele rugoase, decgranulei trebuie strebuie sd fie b / a

Pentru a otutilizate sd fie binedupd criteriul calita

Unul din crrparli levigabite, pideterminate, cantitrnefiind aceptate de

Pentru agreprecum gi compozagregatelor propiet(cuartul, granitul,metamorfice (gnaiscunoscut conlinutulGranitul gi porfirulcaracter acid, aderrutiliza numai dupa tRoci neutre chimic s

bitum, bazaltul.De asemeni

urme de dezagregane omogene din pcon{ind sdruri solubj

Av6nd in vecla lucrdrile de drumprezinte lucrdri mecr

DeterminareiAngeles. Metoda D

-78-

Materialele provenite din balastiere sunt la rdndul lor ciuruite gi:ortate pe dimensiuni, mai pulin balastul care este amestecul natural d'e: etrig cu nisip.

In funclie de granurozitare, agregatere se pot crasifica in agregate: J granulozitate continud (prezintd toate fracfiunile granulare), - cu;'anulozitate discontinud (le ripsesc anumite fracliuni) 9i monogranulare (ra:.are predomina granulele de o anumitd mdrime).. Tindnd cont,.de..provenienla lor, agregatele prezintd granule de'ime 9i suprafele diferite. Agregaiul !9 balastLrd are granule-rotunjite gi'::e netede, ceea ce il face mai lucrabil insd aderenta tia'ntutui la supiafal!:"anulei este mai scdzutd, forma granulei trebuie sd se apropie de cea a-.'erei, raportul dintre principalele dimensiuni trebuie sd fie b I a = min. 0,66-' c ia = min. 0,33. Agregatere de carierd au granure corluroase, cu'::ele rugoase, deci mai pulin lucrabile, insd cu o rii bund adeienla; forma:-anulei trebuie sd se apropie de poliedru iar rapoartele dimensiunilor::ebuie sdfie b/a = min. 0,5 gi c/a = min. 0,33.

Pentru a obline lucrdri de calitate superioard trebuie ca materialele-: izate sd fie bine cunoscute ca proprietali gi compodament gi sd fie alese: ..; pa criteriu I cal itati i conform sta ndardelor'in vigoare.

Unul din criterile de calitate hotdrdtor elte continutul de impuritdfi::afti levigabile, pdrli fine, micd, humus, cdrbune etc. Acestea 'trebuie

:eterminate, cantitdlile de impuritdfi admise fiind limitate, unele dintre ele-:frind aceptate de standarde.Pentru agregatele de carierd sunt importante gi natura mineralogicd

:'Ecum gi compozilia chimicd a rocii de provenienid, "cestea

conferindalregatelor propietdli diferite. Agregatele pot proveni din roci magmatice:,"ra4ul, granitul, a,ndezitur, bazartur), sedimentare (gresiire, cJrcarur),

-etamorfice (gnaisul, marmura), iar din punct de vedJre chimic trebuie:rnoscut conlinutul de sioz care dd modul de comportare fafd de lianfi.3'anitul gi porfirul cua(o9 spre exempru au conlinui mare oe sio2, deci:;afacter acid, aderenla bitumului fiind scdzutd; astfel de materiale se pot-: za numai dupd tratarea. suprafelei cu substanle tensoactive (innobilaie)-=:ci neutre chimic sunt cere andeziiice, iarbazice cu bund aderenld fala de::Jrn, bazaltul.

De asemeni, agregatere ce provin din carierd trebuie sd nu prezinte--'ne de dezagregare fizicd gi chimicd, sd aibe lucrdri mecanice bune, sd"e omogene din punctul de vedere al compoziliei mineralogice, sd nu:::.tlne sdruri solubile gi sa fie rezistente la uzurd.'

Avdnd in vedere solicitdrile la care sunt supuse, agregatele utilizate= ucrdrile de drumuri, in special cele folosite la stratui sJperior trebuie sd:-ezinte lucrdri mecanice mari (la strivire, la goc ai la uzurdj.

Determinarea rezistenlei la uzurd se face cu metoda Deval sau Los:"-3eles. Metoda Deval constd in supunerea la uzurd a cdte 50 bucali

granule de agregate cu dimensiunile 30-63 mm, care au fost in prealabil

periate, spdlate, uscate gi cdntdrite, introduse in cilindrii maginii Deval(fig.6.1), unde sunt supuse la 10.000 rotalii. Materialul este scos, spdlat,uscat, cdntdrit, uzura apreciindu-se prin pierderea procentuald de masi(D).

Fig. 6.1 Magina Deval

Pentru a determina calitatea pietrei se poate calcula coeficientul de

calitate C":

c"=4-Drecomandabile fiind agregatele cu valori ale coeficientuluiintre 7 9i 13.

Metoda Los Angeles folosegte o magind cu tambur rotitor cu ax

orizontal ce are prevdzut in interior un prag fixat pe generatoare (fig.6.2).

Materialul, supus frecdrii in timpul rotirii cilindrului este aclionat 9i la goc

prin cdderea de pe pragul interior a granulelor dar 9i a unui numdr de bile

de olel introduse odate cu materialul. Cantitatea de material, greutatea 9i

numdrul bilelor de olel (material abraziv) se iau in funclie de dimensiuneamaximd a granulelor. Materialul rdmas dupd 500 de rotalii se ciuruiegte pe

ciurul de 1,6 mm, apoi cantitatea ce a rdmas pe ciur se spald, Se usucd, se

cdntdregte, valoarea oblinutd raportdndu-Se la cantitatea iniliald. rTlt - IIlz

LA= ffit -ffi:100(%)

mt

unde: m1 - masa iniliald (g);ITt2 - ITI?sd duPd determinare (g).

lT

Coeficientr'closite in stratul I

25% pentru criblurDrumul fiin

'actorilor climatic:emperaturile sca;nportantd. Deten-rai mari de 7 mn"rghef-dezghe!.

L

:emperatura de 2:eterminate de ag

:ste de max. 10%.

Filerul es: rnenstunea sub 7

sttngerea varului irs a masticurilor bl.ai mari prin un^flluenld consider

'avorizeazd adeziv-antitate de energ-dregte stabilitatt, ascozitatea bitum- xturi mai rezister'er ce se adaugd-:iete in funcfie de

-/o .

-80-

a#1":f,4S f f#i; U,{"'1 l}l-:|il,,tl}tt!L*R

tr3Fig. 6.2. Magina Los Angeles

Coeficientul Los Angeles trebuie sd fie max. 50% pentru agregatefolosite in stratul de funda!ie, max. 35% pentru stratul de bazd gi intre 22-25% pentru cribluri.

Drumul fiind o constructie cu suprafald mare supusd mereu acliuniifactorilor climatici cei mai defavorabili fiind apa in precipitalii gitemperaturile scdzute, rezistenla la inghe!-dezghe! este o caracteristicdimportantd. Determinarea se face in laborator pe agregate cu dimensiuninnai mari de 7 mm prin evaluarea pierderii de masd dupa 25 de cicluri deinghe!-dezghe!. Un ciclu presupune menlinerea de 4 ore, in ape latemperatura de 20oC gi apoi alte 4 ore la -17oC, a unei cantitdti bineJeterminate de agregate saturate cu apd. Pierderea de masd admisibildeste de max.10o/o.

Filerul este o pulbere minerald find (50-60% din granule au:rmensiunea sub 75p), ce provine din mdcinarea rocilor calcaroase sau dinstingerea varului in pulbere. Se utilizeazd la prepararea mixturilor asfaltice; a masticurilor bituminoase contribuind la realizarea unei compactivitdli*ai mari prin umplerea celor mai fine goluri din agregat gi avdnd o-flluenld considerabild, favorabild asupra liantului (bitumul). Astfel filerul'zvorizeazd adezivitatea bitumului la suprafa{a agregatului avdnd o mare-ntitate de energie superficiald liberd, mdregte domeniul de plasticitate,-iregte stabilitatea termicd, coeziunea 9i frecarea interioard (deci,iscozitatea bitumurilor prea fluide) ale bitumurilor, ducind la oblinerea de- xturi mai rezistenle la solicitdri statice gi la acliunea apei. Proportia de'e,' ce se adaugd in amestec la prepararea mixturilor se stabilegte prin

=:ete in funclie de tipul de mixturd de preparat, avdnd o valoare de max.

-8'1-

,i U,,u,ru,,,,ul],,iltili,,,,i,,rrilri

LiantiGama de lainli utilizali la realizarea diferitelor amestecuri pentru

lucrdri de drumuri cupiinde bitumul 9i cimentul, dar 9i lianli puzzolanici'

Bitumul este un amestec complex de substanle organice, poate fi

oblinut natural sau artificial din hidrocarburi naturale (petrol) prin distilare,

oxidare gi cracare. Constituenlii principali ai bitumului se pot impa(ii in trei

grupe: isfaltene, rdgini 9i uleiuri, conlinutul lor calitativ 9i cantitativ

influen!6nd proprietdlile liantului.'Asfaltenele se prezint| sub formd solidd, de culoare neagra sau

brund gi sunt factorul de adezivitate, mdresc densitatea 9i dau stabilitatea

termicd.Rdginile sunt semivdscoase, mdresc elasticitatea 9i dau proprietdlile

liante ale bitumului.Uleiurile sunt fluide 9i dau mobilitatea liantului '

Pe ldngS aceste treigrupe de elemente, se mai afld in componenla

bitumului, in clntitdli reduse-, acizi asfaltogeni gi anhidridele lor, cu rol in

stabilitatea liantului.Bitumurile utilizate la noi in lard, de petrol 9i cel natural obignuit din

nisipuri bituminoase de Derna-Tdidrug, au o compozilie pe grupe de

elemente dupd cum urmeazd:in timp, sub acliunea luminii, temperdturii 9i oxigenului din aer,

bitumul suferd transformdri ale proprietililor devenind mai pulin elastic

chiar casant cu lucrdri mai scdzute, fenomen cunoscut sub denumirea de

imbdtranirea bitumului. Acesta este un proces ireversibil datorat oxiddrii 9i

potimerizarii uleiurilor gi trecerii unei pd(i din uleiuri in rdgini 9i a rdginilor Tn

asfaltene. Addugarea de filer are proprietatea de a incetini acest proces

atdt de ddunator.in general, bitumurile utilizate in lucrdrile de drumuri se noteazd cu

majusculab urmatd de un raport de cifre care reprezintd domeniul in care

se incadreazdvaloarea penetraliei la 25oC (ex' D 80/120)

Determindrile care pun in eviden{d calitalile bitumului ca liant sunt:

detemindri pentru evidenlierea cdmpului de plasticitate (punct de picurare,

punct de inmuiere inel gi bilfi, punct de rupere ^Fraass),

pentru marcarea

valorilor ce indicd consistenla (penetralia la 25oC, ductilitateu),^9?t 9i

punctul de inflamabilitate 9i stabilitatea la incdlzire pAnd la 163"C, 9i

adezivitatea.Av6nd la bazd bitumul, s-au realizat 9i alte tipuri de lianli cu

tehnologii de punere in operd proprii.Bitumul tdiat se obline prin diluarea bitumului solid cu diverse

fracliuni ugoare oblinute la distilarea !i!eiului. b_enzin5, petrol lampant,

petrosin. Se fotosegte ,,la rece" (nu necesitd incdlzirea pentru punere in

operd), la lucrdri de amorsare a suprafelelor 9i la lucrdri de badijonare.

Suspens(33%) fiterizat cpentru realizarezde pdmdnturi.

Emulsia I

prezen{a unui eranionice (emulcEmulsiile se foloremulsiei se desrtimpul la care serupere rapidd.

Nisipurile_(Bihor) 9i Matifa (

12% al doilea. Aasfaltice dupd corbitumultotal, gtiut

O categorposedd proprietdlunui activator. Acdec6t ale cimentuzgura de furnal, cr

Zgura de:atoreazd propri:imentului, putdnr'closegte in propcactrvator.

Cenuga de:aptarea de elctrr;nestecul uscat se

Tuful vulcar_t tzeazd in propor

Ca activato: 'nentul Porlland. I

Straturile s: -:"ulozitate

specrl:.;l puZzOlaniCi.

-- ditatea optimd!::pul utilizdrii ace": :c-chimice 9i me'.4 zarea straturilor:= ':ndatie gi de ba

-82-

suspensia de bitum filerizat, suBrF, este o dispersie find de bitum(33%) filerizat cu var hidratat in apd de var. Este utilizatd tot ,,la rece',pentru realizarea imbrdcdmintilor, pentru amorsdri, tratamente gi stabilizdride pdm6nturi.

Emulsia bituminoasd este o dispersie de bitum (s0-6s%) in apd inprezenla unui emulgator. in funclie de tipul emulgatorului, emujsiile pot fianionice (emulgatori-sdpun alcalin) sau cationice (emulgatori-amind).Emulsiile se folosesc la realizarea mixturiror; dupii puneiea in operd fazeleemulsiei se despart (ruperea emulsiei) 9i apa se evapor6. in funclie detimpul la care se produce ruperea emulsiei existd emulsii cu rupere lentd sirupere rapidd.

Nisipurile-bituminoase se obtin ra noi in tar6 de la Derna-TdtdrusrBihor) 9i Matila (Prahova), au un conlinut de bitum intie-e-ro%;;r;;;:12% al doilea. Acestea pot fi utilizate ca liant la confectionarea mixturilorasfaltice dupd coreclia consistenlei bitumului cu bitum dur cca. 2s-3s% dinpitumul total, gtiut fiind cd bitumul continut in nisipul bituminos este fluid.

o categorie mai deosebitd o formeaz dt lianlii puzzolanici. Acegtiarosedd proprietdli hidraulice latente puse in evidenld numai in prezehla-rnui activator. Activitatea hidraulica gi proprietdliile iiante sunt mai slabelecAt ale cimentului. Dintre lianlii ruzzolanici utilizali in lard se evidenliazd:gura de furnal, cenuga de termocentrala 9i tuful vulcanic.

zgura de furnal, material rezidual oblinut la topirea fontei igi:atoreazd proprietaliile hidraulice conlinutului de oxizi asemdndtori: nentului, putand fi utilizatd ca adaos sau inlocuitor al cimentului. se': csegte in propo(ie de 20-30% din amestecul uscat de agregat, liant 9i;:tlvator.

cenuga de termocentrald (volantd, de electrofiltru) se obtine prin:astarea de elctrofiltre a rezidurilor rezultate din arderea cdrbunilor. in,*estecul uscat se adaugd in propo(ie de 10-30%.

Tuful vulcanic este o rocd magmatica cu proprietdti puzzolanice. se-: zeazd in proporlie de 6-10% din amestecul dorit.

ca activator se folosegte in generar varul hidratat pulbere sau/gi: -entul Portland, in proportie de2-3% din amestecul uscat.

straturile stabilizate se realizeazd din pdmdnturi (agregate) cu;-=-rlozitate specificd, bine determinatd, aglomerate cu lianti Gim;nt, var,:-' puzzolanici, lianfi bituminogi), in condilii de umiditate stricte-- ritatea optimd de compactare) 9i care sunt apoi bine compactate.i:r::ul utilizdrii acestor metode este de a obline materiale cu proprietdli';:,:*chimice 9i mecanice mai bune. pdmdnturile stabilizate se folosesc la'::: Tarea straturilor de formd gi capacitate portantd imbunatrilitd, la straturi:* "-rda!ie gi de bazd, precum 9i la platforme de parcare, acostamente.

6.2. Alcdtuirea structu rilor rutiere

Tipuri de srtucturi rutiere

vehiculele ce formeazd traficul aclioneazd asupr? goselei prin ro!i'

sarcina ce se transmite de la roatS este uniform distribuitd pe o suprafald

considerata circutara (suprafala de contact roatd-gosea) de diametrul D'

Dacd se considerd .oip1-if goselei realizat din straturi uniform 9i izotrope'

atunci se poate observa c8 Tn orice punct din corpul goselei, considerat

suprafala de contaci apar eforturi principale, normale 9i tangenliale, a cdror

intensitate scade cu adancimea. Dac6'se folosegte materialul granular la

"i"Itrii"" corpului io."r"i utunci distribulia eforturilor se face dupd un bulb

de presiune . In ciiul reatizdrii corpului goselei.in varianta dald de beton'

rigidd,atuncirepartizareasefacepeosuprafaldmaregipresiuni|eunitaresunt mici.

Numdrul, grosimea 9i natura straturilor ce vor alcdtui sistemul rutier

(corpul drumului) ie stabilei c pe baza unui calcul tehnico-economic in care

se !ine seama 0"1*fi", condilii climaterice, natura pimdntului din patul

diumului, posibilitatea de utilizare a materialelor locale 9i alte elemente'

ConsiderdndsistemuIrutiera|c6tuitdinmaimu|testraturicucaracteristici diferite, se poate spune cd cu cit grosimea stratului rutier este

mai mare, cu atat iepahi=ur"^'eforturilor se va face pe o suprafald mai

mare deci, eforturile unitare pe patul goselei sunt mai reduse' straturile din

sistemul rutier fiind deosebiie ca deiormabilitate, modul de repartizare a

efodurilor va depinde de rigiditatea fiecdrui strat'

Alcituirea 9i dimeisionarea sistemului rutier trebuie fdcute in aga

manierd incat presiunea efectivd, rezultatd din repartizarea incdrcdrilor

date de autovehicuie, se poatd fi suportatd de pdmintul din patul drumului'

in calcule ." .onrid"ra qi pamAntul din patul drumului pAnd la addncimea

in care se resimt incarciriie transmise de vehicule, denumita zond activS'

sistemul rutier impreund cu zond activd formeazd complexul rutier'

Ro|u|sistemu|uirutierestedeapre|uagitransmiteterenu|uidefundalie incarcdrile din trafic fdrd a se produce fisuri sau deformalii

remanente in comPlexul rutier'Dupdmoduldea|cdtuiregidupdcomportareasubacliunea

combinatd a traticutui 9i a interperiilor, sisteleme rutiere se impart in:

a) Sistemi rutiere nerigide sau suple, care preiau numai incdrcari

verticale, au limite ruigi o" def6rmabilitate deci se pot adapta ugor tasirilor

neuniforme are paiuiui drumului fdrd sd fisureze 9i sunt alcdtuite din

materialegranu|areag|omerateSaunucu|ianliplastici(fig6'3'a).b) slsfeme ,uiirr" rigide, ce pot prelua gi solicitdri de incovoiere au

in componenla clt pulin ui strat realizat din beton de ciment, rigiditatea

fiind mai mare, deci sunt sensibile la tasdri neuniforme (fig' 6'3'b)'

c) Sis/emstructurile bitumirnaturale stabilizatr

Fig. 6.3. Tipuri de sisl(binder); 3-strat ct

Straturile ccazul structurilor C

mai important esteintindere gi forfecaintermediul imbricrezistenle aglomerse calculeazd.

incdrcdrile r

stratul de fundatiesuportate de pamexecuta din materisunt mai mici decalculeazd.

De multe orun subsfrat de fun,capilaritatea, deci ddedesubt gi de a inpatul drumului. Sede 10-15 cm. prpdtrunderea inghetr

Stratul supebazd se numegtevehiculelor, factori lccu multd ingrijire astangenliale din trafic

-84-

c) Sisfeme rutiere semirigide, in care se incadreazd pavajere gistructurile bituminoase care au in componen{a ror straturi din agregatenaturale stabilizate cu lianti hidraulici.

Fig 6'3 Tipuri de sisteme rutiere: a) sistem rutier nerigid: i-strat de uzurd; 2-strat legdtura(binder); 3-strat de bazd; 4-strat fundalie; b) sistem rutier rigid: 1_strat uzurd; 2_stratrezistenle ; 3_strat fundalie.

Straturile ce alcdtuiesc structura de rezistenld au roluri diferite. in:azul structurilor destinate traficului intens gi greu-_'losla mooernd _ celnai important este stratul de bazd. Acesta trebuie sd preia solicitdrile de"rtindere gi forfecare rezultate din actiunea_vehiculelor gi transmise lui prinItermediul imbrdcdminlii- Stratul de bazd se realizea zd din materiale'ezisten{e agromerate cu rianfi gi grosimea sa se poate rua constructiv sause calculeazd.incdrcdrire normare transmise de stratur de bazd sunt preruate des:ratul de fundalie care re repartizeazd in aga moo incii s6 fie preruate gi-r-.iportate de pdmantul din patur goserei. stratur de fundalie se poate

=<ecuta din materiare granurare roc-are.pentru cd presiunire ce re suportds-rnt mai mici dec6t cere din stratur anterior. 'crosim"a

stratului se:,aiculeazd.De murte ori intre stratur de funda{ie gi patur drumurui se interpune-' substrat de fundalie. Acesta are rorur'de'a'dr;;;;;, de a intrerupe:,a:rlaritatea, deci de impiedicare a ascensiunii capiraL a?ei din stratur de:::esubt gi de a impiedica contaminarea straturilor superioare cu argird din:aiul drumului. se executd din nisip sau balast, ur" gio.irea constructivd:: 10-15 cm. prin. mdrirea grosimii sistemurui "rutier se impiedicd: it:underea inghelurui pdnd ra palur drumurui, deci are gi ror antiger.

- Stratur superior ar sistemurui rutier, ."r" ," "i"r.a pe stratur de:':za se numegte imbrdcdmintea drumurui. Fiind sub directa ac{iune a

=- cureror, factoriror atm^osferici gi a razeror sorare, trebuie sd fie rearizat: - 'nultd ingrijire aga inc6t se preia in bune *nJifi'in.Jlarir" ""rti."r" ii:",-:en{iale din trafic ai sd nu fie influen{at de ac!iun"" up"i din precipitatii,

deinghe!-dezghe!sauderaze|eso|are.Deasemeni,pentruaoferiposiOiiitatea circuialiei in condilii de siguran!6 9i confort, trebuie ca

irnra.arintea sd fie pland, neted'e dar suficient de rugoasd pentru mdrirea

"J"r"rf.i pneurilor, d ;; producd praf sau noroi. imbrdcdmintea se poate

realizaintr-un strat cdnd traficul este mic, sau din doud straturi atunci cdnd

valorile traficului impun o grosime mai mare a imbrSciminlii' stratul

superior se numegt", in ,a"Jt caz, strat de uzurd, iar cel inferior strat de

tida1ura sau binder. Stratul de legdturd poate fi alcdtuit din materiale mai

prilin pretenlioase nefiind solicitat direct de intemperii, deci se realizeazd

mai economicos. Grosimea se ia constructiv'

sisteme rutiere pot fi alcdtuite din toate straturile amintite mai sus'

sau pot sd cuprindd numai anumite straturi. spre exemplu, sisteme rutiere

cu imbrdcdmintea din dale de beton sau pavaje au stratul. de bazd cu rol 9i

de imbrdcdminte, numit strat portant. Pietruirile provizorii au un unic strat

care indeplinegte toate funcliile'Tinflnd cont de intensitatea traficului, drumurile se alcdtuiesc ai se

d i me nsio ne azd dif erit, rezu lt6 n d u rm dtoa rea cl as if i care :

- sisteme rutiere ugoare, pentru un trafic de 1.000-1.500 t/zi;

.sistemerutieremijlocii,pentruuntraficdel.500-2.500U2i;-sistemerutiereg'e|e,pentruuntraficmaimarede2.500tizi.imbrdcdminlile au J Ortuia de serviciu ce poate fi pusd in legdturd

cu intensitatea traficului, calitatea materialelor folosite, modul de alcdtuire'

putind face clasificarea in:-imbrdcdminliprovizorii,cuduratadeserviciude2-Sani,pentruun

trafic mediu de 500-3.000 autovehicule/zi;- imbrdcdminli-semipermanente, cu durata de serviciu de 5-10 ani'

pentruuntraficmediude3.000-7'000autovehicule/zi;- imbricdminti p"*unente (definitive) cu durata de servicu de 15-

30 ani, pentru un trafic mediu de 7.500-10.000 autovehiculeizi.

un alt creiteriu de clasificare este gradul de perfeclionare-tehnicd'

dat de numdrul straturilor care alcdtuiesc sistemul rutier, av6nd astfel:

-drumuridetipinferior(rudimentaresuprovizorii),incareseincadreazd drumurile de pdmint, capabile sd suporte un trafic redus (sub

3.000 vehiculeizi);- drumuri de tip intermediar (tranzitorii), alcdtuite din pietruiri sau

macadamuri,pentruuntraficmij|ociu(3.000-7'500vehicule/zi);_ drumuri J" iip superior (perfecfionate sau moderne), ce cuprind

gosele executate din mateiiale agiomerate cu lianli sau pavaje, pentru un

irafic intens si foarte intens (7.500-1 0.000 vehicule/zi).

Tipul imbreteminlii se alege in funclie de- sistemul rutier, astfel

pentru sisteme rutiere ugoare se vor folosi imbrdcdminli provizorii, pentru

sisteme rutiere mijlocii se ateg imbrdcdminli semipermanente, iar pentru

sistemele rutiere grele - imbrdcdminli definitive'

Trebuie re

de condilii pentrusrguran{d gi confcmeteorologice, du

- rezistentiin domeniul elastir

- rezistentimare;

- suprafata- aderente

asigurarea frAnarii- sd fie igie- sd suport- executia r

cdt maimare, mati

- 6.3 PrincilAlcdtuirea r

principiul macadaicompacte).

Straturile adeschisd gi se r(coliedricd, agternu=enomenul de inckla rezistenld ac(:rovenite din ro(racadamurile sims u perficiale.

Conform pn:l granulozitate csiructurd compactd:'anute se realizea: ntre granule ce de:are trebuie sd fi'Jalzarea volumulu

Av6nd in ve_r-ouse direct la acti

=:estea vor fi realizi::mpacti, mai inc: : rform principiului

Dupd princip::ioane 9l mortare a

-86-

Trebuie relinut cd sistemur rutier trebuie sd indeprineascd o sumdde condilii pentru .a asigura posibilitatea.-circulaliei verrrcutetor in deplindsiguran{d gi confort_cat mai murt timp, indiferent ,i" unoiirp gi de condiliiremeteorologice, dupd cum urmeazd:

in oor"n!ii5,5j}i:,bund la solicitdrile din trafic; deforma{iile sd se menlind

- rezisten{d la uzurd produsd de circula{ie, deci viabilitate cdt maimare;- suprafala de rurare sd fie prand, netedd, fdrd deniverdri;- aderenfa^ pneuriror ra suprafa{a sa ti" .at- ,ri bund, pentruasrgurarea frdndrii in bune condilii gi.impiedecarea oeiap"jrtui;- sd fie igienice, sd nu producd praf sau noroif

---- sd suporte sporuri de trafic neprevdzute, in anumite limite;.- execu{ia giintrefinerea drumuiui sii poaia sa roioseascd in mdsurdc6t mai mare, materialele locale.

, 1..3

principii de alcdtuire a structurilor rutiereAlcdtuirea gi executarea straturiror rutiere au ra-baze, in generar, fiecrincipiul macadamurui (ar impanarii), fie ar oetonurui-lar amestecurirorcompacte).straturire arcdtuite pe baza principiutui macadamutui au structuradeschisd 9i se rearizeazd din mai murte sorturi oe piatra de formdooliedricd, agternute gi cirindrate in reprize p6nd ra inctegtare compretd.=enomenul de incregtare 9i impdnare, datorat frecdrii interne a materiarurui,:d rezistenJd acestor straturi, fiind n^ecesard utilizarea materialelorcrovenite din roci dure, rezistente. in

"."rt -il se rearizeazdnacadam.urire simpre sau tratate, anrobatere deschise gi tratamenteresuperficiale.

Conform principiutui betonului straturile sunt alcdtuite din materiale:r granulozitate ce cuprind un numdr mare de ria-iuni, rezurtdnd ostructurd compactd, inchisd, cu un vorum o" goruri ',ir#. Legdtura dintre3'anule se realizeazdt.ctl lian{i, rezistenfa stratirui, fiind rezultatul coeziuniilrntre $r?flule ce depinde de calitatea liantului gi de indesarea materialului,:are trebuie sd fie. energicd pentru eriminirea excesurui de riant gi'eanzarea volumului de goluri minim.

Av6nd in vedere cd straturire superioare are sistemurui rutier suntsJpuse direct la acliu.nea traficului gi intemperiilor, se deduce cu ugurinld cd::estea vor fi reafizale pe principiui betonurui, ."i" pr"rrld o structurd mai:'cmpactd, mai inchisd, in timp ce straturile inferioare se vor realiza:,:nform principiului macadamului.Dupd principiur betonurui se executd straturi din betoane de ciment,:etoane gi mortare asfaltice, anrobate compacte gi pamdnturile stabilizate.

Drumurile moderne se proiecteazd pentru un trafic de perspectivd

realizatin 10-15 ani. Pentru egalonarea investiliilor pe o perioadi mai mare

oe timp, construclia drumului se face etapizat, prin consolidiri treptate

tin6nd seama de cregterea ?n timp a traficuiui, metoda purtAnd numele de

';;;i;;;iioiialirci succesive. Astfel, la inceput, cand traficul este mai

,"0r., se executd nurnai substratul 9i stratul de fundalie care, protejat cu

un tratament superficial sau cu un covor asfaltic, poate fi folosit suportdnd

in bune condilii traficul inilial. Pe misura ce traficul cregte, se realizeazd

stratul de bazd 9i apoi, dupa o perioadd de timp' 9i imbrdcdmintea'

rezultand stratul rutier complet executat, putAnd fi capabil sd suporte

traficul de perspectivd prezumat'Cutoatecdmetodaestedeosebitdeavantajoasddinpunctde

vedere economic, Jatorita specificului constructiv, nu se poate aplica decdt

sistemelor rutiere nerigide.

6.4. Straturi de fundalie

in capitolele precedente s-a ardtat importan{a stratului de fundalie 9i

a capacitdlii portante a patului drumuluiin cadrul sistemului rutier'

caracteristicile traficului, tipului de sistem rutier adoptat, materialele

locale disponibite ouigitiut"aiizlca a pimdntului din patul goselei, sunt tot

at6tia factori "" .on.uta la alegerea tipului de fundalie.cel mai potrivit'qrq'q'j"tlr.*ir" din trafic dau nagtere la eforturi unitare ce capdtd valori

din ce in ce mai mici cu c6t adancimea cregte, deci existd o gamd largd d-e

materiale locale care pot fi utilizate la realizarea acestor straturi' cum ar fi:

balastul, piatra rp"rta, degeurile de carierd, p6m6ntul din zona drumului 9i

altele.Tipurile de straturi de fundalie utilizate sunt: fundalii din

-piatrd-balast, piatrd spartd, din impietruire existent6, fundalii din blocaj si fundalii

asize stabilizate.Fundatii din piatrd. Acestea se caracterizeazd prin rezistenla 9i

durabilitate, fiind Tffittuenlate de varialiile de umiditate, fiind foarte

iaspandite datoritd procurerii cu ugurinla a materialelor din apropierea

gantierului.Fundatia din balast. Balastul trebuie sd aibd granulozitatea

continu@nt5depa(ifine-.cuputeredeag|omerare,dimensiona,"" '"*i'e " g'unu|e|or sd fie 60 mm. Agternerea se face

direct pe patul oru*urui (su"bstratul de nisip nu e necesar), se niveleazd la

iuOfon, se udd fi ." .ifinOrea.zd. (grosimea stratului pentru o cilindrare

eficientd, 12 cm; se poate cilindra- in mai multe straturi)' se lasd sub

- se executd din Piatrd sPartdprovine din roci mai slabe.

:-3Slf'119? mlnli'n::ud rAnduri c-.acadamul ordir== r'ilindroazA a-.rala* nia+-^ r^

rslr s vv'-

^ ^i.^^ ^-i^ ^^+uil ucl Pt |I I d5t-arunt ca savul

-- ^+; .J^ ^+-^, otd uu 5UL

-aterialului in inlFundatia

::ancrme de mir-:rtilizabil folosirs:selei pdna la- ^ln^l^+^F^__,rPr('ratucl du;sternere de bali

i la tipurile I

: :.npleteazd dep:-"r care va avea

Fundatii c

--mai in cazuri'-^Catie de rezist'a: cu inallimea

=,:strat de min. I

Fig. 5 .t

A ^^-^-^ ^/1lcz'dr ed:- rungtmea per: :trele cu dimen:- mai mult de t. :drie (sort mdr-l:atere cu ctocanti-:Jpra blocajulul

,^1^^ ^^-.: P uuclt fub udtr-:'rici vArtttrilo '_ _ v":/,

circulalie cel putin 2 luni pentru c9n19t10319'

63-90 mm, sau 80-125 mm dacd Ptadaci piatra

-88-

Grosimea minimd a stratuui este de 15 cm inainte de cilindrare (admilanddoud randuri de pietre suprapuse). se executd in acelagi mod cumacadamul ordinar: se agterne la gablon c6t mai uniform sortul 63-90 mm,se cilindreazd pand c6nd piatra nu mai joacd sub picioare, se agternetreptat piatra de impdnare de 16-2s mm, se cilindreazd. in final se faceinnoirea prin agternere in doud reprize de material de agregalie (materialmdrunt ca savura de 0-8 mm, pietrigul mirgdritar, nisipul granuios etc.)urmatd de stropire abundentd cu apd, periere pentru- pdtrundereamaterialului in interspa{ii 9i cilindrare,

Fundatiq din pietruire existentd. Pietruirile existente se scarificd pe oaddncime de min. 5 cm, materialui rezultat se triazd prin ciuruire, mateiialulneutilizabilfolosindu-se la completarea deniveldrilor rdmase la reincdrcareagoselei pdnd la obtinerea profilului prescris, iar restul se va folosi lacompletarea acostamentelor. Grosimea fundaliei se realizeazd prinagternere de balast sau piatrd spartd. urmeazd ciiindrarea care se face ca9i la tipurile precedente. Dacd dimensiunile materialului care secompleteazd depdgesc 12 cm, se va intercala un substrat de balast de 6cm care va avea rolfiltrant.

Fundatii din blocai - se realizeazd manual, ceea ce o recomanddnumai Tn cazuri speciale: terenuri foarte slabe sau cdnd e necesard ofundalie de rezistentd mare. se executd din piatrd brutd sau bolovani derau cu indllimea de 14-18 cm gi baza de g-15 cm, agezate manual pe unsubstrat de min. 8 cm grosime.

Fis 5 4 strat de t?:;,[:,": :Jii:1'"t;J:1#,brutd;

2-nisip pironat;

Agezarea pietrelor se face cu varfurile in sus, cu rosturi stranse si:r lungimea perpendicular pe axul drumului, la margine agezdndu-sL: etrele cu dimensiuni mai mari. Suprafala blocajului nu trebuie sd se abatd-: mai mult de + 2 cm de la cota prescrisd. piatra brutd se impdneazd cu: cdrie (sort mdrunt rezultat din cioplirealafala locului a pietrelor mari) prin:atere cu ciocanul. Urmeazd o cilindrare ugoard care se va desfdgura at6t:-:rpra blocajului cdt gi a acostamentelor. in timpul cilindrdrii se adaugd- s;p cuarlos care se imprdgtie cu peria in rosturile blocajului, dar fdra a:=cdgi vdrfurile pietrelor. Ultimul strat este unul de egalizare din piatrd

sparte, de grosime min. 6 cm, care se cilindreazd, se impdneazd 9i se

innoroiegte ca un macadam.fundalia din blocaj se prevede cu drenuri laterale (sub

acostamente) pentru scurgerea apelor din infiltralii'Fundatii din asizeltabilizate - se realizeazd din mai multe straturi

(asize)@rietifi d'l .-".in ce mai bune cu cit ne

)piop"r d"e stratul superior al fundaliei. Se folosesc materialele locale in

general, imbundtdlirea succesivi a caracteristicilor fizico-mecanice ale

isizelor se obline prin seleclionarea materialelor, compactare mai energicd

gi (sau) prin adougare de lianli. Fundaliile din asize, ca sucesiune de

itraturi'subliri cu riliditate din ce in ce mai mare spre partea superioard

sunt mult mai econdmice decit fundaliile obignuite care au grosimi mari'

6.5. Drumuri de tip inferior (rudimentare)

Drumurile de tip inferior sunt rudimentare 9i provizorii, realizate Tn

general din Pdmdnt gi cuPrind:drumuri de Pdmdnt naturale;

- drumuri de Pdmdnt amenajate;

Drumuri din Pdmdnt naturaleS-zu format prin Oatatorirea pdmdntului datoritd trecerii repetate, pe

aceleagi urme, a vehiculelor (ugoare). Nu sunt amenajate sau beneficiazd

de uneje amenajdri minime (astupare gropi, indepdrtare bolovani) 9i pot fi

circulate numai pe vreme bund, deci pentru a putea fi folosite mai indelung

trebuie asiguratd scurgerea apelor.

Drumuri din Pdm1nt amenaiateSuntdrumffinfrastructura(terasamente,|ucrdride

arta) fiind realizatd, suprastructura este executatd din pdmAnt din zond'

imbundtSlit 9i reporfilat pentru a suporta un trafic ugor oricare ar fi condiliile

climaterice.Drumuri din pdmdnt profilate: realizarea este extrem de ieftind'

folosind materiale locale ieftine, execulia se face cu mijloace mecanizate

de mare productivitate, corpul goselei fiind realizat dintr-un singur strat ce

indeplinegte funcliile tuturor siraturilor rutiere ale unui drum. Cea mai

simpld metoda esie sdparea ganlurilor gi deplasarea pdmintului rezultat pe

platformS cu grederul, oblinand un rembleu de min. 0,30 m indllime,

dimensiuniile ganlurilor fiind in funclie de mdrimea rembleului 9i volumului

de pdmAnt netesar, urmatd de compactare cu mijloace la indemAn6' Fiind

degradate de circulalia pe vreme umedi, trebuie realizatd reprofilarea 9i

compactarea dupd fiecare perioadi foarte ploioasd'

pentru €

circulaliei in oririmbundta{it. Acerde 3-4%. pentrpamdntul existecoeziune. Astfel.zgura, cdrdmidd.nateriale cu grarcrn platforma dr'ealizeazd un straddugarea trepta:anea superioard

prima dinare avantajul cd s

:e c€nd prin metcsa fie continud. iar

Pentru i: a:nanturilor utilizi-etode de stabilizSe folosesc liant- s poase cu corn: ":prietdtiilor fizt- :gorAndu-se se: :irntnogt mai alr: : - solidare sd se:':lejat cu un traj.>'altic. asigurAnC"

6.6 Drumur

Aceste tip.r:: -t- dt-lUlui, sau I:"--lri moderne c;

Fiind reaiize:-ate puternic c

: :: -ea lrantilor. Dr" - -=z std la actiunrir

\,laterralul rl::s-tJ-sepietrisu

_.:And ca I*: ::-,'::ie CU piatri" :::j actual. prir^i:-: -:.Jj englez ,,1

-90-

Pentru evitarea lucrdrilor repetate de intretinere gi asigurareacirculaliei in orice.condilii climaterice, s-au realizat'drumuii ae pamantimbu-natafit Acest tip de drum se prevede pe terenuri cu declivitdli maximede 3-4o/o. Pentru inceput se amenajeazd patul drumului amestecdndpdmantul existent cu diferite adaosuri care sd confere rezistenld 9icoeziune. Astfel, pdmAnturilor fdrd coeziune li se adaugd balast, nisif,zgura, cdrdmidd sfSramatd, savurd, degeuri de concasare sau altemateriale cu granulatie mare provenite din materiale concasate. pamantuldin platforma drumului se poate imbunatali prin doud metode: fie serealizeazd un strat rezistent gi stabil de grosime mai mare, fie se faceaddugarea treptatd de materiale pdnd la obtinerea unui strat rezistent lapartea superioard a platformei.

Prima din metode degi presupune un volum mare de lucrdri iniliale,are avantajul cd se obline un drum ce nu necesitd o intrelinere suslinuta,pe cdnd prin metoda a doua se obtine un drum la care intrelinerea tiebuiesa fie continud, iar stratul inilial este mic.

Pentru imbundtdlirea caracteristicilor fizico-mecanice alepdmdnturilor utilizate Ia realizarea drumurilor, se poate acliona prin diferitemetode de stabilizare din care se evidenliazd tratarea pdmantuiui cu lianti.Se. folosesc lianli minerali, mai ales la pdm6nturi nisipoase 9i argiLnisipoase cu compozilie granulometricd optimd, in vederea imbunatatiriiproprietSliilor fizico-mecanice, mdrindu-se capacitatea portantd 9i:nicgordndu-se sensibilitatea la apa. De asemeni se pot folosi lianiicrtuminogi mai ales atunci cdnd se prevede ca lucrdriie ulterioare deconsolidare sd se execute cu mixuri bituminoase, stratul stabilizat fiindcrotejat cu un tratament sublire, sau dacd traficul o cere, cu un covorasfaltic, asigurAndu-se scurgerea apelor in bune conditii.

6.6 Drumuri de tip intermediar (tranzitorii)

Aceste tipuri de drumuri pot fi folosite ca atare sub un trafic ugor tot:mpul anului, sau pot fi subiectul unor consoliddri ulterioare, obfindndu_se:'umuri moderne capabile sd suporte un trafic mare, intens gi greu.

Fiind realizate conform principiului macadamului -prin

impietruiri: indrate puternic pand la inclegtare, stabilitatea 9i rezistenla se oblin fdrd': csirea lian{ilor. De aceea, aceste drumuri preiau incdrcdriie verticale, dar-- rezistd la acliunile tangentiale produse de traficul modern.

Materialul utilizat trebuie sd fie dur, cu granulozitate restrdnsd,': osindu-se pietrigul sau piatra spartd concasatd.

Ludnd ca model sistemul roman de realizare al drumurilor,-rretruirile cu piatrd sparld au avut diferite alcdtuiri p6nd s-a ajuns la cea-: zatd actual, printre cei ce gi-au adus o contribulie de seama situdndu-se; -ginerul englez Mac Adam (1920), al cdrui nume a fost dat acestui tip de

drum. Astdzi macadamul obignuit se realizeazd din doud sau mai multe

sorturi de piatrd sparte monogranular5, cilindratd p6nd la inclegtare totald 9i

innoroitd.intotdeauna macadamul se executd pe un strat de fundalie realizat

fie din balast, din blocaj de piatrd brutd sau bolovani de rdu, sau din piatrd

mare.imbrdcdmintea sau macadamul propriu-zis, se agterne pe stratul de

fundalie incepAnd cu sortul 40-60 mm, pe o grosime de 10-12 cm grosime

inainte de ciiindrare, urmatd de o cilindrare uscatd, dupd verificarea cu

gablonul a grosimii profilului. Cilindrarea se face paralel cu axul drumului,

incep6nd dinspre acostamente spre axul drumului, cu cilindrii mai ugori la

inceput pentru a nu sfdrdma piatra, viteza de lucru fiind micd (cca. 1,5

kmih) pentru a evita vdluririle. Operalia se considerd terminatd c6nd nu se

mai disting urmele rulourilor pe suporafald. Apoi urmeazd agternerea pietrei

de acoperire, Sort 15-25 mm ce va servi la impdnarea pietrelor din stratul

de rezistenli, care va fi cilindratd uscat la rindul ei'Procesul de realizare al macadamului (fig. 6.5) se continud cu

execulia innoroirii, care constd in umplerea golurilor dintre pietre cu

material mdrunt, in prezenla apei. Ca material mdrunt (de agregalie) se

poate folosi savura (sort 0-8 mm din roci dure sau 0-15 mm din roci mai

slabe) pietrigul mdrgdritar sau nisipul grdun!os. Agternerea materialului

mdrunt se fate in doud reprize, se udd din abundenla 9i se freacd cu periile

pentru a pdtrunde in golunle dintre pietre, continudndu-se cilindrarea cu

cilindrii din ce in ce maigrei. Cilindrarea se considerd incheiatd atunci cindo piatrd, de aceagi naturd cu cea din stratul de rezistenld, aru.ncat? :,btamburul compresorului, se sfarmd 9i nu pdtrunde in masa macadamului'

in final, suprafala macadamului trebuie sd se asemene cu un

mozaic.Macadamurile se acoperi cu un strat de proteclie din savurd sau

nisip grdunlos gi se dau in circulalie, dirijati astfel incdt sd acopere pe c6t

posibil toatd suprafala. Piatra utilizatd trebuie sd aibd o bund rezistenld la

compresiune, udurd gi goc, cea mai potrivitd fiind bazaltul, urmat de gresii

silicioase gi calcaroise sau calcarele dure. Partea fini din materialul

mdrunt gi cea care ia nagtere prin frecarea pietrelor unele de altele (atrifie)

in prezenta apei, se trinsformd intr-un liant slab care fixeazd pietrele

mdrunte.

WFig. 6 5

O important€:ranulelor, astfel, sc-crma poliedricd.

Macadamul c':strdnge intr_o oarec_ necesitatei_ uzura mar€_ permeabilit_ folosirea ni

Pentru a dimin- -: e metode de imbu--'='-llui se fac stropiri.: :nerdnd praful.

-92-

1. Altemereo pietrei sporie{ sort 40-63, qoqiiioteo1t0-R0 kg/mz7

Citindrqreo uscotd o pietreisporie prno [o fixore(circo 50olo din numdrultreceritor )

impdnore, c itindrore si ucjqre^(sptii Eort 16'25;16-24 kg/nzIn oouo repflze; opo l

Umpiereo gotu-ritor, citindrore,udore (sowrd sort 0-8 $gu.nisip. sort O-7;35-10 kg/nZoDo I

5. Aplicareo strotutui de pro-tecfie ( sovuri sori 0d. sounisip sort 0-7 ;15-18 kg/n2 |

Fig. 6.5 Tehnologia de realizare a macadamului

o importanld deosebitd trebuie se se dea formei gi mdrimii:'anulelor, astfel, sodurile monogranulare trebuie sd conlind pietre de':rmd poliedricd.

Macadamul obignuit prezifie o sumd de dezavantaje care ii"3strange intr-o oarecare mesure utilizarea. Dintre acestea:

- necesitatea unei cantiteli mari de muncd manuale;- uzura mare sub trafic, necesitend intrelinere permanentd;- permeabilitate la apd, producand noroi gi praf;- folosirea numai a unor sorturi de piatrd concasate.

Pentru a diminua sau inldtura unele din dezavantaje se ulilizeazd--3e metode de imbundtdlire a macadamurilor. Astfel, pentru combaterea: -:'rlui se fac stropiri cu ape sau stropiri cu emulsii stabile diluate, emulsial: :merdnd praful.

O altd metodd ar fi Tnnoroirea cu lianli bituminogi la rece in loc de

apd. La macadamul bitumat, innoroirea se poate face cu nisip tratat cu

emulsie stabild de bitum, asigurdndu-se impermeabilizarea suprafelei 9i.ofixare mai buni a materialutui Oe acoperire. La noi se utilizeazd metoda la

rece care presupune folosirea unui mortar cu nisip cu Suspensie de bitum

filerizat, suficient de fluid pentru a putea pdtrunde cdt mai ad6nc intre

pietre, urmata de cilindrare ugoare.se poate utiliza gi metoda la cald, stropind suprafala macadamului

cu bitum topit, urmata de agternerea unui strat sublire de nisip care Se

cilindreaz6.Macadamul bitumat este bine fixat, impermeabil, nu produce praf

sau noroi gi se poate acoperi ulterior cu o mixturd asfalticd, suprafala fiind

amorsatd prin bitumare.

6.7. Drumuri moderne nerigide (suple)

imbricdminlile drumurilor moderne trebuie sd supode in bune

condilii solicitdrile datorate unui trafic intens 9i greu 9i agresivitatea

factorilor hidroclimatici. in acest scop, acestea se realizeazd din materiale

cu caracteristici superioare 9i folosind o tehnologie modernd care sd

asigure rezistenle gi durabilitaie. Se executd intr-unul sau doud straturi' din

maieriale granutbre aglomerate cu lianli, gi dacd liantul utilizat este bitumul,

se vor numi imbrdcdminli bituminoase.imbrdciminlile bituminoase au o utilizare largi in lume datoritd

avantajelor oferite de posibilitalile de execulie 9i.dq intrelinere,..93t..gi

condiliilor de exploatare 9i confortului. conform principiului consoliddrilor

Succesive, sistemele ruti-ere nerigide, deci cele realizate cu materiale

folosind ca liant bitumul, se pot realiza in etape. lntr-o primd etapd se

realizeazd o imbrdcdminte bituminoasS provizorie, pentru un trafic redus,

ca pe mdsurS ce traficul cregte sd se ranforseze executand o imbrScdminte

de iip greu, agternutd direct, sau prin intermediul unui strat de bazd peste

imbrdcdmintea existentd.O clasificare a imbrdcdminlilor rutiere se poate face plecdnd de la

proprietdlile materialelor utilizate 9i de la durata de serviciu prevdzutd'

Astfel, imbrdcdminlile utilizate pentru drumuri cu trafic scdzut cu

durata de exploatare sub 7 ani, realizate din macadam protejat cu

tratamente bituminoase, se numesc imbrdcdmin,ti provizorii. Acestea au

nevoie de intrelinere permanenti 9i se utilizeazd la drumuri de interes

local.

imbrdcdminlite bituminoase u$oa re (semipermanente) se folosesc

la drumuri de interes local cu trafic redus 9i mijlociu 9i sunt proiectate

pentru o duratd de exploatare de 8-12 ani. Materialele utilizate la realizarea

acestora pot fi: nmortare asfaltice

?>^-

\qJa

-lr--

Pentru drurmai mare de 12 anrmportanlei drumumaterialele utilizatecompactitate dintremin. 6 cm grosime r

Avdnd aplicibituminoase specia

5 c+.^.

d___-ffi- _E+.r-i"-di.E

-94-

acestora pot fi: macadamuri bituminoase (fig. 6.6) , anrobate bituminoase,mortare asfaltice pe macadam, betoane asfaltice cu nisip bituminos.

Scorjfore { dupo coz )

1, Aproviziomr6 moterioletor 2. Aglernerec 9i nivelcreo

3. Slropire cu opo 4. Citindrorea

Fig. 6.6 Macadam bituminos

Pentru drumurile cu trafic greu 9i intens 9i o duratd de exploatare-ai mare de 12 ani, se realizeazd imbracdminli bituminoase grele. Datoritd""oortantei drumului gi solicitdrilor deosebite la care sunt supuse,-aterialele utilizate trebuie sd aibd proprietdli superioare de rezisten{d gi:lrnpactitate dintre acestea notdnd: betoane asfaltice gi asfalt turnat dur de- n. 6 cm grosime agternute pe un strat de bazd din anrobate bituminoase.

Av6nd aplicabilitate specificd gi relativ redusd, dintre imbrdcdminlile: tuminoase speciale se pot enumera:

Nivetore -reProfitore

6. Aslernereo sPtitutui

-95-

- imbrdcrSminli bituminoase colorate, realizate din betoaneasfaltice cu pigmenli;

- imbrdcaminli bituminoase cu caracteristici fizico-mecanicesuperioare, confeclionate cu bitum cu adaosuri ca: polimeri,pudretd de cauciuc, tuf, rdgini termoplastice;

- imbrdc6minli bituminoase etange realizate din beton asfalticetang, asfalt turnat dur, mortar turnat, utilizate la calea de pod;

- mixturi asfaltice prefabricate pentru imbrdcdminli

6.8 Tratamente bituminoase si covoare asfaltice

Tratamentele bituminoase se realizeazd pe suprafalaimbrdcdminlilor rutiere prin stropire uniformd 9i continud cu liant

hidrocarbonat, urmatd de acoperire cu criblurd fixatd prin cilindrare. Rolul

tratdrii suprafelei cdii de rulare este de etangare a suprafelelor poroase, de

mdrire a rugozitdlii, de asigurare a evacudrii apelor meteorice 9i de

intrerupere a filmului de polei, deci de cregtere a siguranlei 9i confortuluicirculafiei, dar gi de protejare a straturilor pe care se aplicd 9i nicidecum de

a mdri capacitatea portantd a complexului rutier.O clasificare a tratamentelor bituminoase se poate face plecind de la:

a) modul de Punere in oPerd- tratamente bituminoase ,,la cald" - se realizeazd cu bitumincdlzit la 170-190 oC, numai pe timp favorabil la +8 oC;

- tratamete bituminoase ,,la rece" - folosind bitumul tdiat sauemulsiile bituminoase, care se pot realiza 9i pe timp mai

umed sau rece, dar nu Pe Ploaie;b) tehnologia de execulie

- tratamente simple - o singud stropire, agternere criblurd,cilindrare;- tratamente duble sau multiple - repetarea tehnologiei de

sus de cAte ori este nevoie;- tratamente intdrite - folosesc agregate gata bitumate.

Materialele utilizate la realizarea tratamentelor trebuie sd respecte

anumite cerinle:a) lianlii hidrocarbonalitrebuie sd fie suficient de fluizi, sd pdstreze

o consistenld corespunzdtoare dupd aplicare, sd aibd o bund

adezivitate fald de agregate, deci sd lege agregatele intre ele 9i

pe suprafala tratatd, sd nu se desprindd de pe agregate ci sd

exsudeze la schimbarea condiliilor atmosferice.b) agregatele e necesar sd provini din roci dure, sd aibS formd

poliedricd gi rezistenld ridicatd la uzurd 9i sd fie foarte curate.

ca lianli se utilizeazS bitumul tip D 1801200, bitumul tdiat sau

emulsia bituminoasd cationicd cu rupere rapidd.

Dintre tipicribluri sort 3-8. i

sau agregate de r

Raportul I

utiliz6nd o cantitasuprafele exsudamicd de liant vacea care fixeazd g

2. q.:,3' D:se, L3t

flIIsd(f rar,,

lr.---<

re-

-96-

Fig. 6

Dintre tipurile 9i sorturile de agregate utilizate, se pot menliona:cribluri sort 3-8,8-16, 16-25 mm, agregate de rdu concasate gi granulatesau agregate de r6u sortate.

Raportul liant - criburd are o importanld mare datorita faptului cdutiliz6nd o cantitate prea mare de riant se poaie ajunge la formarea unorsuprafele exsudate ce favorizeazd derapalul, in timpte o cantitate preamicd de liant va favoriza desprinderea granulelor, cantitatea optimd fiindcea care fixeazd granulele unele de altele gi de stratul supod (tig.'6.2)

Cribturdpreo more

Preo putinuont

ime 'Cribturdcorespunz6- [omelord

toore

CEnfitotecoresDunzqtoore

pf eourdmico

^LiantIn exces

Fig. 6.7 Raportul liant - criburd

Fig. 6.8 Tehnologia de realizare a tratamentului bituminos

t. troclorcu mdiurc rnecr:nico F-t/. Autostropiior de bitum3. Dtsirrbuilor de criblurd 6 ffi4- compcetor cu pneuri {#rftll cilindrarec

-97-

Execulia tratamentelor bituminoase (fig. 6.8) presupune mai multe

operalii: pregetirea suprafelei, stropirea liantului, rdspAndirea agregatului 9i

cilindrarea.

Pregdtirea suprafelei are ca scop repararea degradarilor,

indepdrtarea tuturor impuritililor, impuritdlile impiedicdnd aderenla liantului

la suprafata de tratat. Stropirea cu liant se face cu autostropitorul, cdt mai

uniform gi continuu, de acesta depinzand reugita tratamentului.Se face apoi rdspdndirea agregatului cu ajutorul distribuitoarelor

mecanice montate pe autobasculante, avdndu-se grija sd Se respecte

dozajele prescrise.lJrmeazd cilindrarea care Se face cu compactorul cu pneuri sau cu

rulouri netede, de la margine spre axul drumului, evitdnd ctlindrarea grea,

care ar putea sfdrdma granulele de agregat.Controlul calitalii se va efectua in timpul realizdrli tratamentului

intervenind imediat ce s-a constatat vreo defecliune.

covorul asfattic, care se utilizeazd deasemeni la protejarea

macadamului obijnuit, este un strat de 2-3 cm grosime (confeclionat din

mixturd asfalticd: materiale anrobate, betoane 9i mortare asfaltice) sau din

aplicdri repetate de tratamente superficiale. Mixturile se pot realiza la cald

sau le rece 9i aplicarea lor are ca Scop protejarea macadamului supus la

trafic mai redus gi la acoperirea imbrdcdminlilor de asfalt sau beton de

ciment uzate sau a pavajelor de piatrd deteriorate-

6.9 imbrdcdminli bituminoase ugoare

imbrdcdminlile bituminoase ugoare se realizeazd pe drumuripietruite cu scopul de a imbundtdli drumul prin amenailrea suprafelei de

rulare 9i asigurarea scurgerii apelor prin aplicarea unei imbrdcdminti

bituminoase realizatd cu agregate naturale locale.Tipurile de imbrdcdminli bituminoase ugoare mai utilizate sunt.

macadamuri penetrate la cald sau la rece, macadam semipenetreat cu

bitum la cald, macadam indopat, anrobate bituminoase preparate la cal|sau la rece, mortare asfaltice cu bitum la cald, Sau cu nisip bituminous g

bitum dur de petrol, sau cu suspensie de bitum filerizat, precum gi betoane

asfaltice executate cu nisip bituminous gi bitum dur de petrol.

Prin realizarea de imbrdcdminli bituminoase ugoare se obtirdrumuri capabile sd suporte un trafic de p6nd la 1.500 autovehicule in 24 f'care, conform principiului consoliddrilor succesive, vor constitui un strat Ce

bazd pentru eventuala execulie a imbrdcdminlilor grele'

': '-... t .

Macadamt-ronogranulard c,:.rn acoperiri sucrst-opiri urmate Ce: tehnologie sim:': osintd imediat c

Anrobateie::'egate locale-=:OnCaSate,

COn(-:zajele de ma

=:,^dardelor gi seAnrobatele

: ':::c in instala:"":^scortd la locu:e: rate. apoi se

= :e min. 120-C^ aerea porilor- :

.3narea cu bril:: 0.

6.10 imbri

.iind utilizat- s :ate gr avanc-:racamintile:

3dnd se exe-:a de 4 cn: -r aU O StrUCt:

S:.atul ce er:'-e 0este slr

m -+^- ^- tt'aLF =-: asi veche

:.':' ,. ct,:i_ - -^ -f ^+-^._ Jr. >L -LJ: : - si"._tct:ri

_ T vt -' ^.:-- ,= :!r 5

:': '^ iJ':i

3 :

-98-

Macadamul bituminos este un strat rutier realizat din piatrd spartd,monogranulard cilindratd p6na la inclegtare, cu folurile dintre pietre umpluteprin acopedri succesive cu split gi bitum addugat printr-una sau mai multestropiri urmate de cilindrare. Are avantajul cd folosegte cu randament sporito tehnologie simpld, se obline un strat rutier puternic ai se poate da infolosinld imediat dupd rdcire.

Anrobatele bituminoase sunt mixturi bituminoase realizate dinagregate locale naturale (balast, nisip, pietrig, subproduse de carierd)neconcasate, concasate parlial sau total 9i filer printr-o tehnologie aparte.Dozajele de materiale: agregate, riant, filer, se stabilesC conformstandardelor gi se respectd intocmai.

Anrobatele bituminoase executate la cald cu bitum D g0/120 seproduc in instalalii (l.P.M.A.) de producere a mixturilor asfaltice, setransportd la locul de lucru cu basculantele gi se pun in operd cu utilajeadecvate, apoi se comapcteazd. Temperatura la care se agtern trebuie sdlie de min. 1200c, grosimea straturui inainte de compactare min. 6 cm.Inchiderea porilor suprafelei de anrobate se face fie cu nisip bitumat, princadijonarea cu bitum taiat gi rdspAndire cu nisip bitumat sau cu mortarasflatic.

6.10 lmbrdcdminli bituminoase grele

Fiind utilizate la drumuri ce suportd un trafic imporlant ca volum 9irtensitate gi avand o ratd de exploatare medie prevdzuta sd depdgea scd 12ani, imbrdcdminlile bituminoase se realizeazd dintr-un singur strat sau doud.

cdnd se executd un strat unic, acesta se numegte covor asfaltic, cu:rosimea de 4 cm gi se realizeazd din materiale rezisten{e, mai ales la:zurd gi au o structurd mai inchisd.

Stratul de legdturd este obligatoriu in cazul in care imbrdcdmintease agterne peste straturi rigide (beton de ciment, macadam cimentat), pestraturi din materiale stabilizate cu ciment sau peste o imbrdcdminte: tuminoasd veche, deterioratd. Rezultd astfel solu{ia de imbrdcdminte din:cud straturi, stratul superior, de uzurd, fiind executat din beton asfaltic sau=sfalt turnat, stratul al doilea, de legdturd, putdnd fi realizat din beton=sfaltic cu structurd mai deschisd.

Tipul mixturii asfaltice se alege in funclie de natura 9i intensitatea:-a:icului, de resursele naturale gi de posibilita{ile de eieculie gi se:rinegte in func!ie de granulozitate, de dimensiunea maximd a granulei.

S{ jf,'?'l i;,l

Mixturile bituminoase la cald se prepard in instalalii prevdzute cu

dispozitive de uscare gi dozarea a agregatelor, de incdlzire 9i dozare a

liantului gi de amestecire fo(atd a componentelor avdnd o capacitate de

produclie de la 7 Vh p6nd la 500 Vh 9i chiar mai mult.

Una din instalaliile pentru producerea mixturilor asfaltice numitd

L.P.X., prezentate schematic in fig. 6.9 este compusd din: predozatoare,

bandd transportoare, uscdtor, elevator pentru materiale calde, site

vibratoare, cantar, malaxor, bandd tranportoare pentru filer, dozatorul de

bitum, schip ridicdtor, buncdr de depozitare.

Dozarea agregatelor pe sorturi gi alimentarea instalaliei constantd 9i

ritmicd, se fac mecanizate de cdtre predozator. Acesta este constituit din

mai multe buncdre alimentatoare prevdzute cu dispozitive de reglare la

partea inferioard care permit scurgerea constantS. -oen{ru

liter t*66 trdrspor.I toare ftler€levolor

cuoede

(;tavibrotsrs

Dozcte Cintcr SchiPtritum moloxor

zuncf,rmixlur$

AJloDaseulr:ntt

apoi se trec inbanda transp,agregatelor, dcontinud mestmobile, incdlzrrfierbinte sau cLridicatd cu undescdrcatd inproductivitate d

Transpcnefavorabil, trel

Agtereredispozitivelor ntrebuie folositsuprafefe mici s

Suprafatefectudndu-se remulsie bituminr

La agtenrugos min. 145:r

Repartizrautomotor pe iatrmentator-bancmixturii pe lalimexecutarea precr

Acest utilagternute gi poa:eplasare este dagternutd/h.

in scopul:ste necesar si* xtura va avea":zrstentd la com::cseald mai r-;ermeabilitate

Compacta., nitial cu con-:_-npactorul cu p: : -pactorului sug

Compacta- !:Jj'il permite a

Fig. 6.9 Instala{ie pentru producerea mixturilor asfaltice

Transportul agregatelor in amestec se face cu banda transportoare

care ridicd agregatele reciin pAlnia de alimentare a uscdtorului.Uscaiorul, de formd cilindrice, ugor inclinat (60), se rotegte tot timpul

in jurul axului permilAnd inaintarea agregatelor 9i uniformizarea

temperaturii. Agregatele sunt antrenate de palete in uscdtor pentru ca

gazele de ardeie sa strebate intraga mase a agregatelor, gazele produse

ie un injector deplasindu-se in contracurent. Totodatd se produce 9i odesprdfuire cu ajutorul unui ciclon de desprdfuire, gtiut fiind faptul cd

particulele fine micgoreazd adezivitatea bitumului la suprafafa particulelor

de agregat. Temperatura agregatelor la iegirea din uscdtor trebuie sd fie de

165-'190',C.Din uscdtor, agregatele calde se trec pe sitele vibratoare ce

resorteaze agregatul 9i se cdntdresc pentru siguranla respectdrii re{etei.

Ciclnn dee

-1 00-

apoi se trec in cdntarul - malaxor. Aici se va adduga filerul rece, adus cubanda transportoare din buncdrul de filer. $ face omogenizareaagregatelor, dupd care_ se adaugd bitumul incdlzit la ,150-170-0c gi secontinud mestecarea. Bitumul sosegte incdlzit din bataluri sau cisiernemobilg, incdlzirea fdcdndu-se cu serpentine prin care circuld ulei mineralfierbinte sau cu ajutorul picurdtoarelor. Din malaxor, mixtura preparatd estendicatd cu un schip gi depozitatd in buncdrul de mixturd, de unde estedescdrcatd in autobasculante. Instalafia este realizatd pentru oproductivitate de 35-40 t mixturd/h.

Transportul mixturii se face cu autobasculantele, care, pe timpnefavorabil, trebuie protejate cu prelate.

Agtererea mixturii la locul de punere ?n operd se face cu ajutorulcispozitivelor mecanice, sau, in cazul instalaliilor de productivitate mare,trebuie folosit repartizorul-finizor. Numai in cazuri excepfionale gi p"suprafele mici se admite punerea in operd manuald.

suprafala pe care se va agterne mixtura trebuie pregdtitd cu atenlieefectudndu-se reparafiile necesare precum 9i amorsarea stratului suport cuernulsie bituminoasd, bitum tdiat sau cu SUBIF.

La agternere, mixtura trebuie sd aibd min. 1300c, iar pentru suport';gos min. 14SoC.Repartizorul-finisor este un utilaj complex format dintr-un gasiu

:.rtomotor pe genile, buncdrul in care se descarcd autobasculantele,= mentator-bandd transportoare metalicd, doud gnecuri pentru repartizarea* xturii pe ld{imea benzii de executat, o grindd metalicd vibratoare pentru=cecutarea precompactdrii gi o placd nivelatoare incdlzitd.

Acest utilaj are prevdzut un dispozitiv de reglare a grosimii mixturii:sternute gi poate acoperi o suprafald de p6nd la 4 m lalime. Viteza de::clasare este de 8 - 10 m/min., av6nd capacitatea de g0 -2oo t mixturd:s:ernutd/h.

in scopul oblinerii unui strat de mixturd cu caracteristici superioare-s:e necesar sd se realizeze o compactare ingrijita. prin compactare,* dura va avea o densitate aparentd maximd, deci volum de goluri minim,=; stentd la compresiune mare, stabilitate la temperaturi mari, rezistenld la::':seald mai mare, dar gi la deformabilitate minimd, planeitate gi'- :ermeabilitate la ac{iunea apei.

compactarea se realizeazd in lungul drumului, dinspre margini sprei, nitial cu compactoare cu cilindri netezi, compactarea'propriu-zisd cu:r:-pactorul cu pneuri 9i finisarea tot cu compactori cu cilindri netezi, urma::: -Dactorului suprapun6ndu-se cu 20 -30 cm peste cea anterioard.

compactarea trebuie fdcutd din momentul in care temperaturar ri-lrii permite aceasta, fdrd sd se produci deformatii laterale 9i sd se

BIBLIOTECACLUJ.NAPOCA

-101-

termine inaintea rdcirii acesteia, gtiut fiind faptul cd la 30 min' dupd

agternere temperatura este atdt de scdzutd inc6t compactarea devine

ineficientd.Tipul compactoarelor ce vor fi utilizate 9i numdrul de trecere a

fiecdrui tip in parte, Se aleg in funclie de stratul ce urmeazd a fi compactat,

de tipul gi grosimea mixturii ce a fost pusd in operd'pe tot parcursul realizdrii straturilor din mixturi bituminoase este

necesard urmdrirea gi verificarea permanentd a respectdrii tehnologiei de

lucru gi luarea de md-suri de remediere a eventualelor deficienle apdrute pe

parcurs.

6.11 tmbrdcdminli rutiere rigide ( din beton rutier)

Materiale

Materialul folosit la realizarea imbrdcdminlilor rigide este betonul. In

funclie de tipul imbrdcdminlii acesta poate fi :

- beton simPlu;- beton armat cu armdtura continui (l'B'A'C');- beton cu fibre disPerse;- beton de inaltd rezistenld 9i performanld'

Dacd primele doud tipuri de betoane se folosesc in mod curent la

realizarea drumurilor rigide, urmdtoarele doud se utilizeazd mai mult la

repararea acestora.

Betonul folosit la imbrdcdminlile rutiere este asemdndtor cu cel

folosit la lucrdrile industriale, cu unele particularitdli legate de cateva

caracteristici specifice privitor la condiliile de punere in operd ( lucrabilitate,

timp de prizd, etc.).care sunt prevazute in sR 18311 - 95 9i SR 18312-98.

Betoanele de ciment rutiere se

clasificd in funclie de rezistenla

caracteristicd la Tncovoiere, care

reprezintd valoarea rezistenlei sub a cdrui

valoarea se pot intAlni statistic cel mult 5%

din rezultatele determinate prin incercareala incovoiere a epruvetei prismatice de

beton ( 150 x 150 x 600 mm), la virsta de

28 de zile.

Conform SR183/1 - 95, caracteristicileprezentate in tabelele 6-1, 6'2 9i 6.3.

Clasa de beton rutier

.:'1,','-,'+. t "

Un lurrezistenta carin cazul pdstcondiliile de :mai micd.

Materia

Ciment CD ar

cEM 32,5 ikr

I Ciment 42.5 s

I [ko/m'l--=-:I Kaport apa, ci

I max

Betonut- r Pnt rriif ivi ,qvr(tv, i

: , e"rtUal adaos

s

;=a

:=3I

F-

j Aditiv DtSAI'.% din mascimentulu

RKinc.150

BcR3.5

BcR4.0

BcR4.5

BcR5.0

N/mm;

AA

-102-

unui beton rutier, sur^:

= ". -^.--._ La-

# u {} fr /1 s'{ N U C i Li f< A ttrut#{"i/{Jt *,q

Un lucru imp.ortant a se mentiona, este faptul cd betonul ajunge larezistenJa caracteristicd numai dupa 2g de zile; aceasta se intdmpie

'doar

in cazul pdstrdrii timp de 28 zile in apd. In toate celelalte cazuri, cu c6tcondiliile de umiditate sunt mai reduse, cu atdt rezistentd la 28 de zile va fimai micd.

abelul6. orientative pentru retetelr de heton

MaterialGlasa betonului rutier

BcR 3.5 BcR 4.0 BcR 4.5 BcR 5.0Ciment CD 40 sauCEM 32,5lkq/m3l 330....350 350....370

Ciment 42.\si 52,5lko/m"l

310....330 330....350 350....370

Raport apalcimentmax.

0.45 pentru betoane cu granulozitate continuau.4/ pentru bqtoane cu granulozitate discontinua0.52 pentru betoane cu adaos Oe cerursa

Aditiv DISAN A% din masacimentului

0.25...0.30 pentru betoane cu granulozitate contt'nua

0.30...0.3s pentru betoane cu grffisi agregate concasate.0.35...0.40 pentru betoane cu gffisi agregate de balastierq0.15 pentru beton fluidificat

rutier

Betonul, ori de care ar fi el, este constituit din: agregate naturale,ciment, aditivi plastifianli ( intdrzietori de prizi, antrenori de aer) , ape gieventual adaosuri.

100:R-- 90'E

uo.f zn

3ooo41 50'E

oo

EaoozvoE10F

0.2 't 3.15 7.1 .16 25 31.5 40

Diamet ul ochiulul sltei sau ciurului , mm

Fig.6.10 curba granulometricd pentru beton cu granulozitate continud 0...31(40.)mm

lqreqateAgregatele naturale utilizate la realizarea betonului de ciment

:ebuie sd fie cdt mai rezistente gi compacte, sd provind din balastiere sau=nere autorizate, sd fie de naturd eruptivd (granit, diorit, porfir, dacit,

ffi

-1 03-

andezit etc.), iar caracteristicile acestora sd fie conform STAS 667-97 9i

4606-80. Curba granulometricd a agregatului total trebuie sd se incadrezein limitele admise, ca in figura de maijos.

Ciment

-Cimenturile

folosite in compozilia betoanelor rutiere sunt de obicei

cimenturi obignuite, insd in unele cazuri cum ar fi la realizarea unor

autostrdzi cu mai multe benzi de circulalie, se utilizeazd cimenturi speciale,

acorddndu-Se o mare importantd alegerii tipului de ciment, pentru a evita

riscurile de fisurare precoce a betonului in prima parte a perioadei de

intdrire. In lara noastrd, principalele normative in care sunt precizate tipurile

gi caracteristicile cimenturilor este SR 197-1 12002'La lucrdrile de drumuri, cimenturile recomandate sunt:

- 32.5N, 32.5R,42.5N, 42.5R,52.5N, 52.5R-CD359i CD40

Spre deosebire de cimenturile 32.5N, 32.5R, 42.5N, 42.5R, 52'5N'

52.5R 9i CD 40 care sunt cimenturi pure fdrd adaosuri, cimentul CD 35 este

unul cuadaos de max.40o/o zgurd granulatd de furnal 9i cca. 5% ghips, pentru

reglarea timpului de prizd 9i pentru reducerea contracliei. Caracteristicile

betonului proaspdt gi intdrit sunt prezentate in tabelele 6.2 9i 6.3.

Tabelul 6.2. Caracteristici beton OL

Tabelul 6.3. caracteristici beton intdrit conform conf. STAS 183i1-95

Apa ur,: rca sau a 1

-: , izute in Sl

I A nra":_Y r vt.

- imbu"";fa ct I nn m-vv Yvr | !

- imbu.,r-Sg la interr

- obtrner- imbura- reglar

: -. - niala to. -

=::^:lUi.

Tinrrrrloi ,tsvr rv e

- /-vq I t?L ve. vt I

se aCmite-: acrofuncat

- br'Scdminti dir

mFrria^"-.I t9l Old

'

: -: .:.q:lO dc- -: -o: r{rlor I: _--: : r:-llitA t nc-

Pentru l.a: .- :afe aSjg.,::: :: :Ot i'ea Zi

: - )- 'a A<a7)i.': -^ ^ci i::-- ^=2 daz.r

.2. valCaracteristica Sortimentul de ciment

utilizatLimite admise conf.

STAS 183/1-95

cD 40 42,5 R

Densitatea.aparenti(kg/m") 2368 -2406 2337-2370 2400 +l- 40

STAS 1759-88

Lucrabilitate- tasare (cm)

- grad de compactare0-5,0

'1,13 - 1,352,0 - 4,0

1,14-1,22

Max. 3( STAS 175e - BB )

1,15-1,35(STAS 1759 - 88 )

ontinut de aer oclus % 3,2 - 4,8 3,8 - 5,03,5+/- 0,5

( STAS 5479 88 )

Caracteristica betonuluiClasa betonului rutier

BcR3.5

BcR4.0

BcR4.5 5.0

Rezistenta caract. la incovoiere R1n"" [MPa] 3.5 4.0 4.5 5.0

Rezistenta medie la compresiune R" [MPa] 30 35 40 45

Gradul de qelivitate al betonului G 100 c 100 G 100 \t 100

-104-

$#ftr 4 $ I tr#CiiifiA # i< tL t 4 tJ {t ! t... {} {<

AE

Apa utilizatd la confectionarea betoanelor poate proveni din releauapublicd sau altd sursd, dar in acest caz va indeplini conditiile tehniceprevdzute in STAS 790-84.

Aditivi

La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul:- imbundtdlirii lucrabilitalii la elementele cu secliuni subtiri sau

turnate cu pompa;- imbunatalirii gradului de impermeabilitate pentru elementele

expuse la intemperii sau aflate in medii agresive;- oblinerii unor betoane de rezisten{d superioard;- Tmbundtdlirii comportdrii la inghe!-dezghet repetat;- regldrii procesului de intdrire, intdrziere sau accelerare in functie

de cerinlele tehnolog ice;- cregterii rezistenlei, durabilitSlii 9i imbundtd!irii omogenitdlii

betonului.

Tipurile uzuale de aditivi gi condiliile de utilizare sunt precizate inNE 012-99. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultand a doudtipuri se admite numai pe baza unor caiete de sarcini speciale 9i a unorstudii aprofundate in laboratoare de specialitate.

lmbriciminli din beton simplu cu rosturi de contraclie.

lmbrdcdminlile din beton simplu se realizeazd obligatoriu cu rosturitransversale de contraclie (fig.6.11) la interval de 4-6 m Tn funclie degrosimea dalei. Modul de realizare al acestora este prezentat la tehnologiade execulie a betoanelor rutiere.

Pentru trafic greu se prevdd gi armdturi sub formd de gujoane (fig.6.12) care asigurd transferul de sarcind de la o placd la cealaltd. In acestcaz se pot realiza rosturi pdnd la 30 m dacd se armeazd cu o plasd dearmdturd agezatd la partea superioard cu 5-7 cm sub suprafala de rulare,ce obicei la limita dintre stratul de rezistenla gi cel de uzurd, av6ndsecliunea de armdturd in func{ie de grosimea dalei.

-1 05-

r-

si JtrlEA.5 rff ## ? u-tr"'4 #ft #il#nf | *fi ,$#trfflis.itft,,i_ -

lmbricdminli din

Neajunsul c

faptul cd deplasarteste impiedecatdapdrdnd o transmitoeasemenea in morenomenul de inqhapdrut necesitate-aelimine dezavantaiebeton armat coniir"osturile sunt obligimpingerile in culei,

Armdtura folc:arbon, avdnd o= r

:u profil periodic pi:ansversald se reati:u rezistenle mai n:ansversald este dira:estea (fig. 6.13 ) ,

:"ocentul de armare r

ll*-1 r-

lEieturo in betm cu umptuturd

Erin2isoq|a dn,brnl!

c.

Fig. 6.11 Rosturi a.-longitudinal b.-de dilatalie c' - de contractie

-1 06-

Bors metalicd-20 mm

Fig. 6.12 Rost amenajat cu gujoane

lmbriciminli din beton cu armaturi continue ( l.B.A.C.)

- Neajunsul cer mai mare ar rosturiror cu sau fard gujoane, provine dinfaptul cd deplasarea marginii unei pldci cdnd este incd"rcLtd cu vehicul nueste impiedecatd dec6t intr-o mdsurd mai micd de placd adiacentd,apdrdnd o transmite.re prin fo(a tdietoale gi moment (coeiicient suounitari;deasemenea in mod. curent apar degraddriprovocate de infirtraliire apei, oefen_omenul de inghe!-dezghe! gi in mod frecvent de pompal. De aceea, aapdrut necesitatea gdsirii unor noi tipuri de structuri iutieie rigiOe care sdelimine dezavantalele prezentate mai sus, structuri care sunt realizate dinbeton armat continuu. ln cazul imbrdcdminlilor cu armdturd continudrosturile ..sunt obligatorii numai in apropierea podurilor pentru a evitaimpingerile in culei.

Armdtura folositd este una din o{el cu un conlinut mai ridicat decarbon, avand o= 500-600 Mpa. cea longitudinata esie iormatd din barecu profil periodic Pcs2 gi pc 60 avdnd diimetrul de 16...1g mm, iar ceatransversald se realizeazddin bare de acelagi tip sau din olel neted oB 37cu rezistenle mai mici gi diametre cuprinsb intre g...14 mm. Armdturatransversald este dispusd sub barele longitudinale, perpendicular fala deacestea (fig.6.13 ) sau cu o inclinare dJ600, la distanle de 65...7d cm,procentul de armare nedepdgind valoarea de 0.1%.

-107-

Armdtura poate fi montatd lafala locului pe supo4i care o mentin lapozilia stabilita sau se execute sub forma de panouri in lungime de cca 12-

16m'care pot fi amplasate pe primul strat de beton dacd turnarea se face indoud straturi. Continuitatea barelor longitudinale se face fie prin sudure cap

la cap, fie prin mansonare, fie prin suprapunere pe cca 70 cm 9i legare inpatru puncte, iar barele transversale sunt fie sudate de cele longitudinale,

fie legate cu sarma.

Fig. 6.13. Dispunerea armdturilor longitudinale 9i transversale

Alte tipuri de betoane rutiere

La lucrdrile de drumuri din beton de ciment , in ldri cu tradilie ca

SUA, Franla, Belgia gi ldrile scandinave, se folosesc pe scare tot mai laQd

imbrdcdminli din beton de inaltd rezistentd 9i imbrdcdminli cu armdtura

dispersd de diferite tipuri. Aceste betoane chiar dacd au un pre! de cost

ceva mai mare decat cel al betonului obignuit, gi-au demonstrat utilitatea 9i

performanlele pe care le au in conditii de trafic intens 9i agresivitate

sooritS.

Beton de inaltd rezistentd si performantd

Betonul de inaltd rezisten!5 9i performantd este considerat un

material relativ nou, dezvoltat 9i utilizat mai mult in ultimii 10 ani.

Proprietdtile speciale ale BIP constau in: o mare ugurin!5la punerea

in operd, durabilitate imbundtdlitd substanlial, mdrirea duratei de

exploatare, rezistenle ridicate gi proprietdli reologice reduse (curgerea lentd

9i contraclii, mici ).

In literaturicel care prezinta r

si o rezistenfa la l

rmpermeabilitateagresiv.

Beton rutier armatIn ultimul

armate cu fibre dedrumurilor.

Acest matesunt dispuse contiarmdturii este baztransferul unei pdr'ncepe sd se detemperaturd 9i con

Avantajele r

Pe ldngd cemai bund la fisura.espectiv o deschid

Beton cu fibre mata

Printre fibreiucrdrile de druncaracteristicilor sal:regterea aderentei

Tehnologia de real

Dupd dimer:inand seama de catrece la prepararea9i amenajarea rosturin cele ce urmeazdar in figura 5.13 r:mbrdcdminlidin bet

-'108-

}*tlf.ffit,S?"it#*"itJi{.4 # i4 tj i!#.J ft ! t -{"':} {i

In literatura de specialitate se definegte ca beton de inaltd rezistentdcel care prezintd o rezistenld minimd la compresiune de 60 N/mm2 pr""r,gi o rezistenlri la inghe!-dezghe! repetat peniru 100-300 cicluri, un grad deimpermeabilitate P16-P2a gi rezistenla la anumite tipuri de atac chimicagresiv.

Beton rutier armat cu fibre metalice.In ultimul timp datoritd avantajelor pe care le oferd, betoanele

armate cu fibre de olel sunt tot mai des utilizate la lucrdrile de reabilitare adrumurilor.

Acest material este alcdtuit din beton rutier obignuit in care fibrelesunt dispuse continuu gi repartizate discret in masa betbnului, iar principiularmdturii este bazat-pe aderenld dintre fibre gi beton, lucru care permitetransferul unei pa(i insemnate de efort de la

-beton la fibre, transfer care

incepe sd se deformeze sub actiunea incdrc6rilor sau varialiilor detemperaturd gi contraclie.

Avantajele cele mai importante ale unuiastfel de beton sunt:- Sporirea rezisten{ei la intindere din incovoiere;- Sporirea rezistenlei la uzurd;- Sporirea rezistenlei la inghe!-dezghe!

Pe langa cele de mai sus, acest tip de beton are o comportare multmai bund la fisurare, ceea ce inseamni o distanld mai mare intre fisurirespectiv o deschidere mai micd a acestora.

Beton cu fibre m&talice amorfe 6,

Printre fibrele metalice amorfe inoxidabile folosite in ultimul timp lacare datoritd

betonului 9i

Tehnologia de realizare a betonului de ciment rutier

Dupd dimensionarea structurii din beton, se realizeazd reletatinOnd seama de caracteristicile materialelor avute la dispozi{ie, iar apoi setrece la prepararea betonului , transportul lui, punerea in operd , protecliagi amenajarea rosturilor. Avdnd in vedere cd aceste operalii sunt complexe,in cele ce urmeazd se vor prezenta pe scurt aspectele enunlate mai sus,ar in figura 5.13 este prezentat schematic modul de realizare a uneiimbrdcdminli din beton rutier.

lucrdrile de drumuri se numard Si ,, FIBRAFLEX'.caracteristicilor sale duce la imbun-dtdlirea rezistentelorcregterea aderenlei la stratul suport

,,rirtliulrrilrt.r,u...

-1 09-

ii: tJ tr,S,"1 S l,if iJ'ii l"#ff .it # ff l,' rt''J i-Jll I l'" i'r'r{ i#lifj"q:i i r -

t

r,-.-.-**.**- --* --1Depo-ziie i Linie 9J:*----Tmoteriote i fr:ffrJ ^/Benei I

tronsportocrfDozciaore I *

sub

]1r

Tronsportu[ SuPnofof obetonuiui de ogternere

Pregotit6

Centr*td Pentru PreParureabetorutui

:*FBeto*iere

td?eonoA de circutofie tsteroldi/ l,"riobcscu{onts Pentru

transDortul bcto*utui

Vibrofinisor

ReFcrtizsr

Toierea imbrdc6minte ditrosttJrilcr 6iion oe cirnent

execuioti

pe nisiopolietilend. Benzminim S cm insuperioari va fi i

Banda drasiguratd contrafi apoi recuperate

Punerea in operalmbrdcdmir

prevederilor dincompactarea prinvor utiliza vibrofeficientd pe toatd

AgternereaCompactare

vor efectua cu aiuTimpul de r

sunt cele care aurecomandd sd fie

Grosimea stori mai mare declucrabilitatea betor

Punerea inacestea nu pot fi e

aprovizionarea cuconfectionat p6ndcrevdzutd, terminade cel mai apropial

La intreruoeletondrii se va face

Demontarea:..irnarea betonului r

lmediat duodacoperi cu un strat

In cazul c6nd-:irat de uzurd gi str;:tioneazd separat::irninarea vibrarii s-.: depdgeascd o iu

Fig. 6.14. Realizarea imbrdciminlilor din beton rutier

PREPARAREA BETONULUIordinea de introducere a materialelor componente in malaxor va

incepe cu agregatul mare, urmat de celelalte agregate, ciment, apoi 60-

70.2. Oin apaii i-n finat restul de apd, impreund cu solulia de aditiv' conform

re{etei.

PUNEREA iN OPENA A BETONULUI

Transportul betonuluiBetonu|proaspatpreparatinstaliadebetoane,seVatBnsportacu

autobasculanta auani bena amenajata iu prelatd pe-ntru ciistanle mai mici

de 10 km, cu autoagitator pentru distanle pind la 25 km sau cu

autobetoniera pentru distanle mai mari de 25 km'

Lucrdri PreqdtitoareFundaliatrebuiesdaibd|asuprafalaSaace|eagipanteinprofi|

transversal 9i olcrivitali in profil longitudinal -. "?- ale suprafelei

imbrdcdmintitor sub care se afld. Pe fund-1ia verificatd 9i rectificatd se

monteazd longrrnele metalice pe benzi de mortar M 100 cu ldlimea de

minimum 30 cm, pi"p"rat" cu un dozaj de 160 kg cimentla m3' Longrinele

trebuie montate inaintea inceperii turndrii betonului pe cel pulin o lungime

de turnare Programatd zilnic'In cazul fundaliilor de balast, piatra spartS 9i din materiale granulare

stabilizate mecanic, 'intre longrinele montate pe fundalie, in prealabil

umezitd, se va agterne un stratie nisip de 2 cm grosime dupd compactare'

-1 10-

i:'tjill'{S 5 I &.'#C ; ljtrn #,qilnf #J?lt *iq

Pe nisipul bine compactat se va intinde hartia sau folia depolietilend. Benzile de hartie sau de polietilend trebuie sd se suprapund cuminim 5 cm in sens longitudinal 9i 20 cm in sens transversal. Bandasuperioard va fiin sensul pantei.

Banda de hdrtie sau folia de polietilend trebuie sd fie intinsd 9iasiguratd contra vdntului agezdnd peste ea din loc in loc bare de fier ce vorfi apoi recuperate.

Punerea in operd propriu zisdlmbrdcdminlile se executd intr-unul sau doud straturi conform

prevederilor din proiect in funclie de utilajele curente care asigurdcompactarea prin vibrare p6nd la 20 cm.In cazul unor grosimi mai maii sevor utiliza vibrofinisoare dotate cu pervibratoare care asigurd vibrareaeficientd pe toatd grosimea stratului.

Agternerea betonului se va face cu repartizatoare mecanice.compactarea gi nivelarea betonului, la executarea imbrdcdmintii, se

vor efectua cu ajutorul vibrofinisoarelor.Timpul de vibrare gi respectiv viteza de inaintare a vibrofinisorului

sunt cele care au fost stabilite pe sectorul experimental. Durata vibrdrii serecomandd sd fie de 30-60sec.

Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sd fie de 1,1s-1,35ori mai mare decdt grosimea finala a stratului compactat in funclie delucrabilitatea betonului.

Punerea in operd a betonului se va f".",uferd intreruperi 9i dacdacestea nu pot fi evitate (ploaie intens6, defectarea utilajelor, intreruperi inaprovizionarea cu beton mai mari de 1 %) se va executa din betonulconfecfionat p6nii in acel moment, o oaia mai scurtd decat a fostprevdzutd, terminatd cu un rost de contact, care va fi situat la min 1.50 mde cel mai apropiat rost al imbrdcdmintii.

La ?ntreruperea betondrii la siargitul unei zile de lucru, oprireabetondrii se va face la un rost transversal de dilatatie sau de contractie.

Demontarea longrinelor se va face dupd cel pulin 24 ore de laturnarea b.etonului 9i dupa 48 ore dacd se lucreazd pe jumatate de cale.

lmediat dupd demontarea longrinelor, felele laterale ale dalelor se voracoperi cu un strat de bitum tdiat sau emulsie bituminoasd cationica.

ln cazul cdnd imbrdcdmintea de beton de ciment este realizatd dinstrat de uzurd gi strat de rezistenfd vibrarea se face cu doud finisoare careacfio.neazd separat pe fiecare strat astfel incat timpul care se scurge de laterminarea vibrdrii stratului de rezistentd gi agternerea stratului de uzurd sdru depdgeascd o jumatate de ora.

444- | | t-

Strierea imbricdmintii

Suprafala finisatd a betonului se va stria perpendicular pe axa cdii de

circulalie cu ajutorul unui dispozitiv de striat.Pentru a micgora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor,

distanlele dintre strieri vor fi aleatorii.

pRoTEJAREA SU PRAF ETEI iU AnACAtvt lttltl

lmediat dupd terminarera strierii suprafelei, betonul Se va proteja

Tmpotriva ac{iunii soarelui, vdntului 9i a ploilor cu acoperiguri de proteclie

mobile ce se deplaseazd pe mdsurd finisdrii betonului proaspdt.

Betonul va rdmine astfel protejat p6nd la acoperirea lui cu o peliculd

de proteclie aplicatd prin stropirea suprafelei 9i pa(ilor laterale ale

betonului cu fluid de proteclie P 40, polisol sau alte produse similare'

Protejarea Tmbrdcdminlii impotriva evapordrii apei se va face cdt mai

curand posibil dupd terminarea finisdrii 9i strierii, la mai pulin de jumdtate

de ord din momentul inceperii punerii in operi a betonului, asigurindu-semenlinerea acestei proteclii minimum 7 zrle. Pelicula creatd trebuie sd fie

impermeabilS, sd aibi o grosime uniformi 9i sd fie continud'Pe timp ploios, suprafelele de beton proaspdt vor fi protejate cu

acoperiguri sau folii de polietilend, atit timp c6t prin cdderea prescripliilor

existd pericolul antendrii pastei de ciment.

Proteiarea imbrdcdmintii de circulatieEste Interzise circulalia pietonilor direct pe betonul proaspdt in

primele 24 ore de la terminarea finisdrii suprafelei. Pe perioada de intdrire

a betonului, pdni la darea in circulalie a imbrdcimin{ii se vor lua mdsuri ca

autovehiculele sd nu circule pe suprafala acesteia. lmbrdcdminlile din

beton de ciment se vor da in circulalie numai dupd ce betonul a atins cel

putin 70% din rezistenlele prescrise la 28 zile.EXECUTTA ROSTURILOR DE DILATATIE

Rosturile de dilatalie transversale se executd pe toatd lalimea 9i

grosimea imbrdcdminlii la distanla de cca 100 m lungime de banda de

5eton, perpendicular pe axa benzii, in linie continud pe toatd ldlimea

imbrdciminli.Se voi realiza rosturi de dilatalie gi la capetele tablierelor sau pldcilor

lucrdrilor de artd (viaducte, poduri, podele etc.).

Rosturile de dilatalie se vor realiza prin agternerea pe fundalie a unei

scdnduri impregnate din lemn de esenld moale de 16-18 mm grosime 9i

22.5 cm inallim1 asculitd in partea superioard (adica cu 0.5 cm mai jos

$ecat suprafafa Irdmas deasupra s

pdstratd verticalanu permitd patrunrdalele de executie

EXECUTTA ROSTUT

Rosturile deaddncime de 6 cm

- prima td_ a ooua3cm.

Tdierea roslcurs de intdrire, a aproducd degraddriincheiatd suficient c

In cazul unortemperaturi ridicateurmdnd ca imediatde beton turnatd sa

ROSTURI DE CONTF

Rosturile de cimbrdcdminli, incline6m, modulate dupa r

Rosturi de contractie

Rosturile lonturnate ca rosturi detdierii rosturilor de co

In zonele menlterenului de fundatirbetonului ancore dinagezate la distan{e dr

Executia rosturilor de

Rosturile de c

axa cdii de circulatie

-112-

decdt suprafala betonului), care rdmdne in lucrare gi tdierea betonuluirdmas deasupra sc6ndurii ra lalimea de 20 mm. pozitja sc6ndurii trebuiepdstratd verticald in timpul prelucrdrii betonului gi agezatd astfel inc6t sdnu permitd pdtrunderea mortarului pe sub scdnduri siu la capetele ei intredalele de execulie.

EXECUTTA ROSTURILOR DE CONTRACTTE

Rosturile de contraclie se executd prin tdierea in betonul intdrit pe oaddncime de 6 cm astfel:

- prima tdiere pe o adancime de 6 cm 9i ldlime de 3_5 mm;- a doua tdiere in scopul ldrgirii tdierii la g mm pe o addncime de3cm.

Tdierea rosturilor de contractie va incepe numai dupd ce betonul, incurs de intdrire, a atins o rezistentd suficientd pentru ." pi'n tdiere sd nu seproducd degraddri (smurgeri) are marginiror. in acest timp tdierea trebuieincheiatd suficient de repede pentru a evita riscul apariliei oricdrei fisuri.

In cazul unor condilii meterologice defavorabile (timp uscat, v6nt,temperaturi ridicate) se vor tdia intr-o primd etapd fiecare al treilea rost,urmdnd ca imediat dupd ce aceastd operalie s-a terminat pe toatd bandade beton turnatd sa se treacd la tdierea gi a celorlalte rosturi.

ROSTURI DE CONTRACTIE TRANSVERALE

Rosturile de contractie transversale se vor executa pe toatd ldlimearmbrdcdminli, inclinatd la 116 fala de axul cdii de circulafie, la distante'oe +-6m, modulate dupd cum urmeazd:4-5-6;6_5-4.

Rosturi de contractie lonqitudinale

Rosturile longitudinale se vor executa in axul benzii de betonturnate ca rosturi de contraclie. Aceste rosturi se vor tdia dupd terminareatd ierii rosturilor de contraclie transversa le.

In zonele menlionate in proiect, in care sunt posibile deformalii aleterenului de fundalie, se vor prevedea in momentul punerii in operd acetonului ancore din beton oB 3z de 1 m lungime, cu diametrul $ 10 cm,agezate la distanle de 1 m intre ele, la jumatatea grosimii dalei.

Executia rosturilor de contact

Rosturile de contact transversale se vor executa perpendicular peaxa cdii de circulafie verticale , pe toatd ldlimea gi grosimea dalei, cand se

-ttJ- tffi

intrerupe turnarea betonului, fie la sf6rgitul zilei de- lucru, fie in cazul

intreruperii accidentale a betonului (ploaie intensd, defectarea utilajelor de

il.;; in opera, intrlruperi in arovizionarea cu beton, etc.). Rostul se

!*".uia prin'confraje gi finisarea manuald (pervibratoare 9i suprafalare.)'

Ulterior, partea superioara a rostului se va tdia pe o adOncime de

aproximativ 3 cm 9i pe o ldlime de 8 mm'

colmatarea rosturilor imbrdcdminli se realizea.zd fie cu mastic

bituminos, fie cu Asrobit sau orice alt material de colmatare de calitate

corespunzetoare.oricarearfimaterialulfolositpentrucolmatare,sevorrespecta urmdtoarele Prevederi:

- identificarea materialului 9i verificarea caracteristicilor sale;

- "ria1it"a

rosturilor de maieriale strdine (praf' pdmdnt' pietricele'

etc.)'cu ajutorul scoabelor 9i a periilor de s6rmd;

- suflarea cu jet de aer comPrimat;-amorsarearostu|ui,dacdestenecesar,prinap|icareauniformda

produsului de amorsaj pe perelii 9i marginile. rostului gi

lespectarea timpului necesar pentru uscarea materialului de

amorsaj;-respectareatemperaturiidepunereinoperdaproduselorcese

pun in oPerd la cald;- in ldturarea materialuluiin exces;.dareaincirculalieasectoru|uico|matatnumaidupdrdcirea

produselor turnaie la cald gi dacd betonul are rezistenla ]?fompresiune de minim um TQoh din valoarea rezistenlei la 28

zile.

Cap. Vlt. DTMEN

7.1 DimerNormative

semirigide este pDimensior

alcdtuirea acestoclimatic, surse drurmdtoarelor crite

. pen- deformati

bituminoase, er:- deformatii

drumului, tu;o pent

- deformati;bituminoase, tr;

- tensiuneaagregate naturale

- deformatradrumului, eu;

In figura 7supld 9i una semir,,erificarea eforturil

Fig 7

STAPELE DE CAL(t Stabilirea ,t Stabilirea r

,, Alegereai Analiza srs

A4 A-tl+-

Cap. Vll. DIMENSIONAREA STSTEMELOR RUTTERE

7.1 Dimensionarea structurilor rutiere suple si semiriqideNormativul utilizat pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple gi

semirigide este PD 177-2001, aprobat de A.N.D.;Dimensionarea structurilor rutiere suple gi semirigide constd inalcdtuirea acestora tindnd seama de clasa tehnica, traticut oe calcul, tipulclimatic, surse de materiale in apropiere, posibilitafi tehnice 9i verificarea

urmdtoarelor criterii :

. Pentru sis/eme rutiere suple- deformalia specificd de intindere admisibildbituminoase, tr;

la bazd straturilor

drumului, gu;

bazd straturilor

Fi1.7.1. Structuri rutiere: a. supld; b. semirigidd

ETAPELE DE CALCULI Stabilirea traficului de calculI stabilirea capacitdlii poftante ra nivelul patutui drumului1,, Alegerea alcdtuirii sistemului rutier) Analiza sistemului rutier la soricitarea osiei standard

o Pentru sisfeme rutiere semirigide- deformalia specificd de intindere admisibild labituminoase, g.;

- tensiunea de intindere admisibild la bazd stratului/straturilor dinagregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici, o,;

drumului, gu;

in figura 7.1 sunt prezentate doud tipuri de structuri rutiere, unasupld 9i una_semirigidd, pentru care sunt marcate punctele in care se faceverificarea eforturilor 9i deformaliilor.

h" tu

-115-

t Stabitirea comportdrii sub trafic a sistemului rutier

t- Verificarea la inghel - dezghe!L Stabilirea traficului de calcul

Stabitirea traficului de calculffindriisisteme|orrutieresuple9isemirigideestenecesar sd se cunoascd:

- compozilia 9i intensitatea traficului;.caracteristici|egeotehnicealeterenuIuidefundare;- regimul hidrologic al complexului rutier;

compoziliJ gi intensitatea traficutui se stabilegte pe ?^Lrezultatelor ultimului iecens6m6nt general de circulalie 9i reprezintd valorile

medii zilnice anuale ale numdrului de vehicule fizice, corespunzdtoare

urmdtoarelor grupe de vehicule ;

- autocamioane 9i derivate cu 2 osii;

- autocamioane 9i derivate cu 3 osii;- autovehicule de transport marfd, cu peste 3 osii;

- autobuze;- remorci;

Perioada de perspectivd pentru care se face dimensionarea

structurii, reprezintd durata de viald pentru care este proiectatd structura

rutierd.Valorile recomandate pentru aceasta sunt:- minimum 15 ani pentru drumuri europene, expres, autostrdzi 9i

drumuri de clasd tehnicd | 9i ll;- minimum 10 ani pentru drumurile de clasd tehnicd lll, lV 9iV;Vehiculul etalon pentru calculul structurilor rutiere este cel cu osia

standard de 11SkN (o.s. 115) 9i are urmdtoarele caracteristici:- sarcina Pe iolile duble 57'5 KN

- presiunea de contact 0,625 MPa

- raza suprafelei de contact pneu-drum 0'171 m

Traficul zilnic sau media zilnicd anuald MZA se obline prin insumarea

vehiculelor fizice recenzate pe categorii, inmullite cu coeficienlii de

cregtere gi cei de perspectivd, cu coeficienlii de echivalare a fiecdrui tip de

vehlcul ftzicin vehicule etalon cu osia de 115 kN'

Pentru oblinerea volumului de trafic pe durata perioadei de

perspectivd, se inmultegte MZA cu numdrul de zile dintr-un an, coeficientul

de repartttte transversald 9i perioada de perspectivS, conform relaliei 7'1'

5 n J-n

N. = 365-11 0',rp-.rc,,-rl r,,'r YY'f"o

unde:- Ll (

-nL

circula!iel'l ri

Ptn

Pr.r

f"kstandard

i^1- il:l

conf- co(anulInter- LUt

sfdr;stabi-an

in cazul in czilnic anual in o

ff" = 36'

unde: 305; p.[o.s. i 1J?

[lo.s. t i 5F

in tabelele c

echivalare pentru unDrumuri natior

N"365

Pp

vrt

-116-

(m.o.s.) (7.1)

# lt'f & irj,Sj#iv4 t?#"4 s ltr# c T {}' lq t L * ft tr # I ?f,q#

unde:N" - traficulde calcul365 - numdrulde zile calendaristice dintr-un anpp - perioada de perspectivd in anica - coeficientul de repartilie transversali pe benzi de circulalie

- 0,50 ; pentru drumuri cu 2 sau 3 benzi de circulatie- 0,45 ; pentru drumuri cu 4 sau mai multe benzi

- intensitatea medie zilnicd anuald a vehiculelor din grupa k,conform rezultatelor recensdmAntului de circulalie- coeficientul de evolulie al vehiculelor din grupa K, corespunzdtoranului de dare in exploatare a drumului, anul R, stabilit prininterpolare;- coeficientul de evolulie al vehiculelor din grupa k, corespunzitorsfdrgitului perioadei de perspectivd luati in considerare (anul F),stabilit prin interpolare;

f"k - coeficientul de echivalare a vehiculelor din grupa k in osiistandard

Tn cazul in care se cunosc datele privind intensitatea traficului mediuzilnic anual in osii standard de 1 15 kN, actual gi de perspectivd avem:

N "

= 3 65 xl0-6 xp o

xc,, x k--#tttt"(m.o. s. )

decircula!ie

1'1rc

Pm

Pr'r

(7.2)

unde : 365; pp; e, - ?u semnificaliile prezentate anteriorro.s.115R - numdrul de osii standard de 115 KN, corespunzitor anului

de dare in exploatare a drumului (anul R), stabilit prininterpolare;

nos. 115F - numarul de osii standard de 115 KN, corespunzdtorsfArgitului perioadei de perspectivd luatd ?n considerare(anul F), stabilit prin interpolare;

in tabelele de mai jos sunt prezentati o pafte din coeficienlii deechivalare pentru unele categorii de drumuri:

Drumuri nalionale europene:

-117-

" lllllllllllillllltllllilllllilllllllllllilllilllllllllllllllllllrll

t ntttt''"-*

Anul

Grupa de vehicule

oo.9(,oo

oo.9.9a

EEtrooo N'=

=; F!oo

Eb9i'E ;

rsc(\EA

Eto.ZE€

{onEooE c",X:.=o

Et€ i';<rr o

of.9o6.8>f9.9<F

oN

.clo

oJo

o

otFooo+, ':tH6i: cLtso

'6

oEot

o

E.a(g

o0) rG

=Gqttr

9F2000 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0

.1 n 1,0

2005 1,1 1,3 1,2 I,Z 1,2 1,1 1.1 14 0,8

2010 1,4 1,7 1,4 1,5 1,6 t,z 1,8 0,7

2015 I,O 2,1 1,7 1,9 1q 1,5 1,4 2,2 0,6

2020 1,7 2,3 2,0 2,2 z, l 47 1,6 2,5 u,c

Tabel 7.1 Coeficienti medii de evolulie a traficului

TabelT.2 Coeficien{i de echivalare in osii standard

_ oegeu- cenug

in figuraclimatice, iar in t:dinamici pentru c

Stabilirea capacitdtii portante la nivelul patului drumuluiSistemul rutier are ca suport pdmAntul de fundare care este

re p reze ntat d e caracteristici le de deformabil itate:- modul de elasticitate dinamic- coeficientul lui Poisson

care se stabilesc in funclie de : tipul pdmdntului, tipul climateric

care este situat drumul 9i regimul hidrologic al complexului rutier.Pentru terasamente executate din deqeuri de carierd sau

termocentrald avem

al zonei in

cenugd de

Grupa de vehiculeTipul de sisteme rutiere

Suple sisemiriqide

Ranforsdrisisteme rutiere

Rigide

Autocamioane gi derivate cu 2 osii 0,4 0,3 0,3

Autocamioane gi derivate cu 3 - 4 osii 0.6 0,8 2,3

Autoveh icu le articu late 0,8 0,9,I,B

Autobuze u,o 0,6 0,8

Remorci n? 0,2 0,02

118-

- degeuri de carierd Ep = 100 Mpa;- cenugd de termocentrald Ep = 50 Mpa;

1t = 0,27;

v = 0,42;

in figura 7.2 este prezentatd zonificarea Rom6niei pe tipuriclimatice, iar in tabelul 7.3 sunt exprimate valorile modulilor de eiasticiiatedinamici pentru categoriile de pdm6nturi clasificate.

Repadilie dupe indieele deumidiEte ln e tipurilor

climateric€LreENDA

l6+2O EEIf tip climateric I

s20...0 [El]! ip ctinat$c I

0...20 ffii 6p s1;6"1.n" 11

>20 lTITffTIll tip ctimatenc ltl

Fig.7.2 Zonificarea Rom6niei pe tipuri climatice

Tabel 7.3 Coeficienti de echivalare in osii standard

119 -

Modul de elasticitate dinamic [MpalTip climatic

climateric

Regim

hidroloqic

Tip pamant

P1 P2 P3 P4 P5

1 100 90 70 BO BO

2a 100 90 65 80 75

2b 100 90 65 70 70

tl

1 100 90 65 80 BO

2a 100 90 65 BO 702b 100 80 65 70 70

ill 1 100 90 60 55 BO

2a 100 BO 60 50 652b 100 BO 60 50 65u 0.27 0.3 n 'l< a.42

#[

t',1:.t*i ;-, ,^,.

Pentru sistemele rutiere care au in alcdtuire strat de formd,

caracteristicile acestuia sunt prezentate in tabelul 7'4.

T abel 7 .4 Caracteristici pdmAnturi

Alegerea alcdtuirii sistemului rutiero structurd rutiere este alcdtuita din urmdtoarele straturi:

- imbrScdminte rutierd alcdtuitS dintr- un strat de uzurd 9i un

strat de legdturd;- strat de bazd;- strat de fundatie,

Sistemul rutier supus analizei se caracterizeazd prin:

- Grosimea fiecdrui strat hi

- Modulul de elasticitate 9i coeficientul lui Poisson corespunzdtor

materialelor din straturile rutiere. Pentru fundalia din balast, modulul

se calculeazd in functie de modululterenului din patul drumului'

E,, = 0,20xh1.'ot xE, ll=0,27; (7.3)

in cazultrei dintre r

- grosi- modr

unde: _

r,,tPa

Tabel

Tipul mixturiiasfaltice

',lixturi asfaltice: reparate cu bitun:: D80/100, SR'- 1t4

',' xturi asfaltice cu: :um modificat.- tu CJy',ixturi asfaltice-,:bilizate cu fibre-: AND 539:: n,lASF 16- - t I 6F

^- ,tADt- d

Analiza si:=rerminarea deft: : -rplexului rutier.

sauprin:

Tabel 7.5 Carac

Balast amestec r

Denumirea materialului

Modulul deelasticitatedinamic E"1.

( MPa)

Coeficientul luiPoisson p

PimAnturi coezive tratate cu varTip P3 9i P4

Tip P5150250

0,350,35

Pdmdnturi coezive stabilizate cu zgurdgranulard 9i var 200

0.30

Pdm6nturi stabilizate cu ciment 300 0.27

Agregate naturale stabilizate cu lianlipuzzolanici: Zgurd granulard

Cenugd de termocentraldTuf vulcanic

400500400

0,270,270,27

-120-

Tabel 7.5 Caracteristicile materiale necoezive din traturile de bazd

sauprin:

in cazul in care sistemul rutier are mai mult de patru straturi, doudtrei dintre ele alcdtuite din acelagi tip de materiale, se vor caracteriza

- grosimea totald a straturilor in cm- modulul de elasticitate dinamic mediu (E,) calculat cu relatia:

n^ =E @:'' xn,1tln,f (Mpa) (7.4)

materialului din stratul i, inunde : - E, : modulul de elasticitate dinamic al

- h;: grosimea stratului i, in cm.

Tabel 7.6 caracteristicile de deformabilitate ale mixturilor asfaltice

MPa

Analiza sistemului rutier la solicitarea osiei standard consta in:eterminarea deformaliilor specifice gi tensiunilor in punctele critice ale,cmplexului rutier caracterizate printr-o strare de solicitare maximd.

121

ve otn s de funda

Denumirea materialului

Modululdeelasticitate dinamic

(E) MPa

Coeficientul luiPoisson

uMacadam semipenetrat sau penetrat

1 000 0.27Macadam 600 0,27Piatrd spartd mare sort 63 - g0 400 0,27Piatrd sparti amestec optimal 500 0,27Qlocaj de piatrd brutd 300 0,27Balast amestec optimal 300 0,27Bolovani 200 0,27

Tipulmixturiiasfaltice

Tipulstratului

Modulul de elasticitatedinamic (E) MPa Coeficientul

lui PoissonF

Tip climatericlsi ll

Tipclimateric lll

'!lrxtuil astalticecreparate cu bitum:ip DB0/100, SR174t1

uzurd 3600 4200

0,35

legdturd 3000 3600bazd 5000

5600r,lixturi asfaltice cu:itum modificat,{ND 539

uzura 4000 4500legdturd

4000

',lrxtun aslalticesiabilizate cu fibre,-d AND 539

-p MASF 16:p MASF 8

uzurd 33003000

40003600

il Ji",f# I,l;iJ*fii..4 ltff ,4 s litl.r f; i"#itll *tr lt # flsfi fi

Pentru sisfeme/e rutiere suple se calculeazd:- rr deformalia specificd orizontali de intindere la baza straturilor

bituminoase;n

', =|.h,.^' (cm)

unde: - z1 adAncimealabaza straturilor bituminoase- hi.'.". grosimea fiecdrui strat bituminos (cm)

- ez oetormalia specificd verticald de compresiune la nivelul

patului drumului, in microdeformalii;

- zz = H (cm) unde; H - grosimea totali a sistemului rutier (cm)

pentru sisfeme/e rutiere semirigide se calculeazd deformaliile ca 9i

in cazul structurilor rutiere suple, insd suplimentar se calculeazd 9i :

- o,. tensiunea orizontald de intindere la baza stratului /straturilor

din agregate naturale stabilizate;

.4,Z2 = Zt* Lh, u., (cm) ;

unde h;6 r.: grosimea fiecSrui strat din agregate naturale stabilizate;

Calculele se efectueazd cu programul CALDEROM 2000 '

Stabitirea compoftdrii sub trafic a sistemului rutier

Sistemul rutier poate prelua solicitdrile din trafic dacd sunt

respectate concomitent toate criteriile de dimensionare'

,|I,

(7.5)

(7.6)

bituminoase

RDO < RDOadmisibi - rata degraddrii prin oboseala ( RDO ) are o valoare

mai micd sau egald cu RDO admisibil;

RDO = N"/ N"6.n N"- traficul de calcul in m'o's' de 1 15 KN'Naom - numdrul de solicitdri admisibil, in m.o.s', carepoate fi preluat de straturile bituminoase,

corespunzdtor stdrii de deformalie la baza acestora;

Nud. =4,27x10s*r;-''nt (m.o.s.) pentru traficul de calcul mai mare de 1

m'o's' ( 1x1o6o.s. 115 );

-122-

ilii,i.i;t jf ,/*,r. i z t -: -'

No,t- =24,5x108 xt

RDO"6' are valorik

strdzi

2. Criteriultensiuniiaqreqate naturale

or aor aom

- Rl rezistenti- N" traficul d

Tabe

@fl

cimer

{

flzoura{

fl

cenus

fl

fl

ruf vul

L__-

N u,t. = 24,5x108 xe;,,n ( m.o.s.) pentru trafic mai mic sau egal de 1m.o.s ;

RDo"a. are valorile: max. 0,g0 pentru autostrdzi gi drumuri expres

max. 0,85 pentru drumuri europene

max. 0,90 pentru drumuri nalionale principale gistrdzi

0,95 pentru drumuri nalionale secundare

1,00 pentru drumurijudelene 9i comunale

or aor adm, unde: o' : tensiunea orizontard de ?ntindere ra bazastraturilor din agregate naturale stabilizate0,"6,: tensiunea de intindere admisibild in Mpaoradm = Rr (0,60 - 0,056 x log N")

- R1 rezistenla la intindere a agregatelor naturale stabilizate in Mpa- N" traficul de carcur, in mirioane osii standard de 1 1s kN

Tabel7.7 Rezistenla la intindere a agregatetor naturalestabilizate cu lianli hidraulici siu puzzolanici

Tipul liantutuigi al stratului Rt, [MPalCiment

- strat de bazd- strat de fundatie

0,400,35

Zgurd granulatd_ strat de bazd

- strat de fundatie0,350,20

Cenugd de termocentrald-_ strat de bazd 0,50

0.30Tuf vulcanic

_ strat de bazd- strat de fundatie

0,550,35

max.

max.

-123-

3. ldeformatiei sfundare este respectat dacd este indepliniti conditia:

r.S r.aam, unde: e.: deformalia specificd verticald de compresiune la

nivelul patului drumului, in microdeformalii;t.u6,: deformalia specificd verticald admisibild

pimdntului de fundare;la nivelul

rzadm = 329 N.-0'27 ( microdef) pentru trafic de calcul mai mare de 1 m.o.s.

r,"., = 600 N.-0'28 (microdef) pentru trafic de calcul mai mic sau egal cu 1

m.o.s.

7.2 Dimensionarea structurilor rutiere riqide

Structura rutierd rigida are urmdtoarea alcdtuire:- imbrdcdminte din beton de ciment realizatd dintr-un strat sau

din doud straturi;- strat / straturi de fundatie;- eventual un strat de formd.

Principii de dimen sionareDlrnensionarea structurilor rutiere rigide se bazeazd pe criteriul

tensiunii la intindere din incovoiere admisibild a betonului de ciment, o"a'.Ca schemd de calcul din cadrul metodei de dimensionare s-a utilizat

modelul cu element finit realizat prin procedeul multistrat, compus din: dala

de beton de ciment gi stratul echivalent straturilor reale subadiacente dalei

(strat de fundalie/strit de formd 9i pdmdnt de fundare) in anumite condi!ii:

- caracteristicile incircdrii din trafic = osia standard de 1 15 kN

pentru coeficientul de impact este de 1,2;

incdrcarea de calcul din trafic este incdrcarea pe rofile duble

a osiei standard de 1 15 kN sporitd cu coeficientul de impact 9i transmisd

printr-o amprentd dreptunghiulard, tangentd la marginea dalei, echivalentd

amprentei eliptice reale, avdnd dimensiunile in plan L x 1 = 37 x 25 (cm);

incdrcarea din varialii zilnice din temperaturd este datoratd

gradientului de temperaturd , egal cu 0,67 din grosimea dalei;

Principalele etape ale dimensiondrii structurilor rutiere riqide sunt'- stabilirea traficului de calcul;- stabilirea capacitdlii portante a pimdntului de fundare;- alcdtuirea structurii rutiere;- stabilirea capacitdlii portante la nivelul stratului de fundalie;- calculul grosimii dalei din beton de ciment.

Modul de lucr-sedr-sed(

tabelut 7.8_see

locale, studiu-sed

pdmdnt gi funKo.

- deterbetonului utiliz

-.':-datoratd incarr7.5, determinar

1V =3Fc *"

U

Stabilirea caparSuportul

din pdmdnturi dCaracter

poftantd a supcmodulde reaclir

Talelul 7.8 Vatr

Tipclimateric

i

i

.:l

,t

iilil

Traficulsuple, relalia dr

-124-

#f l*,rJsl*t"c,qf4 $ ii{# c t" u it t L * !c,qu ii#,q#

Modulde lucru este urmdtorul:- se determind traficul de calcul;- se determind capacitatea portantd a pdmdntului de fundare K6 din

tabelul 7.8- se alcdtuiegte structura rutierd linand seama de trafic, conditii

locale, studiu geo, materiale avute la distanle c6t mai mici;- se determind capacitatea portanti K a complexului alcdtuit din

pamdnt 9i fundalie (eventual gi strat de formd) din diagramele pe baza giK6.

- determinarea tensiunii la intindere din incovoiere admisibild abetonului utilizand relafia de calcul ;

- G; - tensiunea la intindere din incovoiere a betonului din dale,datoratd incdrcdrii combinate, folosind diagramele din figurile 1.3, l.+ giT.S,.determinarea grosimii dalei din diagrama 7.6 , in funclie de K si o;Stabilirea traficului de catcut

Traficul de calcul se determind similar casuple, relalia de calcul fiind :

5

N " = 365x10-6 xp oxc,,xl MZA. xp oxf"o

k=lunde: po = 40 ani

a pdmdntuluidesuportul structurii rutiere este constituit din terasamente alcdtuite

din pdmdnturi de fundare 9i eventual dintr-un strat de formd.Caracteristica de deformabilitate ce caracterizeazd capacitatea

portantd a suportului structurii rutiere rigide in vederea dimensiondrii estemodul de reacfie (coeficientul de pat) al pdmOntului de fundare, K6 (MN/m3).

Tabelul 7.8 Valorile modulului de

9i la structurile rutiere

(mos) (7.7)

gN/m3)al pdm6ntului de fundareTip

climatericRegim

hidrologicTip de pimdnt

P1 P2 P3 P4 P5

I

1

56

53

46 50 502a

44

482b 46 46

tl1 50 50

2a 462b qn 46

ill1 CJ 42 39 50

2a 50 37 442b

'WlllllilWlu\ltt !''' r"r'iltttt itil lt t "!t'!"j'')'illitl

[-

Grosimesuma grosimilor

unde: n - numdruhi - grosimeai - coeficier

Valoarea modobfine:

a) pentru valormici de 20 MN/nfunda{ie lbazd, h,

b) pentru valocuprinse intre 20straturilor existente7.5 (extrapolatd pe

K {MN/m3l

Lll;Vf#il,.lf#1.dfi*4 $ I&i{"j{l i lj,iijl#i? tit-J liiiit,I

Alcdtu i re a stru ctu ri lo r rutie reStr,.lctunle rutiere rigide sunt alcetuite in urmdtoarele variante, in

funclie de clasa tehnicd a drumului, fig. 7-3 :

a. imbrdcdminte din dale de beton de ciment realizate dintr-un

singur strat sau din doud straturi (1), strat de fundalie superior (2), strat de

fundalie inferior (3), eventual strat de formd (4), prezentate in figurS.

Aceastd variantd este obligatorie pentru drumurile de clasd tehnicd | 9i ll,iar pentru drumurile de clasd tehnicd lll ... V se stabilegte pe bazd de calcul

tehnico-economic.b. imbrdcdminte din dale de beton de ciment rcalizate dintr-un

singur strat sau din doud straturi (1), strat de fundalie (5), eventual strat de

torfra (4), conform figurii. Aceastd variantd se utilizeazd pentru drumurile

de clasd tehnicd lll...V.Grosimea minimd a imbrdcdmintei din beton de ciment esfe de 18 cm'

Fig. 7.3. Alcdtuirea structurilor rutiere rigide

di = [ Eil 500 ]1/3(7.8)

l-

unde: - E; este modulul de elasticitate dinamic al materialului din stratul i,

determinat conform prevederilor din Normativul pentru dimensionarea

sistemelor rutiere suple 9i semirigide, indicativ PD 177-2001, aprobat de

A.N.D.;- 500 este valoarea modulului de elasticitate al stratului etalon (din piatra

i,

spartd).nivelul

-capacitateaportantdastructuriirutiereceSeranforseazd

reorezintd modulul de reactie la suprafala structurii rutiere existente, K, 9i

se determind in funclie de:a) valoarea modulului de reaclie al pdmantului de fundare, Ko;

b) grosimea echivalentd a straturilor din structura rutierd existentd,H""n'

,mo.6C

ooJ oo_;.. . t'. i...; r

CoeficientLil de echivalare al stratului i se stabilegte pe baza valorii

modulului de elasticitate dinamic al materialului din strat, cu relalia:

126 -

Grosimea echivalentd a structurii rutiere existentd, H""6, r€pfeZifltdsuma grosimilor echivalente ale structurilor, conform relatiei:

n\-.llech = Lh, a, (cm)

t-l

unde: n - numdrul de straturi;h;- grosimea efectivi a stratului ,,i,,, exprimatd in cm;a; - coeficientul de echivalare a stratului ,,i", determinat din tabelul ll.3

Ig!g[{ 7.9 Valorile coeficientului de echivalare a straturilor

Fi1.7.4. Modulul de reactie la suprafata stratului de fundarealcdtuit din materiale oranulare

(7.e)

Alcdtuirea stratului rutier ?iMixturi asfalticd t.3Balast granulat cu lianti hidrautici lcimenq I tian,puzzolanici (zgurd granulatd, cenuqd de termocentrald

t.c

Piatrd spartd 1.0Nisip stabilizat cu lianli hidraulici lcimenq I tianlipuzzolanici (zguri granulatd, cenu$d de termocentrald

1.0

Balast 0.75Nisip 0.50

Valoarea modului de reaclie la suprafala structurii rutiere existentd K seob!ine:

a) pentru valoril^e modulului de reactie al pdmdntului de fundare, Ko maimici de 20 MN/m3 gi valoarea grosimii efective a stratului de formd /fundalie I bazd, h;, folosind diagrama din figura 7.4

b) pentru valorile modulului de rea.clie al pdmdntului de fundare, Ko,cuprinse intre 20 MN/m3 gi 100 MN/m3 gi valoarea grosimii echivalente astraturilor existente, H*6, ob.tinutd cu relalia (7.9), folosind diagrama din fig.7.5 (extrapolatd pe intervalul H" = 60-110 cm);

K (MN/m3)

- 127

80

?0

30

I?O

l.

E,*rtlE 1201

s roolil

€ sl; 70

1* 60lp+506910.9e<P30Iei{= ".

I; r56X9.8

GrosiM .ohivol€nti o slrcturlLor d€ fofnd/tundotie/bozo, Hedlcm)

Fig. 7.5. Modulul de reactie la suprafala stratului de fundare

stabilegte in

valorile sunt

Tensiunea lactment rutier (o.6.) s

Gadm = o' ij/\,

unde: D, - rezi:rLn

definitd confcI, _ coeficier1,1

N" - trafic,,retaliei (7 7y - coeficiel

070-v lnnlI rvg

lpotezele de dirde clasa tehnica acombinate (incdrcareiemperaturd zilnic) s;Jrmetoarele:

Drumuride clasd tehrlpoleza 2: c

lrumuri de clasd tehrlpoteza 3: o

-nde:ot - tensiunea la -

oadm - tensiuneatemperaturd zilri,,

Una din diag-espectiv din care re":alul exemplului de c

7.3 VerificareaModul de calci

'-trer la inghet-dezgl-,r'-09/3-90. in cele ce .-Jhet gi verificarea: agrame extrase din n

in primul rand :

: ^ Umg:

a) rezistenla caracteristicd la incovoiere, Ri,.,*, s€

funclie de clasa betonului, conform SR 183 l1-1995, iarprezentate in tabelul 7.10

Tabelul 7.10 Clasa betonului rutier

Clasa betonului rutier B.R 3.5 B-R 4.0 B"R 4.5 B^R 5.0

R:,",,n (MPa) 3,5 4,0 4,5 5,0

Tensiunile la intindere din incovoiere admisibild, o"6r se determind

cu relatia (7.11).

b) modulul de elasticitate la solicitSri de scurtd duratd (din trafic):E= 30.000 MPa;

c) coeficientul lui Poisson: v = 0.15;

d) densitatea aparentd: p = 2-4OO kg/m3

ei modulul de elasticitate la solicitdri de scurtd duratd (din gradientui

de temperaturd zilnic) este egal cu 0.5 x 30'000 = 15.000 MPa

D i m e n si o n a re a stru ctu ri i rutie re

Criteriul de dimensionare se exprime prin relatia:

o1 S 0366 (7.10)

unde: o - tensiunea la intindere din incovoiere a betonului din dale, datorati

incdrcdrii combinate (incdrcdrile din trafic ai din gradientul de temperaturd zilnic);

6acn - tensiunea admisibild la intindere din incovoiere admisibilS a

betonului de ciment din dale (dacd dalele sunt realizate din doud straturi, o666 S€

referd la betonul din stratul de rezisten{d)'

lpoteza 1

-128-

it Ji#k tJ$i *iJA trto,4 S i "q # {: "i t} t'? ; L *ft fi # ilto,tf;

Tensiunea la intindere din ?ncovoiere admisibild a betonului deciment rutier (ou6n.) se determind cu relafia:

oadm=Ri,. 0'(0,70-y logN.) (MPa) (7.11)

unde: R:,"- rezistenfa caracteristicd la incovoiere a betonului, la 28 de ziledefinitd conform SR 183-1 :1995o - coeficientul de cregtere a rezistenlei betonului la 28...2g zile, egal cu1,1

N" - traficul de calcul pe perioada de perspectivd determinat conformrelaliei (7.7) exprimatin mitioane osii 115 kN;y - coeficient, egal cu 0,05;

0,70 - y log N" - legea de oboseald.

lpotezele de dimensionare a structurilor rigide se considerd in functiede clasa tehnicd a drumului gi condiliile climaterice, pe baza incdrcdricombinate (incdrcarea de calcul din trafic Ai incdrcarea din gradientul detemperaturd zilnic) sau numai a incdrcdrii de calcul din trafic. Acestea sunturmdtoarele:

Drumuri de clasd tehnicd I si ll:lpoteza 1: o; = o,r+ 0.8 otatS oadm

Drumuri de clasd tehnicd lll si lV:lpoteza 2: oi= o,t + 0.8 x 0.65o..1a1S oadm

Drumuri de clasd tehnicd V:lpoteza 3: o1 = o,r S Gaom (7.14)

unde:o, - tensiunea la intindere din incovoiere datoritd incircdrii din trafic;oadm - tensiunea la intindere din incovoiere datoritd gradientului detemperaturd zilnic;

Una din diagramele pentru care se face dimensionarea dalei,respectiv din care rezultd grosimea dalei din beton, sunt prezentate lafinalul exemplului de calcul din acest capitol (tig. T.T).

l:g ygllflggea la inqher - dez@ttto rea complexului

f{I"J.]" inghet-dezghe! sunt prezentate in srA-s 17ogt1-go, ltogtz-go,1709/3-90. In cele ce urmeazd se prezintd modul de calcul al addncimii deinghe! gi verificarea complexului rutier pe bazd unor relalii, tabele 9idiagrame extrase din normativele amintite mai sus.

In primul rdnd se vor defini cdteva nofiuni care intervin in calcul sianume:

(7.12)

(7.13)

-129-

- addncimea de inghel in complexu! rutier 2* reprezintd nivelul cel

mai cobor6t de la suprafala drumului la care apa interstiliala se transformd

in gheala in timPul iernii;- : indicete de inghel reprezintd diferenla dintre maximum 9i minimum

curbei temperaturitor heOii zilnice ale aerului cumulate pe toat6 durata

iernii, prin insumare algebricd a temperaturilor 9i se exprimd in 0C x zile;

- grosimea echivalentd a sistemului rutier reprezintd grosimea

stratului dL pdmdnt cu aceeagi capacitate de transmitere a cdldurii cu a

straturilor componente ale sistemului rutier 9i se exprimd in cm;

Adfincimea de inghe! in complexul rutier 2", , se considerd egald cu

adancimea de inghe! a pdmantului de fundalie Z, in condilii de porozitate 9i

umiditate specifice acestuia, la care se adaugd un spor al adincimii de

inghe! AZ 9i se calculeazd cu relalia:2,= Z+ LZ [cm]AZ=Hsn-H"

unde: Hsp - grosimea sistemului rutier alcdtuit din straturi de materiale rezistente

la inghe! in cm;H" - grosimea echivalentd de calcul la inghe! a sistemului rutier in cm'

Adancimea de inghe! a pdmantului de fundalie se stabilegte pe

baza curbelor din figura 7.d, in funclie de indicele de inghe! | a cdrui

valoare se determini in funclie de tipul sistemului rutier 9i de clasa -de

trafic, pe baza izoliniilor din harlile de zonare prezentate in no11at1v,, utf:l:-valoarea maximd a indicelui deinghe!intr-o perioadi de 30 ani lmax"', la

drumurile cu sisteme rutiere rigide, indiferent de clasa de trafic;

- media aritmeticd a vilorilor indicelui de inghe! din cele mai aspre trei ierni

dintr-o perioadd de 30 ani l'"0'''o , la drumurile cu sisteme rutiere nerigide, pentru

clasele de trafic greu gi foarte greu;- media aritmLticd a Jalorilor indicelui de inghe! din cele mai aspre cinci

ierni dintr-o perioadd de 30 ani 1."65/30 , la drumurile cu sisteme rutiere nerigide'

pentru clasele de trafic mediu, ugor 9i foarte ugor'

Numaruipdmdnt, se alecde fundalie gi c1709t2.

unde: _ h ir\

^^l^

in ci-ll

:ezghet.Se calculeretalia .

unde: Az =

Z* =

^ Can,In cazul in^:cesard adoptar"

::graddrilor din ing

(Oeroo-.Eq,

Ico!-E.O

C

!

Fiq 7 6 Determinarea addncimii de inghet

oavt'a<oFOt=(',9i sS

-j \Y F-

:odo

Favorabile

Mediocre

Grosimea

oo

(.t

F

lndicrle de inqhe! t

130 -

-l

I

I

Numdrul curbei din fig. 7.6, din care rezultd addncimea de inghe! inpdmdnt, se alege din tab.7.11 in functie de tipul climatic, tipul prim-antutuide fundalie gi de condiliile hidrologice ale complexului rutier conf. srAS1709t2.

Tabelul711. Curbe tru determin add

Grosimea echivalentd as ia:tt \-'

17 e = Lni .L ti [CmJ

unde: - h este grosimea stratului rutier luat in calcul;- c1 este coeficient de echivalare a capacitdtii de transmitere acdldurii specifice fiecdrui material din alcdtuirea stratului rutier luatin calcul;- n este numdrul de straturi din materiale rezistente la ingher-

et

(7.15)

dezghe!.se calculeaza gradul de asigurare la patrunderea inghefului, curelatia :

K= H"lZ.,(7.16)

unde: Az = Hsp-Hg2", = z+ LzCondilia care trebuie indeplinita este K ) Kaam

in cazul in care condilia de mai sus nu este indeplinitd, estenecesard adoptarea de mdsuri pentru prevenirea gi remediereadegraddrilor din inghe!-dezghe!.

o(!E,=a

i:

Eo'6<6FO;oqi Fa$s io-,: f F-

s8

TipulpdmdntuluiPz Pg Pt Ps

oUN'l o-O tt,o-tr

'.9

z^('a.o

O,(uZa-

oso)(!

"4z

rQG^i8 n€.9-=!s (, Ct,

o-'- h

,<do

P 8,"gEs

,(!

og)

)G

tt)

Numirul curbei din figura 1.Favorabile I 2 4 o 7

MediocreDefavorabile

1 2 3 A- 8 10

Favorabile I z + 7 IMediocreDefavorabile

1 2 7 10

rll Favorabile 1 + 4 o 7 IMediocreDefavorabile

1 4 5 '10

- 131

# Jn4,* I'JSJ #id3,cturr .S ff;i # il t #'q"l,L #fr ff *' IJ* trAl jrt,i#45t#t.,;: -:

Tabelul 7.12. Gradul le asiqurare la pdtrunderea inghetului, K

Nr.Crt.

oE''

(!

ot(gt

'= .G

o,=

OGo!,€ct

o

((!l

)GIo-

CL

(J

G

(J

o.F

Tipul sistemului rutierNerigid Risid

O!^

=: =-=r];.i<- !! ar

=.= -' ti

=xi:N.:bdEuooo

o)a

8,. E E''=; !u (E

=q:;-.=!'d n"Yiiar

=.=-t€Pcti.: br,P -o

oShi;

{)oN.-

^=E+;

ic

q)

6'6N=

=H-o=*N

fr.'E.ic

UO

ocoo

oc)

Cradtide asigurare la petrunderea inghetului,K

1. Sensibile P2,P3

tl ill 0.40 0.45 0.350.40..

0.450.50'"

0.25

2. Foartesensibile

P3 t,ll,lll 0.45

0.50 0.40u.4c

0.50u.3c

0.30PtI

tlltl

0.450.550.40

P5

I

tlilt

0.500.550.45

la executta drrimurilor noi sau la modernizarea celor existente"

la intre(inerea drumurilor existente

Tema:sd se dimensioneze un sistem rutier pentru un drum nalional principal

cunoscand urmetoarele caracteristici:- drumul este situat intr-o zond de tip climateric | 9i regim hidrologic 2b;

- terasamentele sunt in profil mixt;- pdmAntul de fundare este de tipul P'1; Ep= 100, = 0,27 ;

- Traficul conform recensemantului de circulatie din 2000

- autocamioane giderivate cu 2 osii 542- autocamioane 9i derivate cu 3 9i4 osii 656

- autovehicule articulate 210

7.4

Rezolvare:

Traficulde calcr-

Alcdtuirea structurii n

- beton asfaltic strat r- beton asfaltic strat d- mixturd asfalticd- piatrd spartd ameste- balast

- se calculeazd mo,alcdtuiegte un stra

Lb-(

se echivaleazd cele c

-1RUM: NationaL3ector omogen:

- autobuze- remorci

- Perioada de PersPectivd'10 ani- Anul punerii in exPloatare 2005

75150

l',i -

.-_"Pa::

Grupa de vehicuf

Autocamioanederivate cu 2 osiiAutocamioan-E

AutovehiculearticulateAutobuzeRemorci

132 -

#ltui*i!,S/#t'Jn,t.:;q $ i,tf # C l'Uk:!t^*N i?#? I/:ff*

Rezolvare:

Stabilirea traficutui de calcul

h [cm]

- beton asfaltic strat de uzurd 4

,V. = 365x1 0 6 xp rxc,,rf,o,* %lJ!-t xf"r, =

= 365 x 10-6x 10 x 0,5 x ttoi\ = 2,1ss (m.o.s.)

Alcituirea structurii rutiere

- beton asfaltic strat de legdturd- mixturd asfalticd

o10

E[MPa] p

3600 0.353000 0.355000 0.35s00 0.27

- piatrd spartd amestec optimal 20

- se calculeazi modulul de elasticitate pentru balast av6nd in vedere cd acestaalcdtuiegte un strat inferior de funda{ie;

E6 = 0,20xhpoou*Eo = 0,20x3000a5x100 = 260,46 [Mpa]- se echivaleazd cele doud straturide beton asfaltic:

- balast 30 260.46 0.27

=> E= 3300 [Mpa] si h = 4+6 = 10 cm

IRUM: Natlonal DN lCSector omogen: km 14+5OO - 25+000

parametrii problemei sunt

Grupa de vehicule hrzooo Pr<zoos Frzor s (Ppoos+

Dll,nn.ll2fet

hrzoooX [(Fuoos+pp65ll2lx t"y

Autocamioane $derivate cu 2 osii

542 1,1 1,7 1,4 0,4 238

Autocamioane 9iderivate cu 3 gi 4ostl

656 14lr I 1,7 1,4 0,6 551,

Autovehiculearticulate

210 1,2 1,9 1,55 0,8 260

Autobuze 75 14t. I 1.5 1,3 0,6 58Remorci 150 'l,3 2,0 1,65 0,3 74Total1 181

Traficulde calcul este:

;i{fl ili{tilffi liiltriiilF fl I

- 133

# Jt#tr ir,t$J#i'id fi trrt {i I ff # il | #itlr #tr,C # llf; &* *lM*!lSi#flit; a

stratul 1: Modulu.L 3300. MPa, coeficientul Poisson .350, Grosimea 10.00 cm

stratuf 2: ModuluL 5000. MPa, coeficientul Poisson .350, Grosimea 10.00 cm

stratul 3: Modulu] 500. MPa, Coeficientul Poisson.270, Grosimea 20.00 crn

stratul 4: ModuLuL 260. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 30.00 cm

sLratul 5: Modulul 100. MPa, coeficj,entuL Poisson .210 si e semifinit

REZULTATE:EFORTDEFORMATIEDEFORMATIER Z RADIAL RADIALA VERTICALA

cm cm MPa microdef microdefox gr ez

Sarcana.....Presiunea pneululRaza cercului

57 .50 kN0.625 MPa17.11 cm 7.5 Exer

Tema:

Sd se didrum nafional eu

-QE

indir

- Prl_imsir

- term:

- Pdrmlex(

- carpos

Astultir

Aut,AutrAukAutrRen

perioad

2042.

Rezolvare:

Succesiunei

Se stabileste

.0 -20.00

.0 20.00

.0 -40.00

.0 40.00

.0 -70.00

.0 70.00

.771E+00 .111E+03 -.139E+03

.187E-Ol .111E+03 -.331E+03

.4528-01 .9598+02 -.160E+03

.137E-01 .959E+02 -.2418+03

.2018-OI .181E+02 -.120E+03

.339E-02 .1818+02 -.218E+03

Verificare sistem rutier la solicitarea osiei standard

1. RDO ( RDOaumisi6;1 - rat€l degraddrii prin oboseala ( RDO ) are o valoare mai

mici sau egald cu RDO.6.;";s;1.

RDO = N"/ N"6'

Nud. = 4,27x108xe-3'e7 - 4-27 x 108x 11T3'e7 - 3,2396

=> RDO = 2,155 / 3,2396 = 0.67 < 0,80 = RDO "6.1.1p11

2. erjE. 6^tzadm = 329 N"-0'27 = 329x2,158-0'27 = 267,30 > 218 = tz

Verificarea sistemului rutier la inqhet - dezohet

JIH, = Lh,.C,i = 4.0.5+6*0.5+10*0.5+20*0.65+30.0'70 = 44 cm

i=lAz = Hsn-H" = 70-44 = 26 cmlo = 375 => z- 95 cm2", = z* Lz= 121 cmK= H" / 2", = 0.36Kad*=K=0.35K ) Kram

Avdnd in vedere ce sunt indeplinite simultan ambele condilii de

verificare, inclusiv verificarea la inghe!, se considerd cA Structura rutiera

este corect dimensionatd.

134 -

Rezultd urmd

i) | M l: kl.$ i * kt fttr*fi $ f,ry#{: ru;t/t i:tr ft U T i # tq tu

7.5

Tema:Sd se dimensioneze structura rutiere rigida pentru un sector de

drum national european (E), cunoscAndu-se urmdtoarele date:- sectorul de drum este situat intr-o regiune cu tip climateric ll,in care sursele de agregate naturale de balastierd sunt ladistanle relativ reduse de traseul respectiv de drum;- profilul transversal este alcdtuit din z x2 benzi de circulafie;- imbrdcdmintea din beton de ciment se executd dintr-unsingur strat;

- terasamentere rutiere sunt in rambreu cu o indr{ime de 1,0m;

- pdmdntul de fundare este arcdtuit din argild prdfoasi inconformitate cu srAS 1243 gi studiul geotehnic recomanddexecutarea unui strat de formd;

- caracteristicile traficului rutier sunt cele corespunzdtoarepostului de recenzare situat pe sectorul respectiv de drum.Astfel, compozilia traficurui mediu zirnic MZA,, conformultimului recensdmdnt general de circulatie este urmdtoarea:

Perioada de perspectivd po este din anul 2002 pdnd2042.

Rezolvare:

Succesiunea opera{iilor de calcul este urmdtoarea:

Stabilirea traficului de calcul

Se stabilegte traficul de calcul, N", cu ajutorul relaliei

N, =365x10 6 xp oxc,.,xri,MZAoxpoxf"n

Rezultd urmdtorultrafic de calcul: r=r

N" = 365 x 10-o x 30 x 0,45 x g807 = 53,7 m.o.s.

1 560506

1789360246

in anul

Autocamioane 9i derivate cu 2 osiiAutocamioane gi derivate cu 3 sau 4 osii ........Autovehicu le articulateAutobuzeRemorci

lrrl&,,.

- 135 -

Determinarea capacitdtii portante ? pdmdntului de fundare

Se determind modulul de reaclie al pdmdntului de fundare, K6.

Pdmdntul de fundare fiind alcdtuit din argild prdfoasd se incadreazdin tipul Ps;

Sectorul de drum fiindregimul hidrologic este 2a;

situat in rambleu, cu o indllime de 1,0 m,

tipului climateric ll gi regimuluial pdmdntului de fundare, K6

Corespunzdtor tipului de pdmdnt P5,

hidrologic 2a, ^valoarea modulului de reactieeste 46 MN/m", conform tabelului 7.8.

a2-v,tv

o3 - v!/ v

llii,"f*i"',;:i:,,I :

Valoise determinMN/m3 9i H..

Adoptarea cli

Clasaconformitatestabilegte rez1t1995:

Determinarea

Tensrudetermind con

dvaom-= 5,5 x 6,135 =

+doptarea ipott

in funcir:3optd ipoteza

I3terminarpr ^-------::r-.= E:_5

Grosime:: ctmensionare

-nrSt'

+^._ LU.

o

:-:simea dalei c:-

Stabilirea alcdtuirii straturilor subadiacente dalei din beton

Deoarece sectorul de drum nalional european corespunde clasei

tehnice ll, atunci se considerd prima variantd de alcdtuire a structurii rutiere

rigide. in cadrul acestei variante straturile subadiacente dalei din beton de

ciment sunt:- strat de fundalie superior din balast stabilizat cu ciment;- strat de fundalie inferior din balast;- strat de formd din balast.

Determinarea capacitdtii portante la nivelul stratului de fundatie

Se determind valoarea modulului de reaclie la suprafala stratului de

fundafie, K, conform diagramei din figura 7.5 , in funclie de:

- grosimea echivalentd a straturilor de fundalie I formd, Hu"6;

- valoarea modulului de reaclie al pdm6ntului de fundare Ks'

Grosimile efective ale straturilor subadiacente dalei sunt:- stratul de fundalie suPerior:- stratul de fundalie inferior- stratul de formd;

- strat de fundalie inferior din balast- strat de formd din balast

Rezultd urmdtoarea grosime echivalentd:

ht = 15 cm;hz= 2O cmhz= 20 cm.

Grosimea echivalentd a straturilor de fundalie/formd, Hecn se

determind cu relalia:Hech=hP1 +h2d2+l1t6t

se determind valorile coeficienlilof d., 32, a3 din tabelul 9i anumepentru:

- strat de fundatie superior din balast stabilizat cu cimer:?r=1,50

H",h= 15x'1 ,5+20 x0,75 +20x0,75= 52,50cm.

- 136 -

Valoarea modulului de reactie la suprafala stratului de fundalie, Kse determind confo_rm diagramei din figrt" 7.b , in funclie de Ko = 46MN/m3 9i Hr"n = 52,50 cm.

{i i t,t * {J :i I * f,i,4,qtud isltrl.rf i#fiJt. *fi fi # .fi*,qtff

Astfel rezultd K = g6 MN/m3

clasa betonului de ciment rutier adoptatd va fi B"R 5,0, inconformitate cu normativul indicativ c22-g2. pe baza clasei betonului se9!a-!i]e_ste

rezistenfa caracteristicd la incovoiere, RKin., conform sR 1g3-1/1 995:

RKin" = 5,0 MPa

Tensiunea la intindere din incovoieredetermind conform relatiei 7.11:

admisibild a betonului se

o adm = 5,0 x 1,1 x (0,7 - 0,05 x 1og.53,7) = 5,5 x (O,T _0,05 x 1,73)= 5,5 x 6,135 = 3,37 Mpa

Adoptarea ipotezei de dimensionare

. . _ in funclie de clasa tehnicd a drumului 9i de condiliite climatice, seadoptd ipoteza 1.

Determinarea qrosimii dalei din beton de ciment

Grosimea dalei din beton de ciment, H, se determind din diagramade dimensionare corespunzdtoare ipotezei 1 (fig.T.7) , pebaza valorilor:

- modulului de reactie la suprafa{a stratului de fundatiesuperior, K = 96 MNim3; '-'-'-';-

- tensiunii la intindere din incovoiere admisibild a betonului.o adm = 3,37 Mpa, prin interpolare liniard.

Grosimea dalei din beton, H, rezultd egald cu 24,3 cm gi se rotunjegte la 25cm.

137 -

\

\

\\\

\\\\- $ \

f-Qr> \

lq

STAS fiAg1 gi STAS 17ogl2, ca 9i la structurile rutiere suple'

4,60

1,50

/r, /.0

4,30

1,20

1,00

3,90

360

3,70

360

3,50

J,4U

3,30

3,20

3,10

3,00 22 J1 21grosime 6s1fr

-

H,cm

Fig.7 .7 . Diagrama de dimensionare

(L

Et)III

III

CAP. VIII, INTERS

8.1. Generali

lntersectiile sdrumuri de aceeasisau unghiurile dintiemers dupd dorintd. run punct de conflirderanjAndu-se unuinecesitate pe toate arfluxurile de trafic potcapacitatea de circLluate mdsuride orqar

La amenaia-re;probleme: - asigurarecrumurile care pdtrmaxime de sigurantadebitele gi directiilenanevrelor de condrnterseclie giadoptarea fi completatd si dez:r'ebuie sd indeplinear, izibilitate conducator:u renfilor de circulatie :

Pentru proiectar:cnsiderare urmdtoare

- analiza cur- fixarea arnl- fixarea lur:

::ocarea vehiculelor car- stabilirea n-:l€sare de circulatie

8.2 Tipuride inte

Functie de modut- A. directe sau

r : :i'ecere directd prin:,-e reglementeaza o:

ta25211918

138 -

cAP. Vilt. TNTERSECTil DE DRUMURI

8.1. Generatitdti

Intersecliile sunt puncte in care se int6lnesc doud sau mai multedrumuri de aceeagi categorie sau de categorii diferite, indiferent de unghiulsau unghiurile dintre axele lor gi in care parte din trafic igi schimbd Oirecli"a Oemers dupd dorinfd, efectudnd viraje la stdnga sau la dreapta. Ele reprezintdun punct de conflict intre diferiti curenli de circulalie, care se int6lnescderanjdndu-se unul pe altul. schimbarea direcliei de'mers intervine canecesitate pe toate accesele sau numai pe unele din ele. In funcfie de aceasta,fluxurile de trafic pot intra in conflict, situalii in care se reduce foarte mulicapacitatea de circula{ie, iar pentru preintdmpinarea acestui lucru trebuieluate mdsuride organizare a circulalieiin interseclii.

La amenajarea intersec{iilor se urmdregte solutionarea urmdtoarelorprobleme: - asigurarea trecerii succesive a curenlilor de circulatie de pedrumurile care pdtrund in intersectie cu anumite viteze, i; .ond4iiT?I1me de sigurantd gi conforl, asigurarea benzilor de circulalie pentrudebitele gi direc[iile necesare de deplasare, reducerea la minimum amanevrelor de conducere a autovehiculelor gi a timpului de traversare ininterseclie gi adoptarea unei solulii simple de inierseclie care sd fie posibild dea fl completata gi dezvoltatd odatd cu cregterea traficului, O bund intersectietlebuje sd indeplineascd urmdtoarele condifii: sd asigure o cat mai bunavizibilitate conducdtorilor vehicureror; sd asigure treJerea nestinjenitd acurenlilor de circula{ie; sd prezinte un aspect estetic reugit; sd fie economicd.

Pentru proiectarea elementelor geometrice ale intersecliei se vor lua inconsiderare urmdtoarele aspecte:

- analiza curen{iror de circura{ie, a vitezeror de circura[ie;- fixarea amplasamentului gi a formei insuleide dirijare a circulatiei;- fixarea lungimii benziror de circulafie pe care ie face trierea gistocarea vehiculelor care necesitd sch im barea d i recliei ;- stabilirea numdrului gi a lafimii benzilor corespunzdtor capacitdfiinecesare de circulalie.

8.2 Tipuri de intersectii.

Functie de modul de amenajare a intersectiilor, acestea pot fi:- A. directe sau la acelagi nivel, unde vehiculele au posibilitateade trecere directd prin interseclia care poate fi dirijata cu semne de circulatiecare reglementeazd prioritatea sau semafoare, fie cu circulatie nedirijaia,

- 139 -

ii{ rtr,t,:f; il ijl i}5 ; fi i"ri,,il-i'{ I

respectand regula prioritdlii de dreapta. Avantajele unei interseclii directe,

pentru direclia principal5, sunt:reducerea intdrzierii in trecerea pentru vehiculele din fluxul

principal;- un control al traficului de pe drumul secundar care pdtrunde in

di reclia princi pald (reducerea sem n ificativd a accidentelor) ;

sporirea capacitalii de circulalie pe direclia principald.

Dezavantajele unei circulalii directe, pentru direclia principald de

circulalie, sunt:- posibilitatea producerii de accidente din cauza cregterii vitezei de

deplasare;cregterea timpului de deplasare in interseclii din cauza

trecerilor pentru pietoni (acolo unde exist6);

circulotiede decelerore

Fig. 8.1 Interseclii in T, cu insule direclionale

de iesire

vorful insulei

insulo de sepcrore

-140-

,r,vlgffs$t,fii t:

a. in "T- i

a4@',

j,^;ri_psfc,'ii i\5 iraur ft;?/

dq@-,

b.

c.

Fig.8.2 Alte tipuri de intersecliia. in "T" cu doud ramuri; b. in "y"; c. incrucigare oblicd

141- tTt-

q{3ar

I

zono corosobilopentru

o insulei cenirole (Ls -virojul vehicu elor lungi)

coii ;nelore(Lc

(1")

l^:e de cedore o pr;ortoti; de trecere

zono necorosobilo o insulei centrole(Rs:Rc-Ls

timec coii de introre(Li)

i

Fig. 8.3 lnterseclie giratorie

- B. indirecfe sau denivelate, care rcprezintd lucrdri complexe care sestabilesc in urma unui calcul tehnico-economic. Necesitatea lor rezultd dinasigurarea deplasdrii continue gi in deplind siguranld a unor importantefluxuri de circulafie.

Dacd un drum magistral sau o autostradd intersecteaze un drumsecundar sau dacd existd o interseclie intre doud drumuri magistrale sauautostrdzi, manevrele laterale ale vehiculelor se fac pe benzi speciale,numite bretele.

Amplasamentul gi func!iunile bretelelor sunt determinate de:volumul orar al autovehiculelor, caracterul traficului, viteza de proiectare,

topografia zonei, direclia principald a fluxului rutier, cost.Intersecliile indirecte pot fi sub formd de trompetd, trefld, giratorie 9i

sunt prezentate in Cap. X. Autostrdzi.

a. b.Fig 8.4 lnterseclii cu bretele direc,tionale. a. in turbind b. in S

Avantajele I

- o€p_ cregt(- astgu

Dezavantajt- cost n_ existd_ apar c

8.3 Elemr

in cazulamenajarea interrurmdtoarele:

- directiile f- introducer

stanga gi la dreap.- evitarea

intersec{iilor;

Elementele r

- racordarei- benzi supi- bandd de

-142-

I

b.,,f.'U.U a. Interseclie cu bucle giacces bilateral

b. Intersec{ie cu inel de giralie denivelat

Avantajele unei interseclii indirecte sunt::- o capacitate de circulalie constante pe fiecare direclie;- cregterea siguranfei circulaliei (nu existd puncte de conflict);- asigurarea lejeritafii in separarea relaliilor rutiere.

Dezavantajele unei ci rculatii ind i recte, sunt:- cost mare;- existd multe racorddriverticale (pasaje);- apar dificultali pentru intersecliile cu mai multe drumuri.

8.3 Elemente de proiectare a intersectiilor

in cazul in care intensitatea traficului este relativ redusd,amenajarea intersecliilor se realizeazd la acelagi nivel, recomanddndu-seurmdtoarele:

- direcliile fluxurilor de trafic sd fie perpendiculare;- introducerea unor benzi de circulafie suplimentare pentru virarea la

stdnga gi la dreapta:- evitarea utilizdrii unor declivitali mai mari de 2% in zonele

intersecliilor;

Elementele de amenajare ale intersectiilor la acelagi nivel constau in:

- racordarea marginilor pa(ii carosabile, figura g.6;- benzi suplimentare pentru virare la stdnga gi la dreapt a, figura 9.7;- bandd de virare la st6nga, figura 8.8.

143 -

JtJISfr"SiCrJ I * # f) {tLJ lE U # i Plt{tCrl,."i{:

CAP. IX PARCA

9.1 Genen

parcajele s

din platforme cacestora.

Ele se amede autovehicule ir

Parcaiele de a_ parcaje de_ parcaje de(cand se doregte e

otspune de spatiuaceasta sd se rezc

9.2 Clasificare

Clasificarea pa

a) categon- autoturisn- autobuze I

- autocamioi- vehicule pr

b) amplasa_ parcaje si

trotuar;- parcaje ar

disponibil, iar circul;- parcaje am

gi separate de aces- parcaje am

c) capacitat- parcaje cu <

- cu capacitar- cu capacital- parcaje cu c

r-i

I

I

I

I

t

Fig. 8.6 Racordarea marginilor pd(ii carosabile

_.*_*"Wrs,gfufuL --ff.*se+a&

{l $$

Fig. 8.7 Benzi suplimentare pentru virare stdnga-dreapta

I l, ,- la -,. ls ,,

Fig. 8.8 Bandi de virare la stAnga

I;i 1".--l Igp,.!| LL,--lr\L

I tl I

F----.- '---J l---- --* -- 1

I, ar-, ' ' ' 't ',, Ovn mJnPl I

-144-

r11fff.4Jff

CAP. IX PARCAJE

9.1 Generalititi

Parcajele sunt dotdri necesare circulaliei autovehiculelor, alcdtuitedin platforme carosabile amenajate pentiu stalionarea gi parcareaacestora.

Ele se amenfeazd conform Normativ pentru amenajarea parcajelorde autovehicule in localitdt{ite urbane, pl32-gg

.

Parcaiele de autovehicule pot fi:- parcaje de categoria l, care sunt amenajate pe teren sau la sol;- parcaje de categoria ll, care sunt amenajate in construcfii speciale

(cand se doregte addpostirea gi intrelinerea autovehiculelor sau c6nd nu sedispune de spaliu suficient pentru parcarea la sol gi este convenabil caaceasta sd se rezolve in construclii pe verticald);

9.2 Glasificarea parcaielor

Clasificarea parcajelor de categoria I la sol se face dupd:

a) categoria autovehiculelor- autoturisme;- autobuze gi microbuze;- autocamioane gi autovehicule grele pentru marId, autospeciale etc.;- vehicule pe doud roli gi vehicule pentru handicapati;

b) amplasarea parcajelor- parcaje situate pe strdzi, adiacente benzii carosabile de l6ngd

trotuar;- parcaje amplasate pe zona centrald a strdzii cdnd existd spaliu

disponibil, iar circulalia este redusd;- parcaje amenajate in lungul unor alei carosabile principale a strdzii

gi separate de acestea prin trotuare, f6gii vezi, etc.;- parcaje amenajate pe platforme situate in afara zonei strdzii;

c) capacitatea de parcare a autoturismelor- parcaje cu capacitate redusd p6nd la 10 locuri;- cu capacitate mijlocie 10 - 50 locuri;- cu capacitate mare de parcare S0 _ 200 autoturisme;- parcaje cu capacitate foarte mare, peste 200 de autoturisme:

145-

,il|'

It

ff

li

i

i

l

.'i:ir./l-i

d) sisteme constructive gi echipdritehnice- parcaje amenajate cu sisteme rutiere moderne, compartimentate

funclionai, echipate cu marcaje, indicatoare 9i alte sisteme de dirijare a

circulaliei care au accese controlate gi sunt prevdzute cu instalalii tehnice

de iluminat, canalizare, alimentare cu apd, plantalii, proteclie antisolard ( cu

copertine, prelate, baterii captatoare de energie solard, plantaliiinalte) etc';parcaje amenajate cu sisteme rutiere moderne echipate parlial cu

diferite instalalii;- parcaje simple prevdzute cu impletituri, macadam etc, av6nd

scurgerea apelor meteorice rezolvatd la suprafald;

e) organizarea exploatdrii parcaielor-'pariaje de acces liber, pdzite sau nepdzite, fdri plata 9i nelimitat

in timp respectiv cu acces liber insd limitat in timp;- parcaje cu platd in funclie de locul 9i timpul de stalionare;

- parcaje cu taxare suplimentard in funclie de serviciile asigurate

(preluarea maginii etc.);

f) Dupa pozilia parcaiutui fala de elementele strdzii gi dupdt modul

de agezare'a vehicitetor ( inclinare etc.) parcajele de categoria I sunt de

mai multe clase detaliate in normativ.

g) in funclie de modut de agezare a vehiculelor pe carosabil, pe

trotuari,' partiat pe carosabil 9i partial pe trotuar gi respectiv 9u 9t9f3l"longitudinald, transversald la 900 sau inclinatd la 60', 45' (eventual 30") in

mod continuu sau grupat c6te 2-3 vehicule etc. Existd o mare varietate de

cazuri exprimate grafic in anexe 9i codificate in vederea evidenlelor

statistice, pentru capacitatea de parcare etc. In figurile urmatoare sunt

prezentate diferite tipuri de parcaje.

Fig. 9.1 Parcare transversald peniru motociclete

tj"4fff,4"if

lr\

-Fl-

F@

-r-

- 146-

Fin

!j13,ft*eJ*

Fig. 9.2 Parcare transversald la 450 pentru motociclete

Fig. 9.3 Parcdri pe partea carosabilda. longitudinald pe bandd din carosabil

b. laterald oblicd pe bandd adiacentd

Fig. 9.4 Parcare bilaterald normald cu alee unidirectionald

T35353030155060

50I

i$Rq^',Xcw

- 147-

i:ll i;i {lit,ir':

rIrI

fl

':r"1itf"1.fi:

O.UU

9.m

6004.501.00

Fig. 9.5 Parcare pe platforme cu dispunere oblicd 9i doud accese

Fig. 9.6 Parcare pe platforme cu dispunere perpendiculard 9i doudaccese cu sens unic

Fig. 9.7 Platformd de parcare la capdtul aleii

9.2 Conditii de exploatare. parametri de calcul

Se vor efectua in functie de caracteristicile strdzilor, intensitatea 9t

2Wlm6.00

10.00

6.00

4nnn

6.005.002.00

CalculutSevaf

specifici:_ gradul

considerd cd mautoturisme/1 .0tautoturism/3 per

- viteza r

aceasta deterndeclivitdlile maxi

_ capacit,dotdrilor care ge

_ gradul3 persoane/autpersoane/autotulpentru alte scopL

_ mobitit,autoturism intr_ur

Numdrulintervin la calculu

_ viteza nde 1,00 - 1,50 m,

* izocronata parcajul de dorinteres este de 2

_ traficul tbazd de mdsuratt0e capacitate dr10144t6;

- traficul atnreprezintd diferenlinteres gi de atrzcurent;

La proiectare s_ gradul de

numdrul de autovrpentru 600 de velintre nr. de locuriparcajului (ex. pen200 rezultd gradul r

- indicele d,este raportul intre r

T253525

componenta traficului, conditiile urbanistice, cererea de locuri de parcare

precum gi serviciile asigurate. in cazul aglomerarii excesive de autoturisme.

accesibilitatea se poate reglementa pe baza autorizdrii parcdrii numa

pentru anumite categorii de autoturisme (de exemplu cele ce Servesc

instituliile sau apa(in locuitorilor zonei).

ll

+{rtltta I

- 148-

- gradul de motorizare al localitdlii, respectiv al zonei urbanistice. Seconsiderd cd motorizarea ajunge ra saiuralie pentru gr"orr mediu de 300autoturisme/1.000 rocuitori, respectiv 1 autoiuris mri apartament, sau 1autoturism/3 persoane;- viteza de_circurafle gi de proiectare in parcaje va fi de 5 km/ord,;aceasta determind ..p3t!i!g de siguranld intr'vehicure, razere minime,declivita{ile maxime, vizibilitatea etcl- capacitatea de locuire a zonei(nr. de apartamente) gi capacitateadotdrilor care genereazd cereri de parcare;- gradur de incdrcare a autoturismerorse va considera in medie de3 persoane/autoturism

.pentru deprasdri r, .port-'g"i agrement, 1,5persoane/autoturism pentru deprasdri ra muncd ji z p._Iiroane/autoturismpentru alte scopuri;- mobiritatea reprezintd numdrur mediu de km efectuali deautoturism intr-un an, respectiv intr_o zi;Numdrur mediu de deprasdri zirnice sunt urmate cle stafiondri careintervin la calculul necesitdfiloi de parcure;- viteza medie de deprasare a pietoniror se va considera dupd cazde 1,00 - 1,S0 m/sec.;- izocrona deprasdrii de jos pentru activita{i productive de ra rocuintdla parcajut de domiciriu gi respectiv de ra parcajur oi J..tr"l'"";;#" ;;interes este de 2 - 5 min. fiind echivarentd cu o1rt"n1, J"'ioo _ 500m;- traficur activ pe arterere de circuralie se ua-stabiri dupa

"i,r. p"bazd de mdsurdtori gi anchete de circulatie respectiv cu ajutorul calcululuide capacitate de circulalie efectuat conform standardero r 101441s 9i10144t6;

- traficur afras-din zond pentru dotdri speciare ra anumite momentereprezintd diferenta intre traficul maxim de vdrf inregisiiai la orele de mareinteres gi de atraclie suprime;;r; ;i traficur ,rii, inregistrat in modcurent;

specifici:avdndu-se in vedere urmdtorii parametrii gi indicatori

g.radul de rytire lOe ut ul intre- gt.Tuut ue roure (oe utrrrzare a parcajelor) reprezine raportul intre

::l]:i'l*.*i",:"",T,1,"^!-1!..1," in ?4'or" ji ."'pr.ltrt"" parcajurui (ex.

i"?*i,u o^o^ g :: h: g

133 r,c_a te cd n d ca p a cii, t""' p

" r"rj J, [# ;;"-;; i

H::^ f,, l*. 11.:.19*" ra u n m o m ;;l ;;il ; J; ;il;,:rl;;,;:il,:B:l.tlylJ":q:gy

-1 50 vehicute. parcate intr_un prr""; ii capacitatea dJ200 rezultd gradul de ocupare 0,75)- indicere de parcare in construclii, respectiv ra sor, pentru o zond,este raportul intre numdrul asigurat de loburi de parcare linumarur necesar

ffi

- 149-

:rrrirrurriri ,PSi$g f

j.r,..'1li{-l':1.:'*

de locuri (ex. pentru 40 locuri asigurate in garaje intr-o zond in care sunt

200 locuri necesare, indicele de parcare in construclii este de 20%).

Ponderea parcajelor de autoturisme se va efectua in funclie de

modul de agezare a vehiculelor care poate fi: longitudinal la bordurd,

normal Sau oblic cu inclindri de 45u sau de 60'. Parcarea la 30" esteposibile in cazul unor spalii inguste, delimitate de stAlpi existenli, etc.

Dimensionarea gi organizarea parcajelor, Se va face pentru viteza

de 5km/h avandu-se in vedere caracteristicile geometrice ale infrastructurii

rutiere stabilite in funclie de agezarea vehiculelor.Ldlimea locului de parcare va fi de reguld 2,50 m, iar ldlimea cdii, cu

dublu sens, de 6,00 m. in zonele cu spatiu disponibil, ldlimea locului de

parcare va fi de 3,00 m, iar ldlimea de 7,00 m, pentru dublu sens'

in tabelele de mai jos sunt prezentate valori pentru diferite moduri

de amenajare a oarcajelor gi diferite tipuri de autovehicule.

de dimensiona i caracteristici autoturisme

Tabel 9.'1 Norme de dimensionare i caracteristici alte autovehicule

Modul de agezare

450

t',qfft:4J;

b) bipr- lungimea ot- pe un r6nc- pe dou6 rer,- ldtimea loc_

2. VehiculEtr-an- lungimea Ioc- ld{imea loc.

Autovehicule-- lungimea ca) autocamioab) autobuzec) autocamiciautovehicule a

- ldlimealocu ;-_

a) autocamioa.b) autobuzec) autocamicaautovehicule a.

- f69ii libereautovehicule:a) autocamioanb) autobuzec) autocamioarautovehicule ar

9.3 Dispozitiiuuprastructura

sisteme rutiere nsistematiza gi pereguld, imbrdcdmirpe benzile de circuexemplu, din asfalt

Pe suprafata (

asfaltice datoritd CeDimensionarea

locale, capacitateacare vor solicita DaPD 177t76 giSTAS

Suprafefeleastgurarea opririi iscurgerea apelor me

parcajele lade circula{ie, cu inst,vor asigura pantele

abel9.1 Norme de re tat vc

Nr.crt. Elemente componente

Modul de asezare

Longitudinal Perpe^nd.g0u

Oblic la600

Oblic la

750

1

Lungimea locului de Parcare- normald (m)- minimd (m)

6,506,00

5,504,50

z_

L5limea locului de parcare- normalS (m)- minimd (m)

2,50 - 3,002.30

Spatii libere intre autoturismecuprinse in lungimea/ldlimea locului

- normale (m)- minime (m)

2,001,00

1,501,00

A

lndl{imea liberi- normald (m)- minimd (m)

2,202.10

Elemente caracteristice Petipuri de vehicule

ehicule cu doui rolia) motociclete

-lungimea (m)loclului de Parcare-la!imea locului de parcare

- 150-

2,20

f}AiT{;A-Jil

b) biciclete- Iungimea locului de parcare- pe un rdnd- pe doud rAnduri- lalimea locului de parcare

1,902,200,60

- Iungimea locului de parcare- lalimea locului de parcare

- lungimea locului de parcare(m)a) autocamloaneb) autobuzec) autocamioane cu remorci siautovehicule articu late

12,5015,00

27,00

10,0012,00

24,A0

9,90-10,7011,30-12,40

16,50-20,00- ldlimea locului de parcare (m)a) autocamioaneb) autobuzec) autocamioane cu remorci siautovehicule articu late

3,003,00

3,50

4,004,00

4,00

- f6gii libere necesare intreautovehicule:a) autocamioaneb) autobuzec) autocamioane cu remorci giautovehicule articulate

9.3 Dispozilii constructivesuprastructura parcajelor la sor se va amenaja in mod obignuit, cu

sisteme rutiere moderne-permanente, iar ansamblul lucrdriloi se vasistematiza gi pe verticald. pe zonele de stalionare se vor realiza, deregula, imbrdcdmin{i din beton de ciment sau pavaje de piatrd cioplit6, iarpe benzile de circulalie curentd (de acces) imbrdcdminlile vor fi diferite, deexemplu, din asfalt.

Pe suprafafa de stalionare se interzice utilizarea de imbrdcdmintiasfaltice datoritd deformaliilor asfaltului sub acliunea sarcinilor statice.

Dimensionarea sistemelor rutiere se va iace in funclie de condiliilelocale, capacitatea portantd a terenului natural gi categoriilor de vehiculecare vor solicita parcajul, conform metodologiei de calcul din instrucliunilePD 177176 giSTAS 1339170.

. suprafelele de parcare la sol vor fi mdrginite cu borduri pentruasigurarea opririi rolii la limita doritd, pentru iormarea rigolei pentruscurgerea apelor metorice sau pentru demarcalii de pavaje.

Parcajele la sol vor fi de regurd echipate cu marcaje gi indicatoarede circulalie, cu instalalie de iluminat gi vor fi sistematizate pe verticald. sevor asigura pantele corespunzitoare circulaliei gi staliondrii vehiculelor, de

4 tr,4

!)/:\{lC/"\,J{ ,.r#r#srffi1i

CAP. X AUTOS

10.1 Ge

Autostrd;fiind rezervate rrealizarea unor r

au doud cdi defiecare cu cel pucdi de circulatiamenajate.

In mod ol

Autostrdzcirculalie deosetinteriorul oragelor

In generabenzi de circulatiadoptate pentruetc. au valori m:cauza vitezelor m

Autostrdziintre doud sau nviteza de proiectetrebuie:d o preia

In cele crproiectare a autort,'ansversaltip per

- cdi unidibenzi de circulaliedin vopsea alba),

- benzi d,ungimea, aldturatr

- benzi d.rnidirectional6, a:ontinuitatea liniilo

- benzi caoenzi pentru vehir

autostradd (benzi:xecutate, in gene

reguld mai mici de 2,5oh Precumapelor la canalizarea subterandsuprafald (rigole, ganluri, casiuri).

Parcajele gi garajele de autoturisme se vor amenaja lindnd seama

de:- indllimea minimd a gabaritului este de 2,20 m - 2,10 m;- addncimea locurilor de parcare 5,00 m, iar pentru garajele

individuale in construclii 6,00 m;- rampele drepte gi acoperite vor avea declivitatea maximd de 15%

iar cele descoperite 12%;- rampele curbe vor avea de reguli declivitatea maxim6 de 6% 9i

raza de curburd de minimum 7,00 m;

gi lucrdrile de colectare gi evacuare a(gduri de scurgere 9i colectare) sau la

- 152-

,4#i#sr,qifj

CAP. X AUTOSTRAZI

10.1 Generatitifi

Autostrdzire reprezintd cel mai inalt grad de separare a circula{iei,fiind rezervate num.ai traficurui auto, cu ereirente geometrice care permitrealizarea unor debite si viteze mari, in.condi{ii de iraxima siguranla.- ileau doud cdi de circulalie. unidirec{ionald, separate prinir_o zond mediand,fiecare cu.cel pulin doud benzi de circulalie, iara in.tr"ijari oe nivel cu altecdi de circulalie gi accesibile numai' prin anumite puncte specialeamenaj?te.

In mod obignuit, autostrdzire se crasificd in trei categorii :

autostrdzi de degajare;autostrdzi urbane:

Autostrazi rea :t:tj:a::"t"rtfl i !rii, ","

in zo n a i ntrd ri I o r ora s e I o r cucirculafie deosebit de intensd, iar autostrdzire urbane sunt amenajate ininteriorul oragelor cu valori ale fluxurilor de trafic deosebit de mari.. In general, aceste doud tipuri de autostrdzi au mai mult de doudbenzi de circulalie pe sens (trei pana la gase), iar elementele geometriceadoptate pentru proiectarea lor, distantele dintre accesele pe autostraddetc. au valori mai restrdnse dec6t in cazul autostrdzilor de legdturd, dincauza vitezelor mai reduse.

Autostrdzile de legdturd, numite gi extraurb ane, realizeazd legdturaintre doud sau mai multe centre urbane, ele fiind proiectate in funclie deviteza de proiectare, relieful regiunii gi de capacitatea de circulafi" p" .ri"trebuie "sd

o preia in perioada de perspectivd preconizatd.In cele ce urmeazd se vor prezenta eremente de arcdtuire giproiectare a autostrdzilor extraurbane. in fig. 10.1

"ri" pr"r"ntat un profil

transversal tip pentru o astfel de autostradd. Acestea sunt alcdtuite din:- c6i unidireclionare fg. cilcuta-lie p. , prevdzute cu cer pulin doudbenzi de circulalie pe sens, delimitate ihtre ele prin linii de marcaj intrerupte

(din vopsea albd), iar cdile sunt separate printr-o zond verde mediand (2,) ;- benzi de stalionare accidentald (8""), prevazute pe io;i;lungimea, aldturate cdilor unidirectionale ;- benzi de ghidare (Bn), cate doud pentru fiecare careunidireclionald, care sunt vopsite in alb sau galben ti-precireazd princontinuitatea liniilor ldlimea pd(ii carosabile propilu-zisd;'

- benzi carosabire suprimentare pe sectoarere cu rampd mare(benzi pentru vehicule lente) gi pe sectoarele de intrare sau de iegire oe peautostradd (benzi pentru accelerare sau pentru decelerare) iare suntexecutate, in generar, in rocur benziror de staiionare de urgenfd.

- 153 -

4 l"J i i,].:i l::'',ii ,a,l- ; -1..: 1

Fig. 10.1. Profil transversal tip de autostradd extraurband

Autostrdzile trebuie se se incadreze cdt mai bine in peisajul regiunii

traversate, sd aibd un aspect estetic ai sd realizeze un comfort optic ridicat.

Acestea Se oblin prin alegerea unor elemente geometrice adecvate,

prin asigurarea vizibilitalii prin plantalii 9i alte mijloace.Autostrdzile trebuie sd ocoleascd centrele populate, iar accesul la

acestea se realizeazd numai prin anumite locuri (noduri rutiere) amenajate,

fdrd incrucrgarea fluxurilor de circulalie ale cdilor unidireclioonale.

eozilia nodurilor rutiere rezultd din necesitSlile de trafic pe baza

unor studii de circulalie gi de sistemetizare a relelelor drumurilor Iimitrofe

autostrdzilor.Este recomandabil ca distanlele dintre nodurile rutiere sd nu fie sub

3Okm, ins6 se admit gi distanle mai mici de pdnd la cca 10 km, iar inapropierea marilor centre aglomerate, distanle 9i mai mici insd in nici un

caz sub minimul tehnic de 2 km.Autostrdzile trebuie sd fi dotate cu relele proprii de telefonie sau de

semnalizare-avertizare. Posturile telefonice sau de semnalizare-avertizare

vor fi amplasate in perechi, c6te unul pentru fiecare sens de circullie, pe

dreapta autostrdzii, in afara platformei 9i la distanle de 2-3 km unul de altul,

fiind semnalizate corespunzdtor.Totodatd, autostr|zile trebuie prevdzute cu dotdri proprii, ca. baze

de dezdpezire, posturi vamale 9i de frontierd, posturi de polilie 9i de prim

ajutor, platforme de parcare, stalii de benzind, unit5li de reparalii gi

deservire auto, hoteluri, moteluri etc'Accesul acestora la autostradd se face fard a intersecta fluxurile de

circulalie 9i cu construirea de benzi de accelerare 9i decelerare , la intrare.

respectiv iegire.Autostrdzile trebuie sd fie marcate corespunzdtor 9i dotate cu

instalalii de semnalizare verticalS amplasate fie lateral fie deasupra cdilor

in aga fel incAt sd fie vizibile de la cel pufin 300 m distanld'

lnstala!iile electrice, de radioficare Sau telecomunicalii, precum 9i

orice conducte (gaze, canal, apd etc.) Se vor amplasa la minimul 25 m de

axul autostrdzii, iar construcliile noi din zona autostrdtzii, cu exceplia staliilor

de benzind, a motelurilor, bazelor de intrelinere auto 9i a altor dotdri ale

autostrazii, vor fi amplasate la o distanld de minim 200 m de axul acestuia.

In sectoarele d;pdduri autostriaccesul oameni

10.2 Vit

Viteza ctraficului, nivelulresurse, eficientin diferite tdri dir

larz

Alegereaseama de conditirde o parte de aindicat mai sus. ,,,

parte fdrd a se efeTot odatd

treaptd (de vitezakm/h la 120 kmrtlungime.

10.3 Autor

Traseul unrin cazul altor cdracordate cu arce c

Datoritd vitedrn acest fapt (distnai larqi dec6t la c

In mod obi_.Cin urmdtoarele var.

- arce de ce

Rom6rAngliAustrBelgriElvetiFrantiItalia

Japoni

154 -

In sectoarele din apropierea localitd{iilor gi in traversarea unor pdguni saupdduri autostrdzile se recomandd sd fie dotate cu imprejmuiri pentru caaccesul oamenilor, animalelor gi vehiculelor sd fie oprit.

10.2 Viteza de referinli

Yiteza de referintd se stabilegte ?n funcfie de relief, intensitateatraficului, nivelul de serviciu, importanla autostrdzii, posibilitdtile financiare,resurse, eficienld etc. In tabelul 9.1 sunt prezentate valori pentru aceasta,in diferite tdri din lume.

Alegerea vitezelor de referintd se va face, in general, [in6ndu-seseama de condiliile locale pe fiecare sector de autostrad?, cu mentiunea pede o parte de a se asigura in condilii technico-economice, aga cum s-aindicat mai sus, viteze cdt mai mari pe sectoare cat mai lungi, iar pe altdparte fdrd a se efectua schimbdri dese de la o vitezd la alta.

Tot odatd, trecerea la altd viteza se face numai pentru o singurdtreaptd (de vitezd ) nemailindndu-se, de exemplu, un salt de la viteza oe gokm/h la 120 kmlh, fdrd un sector intermediar cu 100 km/h de minim 2 kmlungime.

10.3 Autostrdzile in plan de situatie

Traseul unei autostrdzi constd, in pricipiu, din aceleagi elemente cain cazul altor cdi de comunicalie terestrd 9i anume dih aliniamenteracordate cu arce de cerc ai curbe progresive.

Datoritd vitezelor de referintd mult mai mari, elementele care derivddin acest fapt (distanfe de vizibilitate, supraldrgiri, supraindlldri etc.) suntmai largi decdt la drumuri asigurand astfel o fluenfa sporitd a cicula{iei.

In mod obignuit amenajarea in pran a curberor se realizeazd in unadin urmdtoarele variante:

- arce de cerc, in cazul razelor recomandabile;

Tabel 10.1. Viteza de referinJara Viteza de referinti ( km/h )

Ses Deal Munte DefileuRom6nia 120 100 80Anqlia 112 96 80Austria 140 120 100 80...60Belgia 120 100 80Elvetia 120 100 80Franta 140 120 100Italia 120 100 80 BO

Japonia 120 100 80SUA 112 vb 80

- 155 -

,i{JIri"ti"l

- arce de cerc centale racordate cu aliniamente prin intermediulunor arce progresive;

- doud arce progresive de lungime egale sau in cazuri speciale(dificile), inegale.

Curba progresivd utilizatd la aceste racorddri este clotoida, carc afost prezentatd in Cap. ll.

Pentru calcultrl lungimii minime a arcului de clotoidd, Se folosescpatru criterii:

- criteriul empiric, conform cdruia L > V,- criteriul limitdrii in timp a acceleraliei normale, care este un criteriu

dinamic legat la confortul la trecerea de pe aliniament pe curbd 9t invers;- criteriul introducerii progresive a deverului pozitiv;

- criteriu de confort optic, unde sunt corelate elementele din plan de

situatie, profil longitudinal, profiluri transversale gi coroborate cu elementelecadrului natural.

Trecerea de la deverul din aliniament la cel din curbd se realizeazdprin rotirea profilurilor transversale intr-una din variantele:

- in jurul muchiilor dinspre zona mediand a cdilor unidireclionale;- in jurul axelor cdilor unidireclionale;- in jurul axei zonei medianei.

in mod obignuit rotirea profilelor se face propo(ional cu distanlelepe care se realizeazd, dar in cazuri particulare propo(ionalitatea nu esteobligatorie.

..,.t J i'! ),j J irl

10.4 Au1

La autosurmdtoarele var,

-lanunidirec{ionale irpreconizatd pent

- in axele_inaxa;

zona mediani escolectarea gi eva

- la mar<evitarea spoririiautocamioane:

- la martghidare.

Normativu

in zonelediferite ceea ce va

Declivitatiitprezentate in tabe

10.5 Autos

Elementelecdile unidireclionatacostamente, taluz,

Tabelul 10.2 Viteze de

Nr.Crt.

Elemente geometrice limitiViteza de referintd

km/h140 120 100 80

1 Razele minime ale curbelor arc de cerccentrale, m

1 000 650 A E,n 140

2. Razele intre care arcele de cerc centrale seracordeazd cu aliniamente obligatoriu prin

intermediul unor arce de clotoidd, iarprofilarile transversale au dever pozitiv (spreinteriorulcurbelor) m

1 00031 00

6502300

450'1600

z4u1 100

Raze intre care arcele de cerc se pot

racorda direct cu aliniamentele, iar profileletransversale au deverul pozitiv (spreinteriorul curbelor) m

31 004000

23003000

1 6002000

1 '100

1 300

A Razele peste a cdror valori arcele de cerc seoot racorda direct cu aliniamentele, iarprofilurile transversale i9i menlin deverul dinaliniament. m

4000 3000 2000 1 300

Declivitate maxrmd-Panta oblica aOmrsaPasulde proieEtare

- 156

.{iricjlp,lzt

10.4

La autostrdzi profilul longitudinalurmdtoarele variante:

- ra margie_a interioard, dinspre zona mediand a cdirorunidireclionare in arcdtuirea tor deiinitivg,' c.are-1in" ,""r, de cregtereapreconizatd pentru numdrur de benzi de circuralie int"o eLpd urterioard;- in axele cdilor unidirecfionale:- in axa

^!"_i m9dia.1ei, sorulie ce se recomandd in cazur in carezona mediand este prevdzutd cu o imbracaminte Je piJl.l" care asigurdcolectarea gi evacuarea apelor de suprafafd;- la marginea dln dreapta caii Jnloireclionare in rampd, pentruevitarea sporirii prin amenajarea in ,p"iiu a Jecrivitalii pentruautocamioane;

- Ia marginea interioard, dinspre zona mediand a benziror deghidare.

Normativur romdnesc recomandd utirizarea primeror trei variante.

in zonele accidentate cdire unidireclionare se pot executa ra nivelediferite ceea ce va imprica insd doud profire iongituoinie.' -

.D."rlivitSJire . rygxlme permise de normativur rom'nesc suntprezentate in tabelul 10.3

se poate considera in una din

Tabelu

to.u

Elementere componente are profirurui transversar ra autostrdzi sunt:cdile unidirec{ionare, zona mediani, benzire de sta!ionare accidentard,acostamente, taruzuri, dispozitive pentru corectarea gi evacuarea aperor.

0.3 MAYTMFuaracteristici

I.laali.

Viteza de reGrinteTm/h)80 100 120 140

lmax, 705 4uuilua aqmlsa, 70 9.'t 8.9 8.3 7.8

Pt\.Ieutdtg, In- minim- maxim

8003.800

3005.000

3756.000

4507.000

,i#1"{i.li t*filirjj

Tabel'10.4. Elementele transversal pentru autostrazl

Tara Platfotmam

Cii uni-direc!ionale

m

Zondmediand

m

Benzi desta!ionare

m

Acosta-mente

m

Benzighidare

m

Anglia 27.00 2x7,30 4,40 2x2,30 2x0,60 4x0,55

Austria 29,00 2x7,50 4,00 2x2,50 2x1,00 4x0,75

Elvetia 26,00 2x7,75 3,50 3x2,50 2x0,75 2x0,20

Franta 25,50 2x7,00 3,00 2x2,50 2x0,75 4x0,50

Germania 26,20 2x7,50 2,00 2x2,50 2x1,10 2x1,00

Italia 24,00 2x7,50 I,B0 2x2,50 2x0,50 4x0,30

Japonia 26,40 2x7,20 3,00 2x2,50 2x0,50 4x0,75

Rominia 26,00 2x7.50 3,00 2x2,50 2x0,50 4x0,50

semnalizareapelor.

9r

in fig. 10.1 a fost ardtat profilul transversal, iar in tabelul 10.4 seprezintd elementele profilului transversal pentru autostrdzi din diferite ldri.

Cdi unidirectionale

in mod obignuit, partea carosabile a unei autostrdzi este alcdtuitd

din doud cdi unidireclionale care au fiecare cel pulin doud benzi de

circula!ie.Ldlimea benzilor de circulalie este de 3,50 m pentru regiuni de

munte cu viteza de referinla 80-100 km/h 9i de 3,75 m pentru regiuni de

ges gi deal cu viteza de referinld mai mare de 100 km/h.Pentru asigurareascurgerii apelor de suprafald fiecare cale unidireclionald se execute cu opantd transversald unicd (1,5-2,0o/o) spre exteriorul platformei. La noi in

lard se recomandd valoarea de 2%. Supraldrgirea ceii in curbe Se

introduce, de reguld, numai pentru curbele care au razele sub 300 m.

Deverele carosabilului in funclie de razele curbelor sunt prezentate

in tabelul 10.5.

Zona mediandZona mediane separe cele doue cdi unidireclionale, contribuind la

sporirea confortului gi a siguranlei circulaliei. Pe de altd parte, zona

mediane contribuie substantial la cregterea capacitetii de circulalie a

autostrdzilor falit de un drum cu acelagi numdr de benzi de circulalie dar

fdrd zond mediand (sporul fiind de 50-60%). [n cadrul zonei mediane se

amplaseazd totodatd dispozitivele de siguran{a circulaliei (glisiere),

dispozitive sau plantalii pentru diminuarea sau eliminarea efectului de

orbire datorat luminii farurilor autovehiculelor care circuld in sens contrar,

eventuale pile ale pasajelor superioare, stdlpi pentru portale sau

Ldtimea z9i 15,00 m, valorisunt prezentate d

FRh\\.

t-

BN

Racorddri cuclotoide gisupraindlfdri

- 158 -

Tipuri deamenajare

Deverul

', o/o

Raze, in metri p

140 102 100 80Profilneconvertit

-2 4000 3000 2000 1 300

Profilconvertit

2 3101-400 2301 -3000 1601-200 1101-'1300

Racordiri cuclotoide 9isuprainilldri

2,5 2601-3100 2AU-2301 1 451 -1 600 927-11003,0 2201-2600 1751-2001 1251-1450 776-925?6 1901-2200 1526-1750 1076-1250 671-7754,0 1 701 -1 900 1326-1520 926-1075 551-6504,5 1526-1700 1151-1325 801-925 476-550

1376-1525 1001-1 150 701-800 426-4755,5 1251-1375 876-1 000 625-700 376-425o,u 115-1250 776-875 551-625 326-3756,5 1 076-1 1 50 701-775 501-550 276-3257,0 1 000-1 075 650-700 450-500 240-275

semnalizareapelor.

gi se pot amenaja dispozitivele de colectare gi evacuare a

Tabel 10.5 Devere

Ldlimea zonei mediane este cuprinsd, in mod obignuit intre 2,00 mgi 15,00 m, varorire cere mai des intarnite fiind oe e,oo...+,00; i; ig.ioiisunt prezentate doud detalii de alcdtuire pentru zone mediane.

Fig. 10.2. Zone mediane amenajate cu glisiere

rcy -

Pentru realizarea siguranlei circulaliei pe autostradd se monteazdglisiere de siguranld (parapete metalice deformabile), care impiedicieventuala trecere accidentald a autovehiculelor de pe o cale pe cealaltd.

Modul de colectare 9i de evacuare a apelor din zona mediani se

studiazd gi se proiecteazd de la caz la caz, in funclie de elementelegeometrice ale traseului autostrdzii, natura pimdntului 9i condiliiletopografice ale terenului inconjurdtor. Un exemplu al modului de colectare

9i evacuare a apelor de pe zona medind este prezentat in figura 10'3.

Fig. 10.3. Colectarea apelor pluviale in zona mediand

Benzi de ghidareBenzile de ghidare incadreazd la autostrdzi calea unidireclionald,

de o parte gi de alta, avind rolul de a delimita partea carosabild,contribuind la orientarea circulaliei 9i asigurarea comfortului optic (in

special noaptea).in mod obignuit, ele se considere in afara lalimii cdilor

unidireclionale, iar cele interionare nu se includ in lilimea zonei mediane.Ldlimea benzilor de ghidare este datd in tabelul 9.1. inclinarea in

sens transversal a benzilor de ghidare este acceagi ca a imbrdcdminlii.

Sistemul rutier al benzilor de ghidare este, in general, acelagi cu cel

folosit la cdile unidireclionale. Pentru ca aceste benzi de ghidare sd fievizibile mai multe variante: marcaj sau vopsire cu materiale reflectorizante,introducerea unor elemente prefabricate de culoare deschisd etc.

Benzi de stationare accidentaldBenzile de stalionare accidentald sunt amplasate pe partea dreaptd

a cdilor unidirectionle dupd banda de ghidare exterioard 9i au rolul

asigurdrii stafiondrii accidentale, de urgenld, a autovehiculelor, in afara cdii

unrdirecfionale gi sporesc substanlial spaliile de siguranld laterald necesare

in cazul circulatiei cu vitezd mare, ceea ce contribuie la cregterea

capacitalii de cjnPanta transversiunidirecfionale.

Sistemulasemdndtor cdilougor.

AcostamentelePo(iunite

care incad reazdnumite acostamerautostrdzii (statpiverticale) gi asigu5%).

TaluzuriLa autostr

drumurile obignuitterenulinconjuratc

Dispozitivele de ccpentru cc

sistemul cu rigole iiegirii autovehiculemai redus dec6t ir-

10.6 Nodur

Accesele te

numite noduri de cNodul de c

multe artere rutier.ecare permit trecere,

in general s

- noduri decomportd nici o intr

- noduri demai multe drumuri Ila drumuri.

Tipul gi forcompozitia traficuj.rin efectuarea maneuiformitate functior. :

Sistem rutier n'n'inghetDescdrcore iron sverso[d

160 -

"'1rJr.*s?-#.fiJJ

capacitetii de circulalie. Ld{imea acestora este cuprinsd intre 2,50-3,00 m.Panta transversald a acestora trebuie sd corespundd cu cea a cdilorunidirec!ionale.

sistemul rutier al benzilor de stalionare accidentald poate sd fieasemdndtor cdilor unidireclionale sau sd fie realizat corspunzdtor unui traficu9or.

AcostamentelePo(iunile marginale ale platformei, de obicei fdra imbrdcdminte gi

care incadreazd partea dreaptd a benzilor de stationare accidentala suntnumite acostamente. Ele permit amplasarea elementelor accesoriiautostrdzii (st6lpi de dirijare, glisiere de siguranfd, elemente de semn alizreverticale) 9i asigurd scurgerea apelor de pe partea carosabild (au panta de5%).

TaluzuriLa autostrdzi taluzurile au o pantd mult mai redusd dec6t la

drumurile obignuite, acestea servind la oblinerea unei raportdri mai line cuterenul inconjurdtor.

Dispozitivele de colectare si evacuare a apelorPentru colectarea apelor de suprafald la autostrdzi se preferd

sistemul cu rigole asemdnitoare celor folosite la drumuri, deoarece in cazuliegirii autovehiculelor de pe platforma autostrdzii efectul distructiv este multmai redus decAt in cazul utilizdrii ganlurilor.

10.6 Noduri de circulatie

Accesele la autostrdzi se realizeazd in puncte special amenajatenumite noduri de circulalie.

Nodul de circulalie este o interseclie denivelatd intre doud sau maimulte artere rutiere, prevdzutd cu drumuri de legdturd ( bucle 9i bretele )care permit trecerea curenlilor de trafic de pe o arterd pe alta.

in general, se intdlnesc doud mari categorii de interseclii 9i anume:- noduri de circulalie de categoria A ( intre autostrdzi ) si care nu

comportd nici o intretdiere a curentilor de trafic;- noduri de circulafie de categoria B ( intre o autostradd gi unul sau

mai multe drumuri obignuite ) 9i care acceptd intretdierea curentil-or de traficla drumuri.

Tipul gi forma nodului de circulafie este in funcfie de volumul 9icompozilia traficului , de relieful zonei, dar va line seama 9i de simplitate-ain efectuarea manevrelor, regularitate in efectuarea schimbului de trafic Aiuiformitate funclionald. Pe de altd parte nodurile de circulatie trebuie sa fi'e

- 161

1{i f'{,jii ili:rl,{J

amplasate in aliniament gi in orice caz evitdndu-se curbele in plan cu raze

sub 3000 m, pentru a avea o bund vizibilitate. De asemenea, nodurile de

circulalie se amplaseazdin palier sau in declivitate de pAnd la2% precum

gi in zonele de racorddri concave cu raze de peste 10'000 m.

Distanla recomandabild intre doud noduri de circulalie succesive

este de 10-30 km.in apropierea localitSlilor aceste distanle se pot micaora pdnd la 3-4

km sub care pot sd intervind dificultali la realizarea semnalizdrii rutiere.

Tipuride noduri

-Fn mod obignuit clasificarea nodurilor de circulalie se face

numdrul cdilor racordate cu trei, patru sau mai multe ramuri.Nodurile de circulatie cu trei ramuri. in cadrut acestor noduri

incluse nodurile de circulalie in ,,Y" 9i ,,T " .

Nodurile de circulalie in Y , denumite 9i bifurcalii, se intAlnesc la

categoria de interseclii tiP A.

dupd

sunt

Fio

4

-

Fig. 10.5. Noduri de circulalie in ,,T"

Intrdrile gi reunor benzi de acceieaccidentald, in vece

Benzile de crde fr6nare sau dece

Benzile de abretea gi autostracdsector de racordare :

Fig. 10.4. Nod de circula{ie in ,,Y"

- toz-

.{Lj f;S r,q,.{;l

a.

Fig. 10.6 . Noduri de circulalie; a. Trefld b. Semitreftd

Fig. 10.7 . Nod de circulalie in romb

. Intrdrile gi iegirile de pe autostradd se realizeaze prin introducereaunor benzi de accererare gi decererare care inrocuiesc benzire de sta{ionareaccidentald, ?n vederea eviterii punctelor de conflict.Benzire de decererare se compun dintr-un sector de racordare, unulde frdnare sau decelerare gi un sectof de racordare cu bret,eaua respectivd.Benzire de accererare se compun din sectorur de racordare dintrebretea gi autostradd, banda de inserlie sau de pdtrundere in frux 9i dintr_unsector de racordare cu secliunea curentd a autostrdzii.

163 -

Benzile de accelerare pot fi independente de cdile autostrdzii incazurile cAnd elementele geometrice ale drumului sau bretelei lateralepermit oblinerea vitezei necesare pdtrunderii pe autostradd.

Secliunile de triere sunt acele zone pe care autovehiculele circulindin aceeagi direclie igi intretaie traictoriile in vederea plasdrii pe banda care

favorizeza intenlia lor de circulalie ulterioard.in figura 10.8 este prezentat un detaliu de amenajare a unei zone

din apropierea unui nod, cu benzi de accelerare 9i decelerare.

pe baza metodelor aPlicate 9i

tipuri de structuri utilizate in

l1{.1l'#*'i t:tr,l j

10.8 Conr

La autosttraficului in sigurconstruclii anexecomerciale gi ,

autovehiculelor. e

Cele mai c- locuri de- spalii per- spa{ii pen- posturi va- spa{ii

autostrdzilor.

Locuri de parcareAceste locr,- locuri de s

- locuri de p

- locuri de p

rSectiune de ,. 7100 -.. 75.00 -,I deceterare lSectiune de I Pono de II liegire din flux ' rocordore I

-----*-----

150.m 7500

@\erore de potrurde Pono derccordore[n flux

Fig.10.8 Benzi de accelerare 9i decelerare

10.7 Structuri rutiere

La autostrdzi se adoptd sisteme rutiere de tip greu sau foarte greu

pentru calea curentd, iar pentru benzile de stalionare accidentald, sisteme

rutiere ugoare.Structurile rutiere se dimensioneazd

la drumuri, respectAndu-se aceleagi criterii.in cele ce urmeazd sunt Prezentate

cdteva !dri europene.

-164-

;ri.;,lirtj.rri

22 cm beton de ciment

15 cm balast stabilizat

33 cm balast

8 cm beton asfaltic12-16 cm anrobatbituminos

20-30 cm balaststabilizat

10-25 balast

3 cm beton asfaltic4-6 cm binder10-15 cm anrobat

20-35 balast stabilizat

20 balast

4 cm beton asfaltic6 cm binder15 anrobat bituminos

20 balast stabilizat

25 balast

intretinerea gi exploatarea

Fi9.10.9 Structuri rutiere de autostrdzia. Franla b. ltaliac. Germania d. Rom6nia

10.8

La autostrdzi, pe rangd asigurarea condiliiror de desfdgurare atraficului in siguranld, c,onfort gi flu;td, se urmdie$" ;i realizarea unorconstructii anexe care sd ofere conditii de odihna gi repaus utilizator, spaliicomerciare gi de cazare, arimentarea cu carburanli, revizii areautovehiculelor, exploatarea autostrdzilor etc,

Cele mai cunoscute dintre acestea sunt:- locuri de parcare-stalionare;- spalii pentru servicii;- spalii pentru taxare;- posturivamale;- spalii pentru administrarea.

autostrdzilor.

Locuri de parcareAceste locuri speciale se clasifica in:- locuri de stationare;- locuri de parcare curentd;- locuri de parcare cu destinatie speciald.

- toc

". i rl"11 * i-# ir ?i.4.f ! r..i.J t,1tt/_,

Locurile de stalionare pot asigura parcarea a 30 - 40 autovehicule,

avand intre 5.000-10.000 m2 9i dotdri minime odihnei (mese, bdnci, grupuri

sanitare etc.)

Locurile de parcare curente au o suprafali intre 10.000-20.000 m2

asigurdnd parcarea a 60 -120 de autovehicule. Ele au o dotare mai

coriplexd (in plus fald de cele de la locurile de stalionare su instalalii

electrice, telefon, bufet etc.).

in figura 10.10 este prezentatd o parcare de scurtd duratd.

6- Parcarc rutottrisne?. Parcrrt Eutob{za

L Sp*$i agrcmect

*. $palii pro:cc$cts. imprcjmuireI l. fost t'afi$forfntte aslian

,.'1#J #$ lii,,i.

Suprafiiar distanfa car

Spa{iitede 8-10 m lapentru serviciicarburanfi, statr

1- Bar:2 - Gospodiaerian; 5 - parca,

Spatii pr

Stalii de, taxareIn anumitr

baza achitdrii untanume:

Sistemutautostradd in calede circulalie.

Sistemul irbretelele de legdtr,

Lg,6ENDA

t. WC public2. Stalic rporrrr3. Stalie pompt 8p€ urrlt4, ScpstatorJ, Rezcrvor tPl + etaf. Pintpc J

-\= \

Fig.10.10 Parcare de scurtd duratd

Locuri de parcare cu destinalie speciali se amplaseaze Tn cadrul

spaliilor pentru servicii in apropierea motelurilor, hotelurilor, restaurantelor etc'

Amplasarea locurilor de parcare se face in funclie de peisaj, in

locuri vizibile gi unde elementele naturale permit cel mai bine acest lucru'

Determinarea capacitdlii locurilor de parcare se face in funclie de

intensitatea traficului, distanla dintre locurile de parcare, peisaj etc.

Capacitatea minima a unui loc de parcare pe autostradd este de 30

locuri pentru autoturisme 9i 10 locuri pentru autocamioane'

eefu pentru se*n-'-spalrrte pentru servicii sunt destinate condiliilor de odihnd 9i

refacere a utilizatorilor, c6t 9i asigurdrii funcliondrii autovehiculelor'

- 166 -

suprafala spa{iilor pentru servicii este variabila 40.000-g0.000 m2,iar distan{a care se asigurd pentru diferite servicii este:

- 30 - 50 km pentru statii de alimentare;- 60 -100 km pentru restaurante gi spatii de intretinere;- 120-200 km pentru moteluri.

spaliile pentru servicii se separd de autostradd printr-o zond verdede 8-10 m ldlime, plantatd cu arbori gi arbugti. In cadrul acestor spatiipentru servicii se prevdd moteluri, restaurante, baruri, stalii de alimeniarecarburan{i, stalii de intretinere gi reparalii auto.

1- Bar:2 - Gospoddrie combustibil centrald; 3 - Stalie pompe uzate:4 - post transformareaerian; 5 - Parcare autoturisme; 6 - parcare autobuze ;7 -parcare autocamioane; g -.

Spatii protecfie; 9 - Pompe combustibil; 10 _ Rezervor combustibil;

Fig.10.11 Spaliu pentru servicii

Stalti de^ taxare.In anumite cazuri exploatarea autostrdzilor este permisd numai pe

baza achitdrii unei anumite taxe (peaj). Se cunosc trei sisteme de taxe sianume:

- sistem deschis ( pe secliuni ) ;- sistem inchis ( cu parcurs invidualizat ) ;- sistem mixt.sistemul deschis prevede amplasarea staliilor de taxare pe

autostradd in cale curantd, la distanle de 15-25 km, de obicei intre nodurilede circula{ie.

sistemul inchis constd in amplasarea staliilor de taxare pe toatebretelele de legdturd a nodurilor de circulalie de pe sectorul respectiv.

-to/-

.4#;*SltrltJl

Cele mai moderne sisteme sunt cele mixte, ca in figura de maijos,unde este realizald o combinalie a celor doud sisteme anterioare.

--'/

8. Clidirc tcbnici9. Gospodlric combutibil10. Gospodtrie api (put forat rrczcryor + static pompe)

I I . Statie cpurarc mecmo-biologiciI 2. Stalie ponpare 8pe uzleI l. Strlie pomparc ag€ pluviale (dc

la tunel)t4. lmprejmuire15. Post tresfomrra eriu

6'{-l

Fi9.10.12 Sta[ie de taxare

Existd solulii noi, unde un vehicul are montat (asezat) pe bord un

sistem electronic de peaj, la trecerea pe o linie separate dispozitivul de

citire montat deasupra vehiculului scaneazd sistemul din vehicul,Tnregistreazd plata 9i deschide automat bariera. Acest lucru se poate

realiza la viteze de 50-60 km/h.

LEGENDA

l. Ctidirc dc scwiciu2. Cabioe dc taxue (cu vcdre inambclc pirli)3. Spalii protelic4. CopeilnE mctslicn

5. Tuel6. Buicrc7. Ramp6 acc6

- 168 -

t'J# flUl,J/ r,,*

cAP. Xt NOTil.

11.1 Ge

Transpceconomia trarin ultimii anirutiere, ele ecapacitate mamare, continumari.

Calea frmenite sd asig

- tiniitesupravegherea

- constrrgdri, peroane.

r

_ constrmaterialului rulr

- lucrdrtuneluri.

Suprastr

cAP. Xt NOT|UN| pRtvtND cAtLE FERATE

11.1 Generalitdti

Transporturile feroviare reprezintd o pondere insemnatd ineconomia transporturilor terestre la nivelul intregii !ari. Chiar dacdin ultimii ani-acestea au pierdut teren in favoarea transporturilorrutiere, ele au anumite avantaje printre care se pot enumera:capacitate mare de transport, regularitate, siguran!d, viteza mediemare, continuitate, pre! de cost redus pentru distanle 9i volumemari.

calea feratd reprezintd un ansamblu de lucrdri ingineregtimenite sd asigure realizarea transporturilor feroviare, alcdtulte oin:- liniile ferate cu totalitatea instara!iilor pentru dirijarea,supravegherea gi siguranla circulaliei;

- construc[ii necesare deservirii traficului de cdldtori cum suntgdri, peroane, depozite;

- construc!ii 9i instala!ii necesare intretinerii gi reparaf ieimaterialului rulant,

- lucriri de artd,tuneluri.

viaducte, poduri, podete, consoliddri,

Suprastructura cdii (fi9.11.1) se compune din:- gine,- material mdrunt de cale (metalic Ai nemetalic),- traverse,- prisma de balastare.

Fig. 1 1 .1 Profil transversal tip de cale feratd'l- gind; 2- traverse; 3- prismd de balastare:

4- strat de repartitie; 5- terasament

-169 -

11.2 $inele de cale ferati

$inele de cale feratd au rolul de a ghida rolile materialuluirulant in direclia cdii, de a prelua sarcinile de la acesta 9i de a le

transmite traverselor. $inele sunt fabricate din olel special, cu rezistenle

mari la rupere gi uzurd. Secliunea transversald a ginei este denumitdprofilul ginei, care in Europa este de tip vignole.

$inele se diferenliazd intre ele prin tipul lor, care reprezintd

valoare-a rotunjitd a masei unui metru liniar de gind, exprimati inkilograme, in lara noastrd, pe releaua SNCFR se folosesc urmdtoareletipuri de gine:

- gina de tiP ugor: tiP 40 9i tiP 45;- gina de tip mediu: tiP 49 9i tiP 54;- gina de tip greu: tiP 6G gitiP 66.

Fig. 11.2 Detaliu de gina

Lungimea normald a ginelor depinde de furnizor 9i este de 15 m(tip 49), 22,5 m,25,0 m gi 30,0 m in curbe, pe firul interior se folosescgine de lungime mai mici, denumite gine cu lungime scurtatd (de

exemplu, tungimii normale de 15,0 m ii corespund lungimile scurtate de.14,93 gi, respectiv, 14,97 m). Folosirea ginelor scurtate face posibild

aranjarea ginelor pe cele doud fire inc6t capetele lor sd fie aproximativsituate in lungul aceleagi raze.

11.3 Mater

in categorcare servegte pigtnelor de traveintermediare de le

-materialui- Iti

-mbr

-mi- diL

disIn lgura j

dezvoltate in cele c

Material mdrunt tamira,) Eclise pot

pentru legarea ginel<de gind.

Flal

Pidr

(1

{

II

I

I

-170 -

Wnr{: i J#lVl'!} {":t l rt ! f; l,} {,; tt i t.- l: F # i7 tt T ti

11.3 Materialul mdrunt de cale

in categoria materialului marunt de cale metalic intrd materialulcare servegte pentru legarea ginelor intre ele gi pentru prindereaginelor de traverse, dispozitivele contra fugirii ginelor gi pldcileintermediare de lemn 9i polietilend gi placulele de cauciuc.

-materialul mdrunt de cale metalic poate fi grupat in:- material mdrunt laminat (eclise, pldci metalice, clegti);- material mdrunt filetat (buloane verticale gi orizontale,

buloane pentru aparatele de cale);- material mdrunt trefilat (tirfoane);- alte materiale mdrunte metalice (inele resort, crampoane,

^ dispozitive contra fugirii ginelor).In figura 11.3 sunt prezentate elementele prinderii, care vor fi

dezvoltate in cele ce urmeazd.

Fig. 11.3 Elementele prinderiiMaterial mdrunt laminat

a) Eclise pot fi normale gi de racordare. Eclisele normale servescpentru legarea ginelor cap la cap in vederea realizdrii continuitdtii firuluide gina.

-171 -

a. b.Fig. 11.4 Tipuri de prinderi

Eclisele normale pot fi:

- eclise cornier (fig. 11 .4.a) carese utilizeazd la gina tip 40;

- eclise platbande (fig. 11.4.b), seutilizeazd la gine tip 45, 49, 54,60 9i 65;

-eclise de racordare, care servescla legarea a doui tipuri de ginediferite.

b) Ptdcile metalice se ageazS intre talpa ginei 9i traversd, av6nd

rolul de a prelua sarcinile de la gine 9i a le transmite la traverse pe osuprafald mai mare, evitdnd astfel strivirea traverselor sub 9ine.

Pldcile metalice pentru traverse de beton sunt mai inguste dec6tcele pentru traverse din lemn gi sunt prevdzute cu numai doud gduripentru tirfoane, in comparalie cu cele pentru traverse de lemn, care

au patru gduri.La joante se folosesc pl6ci pod, care sprijina pe doud traverse

aldturate (traverse joantive).c) Ctegtiiservesc pentru prinderea ginei de traversd, prin

intermediul tirfonului la prinderile directe gi mixte sau prin intermediulbulonului vertical la prinderile indirecte.

M ate ri al m dru nt fi I etat

-Eutoanele sunt piese metalice formate din doud pdrli distincte:

gurubul gi piuli{a. Ele servesc pentru prinderea ginei de placd la prinderea

indirecti sau pentru legarea ginelor cap la cap, trecdnd prin eclise gi gine

(buloane orizontale). Buloanele Servesc de asemenea pentru

asamblarea diferitelor piese ale aparatelor de cale.

M ate ri al m dru nt trefi I atTiffoanele sunt piese metalice in formd de gurub cu cap special,

confeclionate pentru a putea fi introduse 9i scoase din traverse. Ele

Servesc pentru fixarea ginelor 9i a pl6cilor metalice de traverse, laprinderile indirecte precum 9i pentru prinderea pldcilor metalice la

prinderile directe gi mixte.

Alte materiale mdrunte metalicea) tnele resorl - Servesc pentru asigurarea strdngerii continue a

buloaneior oriSNCFR sunt si

b) Crantraversd la liniil

c) Disprlegdturii intre gia mentine md

Materiale martia) placi

,

din cauciuc naelasticd intre siplaca metalica.gind pe placerularea vehicule

b) ptacconfec{ioneazaavdnd rolul deizolarea electriccu linie electrici

11.4 TratTraverse

cdii, confec{ionaavdnd rolul de r

prin intermediuldintre cele doud

Prin pozalinie, respectiv pTraverse de lemr

Lemnul esltraversei. pentrratmosferici, trav€Datoritd acesteilemn, Traversele

Traverselecurbele cu razeaparatele de cale

_ trave- traver- traver

-172 -

buloaneior orizontale gi verticale. Inelele resort folosite pe reteauaSNCFR sunt simple, duble sau triple.

b) crampoanele - servesc la prinderea ginei gi a placii suport detraversd la liniile cu ecartament ingust prevdzute cu gine de tip 30 - 34,s.

c) Dispozitive contra fugirii ginelor - servesc pentru solidarizarealegdturiiintre gind gitraversd, pentru a stopa deplasarea ginelorin lung 9ia mentine mdrimea reglementard a rostului de dilatitie

Materiale mdrunte nemetalicea) Pldci agezate intre grne gi placa metaticd - se confecfioneazd

din cauciuc natural sau sintetic, av6nd rolul de a asigura o prindereelasticd intre gind gi placa metalicd, de a micaora alunecarea ginei peplaca metalicd, precum gi de a repartiza uniform sarcina transmisa degini pe placa metalicd, amortizdnd totodatd zgomotul produs derularea vehiculelor feroviare.

b) Placi agezate intre piesa metaticd gr traversd - seconfeclioneazd din mase plastice sau lemn tratat cu rdgini sintetice,avdnd rolul de a reduce uzura mecanicd a traverselor 9i de a sporiizolarea electricd pe liniile prevdzute cu traverse de beton gi inzestiatecu linie electricd 9i centralizare electrodinamicd.

11.4 Traverse de cale feratiTraversele de cale feratd sunt elemente ale suprastructurii

cdii, confeclionate din lemn, beton sau metal, dispuse transversal cdii,avand rolul de a prelua sarcinile transmise de rolile materialului rulantprin intermediul ginelo^r gi de a asigura gi menline distanla [ecartamentul]dintre cele doud gine. ln Romdnia, se folosesc traverse din lemn 9i beton.

Prin poza traverselor se inlelege numdrul de traverse pe 1 km delinie, respectiv pe un panou de lungime normald.Traverse de lemn

Lemnul este materialul care se preteazd cel mai bine la executareatraversei. Pentru a evita distrugerea in scurt timp, datoritd agenliloratmosferici, traversele de lemn se protejeazdprin impregnare cu creozot.Datoritd acestei impregndri cregte durata de serviciu a traverselor delemn, Traversele se confeclioneazd din lemn de fag, stejar, ulm etc.

Traversele de lemn se folosesc pe releaua sNCFR obligatoriu incurbele cu raze mai mici de 500 m, la calea pe poduri metalice gi laaparatele de cale. Ele sunt de mai multe tiouri:

-traverse normale;-traverse pentru poduri;- traverse speciale.

-ttJ

f\l{f!llJ^;i f}i.;,,:

a)Traversele normale au lungimea de 2,40;2,50;2,60 m,

inld{imea de 0,21-0 26 m gi indl!imea de 0,14-0,16 m.11.5 pris

Rolul pride traverse la

1

stratul de reparprotejarea teras

Prisma r

ciuruit sau neciuDimensiu

trafic Ai de destir

11.6 Clar

Prinderilea) in funt

(fara placi), princb) in funt

deosebim: prindec) in funt

traverse de lemnd) Prinder

65. Este denunmetalicd gi traverfixeazd de travepldcile metalice c

in figuriteintdlnite pe retear

Prinderi elastice

Prinderileelementelor prinrSNCFR se folose9i Ez.

t'1;""7.

li:il,r

: -;1

.*^tr. ', .- -.1 't'$;i";"i1 +I : I.:';iJ't r |4 1 t:lj : tr '.::':

{-:-::**''..!.. ir '. ::!:-... )l f,.r--,q

Fig. 11.5 Tipuri de traverse

a 9i b din lemn, b. beton precomprimat

b)Traversele pentru poduri sunt traverse de tip Al, av6nd

urmdtoarele dimensiuni'. 0,24x0,24(71 (pentru lungimi de 2,70 9i 2,80 m),

0,22x0,22m gi 0,22x0,24m (pentru lungimi de 2,50 9i 2,60 m), respectiv0,20x0,22m gi 0,20x0,24m (pentru lungimi de 2,40 m).

c) Traversele speciale sunt de tip 41, cu dimensiunea de 0,16x0,26m gi lungimi de 2,80-5,60 m, din 0,10 in 0,10 m.

Traverse din beton armat si beton precomprimat

@ din beton armat pot fi monobloc, cu sectiune

constantd Sau variabild, sau traverse bibloc, alcdtuite din blocheli

solidarizali cu profile metalice sau din grinzigoare din beton armat,

prinse articulat in blocheli cu tije metalice sau cabluri.

b) Traversele din beton precomprimat (fig.11.5.b) au o formd

care rezultd din condilii constructive 9i de rezistenld.Pe refeaua SNCFR se folosesc traverse T13, TS13, T16, F17, iar

pe liniile industriale se folosesc traversele tip Ti 9i Tsi.Pentru fixarea ginelor de traverse cu ajutorul tirfoanelor, in

traversele de beton precomprimat sunt amplasate patru dibluri inpozilie fixd. Diblurile sunt elemente din lemn sau polietilen5.

Fig. '1 1.6 Tipuri de traverse din beton

-174 -

11.5 Prisma de balastare

Rolul prismei de balast constd in preluarea sarcinilor transmisede traverse la platforma cdii. Totodatd, prisma de balast, impreund cu

stratul de repartitie, trebuie sd permitd drenarea apelor din precipitalii 9iprotejarea te rasame ntu I u i im potriva in g helu I u i.

Prisma de balast se poate realiza din piatrd spartd, pietrig

ciuruit sau neciuruit sau chiar balast.Dimensiunile prismei de balast depind de ecartamentul cdii, de

trafic ai de destinalia liniei.

11.6 Clasificarea prin

Prinderile se clasificd dupd mai multe criterii:a) in funclie de sistemul constructiv, deosebim: prinderi simple

(fara placi), prinderi directe, semidirecte (mixte), indirecte.b) in funclie de rigiditatea la deplasare a ginelor in prinderi,

deosebim: prinderi rigide 9i prinderi elastice.c) in func{ie de tipul traversei, deosebim: prinderi pentru

traverse de lemn gi pentru traverse de beton.d) Prinderi indirecte. Se folosesc pentru ginele tip 49, 54, 60 9i

65. Este denumita gi prindere k. La aceastd prindere, intre placa

metalicd gi traversd se ageazd o placd de polietilend, pldcile metalice sefixeazd de traverse prin intermediul tirfoanelor, iar ginele se fixeazd depldcile metalice cu ajutorul clegtilor 9i al buloanelor verticale.

in figurile de mai jos sunt prezentate cdteva tipuri de prinderi

intAlnite pe releaua de cdi ferate din Romdnia.

Prinderi elastice

Prinderile elastice se bazeazd pe deformarea elasticd initiald a

elementelor prinderii. Prinderile elastice sunt de mai multe tipuri. La

SNCFR se folosesc cu precddere doud prinderi elastice, 9i anume tip Er

9i Ez.

I ^-t -p .

Fi1.11.7 Prindere mixtd la gina tip 451- 9in5; 2- placd metalicd cu grifd; 3- tirfon;

4-clesti; S-inele resort; 6-traversd

Fig.1 1 .8 Prindere indirectd la gina tip 49,54,60qi 65

1-gin5; 2- placd metalicS; 3-bulon vertical;4-clesti;

S-tirfon: 6- placd cauciuc; 7-traverse

11.7 Reati

Continuitatrface prin:

a) imbinareb) sudarea

tmDtnarea SinelorSpecificul €

intre capetele $rnedeplasdri ale cactemperaturii din s

a) Prinderea elasticd tiP El

Aceastd prindere este o prindere indirectd la care s-a inlocuitclegtele cu o agrafA elasticd din o{el.

Fig.1 1 .9 Prindere elasticd tiP El1-placd polietilend; 2-placd metalicS; 3-inel resort; 4tirfon; 5- pl6ci metalicd;

6-agrafd; 7-Saibd; 8-bulon vertical; 9-piulild; 10- gina

b)Prinderea elastice ilp E2 $ig.11.10)

iii4 i':Ft,t?i1t i.

-176

a ^^iI- UU:

ru#ru##l tff/yltJ# {:A!t-{ fffi,A ?#

1 - p r acd po r i

"ti r

",lj? j-1, l,t ?T[U :n:lf;,: l.:s2u po n ;

S-clemd elasticd; 6_9aiba; Z{irfon; g_diblu; 9_traversd

11.7 Realizarga continuitdtii cdii

continuitatea cdii se realizeazd prin legarea ginelor, care se poateface prin:

a) imbinarea ginelor prin eclisare fioante);b) sudarea ginelor;

imbinalea sinelor prin eclisare (fig. 1 1 .1 1)specificul legdturii prin eclisare constd in prezenla unei distanle

intre capetele ginelor, numitd rost de ditatatie. Aceastd legdturd permiiedeplasdri ale capetelor de gine inG ecrise, astfel cala variblii atetemperaturii din gind este permisd dilatarea sau contractarea ginelor.

Fig. 11 .11 imbinarea ginelor prin eclisare1- eclisd; 2- bulon orizontal; 3- inel resort; 4_ piulitd

-177

Joantele se clasificd dupd mai multe criterii:a) Dupd modul de rezemare a capetelor ginelor deosebim:

joante suspendate; joante rezemate sau rigide gijoante semirezemate '

b) Dupd pozi!ia reciprocd a pantelor pe cele doud fire,

deosebim joante fa echer , la egicher gijoante fdrd nici o ordine.

c) Din punct de vedere al electroizoldrii deosebim joante

obignuite gi joante izolante. Joantele obignuite asigurd continuitatea

cdii, iar ceie lzolantJse folosesc la electroizoiarea capetelor de gind in

staliile centralizate electrodinamic.

11.8 Sudarea sinelor

Prin sudarea ginelor cap la cap se obline o cale de lungime mare,

care poartd denumirea de cate fdrd ioante. Sudarea ginelor se executd

cu instalalii speciale, aplicdndu-se procedeul suddrii electrice, prin topire

intermediard gi presiune.

CAP. XII CONT

12.1 Gen

Realizareitehnico-economrc

pentru lucansamblu de pieselemente atdt pe.

In momeraprobare a docuncdror fonduri prov

bugetubugete

- fonduri r

credrte t

Con{inutul28/2009 din C,:

documenta{iei tehrstructurii gi metodcde investifii gi lucra48 din 2V01/2008

in cele ceprivind conlinutuldocumentafiilor degi a caietelor de sar

rn sensul curmdtoarele semnif

a) analiza tinvestitiilor din pun:pe baza valorilornegative ale investil

b) documedocumentatia tei.elaboratd pe baza cale raportului de a,economici aferentr u

c) investitiedepdgegte echivalenin domeniul protec:cazul investifiilor prc r

-178 -

; - - t.,..r

CAP. XII CONTINUTUL DOCUMENTATIEI PROTECTULUI

12.1 Generalititi

Rearizarea oricdrei investitii este precedatd de o documentaretehnico-economicd.Pentru rucrdrire. de drumuri, aceastd documentafie reprezintd unansambru de piese scrise gi desenate care au drept scop precizarea unorelemen^te atat pentru aprobirea rucrdrii cat gi pentru execulia ei.In momentur de fa!d, in Romanii,

'modaritatla oe etaoorare giaprobare a documentaliei tehnice gi economice a obiectivelor de investitii acdror fonduri provin dini

bugetul de stat;ougete locale;

- fonduri speciale extrabugetare;- credite externe garantate de stat,con{inutur tocumentaliei este regrementat prin Hotararea nr.28/2008 din 09/01/200g 'privind

aprobarea continuturui_cadru aldocumenta{iei tehnico-economice arerenl! i.*.t!iiroriro,,.", precum gi astructurii gi metodologiei de elaborare a devizurui general pentru obiectivede investi{ii gi rucrdri de interven rii , pubricat in Monito,rii ori"i"t, partea I nr.48 din 22/01/2008.in cere ce urmeazd este prezentat con{inutur hotdrdrii 2gr2oogprivind conlinutul cadru al studiilor de prefezaoititate, de fezabilitate, adocumenta{iilor de intervenlie, lucrari precum gi continului proiectului tehnicgi a caietelor de sarcini.in sensur p-rezentei hotarari, termenii gi expresiire de mai jos auurmdtoarele semnificatii :

a) anarizd cosr-beneficru: instrumentur de evaruare a avantajerorinvestiliilor din punctul de vedere al tuturor grupurilor Je ractori interesati,pe baza varoriror monetare atribuite tuturor consecinferor pozitive ginegative ale investiliei;b) documentalie de avizare pentru rucrari de interventii:documentalia tehnico-economicd simirard studiurui a"" d"iii'n";i,{;,elaboratd pe baza concruziiror raporturui de expertiza tehnicd gi, dupd caz,ale raportului de audit energetic, pentru aprobarea indicatoriror tehnico_economici aferen{i lucrdriror db interventir ra construclii exisiente;c) investilie

ryubtica majord: investitia pubricd ar cdrei cost totardepdgegte echivarentur a 2s miiioane euro. in cazur investifiiror promovatein domeniul protec{iei mediurui, sau echivarentur a s0 mitioane euro, incazul investiliilor promovate in alte domenrr:

1a^,1tJ

i:*i-d liiilj J'#l l]##l.Ji,'il;"! ri:l tiSJ ftr{-}l#{: l'i"rl-.{,rJ

d) lucrdri de intervenlii: lucrdrile la construclii existente, inclusiv

instalaliiie aferente, asimilate obiectivelor de investilii, care constau in:

reparaiii capitale, transformdri, modificdri, modernizdri, consoliddri,

reabilitdri termice, precum 9i lucrdri de intervenlii pentru prevenirea sau

inldturarea efectelor produse de acliuni accidentale 9i calamitSli naturale,

efectuate in scopul asigurdrii cerinlelor esenliale de calitate 9i funclionaleale construcliilor, potrivit destinaliei lor;

e) studiu de fezabilitafe: documentalia tehnico-economicd prin care

se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenli obiectivului de

investilii pe baza necesitdlii 9i oportunitdlii realizdrii acestuia 9i care

cuprinde soluliile funclionale, tehnologice, constructive 9i economice ce

urmeazd a fi supuse aprobdrii;f) studiu de prefezabititate: documentalia tehnico-economicd prin

care se fundamenteazi necesitatea 9i oportunitatea investiliei pe bazd de

date tehnice gi economice.

Proiectarea lucrdrilor de constructii pentru obiective de investitii noi,

se elaboreazdin urmdtoarele faze:a) studiu de fezabilitate;b) Proiect tehnic;c) detalii de execulie.

proiectarea lucrdrilor de constructii pentru interventii la qoQstructii

existente, inclusiv instalaliile aferente, se elaboreazdTn urmdtoarele faze:a) expertizd tehnicd 9i, dupd caz, audit energetic;b) documentalie de avizare a lucrdrilor de intervenlii;c) Proiect tehnic;d) detalii de execulie.

12.2 Continutul cadru al studiului de prefezabilitate

A. Piese scrise

Date qenerale:'1. Denumirea obiectivului de investilii;2. Amplasamentul (iudelul, localitatea, strada, numdrul);3. Titularul investitiei;4. Beneficiarul investiliei;5. Elaboratorul studiului.

Necesitatea si opoftunitatea investitiei1 . Necesitatea investiliei:

a) scurtd prezentare privind situalia existenta, din care sd

rezulte necesitatea investiliei;

{,";{}lJiii,t

b) taexpliciteze s

c) dtdezvoltare a

d) prc2. Oportunit

a) irsectoriale sa

b) actc) ac<

realizarea inv

. Scenarnvestitii pot ft

ha*^UaIYamplaseze ob

lnformatii t

1. Situafia jurocupat - defini.

2. Suprafata3. Caracterrs

baza studiuluiprivind:

a) zonb) datr

presiunea convc) nive

4. Studiile topr5. Datele clim:

Costul e1. Cheltuieli pe

a) cheltrde prefezabilitatdetalii de execul

b) chettc) chett

necesare elaborid) chel

procedurii pentr

180 -

il*rJ fffijt j I ul- i]#f #tf h {t {n'{ I L I t tr#ts# t"#t t_#

b) tabele, hdrli, grafice, prange desenate, fotografii etc., care sdexpliciteze situalia existentd gi necesitatea investi{iei;

c) deficienlele majore ale situaliei actuale privind necesarul dedezvoltare a zone|

_ d) prognoze pe termen mediu gi lung;2. Oportunitatea investitiei:

a) incadrarea obiectivului in politicile de investilii generale,sectoriale sau regionale;

b) actele legislative care reglementeazd domeniul investiliei;c) acorduri internalionale ale statului care obligd partea romdnd la

realizarea investitiei, dupd caz.

1. scenarii propuse (minimum doud);2. scenariul recomandat de cdtre elaborator;3. avantajele scenariului recomandat.

amplaseze obiectivul de investitielnformalii despre terenul din amplasament:

1. Situafia juridicd privind proprietatea asupra terenului care urmea zd a fiocupat - definitiv gi/sau temporar - de obiectivul de investitii:

2. Suprafala estimatd a terenului;3' Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate in

baza studiului geotehnic realizat special pentru obiectivul de investitiiprivind:

a) zona seismicd de calcul gi perioada de col!;b) datele preliminare asupra naturii terenului de fundare gi

presiunea convenlionald;c) nivelul maxim al apelor freatice,

4. Studiile topografice preliminare;5. Datele climatice ale zonei.

Costul estimativ al investitiei1. cheltuieli pentru elaborarea documentaliei tehnico-economice:

a) cheltuieli pentru elaborarea documentaliilor de proiectare (studiude prefezabilitate, studiu de fezabilitate, expertizd tehnicd, proiect tehnic aidetalii de executie), dupd caz;

b) cheltuieli pentru activitatea de consultanld gi asistenld tehnicd;c) cheltuieli pentru oblinerea avizelor gi acordurilor de principiu

necesare elabordrii studiului de prefezabilitate;d) cheltuieli ..pentru pregdtirea documentelor privind aplicarea

procedurii pentru atribuirea contractului de lucrdri gi a contractului de

181I

-t

Servicii de proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conformprevederilor legale (instruc!iuni pentru ofertanli, publicitate, onorarii 9i

cheltuieli de deplasare etc.).2.Yaloarea totald estimatd a investilieiAvize gi acorduri de principiu, dupd caz .

B. Piese desenate:1. Plan de amplasare in zoni (1:25.000 - 1:5.000);

2. Plan general (1:2.000 - 1:500).

12.3 Gontinutul cadru al studiulul de fezabilitate

A. Piese scriseDate generale:

1. Denumirea obiectivului de investilii;2. Amplasamentul (judelul, localitatea, strada, numdrul);3. Titularul investiliei;4. Beneficiarul investiliei;5. Elaboratorul studiului.

lnformatii qenerale privind proiectul1. Situalia actuald 9i informalii despre entitatea responsabild cu

implementarea proiectului ;

2. Descrierea investiliei:a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat

de investilii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil)

privind situalia actuald, necesitatea gi oportunitatea promovdrii investiliei.precum 9i scenariul tehnico-economic selectat;

b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului

de investilii pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate.nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de

investilii pe termen lung):- scenarii propuse (minimum doud);- scenariul recomandat de cdtre elaborator;- avantajele scenariului recomandat;

c) Descrierea constructivd, funclionald 9i tehnologicd, dupd caz;

3. date tehnice ale investiliei:a) Zona gi amplasamentul;b) Statutuljuridic al terenului care urmeazd sd fie ocupat;c) situalia ocupdrilor definitive de teren: suprafala total6

reorezentdnd teren uri din i ntravilan/extravilan;d) Studii de teren:- studii topografice cuprinzdnd planuri topografice c-

amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistem de referinld nalional;

_ studi_figelor complexesubterane, rapoconsoliddri;

_ atte st-e) Caracte

de investi{ii, specrealizare a invest:t

f) Situatia r

_ necesa_ sotutii tr

g) Conciuz

4. Durata de reinvesti!iei.

Costurrle e:1. Valoarea tota :2. Egalonarea cci

. . Analiza cost. tdentificareaperioadeide referi^2. Analiza optiun3. Analiza finanr

financiard: fluxulrentabilitate gi rapcr4. Analiza econc

economicd: valoare,cost-beneficiu;

5. Analiza de senz6. Analiza de risc

Sursele de f -sursele de fina_

iegisla{ia in vigoare ,de la bugetul de

contractate de statconstituite.

. ,, Estim.dri priv ^t. t\umar de locur -

2. Numdr de locuri -

-182-

- studiu geotehnic cuprinzdnd planuri cu amplasamentul forajelor,figelor complexe cu rezultatele determindrilor de la'borator, analiza apeisubterane, raportul geotehnic cu recomanddrile pentru fr;J;. -;;consoliddri:

- alte studii de specialitate necesare, dupd caz;e) Caracteristicile principale ale construcliilor din cadrul obiectivului

de investifii, specifice domeniului de activitate, 9i variantele constructive derealizare a.investi{iei, cu recomandarea variantel optime pentru aprobare;

f) situalia existentd a utiritaliror gi anariza de consum:- necesarulde utilitali pentru varianta propusd promovdrii;.-solu{ii tehnice de asigurare cu utilitdfi;

g) Concluziile evaludrii impactului asupra mediului;

4- Durata de realizare 9i etapele principale; graficul de realizare ainvesti!iei.

Costurile estimative ate investitiei1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;2. Egalonarea costurilor coroborate cu graficul de realiiare a investitiei.

An al i za cost- be n efi c i u :1' ldentificarea investiliei 9i definirea obiectivelor, inclusiv specificarea

perioadei de referinld;2. Analizaopliunilor;3. Analiza financiard, inclusiv calcularea indicatorilor de performantd

financiard: fluxul cumulat, valoarea actuald neti, rata internd derentabilitate 9i raportul cost-beneficiu;

4. Analiza economicd, incrusiv calcularea indicatorilor de performanldeconomicd: valoarea actuald netd, rata internd de rentabilitate gi raportiitcost-beneficiu;

5. Analiza de senzitivitate;6. Analiza de risc.

_ Sltrsele de finantare a investitieiSursele de finanlare a investitiilor se constituie in conformitate culegislalia in vigoare gi constau din ionduri proprii, credite bancare, fonduride la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau

contractate de stat, fonduri externe nerambursabile 9i alle surse legalconstituite.

1. Numdrde locuri de muncd createffi2. Numdr de locuri de muncd create in faza de operaie.

'/t rx ? 1 '. ._

Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei1. Valoarea totald (lNV), inclusiv TVA (mii lei)

(in preluri - luna, anul, 1 euro = ..... lei),

din care:- construclii-montaj (C+M);

2. Egalonarea investiliei (lNV/C+M):- anul l;- anul ll

3. Durata de realizare (luni);4. CapacitSli (in unitalifizice gi valorice);5. Alli indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizatd

investilia, dupd caz,

Avize si acorduride PrinciPiu1. Avizul beneficiarului de investilie privind necesitatea 9i oportunitatea

investi!iei;2. Certificatul de urbanism;3. Avize de principiu privind asigurarea utilitalilor (energie termicd 9i

electricd, gaz metan, apd-canal, telecomunicalii etc.);4. Acordul de mediu,5. Alte avize gi acorduri de principiu specifice.

B. Piese desenate:1. Plan de amplasare in zond (1:25000 - 1:5000);

2. Plan general (1: 2000 - 1:500);3. planuri gi secliuni generale de arhitectur5, rezistenld, instalalii, inclusiv

planuri de coordonare a tuturor specialitililor ce concurd la realizareaproiectului;

4. Planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupd caz.

12.4 Continutul cadru al documentatiei de avizare a lucrdrilorde interventii

A. Piese scrise

Date qenerale:'1. Denumirea obiectivului de investilii;2. Amplasamentul (judelul, localitatea, strada, numdrul);

3. Titularul investiliei;4. Bbeneficiarul investi{iei;5. Elaboratorul documenta{iei'

h1. Situatia

- 5tdesenliale de

_ valo-Al

2. Concluzi_ prez- fec(

optime din pdocumentatie

Date t

1. Cescrierrefectuat in un

2. Descriereconsolidate/re

3. Consumua) nece

lucrdride modb) estin

Durata_ graficr

Costurtlt. vaiolEl2. Egalonarei

lndicatc- analize

de valoarea de

Surse/euursele de

legislatia in viqcla bugetul de"srde stat, fonduri t

Estimari1. Numdr de lc2. Numdr de lc

-184-

$

ji

1l

I

ii,,\ : il ii_:"ii

De sc rie re a i n ve stiti e i :

1. Situalia existentd a obiectivului de investitii:- starea tehnicd, din punctul de vedere al asigurdrii cerinleloresenliale de calitate in construclii, potrivit legii;

- valoarea de inventar a construcliei;- actul doveditor al fo(ei majore, dupd caz;

2. concluziile raportului de expertizi tehnice/audit energetic:- prezentarea a cel pu{in doud opfiuni;- recoman0area expertului/auditorului energetic asupra solu{iei

optime din punct de vedere tehnic ai economic, dJ dezvoltare in cadruldocumentaliei de avizare a lucrdrilor de interven{ii.

Date tehnice ale investitiei:1. cescrierea lucrarilor de bazd gi a celor rezultate ca necesare de

efectuat in urma realizdrii lucrdrilor debazit:2. Descrierea, dupd caz, a lucrdrilor de modernizare efectuate in spaliile

consol idate/rea bil itate/repa rate;3. Consumuri de utilita{i:

a) necesarul de utilitali rezultate, dupd cazin situalia executdrii unorlucrdri de modern izare

b)estimdri privind depdgirea consumurilor iniliale de utilitdti.

- graficul de realizare a investitiei.

. . Qostuilgestimative ale investitiei:1. Valoarea totald cu detalierea pe structura devizului general;2. Egalonarea costurilor coroborate cu graficul de realilare a investitiei.

- analiza comparativd a costului realizdrii iF5rilor de interventii fatdde valoarea de inventar a constructiei.

^ Sursele de finantare a investitieisursele de finanlare a inveititjei se constituie in conformitate cu

legislalia in vigoare gi constau in fonduri proprii, credite bancare, fonduri dela bugetul de staubugetul local, credite externe garantate sau contractatede stat, fonduri externe nerambursabile gi alte surie legal constituite.

1. Numar de locuri de muncd2. Numdr de locuri de muncd

create in f aza de execufie;create infaza de operare.

- r03

il *i,; ilru# I t l l- !: {} t': t.J |}* iJ i..q i JSl ir,s i}ilt{; l"lJi, {."r J

Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei:

1. Valoarea totald (lNV), inclusiv TVA (mii lei)(in preluri - luna, anul, 1 euro =..... lei),din care:- construclii-montaj (C+M);

2. Egalonarea investiliei (lNV/C+M):- anul l;- anul ll;

3. Durata de realizare (luni);4. Capacitdfi (in unitalifizice 9i valorice);S. Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizatd

investilia, dupd caz.

Avize siacorduri de PrinciPiu:1. Certificatul de urbanism;2. Avize de principiu privind asigurarea utilitalilor (energie termicd 9i

electricd, gaz metan, apd-canal, telecomunicalii etc.);

3. Acordul de mediu;4. Alte avize gi acorduri de principiu specifice tipului de intervenlie.

B. Piese desenate:1. Plan de amplasare in zond (1: 25000-1:5000);2. Plan general (1: 2000-1:500);3. Planuri 9i secliuni generale de arhitecturd, rezistenld, instalalii, inclusiv

planuri de coordonare a tuturor specialitdlilor ce concurd la realizareaproiectului;

4. Planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupd caz.

12.5 Continutul cadru al proiectului tehnic

A. Piese scrise

Descrierea qenerald a lucrdrilorElemente generaleProiectul tehnic verificat, avizat 9i aporbat potrivit prevederilor legale

reprezintd documentalia scrisd 9i desenatS, care face parte din

documentele licitaliei, pe baza cdreia se intocmegte oferta 9i este

document anexat contractului gi pe baza cdreia se executd lucrarea.Proiectul tehnic trebuie sd fie astfel elaborat incAt sd fie clar 9i sd

asigure informalii complete, astfel inc6t:

personieconomice contehnice, econor

Contracpoatd elabora rstabilirii valoriilucrdrilor,

De asensuficient de clarexecufie in conldar cu respectinecesar sd se idepdgeascd cos

proiectulaprobat, etapa irlucrdrii gi au foslucrdrii, in conforspecialigti atestaprin HG nr. 921achizitoare potriv

vor face referiri ar- Amplasa- Topograf- Ctima 9if- Geologia- prezentar- Organiza

reiele, etc.;- Cdile de e

- Surseleorganizarea de gar

- Cdile de a- programu

recepfie;- Trasarea I

protejarea lucrarilor- Mdsurarea- Laboratoar- Curdlenia- Serviciile s

- 186 -

{:,r'i,l il#r-i ;' u 1.. i.} * c li f,tfi Iv,'n risj i} tt * I *: ; t t J t_ t i t

Persona juridicd achizitoare (investitorul) sa obfina date tehnice gieconomice complete privind viitoarea lucrare, gi sd rdspundd cerinlelor sall

contractantul (ofertantul), dupd studierea proiectului tehnic, sdpoatd elabora oferta, sd analizeze datele tehnice gi tehnologice necesarestabilirii valorii ofertei, precum gi informalii complete prlvino execulialucrdrilor;

De asemenea, este necesar ca proiectul tehnic sd fie complet gisuficient de clar, astfel incdt sd se poatd elabora pe baza tui oetalilte o-eexeculie in conformitate cu materialele gi tehnologia de execufie propusd,dar cu respectarea strictd a prevederilor proieciului tehnic,'fer)e sa tenecesar sd se suplimenteze cantitdtile de lucrdri respective gi fara sd sedepdgeascd costul lucrdrii stabilit in faza de ofertd.

Proiectul tehnic se elaboreazd pe baza Studiului de fezabilitateaprobat, etapa in care au fost stabilite elementele gi solufiile principale alelucrdrii gi au fost oblinute toate avizele, acordurile 9i aprobarile executieilucrdrii, in conformitate cu prevederile legale. Proiectul tehnic se veriticj tespecia.ligti atestali de MLPAT conform prevederilor Regulamentului aprobatprin HG nr. 92511995, se avizeazd gi se aprobd d; persoana juridicdachizitoare potrivit reglementdrilor emise de Ministerul Finantelor.

Wcrierea lucrdrilorIn cadrul "descrierea lucrdrilor" care fac obiectul proiectului tehnic se

vor face referiri asupra urmdtoarelor elemente:- Amplasamentul;- Topografia;- Clima gifenomenele naturale specifice zonei,- Geologia, seismicitatea;- Prezentarea proiectului pe volume, broguri, capitole;- organizarea de gantier, descriere sLrmard, demoldri, devieri de

relele, etc.;

tehnice, economice gi tehnologice;

- Caile de acces provizorii;- Sursele de apd, energie electricd, gaze, telefon, etc. pentru

organizarea de gantier gi definitive;- Caile de acces, cdile de comunicatii, etc.;- Programul de execulie a lucrdrilor, grafice de lucru, programul de

recep!ie;- Trasarea lucrdrilor;

protejarea lucrdrilor executate gi a materialelor de gantier;- Mdsurarea lucrdrilor;- Laboratoarele contractantu lui (oferta ntu I u i ) :

- Curdlenia in gantier;- Serviciile sanitare:

-187-

- Relaliile intre contractant (ofertant), consultant 9i persoana juridicd

achizitoare (investitor);- Memoriile tehnice pe specialitdli.

CAIETELE DE SARCINICaietele de sarcini dezvoltd in scris elementele tehnice menlionate

in plange gi prezintd informalii, precizdri 9i prescriplii complementareplangelor.

Aceste caiete de sarcini se elaboreazd de proiectant pe baza

plangelor deja terminate 9i se organizeazd de reguld in broguri distincte pe

specialitd{i.

Rolul si scopul caietelor de sarcini- Fac parte integrantd din proiectul tehnic ai din documentele

licitaliei.- Reprezintd descrierea scrisd a lucrdrilor care fac obiectul licitaliei;

plangele fac prezentarea lor graficd iar breviarele de calcul justificd

d imensionarea elementelor constituente.- Plangele, breviarele de calcul gi caietele de sarcini sunt

complementare. Notele explicative inscrise in plange sunt scurt 9i cu

caracter general, vizind in special explicitarea desenelor.- Conline nivelul de performanld a lucrdrilor, descrierea soluliilor

tehnice gi tehnologice folosite care sd asigure exigenlele de performanld

calitative.- Detaliazd aceste note 9i cuprind caracteristicile gi calitalile

materialelor folosite, testele 9i probele acestora, descriu, lucrdrile care Se

executd, calitatea, modul de realizare, testele, verificdrile 9i probele acestor

lucrdri, ordinea de execulie gi montaj 9i aspectulfinal.- impreund cu plangele trebuie sd fie astfel concepute incdt pe baza

lor sd se poatd determina: cantitilile de lucrdri, costurile lucrdrilor 9i

utilajelor, forla de muncd gi dotarea necesard execuliei lucririlor.- Elaborarea acestora se face, pe baza breviarelor de calcul 9i

plangelor, de cdtre ingineri specialigti pentru fiecare categorie de lucrare.- Forma de prezentare trebuie sd fie: ampld, clard, sd conlini 9i sd

clarifice precizdrile din plange, si defineascd calitdfile materialelor cu

trimitere la standarde, sd defineascd calitatea execuliei, normative 9t

prescriplii tehnice in vigoare.- Sd stabileascd responsabilitdlile pentru calitalile materialelor 9i

lucrdrilor gi responsabilitalile pentru teste, verificdri, probe.- Orice neclaritate in execulia lucrdrilor trebuie sd-gi gdseascd

orecizdri in caietele de sarcini.- Nu trebuie sd fie restrictive.- Redactarea acestora trebuie sd fie concisd, sistematizatd 9i

exprimarea se va face in minimum de cuvinte.

- Sd prev:- Sd previ

reintegrarea in nviald (postutilizart

i - Tipuri si foIn runctie de destr

Caiete r

Caietein funcliune, urrnitehnice a construr

Caieteechipamente gi cc

In functie c

Caietedomeniul construracestea se pot srrepetitive gi pot f1

Caiete c

se elaboreazd inde

Continutul t

Dat fiind ccaietele de sarcinidacd este posibil.gi adaptate la ncprescripfiile tehnice

Astfel, contrsd cuprindd:

Breviaretconstruc{ii 9i instale

Nominalr.proprietd

probe, teste, etc. p

standardelor;DimensiuOrdinea c

StandarCrrespectate la mateverificdri;

Conditiile

188 -

{:'}i'JI#V# l.#l l}#ili,it.ffitv i,.t ;'i#l pi?i}f# {:J't.Jt...t.Jt

- sd prevadd modul de urmdrire a compoddriiin timp a investiliei.- sd prevadd mdsurile gi acliunile de demodare, demolare, inclusiv

reintegrarea in mediul natural al degeurilor) dupd expirarea perioadei devia!5 (postutilizarea ).

^ _ Tipuri siforme de caiete de sarciniIn funclie de destinalie, caietele de sarcini pot fi:

Caiete de sarcini pentru execufia lucrdrilor;caiete de sarcini pentru receplii, teste, probe, verificdri gi puneri

in funcfiune, urmdrirea comportdrii in timp a construcliilor gi conlinutut ca4iitehnice a constructiei ;

caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, utilaje,echipamente gi confeclii diverse.

In funclie de domeniul la care se referd, caietele de sarcini pot fi:caiete de sarcini generale - se referd la lucrdri curente in

domeniul construcfiilor 9i care acoperd majoritatea categoriilor de lucrdri;acestea se pot sistematiza pe categorii gi capitole de lucrari, pot devenirepetitive gi pot fi introduse in memoria calculatoarelor:

Caiete de sarcini speciale - care se referd la lucrdrise elaboreazd independent pentru fiecare lucrare.

Continutul caietelor de sarcini

specifice gi

Dat fiind cd fiecare lucrare in construclii are un anumit specific,caietele de sarcini se elaboreazd pentru fiecare lucrare in parte folosind,dacd este posibil, p6(i, secliuni, capitole, etc. elaborate anterior, verificate9i adaptate la noile condilii tehnice ale lucrdrii gi puse de acord cuprescripfiile tehnice in vigoare.

Astfel, conlinutul unui capitol de lucrdri din caietul de sarcini trebuiesd cuprindd:

Breviarele de calcul pentru dimensionarea elementelor deconstruclii gi instalalii;

Nominalizarea plangelor care guverneazd lucrarea;

. . Proprietalile fizice, chimice, de aspect, de calitate, tolerante,probe, teste, etc. pentru materialele componente ale lucrdrii cu indicareastandardelor:

Dimensiunea, forma, aspectul 9i descrierea execuliei lucrdrii;Ordinea de execulie, probe, teste, verificdri;standardele, normativele 9i alte prescriplii care trebuie

respectate la materiale, utilaje, confec[ii, executie, montaj, probe, teste,verificdri;

condiliile de receplie, mdsurdtoare, aspect, culori, tolerante. etc.

189 -

tr'

Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare pentru

cuantificarea valoricd 9i a duratei de execulie a investiliei 9i anume:

Centralizatorul obiectelor pe obiectiv;Centralizatorul categoriilor de lucrdri pe obiecte;Listele cu cantitdlile de lucrdri comasate pe capitole de lucrdri,

aferente categoriilor de lucrdri;Structura articolelor comasate pe capitole de lucrdri;

Listele cu cantitSlile de utilaje gi echipamente tehnologice,

inclusiv dotdrile (dupa caz), pentru execulia lucrdrilor care fac obiectul

licitaliei publice;Specificaliile tehnice.

GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTITIEI PUBLICE

B. Piese desenateSunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza cdrora

se elaboreaza pd(ile scrise ale proiectului 9i care, se compun din:

Planurile generale- Planurile de amplasare a reperelor de nivelment 9i planimetrice;- Planurile topografice principale;- Planurile de amplasare a forajelor, profilelor geotehnice inclusiv cu

inscrierea pe acestea a condiliilor 9i recomanddrile privind lucrdrile de

pdm6nt gi de fundare;Planurile principale de amplasare a obiectelor, inclusiv curbe de

nivel, distanle de amplaSare, orientdri, coordonate, axe, reperelOr de

nivelment 9i planimetrice, cotele + 0,00 , cotele trotuarelor, cotele 9i

distanlele principale de amplasare a drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale

platformelor, etc.;Planurile principale privind sistematizarea verticald a terenului.

inclusiv inscrierea pe acestea a volumelor de terasamente, sdpdturi.

umpluturi, depozite de pdm6nt, volumul pdmintului transportat (excedent 9i

deficit), lucrdrile privind stratul vegetal precum gi precizdri privind utilajele 9i

echipamentele de lucru, completdri gi alte date 9i elemente tehnice 9i

tehnologice;- Planurile principale privind construcliile subterane - amplasarea lor

sectiuni, profile longitudinale, dimensiuni, cote de nivel, cofraj 9i armare.

ariile gi calitatea secliunilor din olel, calitatea betoanelor, proteclii 9i izolalii

hidrofuge, proteclii impotriva agresivitdlii solului, a coroziunii, etc. ;

- Planurile de amplasare a reperilor ficai 9i mobili de trasare.

Plansele p

Se recomznumdr sau un co(un volum propriu.

In cazul inin volume gi/sau b

ArhitectutVa cuprin<

inclusiv cote, dimeptanul irplanuriie

ale teraselor, ocrfuncliuni tehnolog

sectiuni.

- tabloun

- tablouri '

Plangeleprecizdri privind fin

StructuraVa cuprinc

structurii de rezisteplanurileplanuriledescrier-e

tehnologice de €manipularea, depcprincipale.

lnstalattileVor cuprinC'

obiect, inclusiv cotePlanurileSchemeSec!iuni.

dimensiuni, calitatrltermice, acustice. p

Dotari si insVa cuprinde

vederi, detalii, incl.anume:

- 190 -

il #iv $[j# f tJ ! {} {} * # L4 ii tn T d i t'* i't {t {} i r. i; t' t J t.. tJ t

Plansele principale ale obiectelorSe recomandd ca fiecare obiect subteran sau suprateran sd aibd un

numdr sau un cod 9i o denumire proprie, iar plangele sd fie organizate intr-un volum propriu, independent fiecdrui obiect.

In cazul in care proiectul este voluminos, plangele se vor organizain volume gi/sau broguri pentru fiecare specialitate distincta.

ArhitecturaVa cuprinde plange principale privind arhitectura fiecdrui obiect

inclusiv cote, dimenisuni, tolerante, dintre care menliondm:planul individual de amplasare;planurile de arhitecturd ale nivelurilor subterane 9i supraterane,

ale teraselor, acoperigurilor, etc., inclusiv cote, dimensiuni, suprafele,funcliuni tehnologice, cu precizdri privind materiale, confectii, etc.;

- secliuni, falade, detalii importante, etc.;- tablouri de prefabricate, confec{ii;- tablouri de tdmpldrii 9i tablouri de finisaje interioare 9i exterioare.Plangele vor conline cote, dimensiuni, distanfe, funcliuni, arii,

precizdri privind finisajele gi calitatea acestora, etc.

StructuraVa cuprinde plangele principale privind alcdtuirea gi execulia

structurii de rezistenld pentru fiecare obiect, gi anume:plan uri le infrastructu rii 9i secli u n ile caracteristice ;

plan u ri le suprastructu rii gi sec{iu n ile caracteristice;- descrierea solufiilor constructive recomandate, descrierea ordinii

tehnologice de execulie gi montaj, recomanddri privind transportul,manipularea, depozitarea 9i montajul care se vor inscrie pe plangeleprincipale.

lnstalatiileVor cuprinde plangele principale privind execulia instalaliilor fiecdrui

obiect, inclusiv cote, dimensiuni, toleran{e, etc. gi anume:Planurile principale de amplasare a utilajelor;Scheme principale ale instalatiilor;

dimensiuni, calitdfile materialelor, verificdrile gi probele necesaie, izola{iitermice, acustice, proteclii anticorozive gi parametrii principali ai instalatiilor.

Dotdri Si instalatii teh noloqiceVa cuprinde planurile principale de tehnologie gi montaj, secliuni,

vederi, detalii, inclusiv cote, dimensiuni, tolerante, detalii montaj, etb. gianume:

tY I

- Desenele de ansamblu;- Schemele tehnologice ale fluxului tehnologic;- Schemele cinematice, cu indicarea principalilor parametri;- Schemele instalaliilor hidraulice, pneumatice, electrice, de

automatizare, comunicatii, retele de combustibil, apd, iluminat, etc., ale

instalaliilor tehnolog ice;- Planurile de montaj, geometrii, dimensiuni de amplasare, prestalii,

sarcini, etc., inclusiv schemele tehnologice de montaj;- Diagramele, nomogramele, calculele ingineregti, tehnologice gi de

montaj, inclusiv materialul grafic necesar punerii in funcliune 9i exploatdrii;- Listele cu utilajele gi echipamentele din componenla planurilor

tehnologice, inclusiv parametrii, performanle 9i caracteristici.

Dotdri de mobilier, inventar gospoddresc, paza contra incendiilor,proteclia muncii, etc.

Planurile principale de amplasare 9i montaj, inclusiv cote,

dimensiuni, secliuni, vederi, tablouri de dotdri, etc.Listele cu dotdri, inclusiv parametri, performanle 9i caracteristici.

GENE LAJTE

LUCREXPLOACONS

ACESTORA

VOLUMUL 1

Obiectul 9i domeniul de utilizare al caietelor de sarcini VOLUMUL 2

Caiete de sarcini generale comune lucririlor de drum

Caiet de sarcini nr- 1 '

Caiet de sarcini nr '2

Caiet de sarcini nr- 'lCaiet de sarcini n. ' jCaiet de sarcini n. ,:

Caiet de sarcir r

Caiete de sarr

Caiet de sarcini n. r

Caiet de sarcini n. 2

Caiet de sarcini ge-e

Caiet de sarcint r- .

Caiet de sarcini n.

Caiet de sarcini r-

Caiete de sarcin :a

in afard de ctexecu!ie proiectateconstruire. in acest sccomun acord cu prore(pentru ob{inerea cen r

rmpune condiliile de .enecesare obfinerii aut_prezentate: memonul

Caiet de sarcini nr.1

Caiet de sarcini nr.2

Caiet de sarcini nr.3

Caiet de sarcini nr.4

Caiet de sarcini nr.5

Caiet de sarcini nr.6

Caiet de sarcini nr.7

Caiet de sarcini nr.8

Caiet de sarcini nr.9

Caiet de sarcini nr.10

Lucrdri de terasamente

Straturi de formd

Dispozitive de scurgere gi evacuare a apelor de suprafald

Fundalie de balast gi balast optimal

Fundatie de piatrd spartd 9i piatrd spartd amestec optimal

Strat rutier din agregate naturale stabilizate cu ciment

Strat rutier din agregate naturale stabilizate cu lian!iouzzolanici

Strat rutier din beton slab

Straturi rutiere dinmacadam ordinar, macadam

semipenetrat cu bitum, macadam penetrat cu bitum

Strat de bazd din anrobate bituminoase 9i imbrdcaminliasfaltice cilindrate

- 192

"*{}|l I l/,i#7"Lii- i}C}{:{Jilt$/,i ?;,! Ii,*i trtr#i#il r#t#J

Caiet de sarcini nr.1 1

Caiet de sarcini nr.12

Caiet de sarcini nr.13

Caiet de sarcini nr.14

Caiet de sarcini nr.15

Strat rutier din beton poros

Strat de uzura din mortar asfaltic executat la calq

imbrdcdminte rutiera din asfalt turnat

imbracSminte rutierd din beton de ciment

Tratamente bituminoase

VOLUMUL 3caiet de sarcini generale comune lucrdrilor de artd - podete, poduri,

pasaje,viaducte, tunele

VOLUMUL 4caiete de sarcini generale comune lucrdrilor de consolidare a

terasamentelorCaiet de sarcini nr.1 Condilii tehnice gi de calitate pentru materialele folosite

caiet de sarcini nr.2 Specificalii tehnice generale pe tipuri de lucrdri

VOLUMUL 5caiet de sarcini generale comune lucrdrilor hidrotehnice de apdrare pentru

drumuriCaiet de sarcini nr.'l Lucrdri de apdrare a terasamentelor de drum in albiile

majore ale r6urilor gi pe conturul lacurilor de acumulare

Caiet de sarcini nr.2 Lucrdri de apdrare la poduri

caiet de sarcini nr.3 Lucrari de coreclii gi regularizdri de rduri impuse detraseul proiectat al drumurilor

VOLUMUL 6Caiete de sarcini generale comune constructiilor aferente activitdtilor

de exploatare a drumurilor publice

Caiet de sarcini nr.1 Lucrdri de constructii

in afard de cele de mai sus, inainte de inceperea rucrdriror deexeculie proiectate, beneficiarul are obligalia oblinerii autorizafiei deconstruire. In acest scop, inainte de inceperea lucrdrilor de proiectare, decomun acord cu proiectantul lucrdrii, se intocmegte o documentalie tehnicapentru oblinerea certificatului de urbanism, prin care legiuitorul-primaria-,impune condiliile de realizare a constructiei precum 9i acordurile 9i avizelenecesare oblinerii autorizaliei de construire. in aceastd documentatie suntprezentate: memoriul tehnic cu descrierea lucrdrilor ce se doresc a fi

- IYJ

proiectate, acte de proprietate pentru teren 9i eventual pentru construclia

ce urmeazd a fi reabilitatd, plan de incadrare in zoni, plan de situalie cu

lucrdrile ce urmeazir a fi proiectate, eventual sectiuni caracteristice sau

detalii importante.Beneficiarul sau proiectantul vor intocmi documentalii specifice

pentru fiecare aviz sau acord solicitat prin certificatul de urbanism 9i le vor

depune la instituliile respective care in decurs de cdteva zile vor elibera

avizul in care sunt menlionate condiliile ce trebuiesc respectate at6t inproiectul tehnic cdt 9i in faza de execulie a lucririlor. Dintre avizele

solicitate in mod curent, enumerim: Agenfia de Proteclie a Mediului, relele

( Electrica, telefonie, gaze, apa-canal, etc- ), polilia rutierd, Compania

Nalionald de Autostrazi 9i Drumuri Nalionale ( dacd drumul este unul

nalional sau pornegte dintr-un drum nalional ), Regia de Administrare a

Domeniului Public Ai Privat ( dacd drumul este unul judelean sau pornegte

dintr-un drum judelean ), Apele Romdne, Natura 2000 ( dacd drumul treceprintr-o zond protejatd ), Statul Major General al Armatei ( dacd drumul are

importanld strategicd ) gi alte avize in funclie de traseul drumului.La proiectul tehnic intocmit de proiectant gi verificat de un verificator

de proiecte atestat, se atageazd certificatul de urbanism precum 9i toateacordurile gi avizele solicitate prin acesta 9i oblinute 9i documentaliarespectivi se depune la primdrie sau consiliul judelean pentru eliberarea

autorizaliei de construire; abia dupd oblinerea acesteia, se trece la

predarea amplasamentului cdtre constructor gi inceperea lucrdrilor de

executie.

Bibliografie

1.

2.

M. lliescu, C Ci^,

F. Belc

F. Belc, G. Lucac

D Popovici.E.C. Florescu

E. Diaconu. lv1 lC. Racanel

M. Beuran, fi4 I e

M. Beuran. M lel. Moga

M. lliescu

M. Boicu, L. Nicca'S.Dorobantu. H Z:

S. Dorobantu

S. Dorobantu. C !

L. Nicoard, VN. lonescu

L. Nicoard, A

G. Gugiuman

f,t r

G. Lucaci, l. Cos::F. Belc

?

4.

n

7.

8.

q

10.

11.

12.

13

14.

-194-