caf.doc

1. ........................ examineaza legimitatea si regularitatea intrarilor si iesirilor din Uniunea Europeana si supraveheaza gestiunea financiara sanatoasa a bugetului Uniunii Europene.

R: Curtea Europeana de Conturi

2 ............................ trebuie sa contribuie la intelegerea principalelor operatiuni, a tranzactiilor, a contractelor, a surselor de informare si documentare, a modului de reflectare in conturile contabile si in rezultatele financiare.

R: sistemul de contabilitate

3.............................. Informatiile utilizate de auditor pentru emiterea de concluzi pe care se bazeaza opinia auditorului.

R: situatiile financiare intermediare

4....................potrivit cerintelor standardelor, trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei economic-financiare, a performantei, a modificarilor capitalului propriu si a fluxurilor de trezorerie ale entitatii pentru intreg exercitiu financiar la care se refera.

R: situatiile financiare

5. Acceptarea angajatului presupune mai multe actiuni premergatoare pe care auditorul financiar trebuie sa le indeplineasca:

R: cunoasterea clientului


R: evaluarea asigurarii independentei


R: inexistenta incompatibilitatilor

8. Activitati de control, prin standarde, se axeaza pe:

R: documentarea procedurilor, continuitatea operatiunilor, inregistrarea exceptiilor (abaterilor de procedure), separarii atributiilor, supravegerii (monitorizarii) etc.

9. Activitatile controlului intern, deosebit de complexe, pot fi grupate, dupa o serie de criterii, astfel:

R: dupa natura verificarilor effectuate


R: dupa momentul efectuarii verificarilor


R: dupa domeniul supus verificarilor

12.Activitatile de control se exercita prin cadrul de control intern compus din politici, proceduri, norme, regulamente care au scop administrarea si atingerea obiectivelor entitatii.

Obiectivele pot fi:

R: operationale, informationale, de conformitate

13.Angajamentul vizeaza:

R: valorile etice ale organizatiei, politicile de resurse umane, puteri, raspunderi, responsabilitati si climatul de incredere reciproca

14. Auditarea si evaluarea se refera la:

R: dezvoltarea capacitatii de evaluare a controlului managerial, in scopul asigurarii continuitatii procesului de perfectionare a acestuia

15. Auditorii evalueaza activitatea din entitatea audiata si in acest sens executa mai multe investigatii astfel:

R: descrierea procedurilor


R: testele de conformitate


R: evaluarea prelimitanara a riscului


R: testele de permanenta

19. Auditorii financiari aplica proceduri de fond pentru a detecta erorile si neregularitatile esentiale, iar acestea trebuie sa fie suficiente de relevante:

Procedurile de fond sunt:

R: procedure analitice

20. Auditorii financiari aplica proceduri de fond pentru a detecta erorile si neregularitatile esentiale, iar acestea trebuie sa fie suficiente de relevante:

Procedurile de fond sunt:

R: teste de fond

21. Auditorii financiari isi exprima opinia conform normelor profesionale de lucru si cadrului international general de raportare, astfel:

R: Standardele Internationale de Audit, emise de Consiliul pentru Standardele Internationale de Audit si Asigurare (IAASB) al Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC)

22. Auditorul financiar sau statutar trebuie sa obtina intelegerea activitatiilor de control relevante pentru audit, acestea fiind cele pe care auditorul le judeca necesar a fi intelese in vederea evaluarii riscurilor de ............ la nivelul afirmatiilor si conceperii unor procedure de audit viitoare ca raspuns la riscurile evaluate.

In intelegerea activitatilor de control ale entitatii, auditorul trebuie sa obtina o intelegere a modului in care entitatea a raspuns la riscurile aferente sectorului informatic.

R: denaturare semnificativa

23. Auditorul financiar sau statutar trebuie sa obtina intelegerea masurii in care entitatea dispune de un proces pentru:

R: identificarea riscurilor afacerii relevante pentru obiectivele de raportare financiara


R: estimarea semnificatie riscurilor


R: evaluarea probabilitatii aparitiei riscurilor

26. Auditorul financiar sau statutar trebuie sa obtina o intelegere a sistemului informational, inclusiv a proceselor de activitate aferente, relevante pentru raportarea financiara, dar si a altor aspecte:

R: clasele de tranzactii din operatiunile entitatii care sunt semnificative pentru sitatutiile financiare


R: procedurile prin care tranzactiile sunt initiate, inregistrate, procesate, corectate, transpuse in registrul general si raportate in situatiile financiare


R: inregistrarile contabile adecvate, informatiile justificative si conturile specific din situatiile financiare care sunt utilizate.


R: modul in care sistemul informational capteaza evenimentele si conditiile altele decat tranzactiile, care sunt semnificative pentru situatiile financiare.


R: procesul de raportare financiara utilizat pentru intocmirea situatiilor financiare ale entitatii, inclusive a estimarilor contabile si prezentarilor semnificative

31. Auditorul financiar trebuie sa se sprijine pe trei concepte fundamentale:

R: normalizarea permanenta a contabilitatii, ca baza de referinta cu privire la sistemul contabil utilizat, principiile contabile acceptate si preluate de o entitate


R: standardizarea activitatii de audit financiar prin aplicarea si respectarea normelor profesionale


R: respectarea Codului etic al profesionistilor contabili, atat de auditoria financiari, cat si de contabilii care intocmesc situatiile financiare supuse auditarii

34. Auditorul intern, pe baza rezultatelor evaluarilor riscurilor, trebuie sa evalueze adecvarea si eficacitatea controalelor privind guvernanta entitatii, operatiunile sistemele de informare din organizatie:

R: eficacitatea si eficienta operatiunilor


R: protejarea activelor


R: respectarea legilor, regulamentelor si contractelor

37. Auditorul obtine ................... numai prin obtinerea de probe de audit suficiente pentru a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil de scazut.

R: o asigurare rezonabila

38. Auditorul trebuie sa obtina intelegerea modului in care entitatea comunica rolurile si responsabilitatile de raportare financiara si aspectele semnificative privind raportarea financiara, inclusiv:

R: comunicarile dintre conducere si persoanele insarcinate cu guvernanta

39. Auditorul trebuie sa obtina intelegerea modului in care entitatea comunica rolurile si responsabilitatile de raportare financiara si aspectele semnificative privind raportarea financiara, inclusiv:

R: comunicarile externe, precum cele cu autoritatile de reglementare

39. Auditorul trebuie sa stabileasca si sa desfasoare ................. care sa fie adecvate circumstantelor in scopul obtinerii de probe de audit suficiente si adecvate.

R: procedure de audit

40. Auditul contractual se refera la:

R: relatia dintre beneficiar entitatea audiata si auditorul financiar prestator de servicii de audit financiar cu privire la exprimarea unei opinii de audit, servicii de asigurare sau effectuate altor servicii conexe pentru sprijinul managementului entitatii economice.

41. Auditul financiar exercitat in mediul de afaceri cade sub incidenta auditului de practica publica si se desfasoara de auditori care respecta ........

R: Codul etic al profesionistilor contabili

42. Auditul financiar reprezinta activitatea efectuata de auditorii financiari in vederea exprimarii unei opinii asupra situatiilor financiare sau a unor componente ale acestora, exercitarea altor misiuni de asigurare si servicii profesionale potrivit standardelor international de audit si altor reglementari adoptate de Camera Auditorului Financiari din Romania, denumita in continuare Camera. Auditorul financiar cuprinde si auditul statutar, desfasurat potrivit legii.

Definitia de mai sus este data de :

R: Camera Auditorilor Financiari din Romania

43. Auditul financiar, din perspectiva aspectului legal, imbraca doua forme de exercitare:

R: auditul statutar sau legal si auditul contractual

44. Auditul statutar sau legal se poate considera ca este:

R: o obligatie rezultata din legislatie privind gestiunea si supravegherea acesteia la entitati economice, publice sau private, inclusive certificarea situatiilor financiare anuale.

45. Auditul statutar se desfasoara in Uniunea Europeana, inclusiv in statele membre, prin ........ instituti supreme de audit care pot purta denumiri diferite, insa au aceeasi misiune fundamental:

R: institutiile supreme de audit

46. Capacitatea se caracterizeaza prin:

R: cunostinte, competente si instrumente necesare, informatii pertinente si suficiente, decizii si actiuni coordinate, activitatea de control integrate organizatiei

47. Comitetul Basel de verificare bancara, cu rol esential in definirea si stabilirea atributiilor controlorilor interni din cadrul organizatiei bancare, a aprobat cadrul pentru:

R: sistemele de control intern bancar

48. Comitetul Treadway a elaborat documentul numit:

R: Cadrul contului intern prin care s-a delimitat controlul intern de inspectie si prin care s-au adus in dezbatere responsabilii de producerea fraudelor, dar si de introducerea si respectarea unor exigent calitative in prezentarea situatiilor financiare

49. Componentele controlului intern sunt urmatoarele:

R: mediul de control


R: procesul de evaluare a riscului entitatii


R: sistemul informational, inclusive procesele de activitate aferente, relevante pentru raportarea financiara si comunicare

52. Componentele controlului intern sunt urmatoarele

R: activitatile relevante pentru audit

53. Componentele controlului intern sunt urmatoarele

R: Monitorizarea controalelor

54. Conceptul de control intern a fost in permanenta definit si redefinit cel putin in raport cu doua aspecte, si anume:

R: amplificarea numarului de prevederi normative, reguli si reglementari

55. Conceptul de control intern a fost in permanenta definit si redefinit, cel putin in raport cu doua aspecte, si anume:

R: descentralizarea activitatilor

56. Controlul administrativ intern se desfosoara:

R: ierarhic, presoane aflate pe niveluri ierarhice superioare controleaza persoanele din subordine, de la nivelurile administrative inferioare

57. Controlul concomitent este acela care are lor:

R: pe parcursul efectuarii effective a operatiunii

58. Controlul financiar de gestiune are in vedere:

R: verificarea modului de respectare a prevederilor legale cu privire in gestionarea mijloacelor material si banesti, documentele de evident primara si contabile

59. Controlul financiar preventiv delegat se exercita la ordonatorii principali, secundari si tertiari de credite, dar si la alte entitati publice, de catre:

R: controlorii delegati, angajati ai Ministerului Finantelor Publice

60. Controlul financiar preventiv se exercita de:

R: personal strict specializatpentru a depista anticipat angajarea la piata a acelor operatiuni care nu indeplinesc conditiile de conformitate potrivit legii (legalitate, realitate, incadrare prevederile bugetare), si de performanta (eficacitatea si eficienta operatiunilor)

61. Controlul intern are o caracteristica determinanta de faptul ca managementul acesteia trebuie sa inteleaga ca mediul intern si extern sunt in continua schimbare, ca metodologia trebuie si ea adaptata permanent, cu o caracteristica practica de armonizare intre rigiditate, exigent, precizie si flexibilitate, de introducere a mofificarilor cerute de mediu, de obiectivele entiatii, de strategia managerului de a prveni si atenua riscurile care pot afecta entitatea.

R: universalitatea

62. Controlul intern are rolul de ajuta, de a sprijini managementul entitati, publice sau private, in administrarea acesteia pe principii de ????????? in concordanta cu strategiile aprobate.

R: economicitate, eficacitate si eficienta

63. Controlul intern cuprinde doua aspecte semnificative:

R: mediul de control determinat de atitudinea generala si de actiunile managementului privind sistemul intern de control si care afecteaza procedurile de control utilizate

64. Controlul intern cuprinde doua aspecte semnificative:

R: procedurile de control pe care managementul le-a stabilit pentru a atinge obiectivele entitatii

65. Controlul intern este acceptat ca fiind:

R: un proces

66. Controlul intern ofera ........... care se raporteaza intotdeauna la obiectivele entitatii:

R: o asigurare rezonabila impotriva riscurilor

67. Controlul intern se caracterizeaza prin trei aspecte:

R: procesualitatea, relativitatea si universalitatea

68. Controlul intern trebuie sa evalueze:

R: procesul managerial

69. Controlul ulterior este tipul de control care se efectueaza:

R: dupa efectuarea operatiunii

70. COSO defineste controlul intern ca fiind un proces efectuat de Consiliul de administratie, de management si de tot personalul entitatii, cu rolul de furniza o asigurare rezonabila cu privire la modul de indeplinire a obiectivelor entitatii, avand in vedere:

R: economicitatea operatiilor efectuate

71. COSO defineste controlul intern ca fiind un proces efectuat de Consiliul de administratie, de management si de tot personalul entitatii, cu rolul de furniza o asigurare rezonabila cu privire la modul de indeplinire a obiectivelor entitatii, avand in vedere:

R: realitatea rapoartelor financiare

72. COSO defineste controlul intern ca fiind un proces efectuat de Consiliul de administratie, de management si de tot personalul entitatii, cu rolul de furniza o asigurare rezonabila cu privire la modul de indeplinire a obiectivelor entitatii, avand in vedere: R: conformarea cu legile si cu regulamentele aplicabile

73. Din punct de vedere etic, obiectivele auditului financiar se regasesc in urmatoarele patru exigente:

R: credibilitatea informatiilor si sistemelor de informatie


R: profesionalismul dovedit pe parcursul derularii misiunilor de audit


R: calitatea inalta a serviciilor realizate dupa standard de performanta


R: increderea utilizatorilor de informatii financiare pentru ca acestia respecta un Cod etic.

77. Documentele (folie) de lucru, proprietatea auditorului, pot fi clasate in unul din cele doua dosare pe care le constituie auditorul:

R: dosarul permanent tinut regulat si la zi, care cuprinde informatii importante pentru mai multe exercitii financiare, care vor fi transmise mai departe auditorilor ulterioare

78. Documentele (folie) de lucru, proprietatea auditorului, pot fi clasate in unul din cele doua dosare pe care le constituie auditorul:

R: dosarul exercitiului cuprinde informatii referitoare numai la exercitiul auditat, pe baza angajamentului de audit

79. Documentele de audit, intr-o forma minima, trebuie sa cuprinda o serie de elemente obligatorii:

R: analize privind tranzactiile, soldurile, indicatorii economico-financiari, tendintele economice


R: elementele despre natura, durata si intindere procedurilor de audit utilizate, despre legatura cu alti auditori si experti


R: documentatie referitoare la corespondenta cu clientul si conducerea acestuia, note de discutii


R: scrisori de confirmare


R: sinteze ale constatarilor semnificative: informatii importante, opinii si concluzii, rezolvarea unor probleme


R: copii ale situatiilor financiare

85. Documentele de lucru ale auditororilor financiari trebuie sa fie ............. si trebuie sa cuprinda aspecte pentru intocmirea si sustinerea raportului de audit, fiind necesar ca sa se realizeze obiectivele de audit.

R: standardele

86. Dosarul exercitiului are in structura 6 sectiuni:

R: Sinteza, planificare, rapoarte cuprinde: sinteza misiunii, planul misiunii, bugetul si onorariul, rapoarte


R: Aprecierea controlului intern cuprinde informatii cu privire la evaluarea functionarii controlului intern


R: Controlul conturilor - se regasesc foi de lucru grupate pe conturi


R: Stiudiul lucrarilor effectuate de terti


R: Verificari specifice entitatii


R: Mijloace fixe , Obiecte de inventor, Investitii conexe

92. Dosarul permanent cuprinde 6 sectiuni, de la A la F, astfel:

R: Generalitati - se regasesc date despre entitate, organizare si documentare generala


R: Control intern se evalueaza acesta functie a managementului


R: Conturi anuale se prezinta situatia conturilor anuale pe ultimele trei exercitii financiare


R: Analize permanente - se regasesc analizele principalelor rubric ale conturilor anuale


R: Fiscal si social - se insereaza documente cu referire la mediul fiscal si social al entitatii


R: Juridic sunt prezentate documentele privind statute, regulamente, procese-verbale ale Adunarii generale si Consiliului de Administratie, copii dupa acele contracte care au relevanta asupra certificarii sau verificarii.

98. Evaluarea procedurilor de audit se realizeaza prin:

R: evaluarea procedurilor analitice

99. Evaluarea procedurilor de audit se realizeaza prin:

R: evaluarea testelor de control

100. Evaluarea rezultatelor procedurilor de audit va tine cont de:

R: rationamentul profesional


R: analizarea fiecarei categorii de operatiuni


R: includerea tuturor surselor de asigurare a auditului


R: realizarea acestei operatiuni in faza de planificare

104. Evaluarea riscurilor presupune cunoasterea si localizarea riscurilor in entitate si care permite definirea obiectivelor si conditiilor care trebuie avute in vedere in dinamica factorilor care influenteaza activitatile si procesele entitatii.

Managementul trebuie sa gestioneze eficent riscurile, sa identifice localizarea si sa ia in considerare aspect precum:

R: complexitatea activitatii si daca riscurile sunt semnificative pentru tranzactiile entatii


Managementul trebuie sa gestioneze efficient riscurile, sa identifice localizarea sis a ia in considerare aspect precum:

R: riscul tranzactiilor cu partile afiliate


Managementul trebuie sa gestioneze efficient riscurile, sa identifice localizarea si sa ia in considerare aspecte precum:

R: evaluarea obiectiva a informatiilor


Managementul trebuie sa gestioneze efficient riscurile, sa identifice localizarea sis a ia in considerare aspect precum:

R: prezentarea principiilor contabile utilizate la estimarile de natura contabila.

108. Evaluarea riscurilor presupune cunoasterea si localizarea riscurilor in entitate si care permite definirea obiectivelor si conditiilor care trebuie avute in vedere in dinamica factorilor care influenteaza activitatile si procesele entitatii.Managementul trebuie sa gestioneze efficient riscurile, sa identifice localizarea sis a ia in considerare aspect precum:

R: cauza riscurilor: frauda, economice, contabile sau de alta natura

109. Functia de ..... are ca scop sa ajute entitatea economica la identificarea tendintelor sau si evolutiilor activitatii economice in viitor, avand in vedere analizele, constatarile si recomandarile anterioare.

R: prevedere

110. Functia de ..... are roul de a verifica situatiile financiare anuale pentru aproape toate categoriile de entitati economice, mai ales pentru cele care au obligativitatea de a prezenta public rezultatele obtinute in conformitate cu prevederile legale.

R: certificare

111. Functia de ..... are roul de interventie sporadica, corectie care se aplica, de regula, la finalizarea unei actiuni, faze, etape prin modificarea totala sau partiala a deciziilor manageriale:

R: corectare

112. Functia de ...... se caracterizeaza prin existenta unui cadrul legal foarte precis atunci cand ne raportam la sistemul financiar - contabil, care trebuie sa se bazeze pe un sistem de control bine organizat, care trebuie sa asigure culegerea si prelucrarea informatiilor financiar-contabile in conformitate cu toate normele interne si externe derivate din legislatia specifica si generala.

R: constrangere

113. Functia de ....... are o actiune bivalenta, atat preventiva, cat si postoperativa cu rol de determinare a posibilelor abateri de la reglementarile legale, dar si adoptare masurilor de activitate economica in cadrul legal aprobat.

R: cunoastere - evaluare

114. Functia de ....... se bazeaza pe experienta acumulata de auditorii financiari in sistemele de control si drept urmare pot inverveni cu o indrumare profesionista in mod operativ, chiar in timpul derularii auditarii.

R: indrumare

115. Functia de prevenire are scopul:

R: de a cunoaste si identifica factorii de risc ori cauzele unor perturbatii cu character negative, pentru a preintampina producerea unor deficient sau incalcari ale regulilor si disciplinei financiare.

116. Functia de reglare se manifesta:

R: pe toata durata desfasurarii operatiunilor si consta in adaptarea continua a deciziilor managementului entitatii economice

117. Implementarea activitatilor de control intern se face avand in vedere riscurile si de parcurgere a trei etape:

R: analiza pregatirii, identificarea activitatilor de control intern specific, aprecierea coerentei

118. In abordarea auditului financiar activitatea de cotnrol intern este prevazuta in Standardul International de Audit nr 315 - Identificarea si evaluarea riscurilor de denaturare semnificativa prin intelegerea entitatii si a mediului sau.

Aplicarea acestui standard va pune la dispozitia auditorului baza pentru elaborarea si implementarea de raspunsuri la:

R: riscurile de denaturare semnificativa evaluate

119. In abordarea auditului intern activitatea de control intern se regaseste in Standardul International de Audit nr210 - Controlul care prevede Activitatea de audit intern trebuie sa ajute entitatea sa pastreze controale eficace prin evaluarea eficacitatii si eficientei acestora si prin promovarea inbunatatirii continue a lor.

R: intelegerea controlului intern relevant pentru audit

120. In aprecierea controlului intern auditorul va analiza:

R: masurile organizatorice care au roul de a se asigura o gestiune eficienta a patrimoniului, o prezentare reala a elementelor patrimoniale, o evidenta corecta a activelor si pasivelor evidentiate in bilant.

121. In cadrul procesului de monitorizare a controalelor auditorul financiar sau statutar trebuie sa obtina o intelegere asupra determinarii masurii in care functia de audit cu privire la:

R: activitatile desfasurate sau care urmeaza a fi desfasurate de catre functia de audit intern

122. In cadrul sistemului de control intern se utilizeaza ....... de standardele de control intern, grupate pe elementele cheie ale controlului managerial:

R: 25

123. In ceea ce priveste riscurile se pot identifica:

R: riscuri potentiale, acel tip de riscuri care se pot produce daca la nivelul entitatii nu exista control intern pentru a le preveni

124. In ceea ce priveste riscurile se pot identifica:

R: riscuri posibile, reprezinta categoria de riscuri impotriva caror entitatea nu are mijloacele de limitare

125. In conceperea si desfasurarea de proceduri de audit.................. trebuie sa ia in considerare relevanta si credibilitatea informatiilor de utilizat drept probe de audit.

R: auditorul

126. In conformitate cu Standardele Internationale de Audit, un auditor financiar poate apela in formularea opiniei de audit la una din cele patru forme de manifestare:

R: opinie fara rezerve

127. In conformitate cu standardul, cateva elemente ale raportului sunt obligatorii, astfel:

R: Titlul


R: Destinatarul


R: Paragraful introductiv


R: Responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare


R: Responsabilitatea auditorului


R: Opinia auditorului


R: Alte responsabilitati de raportare


R: Semnatura auditorului

135. In orice situatie de ......... a pragului de semnificatie, auditorul va lua in considerare natura, momentul si domeniul de aplicare a procedurilor de audit suplimentare considerate adecvate.

R: reviziuire

136. In Romania, definitia controlului intern ......... privind controlul intern si controlul financiar preventiv, republicata:

Controlul intern ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusive auditul intern, stabilite de conducere in concordant cu obiectivele acesteia si cu reglemntarile legale, in vederea asigurarii administrarii fondurilor in mod economic, efficient si eficace; acesta include, de asemenea structurile organizatorice, metode si procedurile.

R: ordonanta Guvernului nr. 119/1999

137. In toate cazurile de audit vor trebui sa indeplineasca o serie de cerinte, dintre care:

R: competenta

138. In toate cazurile probele de audit vor trebui sa indeplineasca o serie de cerinte, dintre care:

R: caracterul relevant


R: caracterul rezonabil


R: credibilitatea

141. Informarea si comunicarea

R: grupeaza problemele referitoare la crearea unui system informational adecvat si a unui sistem de rapoarte privind executia planului de management, a bugetului, a utilizarii resurselor, semnalarea abaterilor, conservarea si arhivarea documentelor.

142. La evaluarea celor doua sisteme auditorul, financiar sau statutar, trebuie sa identifice si sa analizeze:

R: politicile si procedurile relevante pentru situatiile financiare

143. La proiectarea sistemului de control intern managementul entitatii trebuie sa:

R: defineasca misiunea si regulile care vor trebui respectate la temeiul politici generale si a celor specific functiilor si activitatilor supuse controlului

144. Managementul entitatii dezvolta sistemele de control intern avand in vedere:

R: specificul legal, organizational, de personal, de finantare etc.

145. Managementul entitatii stabileste sistemele de control intern pe baza:

R: standardelor de control intern, aprobate si publicate

146. Managementul va trebui sa identifice activitatile de control in vederea implementarii si in acest sens va utiliza chestionarele de control intern, activitatile stabilite putandu-se grupa in:

R: obiective, mijloace, sisteme de informare, organizare, procedure, supervizare

147. Mdelul CoCo este propus in 1995 de Institutul Canadian al Contabililor autorizati si este bazat pe criterii privind Comitetul de Control (CoCo).

Comitetul de Control CoCo defineste controlul intern ca fiind ansamblul elementelor unei organizatii: resurse, sisteme, procese, procedee, structure, cultura organizatiei, sarcini si alte elemente care puse impreuna contribuie la atingerea obiectivelor

Obiectivele entitatii se grupeaza in trei categorii:

R: eficacitatea si eficienta organizarii si functionarii




R: fiabilitatea informatiei interne si externe




R: respectarea legislatiei, regulamentelor si politicilor contabile

150. Mediul de control face parte din cultura institutionala, influentata de stilul conducerii, sistemul de valori si comportamente insusite de salariati, sistemul de resurse umane - oamenii cu competenta profesioanala si integritatea lor, descrierea activitatilor si procedurilor, structura organizatorica si functionarea acesteia, separarea si delegarea sarcinilor, IT s.a. si ofera cadrul in care se desfasoara diferitele forme de control intern:

R: un element al modelului COSO

151. Mediul de control intern se refera la mai multe aspecte, precum:

R: structura organizatorica, viziunea si cultura organizatioanala


R: recrutarea, selectarea, politicile de resurse umane si nivelul de competent a reprezentatilor managementului.


R: modalitatea de delegare a unor atributii, responsabilitati si de investire cu autorizare


R: asigurarea unui cadru etic de desfasurare a activitatii etc.

155. Mediul de control intern se refera la mai multe aspecte:

R: conducerea, cu supravegherea persoanelor insarcinate cu guvernamanta creat si mentinut o cultura bazata pe onestitate si conduit etica

156. Mediul de control intern se refera la mai multe aspecte:

R: punctele forte ale elementelor mediului de control asigura o baza adecvata pentru celelalte componente ale controlului intern, si masura in care aceste alte componente nu sunt subminate de deficientele mediului de control.

157. Mediul de control poate fi:

R: favorabil sau nefavorabil

158. Mediul de control:

R: grupeaza problemele legate de organizare, managementul resurselor umane, etica, deontologie si integritate

159. Mijloacele asigura realizarea obiectivelor asumate si trebuie sa fie adecvate la obiective si sa fie compatibile:

In categoria mijloacelor intalnim

R: mijloacele financiare, mijloacele umane, mijloacele tehnice

160. Modelul Canadian CoCo se bazeaza pe patru elemente fundamentale:

R: scop, angajament, capacitate, monitorizarea si invatare

161. Modelul CoCo, elaborat de Institutul Canadian al Contabililor Autorizati ( Criteria of Control) :?????????? este ansamblul elementelor unei organizatii (incusiv resursele sistemele, procesele, cultura, structura si sarcinile) care, in mod colectiv, ii ajuta pe oameni sa realizeze obiectivele organizatiei, grupate in trei mari categorii: eficacitate si eficienta functionarii; fiabilitatea informatiei interne si externe; respectarea legilor, regulamentelor si politicilor interne

R: controlul intern

162. Modelul COSO, elaborat de Comitetul Organizatiilor de Sponsorizare a Comisiei Treadway din SUA defineste:????????????? Este un process implementat de managementul organizatiei, care intentioneaza sa furnizeze o asigurare rezonabila cu privire la atingerea obiectivelor grupate in urmatoarele categorii: eficacitate si eficienta functionarii: fiabilitatea financiare; respectarea legilor si a regulamentului

R: controlul intern

163. Monitorizare si invatare urmareste:

R: supravegherea mediului intern si extern, monitorizarea performantei prin indicatori, revizuirea periodica a ipotezelor, reevaluarea nevoilor de informare, evaluarea eficacitatii controlului organizatiei

164. Obiective ale controlului intern:

R: crearea cadrului intern pentru respectarea legislatiei, a strandardelor si deciziilor interne ale managementului


R: gestionarea economica si legala, precum si protejarea fondurilor financiare publice sau private, utizarii acestora potrivit prevederilor legale si comerciale, reducerii pana la eliminare a posibilitatilor de fraudare, de comiterii de erorii, de risipa si abuz.


R: indeplinirea misiunilor entitatilor publice sau private potrivit celor stabilite prin lege sau hotararile actionarilor/asociatilor.


R: instituirea de sisteme de circulatie a informatiilor si de prezentare a acestora pentru public in mod transparent


R: implementarea standardelor de control intern prin dezvoltarea unor structure organizatorice adecvate


R: Existenta unor reglementari metodologice necesare aplicarii standardelor de control intern, a procedurilor de evaluare etc.

170. Obiective de control intern specifice, care se pot intalni in practica:

R: controlul intern de identificare, control intern de orientare, control activ

171. Obiectivele auditului financiar reprezinta pentru auditorul financiar cadrul de referinta, cadrul de orientare profesionala pentru pregatirea si desfasurarea unei misiuni de audit financiar, cadru obligatoriu pentru auditarea oricarei entiati economice.Acestea sunt:

R: obiective generale si obiective specific

172. Obiectivele specifice ale auditului financiar se refera la:

R: realiatea si sinceritatea informatiilor care sunt furnizate beneficiarilor de informatii de evidenta contabila a entiatii economice

173. Obiectivele generale ale auditului financiar pentru desfasurarea profesionala a misiunii de audit financiar, se refera la:

R: autorizare, justificare si evaluare, conformitate, arhivarea si pastrarea informatiilor.


R: legalitatea, necesitatea si economicitatea operatiunilor economico financiare inregistrate in contabilitate.


R: concordanta situatiilor financiare auditate cu prevederile Standardelor Internationale de Contabilitate


R: credibilitatea, profesionalismul, calitatea serviciilor, increderea

177. Operatiunea de documente a lucrarilor de audit este importanta si obligatorie pentru ca:

R: justifica indeplinirea obiectivelor, explicitarea procedurilor si normelor utilizate, precum si opinia formulata

178. Operatiunea de documente a lucrarilor de audit este importanta si obligatorie pentru ca:

R: asigura supervizarea lucrarilor delegate colaboratorilor

179. Organizarea este una din functiile esentiale ale managementului care se dezvolta specific, individual de catre fiecare entitate potrivit caracteristicilor acesteia. La definirea modelului de organizare se vor utilize principiile recunoscute:

R: adaptarea, obiectivitatea, separarea/segmentarea sarcinilor

180. Orice entitate, publica sau privata, trebuie sa-si organizeze un sistem eficient, eficace, coerent, permanent de informatii pentru a-si atinge obiectivele strategice si tactice. Informatiile pentru a fi utile este necesar sa raspunda unor cerinte, dintre care:

R: sa fie inteligibile si prezentate pe grade de semnificatie


R: sa fie pertimente si fiabile


R: sa prezinte caracteristica de comparare intre ele.

183. Orice entitate, publica sau privata, trebuie sa-si organizeze un sistem eficient, eficace, coerent, permanent de informatii pentru a-si atinge obiectivele strategice si tactice.Informatiile pentru a fi utile este necesar sa raspunda unor cerinte, dintre care:

R: sa reliefeze raportul cost beneficiu, respective nivelul beneficiilor obtinute cu cheltuielile effectuate pentru a putea fi amortizate

184. Pentru a avea un sistem de control intern este nevoie sa se parcurga trei etape:

R: proiectarea, activitatile de control si implementarea efectiva

185. Pentru a putea planifica judicios misiunea, auditorul trebuie sa identifice:

R: domeniile si sistemele semnificative

186. Pentru a putea planifica judicios misiunea, auditorul trebuie sa identifice:

R: riscurile auditului sis a aprecieze importanta relative a acestora

187. Pentru a putea proiecta un sistem de control intern economic este nevoie sa se ierarhizeze activitatile de contro, dupa cine le exercita, astefel;

....................... se refera la obiective, mijloace si sisteme de informare

Managementul de pe orizontala are in atributii organizarea, procedurille si supervizarea.

R: managementul general

188. Performanta si managementul riscurilor:

R: leaga problematica managementului de fixarea obiectivelor, de planificare ( inclusive cea multianuala), de programare (planul de management) si de performanta (monitorizarea acesteia)

189. Planificarea misiunii de audit - Cunoasterea beneficiarului - client cuprinde:

R: caracteristicile generale ale entitatii

190. Planificarea misiunii de audit - Cunoasterea beneficiarului - client cuprinde:

R: prezentarea entitatii

191. Pragul de semnificatie si riscul de audit sunt luate in considerare pe parcursul auditului, in situatiile de:

R: identificarea si evaluarea riscurilor de denaturare semnificativa


R: determinarea naturii, momentului si domeniului de aplicare a procedurilor de audit suplimentare


R: evaluarea efectului denaturarilor necorectate, daca exista, asupra situatiilor financiare si asupra formarii opiniei din raportul auditorului

194. Prin functia de control intern:

R: managementul constata abaterile rezultatelor de la obiective, analizeaza cauzele care le-au determinat si dispune masurile corrective sau preventive ce se impun

195. Principiile generale de buna practica insusite de legislatia romana stabilesc ca dupa natura obiectivelor acestea sunt grupate in trei categorii:

R: eficacitatea si eficienta functionarii, cuprinde obiectivele legate de scopurile entitatii si de utilizare eficienta a resurselor


R: fiabilitatea informatiilor interne si externe, care include obiectivele legate de tinerea unei contabilitati adecvate


R: conformitatea cu legile, regulamentele si politicile interne care cuprinde obiective legate de asigurarea ca activitatile entitatii se desfasoara in conformitate cu obligatiile impuse de lege si regulamente, precum si cu respectarea politicilor interne

198. Principiile generale de buna practica insusite de legislatia romana stabilesc ca in cadrul entitatii:

R: obiectivele generale se descompun in obiective derivate, care si ele se descompun in obiective specific (individuale)


R: formularea poate fi calitativa sau cantitativa si trebuie sa prevada indicatori de rezultate, de regula, comensurabili


R: realizarea obiectivelor se face pe baza planului de management, compus din obiectivele, activitatile de control intern esalonate in timp


R: organizarea asigura ca activitatile prin care se realizeaza obiectivele (generale, derivate, individuale) sunt transpuse in sarcini (component elementare), atributiuni si functiuni (component aggregate) si sunt atribuite, spre efectuare, unitatilor structural ale entitatii publice ( posture si compartimente)


R: evenimentele care pot afecta realizarea obiectivelor constituie riscuri care trebuie indentificate


R: procedurile reprezinta pasii ce trebuie urmati in realizarea sarcinilor, exercitarea competentelor si angajarea responsabilitatilor


R: controlul este prezentat pe toate palierele entitatii si se manifesta sub forma autocontrolului, controlului in lant (pe faze ale procesului) si a controlului ierarhic


R: controlul intern poate fi concomitant (operativ), ex-ante (feed-forward) si ex-post (feed-back)

206. Probele de audit sunt cumulative ca natura si sunt obtinute, in principal, prin intermediul ................. desfasurate pe parcursul auditului.

R: procedurilor de audit

207. Probele de audit sunt necesare pentru a justifica:

R: opinia si raportul auditorului

208. Procedurile de audit in vederea obtinerii de probe de audit pot include:

R: inspectia


R: observarea


R: confirmarea externa


R: recalcularea


R: reefectuare


R: procedure analitice


R: interogarea

215. Procedurile si modalitatile de lucru sunt elaborate si aprobate de............. pentru toate functiile, procesele, activitatile entitatii:

R: Managementul entitatii

216. Procendeele auditului financiar cuprind urmatoarele etape:

R: efectuarea procedurilor de fond si documentarea procedurilor analitice

217. Procendeele auditului financiar cuprind urmatoarele etape:

R: evaluarea rezultatelor obtinute prin aplicarea procedeelor auditului financiar

218. Recomandarile modelului CoCo se intentioneaza a fi utile:

R: membrilor consiliului de administratie, managerilor si altor personae care sunt responsabile cu controlul unei organizatii sau a unei parti dintr-o organizatie

219. Reviziunea este necesara si in situatiile in care se constata ca rezultatele financiare efective sunt substantial diferite de cele care au fost .... si au determinat pragul de semnificatie initial:

R: anticipate

220. Riscul de audit este ca................ sa exprime o opinie inadecvata atunci cand situatiile financiare sunt denaturate semnificativ.

R: auditorul

221. Riscul de audit este stabilit in functie de:

R: riscul de denaturare semnificativa

222. Riscul de audit este stabilit in functie de:

R: riscul de detectare

223. Romania a aprobat ................ cuprinzand standardele de management;control intern la entitatile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial:

R: Codul Controlului Intern

224. Scopul cuprinde:

R: obiectivele vizate, riscurile interne, politicile pentru realizarea obiectivelor, indicatori de performanta

225. Semnificatia expresiei Control Intern fiind mult mai larga, acesta nu poate fi asimilata cu o forma traditionala de:

R: inspectie, de verificare sau de control, dar nu o exclude.

226. Sistemele de informare ale entitatii cuprind:

R: sistemele informationale si sitemele informatice

227. Standard 1 - Etica si integritate .Acesta se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc.) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi: statute si reglementari privind functionarii publici, controlul si declararea averilor si intereselor, transparentei in exercitarea demnitatilor publice, codul de conduit, prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Formularea de mai sus se refera la:

R: referinte speciale

228. Standard 1 - Etica si integritate: Standardul se refera la faptul ca entitatea asigura conditiile necesare cunoasterii de catre angajati a reglementarilor cu privire la etica, integritatea, la comportamentul acestora, prevenirea si raportarea fraudelor si neregulilor. Formularea de mai sus se refera la:

R: descrierea standardului

229. Standard 1 - Etica si integritate Managementul realizeaza cadrul potrivit, astfel incat atat managementul, cat si personalul entitatii trebuie sa aiba un nivel corespunzator de integritate profesionala si personala si sa fie constienti de importanta activitatii pe care o desfasoara. Managerul, prin deciziile sale si prin exemplul personal, sprijina si promoveaza valorile etice si integritatea profesionala si personala a salariatilor. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

230. Standard 2 - Atributii, functii, sarcini Acesta se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi: organizarea si functionarea administratiei publice central si locale, cariera functionarilor publici, functiile aprobate din aparatul de stat. Formularea de mai sus se refera la:


231. Standard 2 - Atributii, functii, sarcini. Standardul se refera la faptul ca entitatea are obligatia de a transmite angajatilor sai, cu actualizare permanenta, documentul privind atributiile, functiile si sarcinile pe care acestia le indeplinesc si le respecta in cadrul entitatii. Formularea de mai sus se refera la:


232. Standard 2 - Atributii, functii, sarcini. Atributiile entitatii pot fi realizate daca sunt cunoscute de salariati si acestia actioneaza concertat, fiecare salariat avand un rol bine definit, stabilit prin fisa postului, functiei ocupate.Sarcinile sunt incredintate si rezultatele communicate numai in raportul manager salariat manager.Managerii trebuie sa identifice sarcinile in realizarea carora salariatii pot fi expusi unor situatii dificile si care influenteaza in mod negative managerul entitatii.Managerul trebuie sa sustina salariatul I indeplinirea sarcinilor sale. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

233. Standard 3 - Competenta si performanta Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru, etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi: codul muncii, cariera si dosarul functionarilor, administratia publica locala, modelul European de curriculum vitae, functia publica etc. Formularea de mai sus se refera la:


234.Standard 3 - Competenta si performanta Managerii si salariatii au acele cunostinte, abilitati si experienta care fac posibila indeplinirea eficienta si efectiva a sarcinilor.Performantele angajatilor se evalueaza cel putin odata pe an si sunt discutate cu acestia de catre realizatorul raportului.Nivelul de competent necesar este cel care constituie premise performantei. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

235. Standard 3 - Competenta si performanta Standardul se refera la faptul ca managerul asigura ocuparea posturilor de catre persoane competente, carora le incredinteaza sarcini potrivit competentelor si asigura conditii pentru dezvoltarea capacitatii profesionale a salariatului in scopul obtinerii de performanta. Formularea de mai sus se refera la:


236. Standard 4 - Functii sensibile Standardul se refera la faptul ca entitatea identifica functiile considerate ca fiind sensibile si stabileste o politica adecvata de rotatie a salariatilor care ocupa astfel de functii. Formularea de mai sus se refera la:


237. Standard 4 - Functii sensibile Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi; codul muncii, statutul functionarilor, reglementari in domeniul muncii. Formularea de mai sus se refera la:


238. Standard 4 - Functii sensibile In entitate se intocmesc: inventarul functiilor sensibile si lista ca salariatii care le ocupa, precum si planul pentru asigurarea rotatiei salariatilor din aceste functii in asa fel incat un salariat sa nu activeze mai mult de cinci ani intr-o asemenea functie.Inventarul functiilor sensibile cuprinde functii care prezinta risc semnificativ in raport cu obiectivele, iar rotatia se face cu effect minim asupra activitatii, entitatii si salariatilor. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

239. Standard 5 - Delegarea Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi; finantele publice, organizarea si functionarea entitatilor, controlul financiar preventive. Formularea de mai sus se refera la:


240. Standard 5 - Delegarea Standardul se refera la faptul ca managerul stabileste in scris limitele competentelor si responsabilitatilor pe care le deleaga unor salariati ai entitatii. Formularea de mai sus se refera la:


241. Standard 5 - Delegarea Delegarea de competenta se face tinand cont de impartialiatea deciziilor ce urmeaza a fi luate de persoanele delegate si de riscurile associate.Salariatul delegate trebuie sa aiba cunostinta, experienta si capaciatatea necesara efectuarii actului de autoritate incredintat.Asumarea responsabilitatilor de catre salariatul delegate se confirma prin semnatura. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

242. Standard 6 - Structura Organizatorica Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi: organizarea si functionarea entitatii, organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici. Formularea de mai sus se refera la:


243. Standard 6 - Structura Organizatorica Competentele, responsabilitatea, sarcina si obligatia de a raporta sunt atribute asociate postului, iar acestea trebuie sa fie clare, coerente si sa reflecte elementele avute pentru realizarea obiectivelor entitatii. Raportarea reprezinta obligatia de a informa asupra indeplinirii sarcinilor. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

244. Standard 6 - Structura Organizatorica Standardul se refera la faptul ca entitatea isi defineste structura organizatorica, competentele aprobate, precum si responsabilitatile, sarcinile si obligatia de a raporta pentru fiecare component structurala si informeaza, in scris, salariatii. Formularea de mai sus se refera la:


245. Standard 7 - Obiective Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi: finantele publice central si locale, legile bugetare, programele de finantare. Formularea de mai sus se refera la:


246. Standard 7 - Obiective Obiectivele generale sunt concordante cu misiunea entitatii, care le transpune in obiective specifice si in rezultate asteptate pentru fiecare activitate si pe care le comunica personalului.Fixarea obiectivelor este atributul managementului, iar responsabilitatea realizarii revine atat managementului, cat si salariatilor. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

247. Standard 7 - Obiective Standardul se refera la faptul ca entitatea trebuie sa defineasca obiectivele determinate, legate de scopurile entitatii, precum si cele complementare, legate de fiabilitatea informatiilor, conformitatea cu legile, regulamentele si politicile interne sis acomunice obiectivele definite tuturor salariatilor si tertilor interesati. Formularea de mai sus se refera la :


248. Standard 8 - Planificarea Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi: legile bugetare, finantele publice central si locale, fundamentarea bugetelor, normative, forma si structura programelor. Formularea de mai sus se refera la:


249. Standard 8 - Planificarea Planificarea este una din functiile esentiale ale managementului si se refera la repartizarea resurselor, pornin de la stabilirea nevoilor pentru realizarea obiectivelor pe baza unor decizii cu privire la cel mai bun mod de alocare a resurselor limitate.Gradul de structurare a procesului de planificare, de detaliere a planurilor, variaza in functie de diversi factori, precum: marimea entitatii, structura decizionala, necesitatea aprobarii formale a unor activitatii etc.Dupa orizontul de timp la care se refera se pot elabora planuri anuale sau multianuale prin care se evidentiaza succesiunea masurilor ce se vor lua pentru atingerea obiectivelor. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

250. Standard 8 - Planificarea Standardul se refera la faptul ca entitatea intocmeste planuri prin care se pun in concordanta, se planifica activitatile necesare pentru atingerea obiectivelor cu resursele maxim posibil de a nu realize obiectivele sa fie minime. Formularea de mai sus se refera la:


251. Standard 9 - Coordonarea Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi: legea contabilitati, finantele publice centrale si locale, controlul intern sic el financiar preventive, norme privind achizitiile publice. Formularea de mai sus se refera la:


252. Standard 9 - Coordonarea Managementul asigura coordonarea deciziilor si actiunilor compartimentelor structurale ale entitatii, iar cand necesitatile impun se pot organiza structuri specializate, de sprijin pentru management.Coordonarea influenteaza decisive rezultatele interactiunii dintre salariati in cadrul raporturilor profesionale, salariatii fiind obligati sa tina cont de consecintele muncii lor asupra intregii entitati.Coordonarea eficienta presupune consultari prealabile, atat in cadrul structurilor, cat si intre structurile entitatii. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

253. Standard 9 - Coordonarea Standardul se refera la faptul ca deciziile si actiunile componentelor structurale ale entitatii trebuie coordonate in scopul asigurarii convergentei si coerentei cu obiectivele stabilite. Formularea de mai sus se refera la:


254. Standard 10 - Monitorizarea performantelor Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc.) care au incidenta asupra domeniului standardului, cum ar fi: finantele publice central si locale, prezentarea si structura programelor. Formularea de mai sus refere la:


255. Standard 10 - Monitorizarea performantelor Managementul trebuie sa primeasca sistematic raportari asupra desfasurarii activiatatii entitatii. Manangmentul evalueaza performantele, constatand eventualele, in scopul luarii masurilor corective ce se impugn. Sistemul de monitorizare a performantei este influentat de marimea si natura entitatii, de modificarea/schimbarea obiectivelor sau/si a indicatorilor, de modul de acces al salariatilor la informatii. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

256. Standard 10 - Monitorizarea performantelor Standardul se refera la faptul ca entitatea asigura, pentru fiecare politica si activitate, monitorizarea performantelor, utilizand indicatori cantitativi si calitativi relevant, inclusive cu privire la economicitatea, eficienta si eficacitate. Formularea de mai sus se refera la:


257. Standard 11 - Managementul riscului Standardul se refera la faptul ca entitatea organizateaza managementul riscului, drept pt care analieaza sistematic, cel putin odata pe an, riscurile legate de desfasurarea activitatilor sale, planuri corespunzatoare in directia limitarii posibilelor consecinte ale acestor riscuri si numeste salariatii responsabili in aplicarea planurilor respective. Formularea de mai sus se refera la:


258. Standard 11 - Managementul riscului Riscurile semnificative, apar si se dezvolta in special la un management inadecvat, a unor sisteme de conducere centralizate excesiv. un sistem de control intern eficient presupune implenmentarea in entitate a managementului riscurilor. Formularea de mai sus se refera la:R: cerinte generale

259. Standard 12 - Informarea Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgent, hotarari de govern, ordine de ministru etc) care au incidenta aspura domeniului standardului cum ar fi: transparent, ajutorul de stat, informatii de interes public, legile bugetare etc.Formularea de mai sus se refera la:


260. Standard 12 - Informarea Informatia trebuie sa fie corecta, credibila, clara, concreta, oportuna, utila, usor de inteles si receptat. Managerul si salariatii trebuie sa primeasca si sa transmita informatiile necesare pt indeplinirea sarcinilor. Informatia trebuie sa beneficieze de o circulatie rapida in toate sensurile inclusive in si din exterior. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

261. Standard 12 - Informarea Standardul se refera la faptul ca entitatea ia in considerare activitatea de informare, stabilind tipurile de informati, continutul, calitatea, frecventa, sursele si destinatari acestora, astfel incat managerii si salariatii, prin primirea si transmiterea informatiilor sa-si poata indeplini sarcinile. Formularea de mai sus se refera la:


262. Standard 13 - Comunicarea Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru, etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi: accesul la informatile publice, controlul intern si financiar preventive, transparent financiara, combaterea birocratiei etc. Formularea de mai sus se refera la:


263. Standard 13 - Comunicarea Standardul se refera la faptul ca entitatea trebuie sa dezvolte un sistem eficient de comunicare interna si externa care sa asigure o difuzarea rapida fluenta si precisa a informatiilor astfel incat acestea sa ajunga complete si la timp la utilizatori. Formularea de mai sus se refera la:


264. Standard 13 - Comunicarea Managerul asigura functionarea eficient de comunicare care sa serveasca scopurilor utilizatorilor. Sistemul de comunicare trebuie sa fie flexibil si rapid atat in interorul entitatii cat si intre aceasta si mediul extern. Procesul de comunicare trebuie sa fie adaptat la capacitatea utilizatorilor cu privire la prelucrarea informatiilor si achitarea de responsabilitati in aceasta materie de comunicare. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

265. Standard 14 - Corespondenta si arhivarea Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guver, ordine de ministru etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi: informatizarea administratiei publice, semnatura electronica, arhive, solutionarea petitiilor, corespondenta clasificata. Formularea de mai sus se refera la:


266. Standard 14 - Corespondenta si arhivarea Corespondenta trebuie sa fie purtatoarea unor informatii utile in interiorul si in exteriorul entitatii. Corespondenta purtatori diferiti ai informatiei si realizeaza prin mijloace diferite. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

267. Standard 14 - Corespondenta si arhivarea Standardul se refera la faptul ca fiecare entitate organizeaza sistemul de corespondenta si arhivare, respectiv primirea expedierea, inregistrarea si arhivarea corespondentei, astfel incat sistemul sa fie accesibil managerului, angajatilor si tertilor interesati cu abilitare in domeniu. Formularea de mai sus se refera la:


268. Standard 15 - Ipoteze, reevaluari Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta aspura domeniului standardului cum ar fi; finantele publice central si locale, organizarea si functionarea entitatilor publice.


269. Standard 15 Ipoteze, reevaluari Ipotezele se formuleaza in legatura cu obiectivele ce urmeaza a fi realizate si stau la baza fixarii acestora. Salariatii implicate in realizarea unui obiectiv trebuie sa fie constienti de ipotezele formulate si acceptate in legatura cu obiectivul in cauza. Ipotezele de care salariatii nu sunt constienti reprezinta un obstacol in capacitatea de adaptare. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

270. Standard 15 - Ipoteze, reevaluari Standardul se refera la faptul ca entitatea la fixarea obiectivelor ia in considerare ipoteze si reeluari acceptate constient, prin consens. Modificarea ipotezelor, ca urmare a transformarii mediului, impune reevaluare obiectivelor. Formularea de mai sus se refera la:


271. Standard 16 - Semnalarea neregularitatilor Acestea se refera la toate actele normative (legi, Ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi: finantele publice central si locale, controlul intern si financiar preventive, gestionarea fondurilor publice si comunitare. Formularea de mai sus se refera la:


272. Standard 16 - Semnalarea neregularitatilor Managerii trebuie sa stabileasca si sa comunice salariatilor procedurile corespunzatoare, aplicabile in cazul semnalarii unor neregularitati. Salariatii care semnaleaza, conform procedurilor, neregularitatilor, de care, direct sau indirect, au cunostinta, vor fi protejati impotriva oricaror discriminari. Semnalarea neregularitatilor trebuie sa aiba un character transparent pentru eliminarea suspiciunii de delatiune. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

273. Standard 16 - Semnalarea neregularitatilor Standardul se refera la faptul ca salariatii au posibilitatea sa semnaleze neregularitati, pe baza unor proceduri distincte. In temeiul procedurilor salariatii nu vor fi supusi unui tratament inechitabil sau discriminatoriu daca se conformeaza unor astfel de procedure adoptate de entitate. Formularea de mai sus se refera la:


274. Standard 17 - Proceduri Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi: finantele publice central si locale, controlul intern si financiar preventive, gestionarea fondurilor publice si comunitare. Formularea de mai sus se refera la:


275. Standard 17 - Proceduri Entitatea trebuie sa se asigure ca, pentru orice actiune si sau eveniment, exista o documentatie adecvata si ca opertatiunile sunt consemnate in documente. Documentatia trebuie sa fie completa, precisa, sa corespunda structurilor si politiciilor entitatii si cuprinde: politici administrative, manuale, intructiuni operationale, liste de verificare, alte forme de prezentare a procedurilor. Documentatia trebuie sa fie actualizata, utila, precisa, usor de examinat, disponibila, accesibila managerului, salariatiilor, precum si tertilor, daca este cazul. Documentatia asigura continuitatea activitatii. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

276. Standard 17 - Proceduri Standardul se refera la faptul ca entitatea utilizeaza proceduri pentru activitatile din cadrul entitatii si, in special, pentru operatiunile economice, procedurile fiind scrise si care se comunica tuturor salariatilor implicate. Formularea de mai sus se refera la:


277. Standard 18 - Separarea atributiilor Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guver, ordine de ministru etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi: finantele publice centrale si locale, controlul intern si financiar preventiv. Formularea de mai sus se refera la:


278. Standard 18 - Separarea atributiilor Separarea atributiilor si responsabilitatilor este una dintre modalitatile prin care se reduce riscul de eroare, frauda, incalcare a legislatiei, precum si riscul de a nu putea detecta aceste problem. Prin separarea atributiilor se creeaza conditiile ca nicio persoana sau compartiment sa nu poata controla toate etapele importante ale unei operatiuni sau ale unui eveniment. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

279. Standard 18 - Separarea atributiilor Standardul se refera la faptul ca separarea atributiilor inseamna ca elementele operationale si financiare ale fiecarei actiuni sunt efectuate de persoane independente, una fata de cealalta, respective functiile de initiere si verificare trebuie sa fie separate. Formularea de mai sus se refera la:


280. Standard 19 - Supravegherea Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi: controlul intern si financiar preventive, organizarea si functionarea entitatii. Formularea de mai sus se refera la:


281. Standard 19 - Supravegherea Managerul trebuie sa monitorizeze efectuarea controalelor de supraveghere pentru a se asigura ca procedurile sunt respectate de catre salariati. Supravegherea activitatiilor este adecvata, in masura in care:

- Fiecarui salariat I se comunica atributiile, responsabilitatile si limitele de competente atribuite.

- Se evalueaza sistematic munca fiecarui salariat

- Se aproba rezultatele muncii obtinute in diverse etape ale realizarii operatiunii. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

282. Standard 19 - Supravegherea Standardul se refera la faptul ca entitatea asigura supravegherea adecvata a operatiunilor, pe baza unor proceduri prestabilite, inclusiv prin control ex-post, in scopul realizarii in mod eficace a acestora. Formularea de mai sus se refera la:


283. Standard 20 - Gestionarea abaterilor Abaterile de la procedurile existente trebuie sa fie documentate si justificate, in vederea prezentarii spre aprobare. Este necesara analiza periodica a circumstantelor si a modului cum au fost gestionate actiunile, in vederea desprinderii unor concluzii de buna practica pentru viitor, ce urmeaza a fi formalizate. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

284. Standard 20 - Gestionarea abaterilor Acestea se referra la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi: controlul intern si financiar preventive. Formularea de mai sus se refera la:


285. Standard 20 - Gestionarea abaterilor Standardul se refera la fapul ca entitatea gestioneaza abaterile de la legislatie, norme, regulamente, reguli, proceduri etc. Entitatea se asigura ca, pentru toate sitatiile, datorita unor circumstante stabilite, se intocmesc documente adecvate, aprobate la un nivel corespunzator, inainte de efectuarea operatiunilor. Formularea de mai sus se refera la:


286. Standard 21 - Continuitatea activitatii Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta aspura domeniului standardului cum ar fi: codul muncii, dosarul professional, curriculum vitae, functia publica etc. Formularea de mai sus se refera la:


287. Standard 21 - Continuitatea activitatii Entitatea este o organizatie a carei activitate trebuie sa se deruleze continuu, prin structurile componente, ceea ce nu va afecta obiectivele propuse: Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

288. Standard 21 - Continuitatea activitatii Standardul se refera la faptul ca entitatea asigura continuitatea activitatii, luand masurile corespunzatoare pentru ca activitatea acesteia sa poata continua in orice moment, in toate imprejurarile si in toate planurile, cu deosebire in cel economico financiar. Formularea de mai sus se refera la:


289. Standard 22 - Strategii de control Aceste se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta aspura domeniului standardului cum ar fi: controlul intern si financiar preventive, auditul intern etc. Formularea de mai sus se refera la:


290. Standard 22 - Strategii de control Exista un raport de interdependenta intre strategiile, politicile si programele elaborate pentru atingerea obiectivelor si strategiilor de control. Strategiile de control sunt cu atat mai complexes i mai laborioase cu cat fundamentarea si realizarea obiectivelor entitatii sunt mai complexe mai dificile. Strategiile de control se spupun conceptului de strategie, in general, acestea necesitand studii, in vederea stabilirii obiectivelor de control, a inbunatatirii metodelor si procedurilor de control, a modului de evaluare a controalelor etc. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

291. Standard 22 - Strategii de control Standardul se refera la faptul ca entiatea adopta strategii de control si contrusieste politici adecvate acestora si programe concepute pentru atingerea obiectivelor si mentinerea in echilibru a acestor strategii. Formularea de mai sus se refera la:


292. Standard 23 - Accesul la resurse Aceste se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi: finantele publice centrale si locale, inventarierea patrimoniului, proprietatea si regimul juridic etc. Formularea de mai sus se refera la:


293. Standard 23 - Accesul la resurse Restrangerea accesului la resurse reduce riscul utilizarii inadecvate a acestora. Severitatea restrictiei depinde de vulnerabilitatea tipului de resursa si de riscul pietelor potentiale, care trebuie apreciate periodic. La determinarea vulnerabilitatii bunurilor si valorilor se au in vedere costul, riscul potential de pierdere sau utilizate inadecvat. Intre resursele si sumele inregistrate in evidente se fac comparatii periodice prin sistemul de inventariere, iar vulnerabilitatea bunurilor si valorilor determina frecventa verificarilor. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

294. Standard 23 - Accesul la resurse Standardul se refera la fapul ca managerul stabileste, prin emiterea de documente de autorizare, modul de acces la resurse, respectiv persoanele care au acces la resurse materiale, financiare si informationale ale entitatii si numeste persoanele responsabile pentru protejarea si folosirea corecta a acestor resurse. Formularea de mai sus se refera la:


295. Standard 24 - Verificarea si evaluarea controlului Acestea se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgena, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta asupra domeniului standardului cum ar fi: auditul intern, controlul intern si financiar preventive etc. Formularea de mai sus se refera la:


296. Standard 24 - Verificarea si evaluarea controlului Managerul trebuie sa asigure verificarea si evaluarea in mod continuu a functionarii sistemului de control intern si a elementelor sale. Verificarea operatiunilor garanteaza contributia controalelor interne la realizarea obiectivelor. Managerul stabileste modul de realizare a evaluarii eficacitatii controlului. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

297. Standard 24 - Verificarea si evaluarea controlului Standardul se refera la fapul ca entitatea instituie verificarea si evaluarea controlului. In acest sens entitatea dezvolta o functie de evaluare a controlului intern si elaboreaza politici, planuri si programe de derulare a acestor structure. Formularea de mai sus se refera la:


298. Standard 25 - Auditul intern Aceste se refera la toate actele normative (legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, ordine de ministru etc) care au incidenta aspura domeniului standardului cum ar fi; auditorul inten etc. Formularea de mai sus se refera la:


299. Standard 25 - Auditul intern Auditul intern asigura evaluarea independenta si obiectiva a sistemului de control intern al entitatii. Auditorul intern finalieaza actiunile sale prin rapoarte de audit, in care enunta punctele slabe identificate in sistem si formuleaza recomandari pentru eliminarea acestora. Managerul dispune masurile necesare, avand in vedere recomandarile din rapoartele de audit intern, in scopul eliminarii punctelor slabe constate de misiunile de auditare. Formularea de mai sus se refera la:

R: cerinte generale

300. Standard 25 - Auditul intern Standardul se refera la faptul ca entitatea asigura functia de audit intern. In acest sens entitatea infiinteaza sau are acces la o capacitate de audit, care are in structura sa auditori competenti, a caror activitate se desfasoara, de regula, conform unor programe bazate pe evaluarea riscului. Formularea de mai sus se refera la:


301. Standardele de control intern au ca obiectiv:

R: crearea unui model de control managerial uniform si coerent

302. Standardele de control intern au ca obiectiv:

R: crearea unui model de control managerial uniform si coerent

303. Standardele de control intern constituie:

R: un system de referinta, in raport cu care se efalueaza sistemele de control intern, se identifica zonele cu deficient si directiile de actiune, de inbunatatire sau chiar schimbare

304. Standardele de control intern constituie:

R: un sistem de referinta in raport cu care se evalueaza sistemele de control intern, se identifica zonele cu deficient si directiile de actiune, de inbunatatire sau chiar schimbare

305. Standardele de control intern definesc:

R: un set minim de reguli de management, obligatoriu de aplicat pentru toate entitatile, ele fiind necesar a fi urmate de toate structurile entitatii

306. Standardele de control intern s-au dezvoltat pe cele cinci elemente fundamentale ale controlului managerial, astfel:

R: mediul de control, performanta si managementul riscurilor, informarea si comunicarea, activitati de control, auditarea si evaluarea

307. Standardul International de Audit nr.315 defineste: Controlul intern - Procesul conceput, implementat si mentinut de catre persoanele insarcinate cu guvernanta, conducere si alte categorii de personal cu scopul de a furniza o asigurare rezonabila privind indeplinirea obiectivelor unei entitati cu privire la credibilitatea operatiunilor, si conformitatea cu legile si reglementarile aplicabile. Termenul de controale face referire la orice aspect al uneia sau mai multor component ale controlului intern Ce institutie a adoptat acest standard?

R: Federatia Internationala a Contabililor - IFAC

308. Standardul International de Audit nr.500 - Probe de audit, are scopul de a defini domeniul de aplicare, obiectivul, definitia, cerintele, aplicarea, materialele explicative. Obiectivul auditorului este de a concepe si desfasura procedure de audit astfel incat sa ii permita auditorului sa obtina . Adecvate pentru a ajunge la concluzii rezonabile pe care sa isi bazeze opinia auditorul.

R: suficiente probe de audit

309. Toate conceptele privind auditul financiar se pot sintetiza in patru concepte de audit, astfel:

R: credibilitatea este la baza increderii beneficiarilor lucratorilor de audit financiar in opinia auditorului financiar


R: procesul de audit are in vedere modul in care angajamentul de audit este realizat.


R: comunicarea este importanta atat in interior, respective informatiile care se transmit actionarilor si managementului, cat si in exterior, respective beneficiarii interesati de opinia auditorului financiar.

312. Un alt sistem de control intern se refera obiectivele de control intern pentru informatii si siteme tehnologice, respectiv la securitatea si controlul in sistemele de tehnologia informatiei Acest model face trimitere la patru elemente importante care sunt structurate pe procese de control: planificarea si organizarea, achizitiile si implementarea, furnizarea si sustinerea, monitorizarea. Cum se numeste acesta?

R: Standardul de control COBIT

313. Un standard este compus din trei parti, astfel:

R: descrierea standardului care se refera la trasaturile definitorii, esentiale ale domeniului de management prevazut de standard, domeniu fixat prin titlul standardului


R: cerintele generale privind directiile determinate in care sa se actioneze, pentru respectarea standardului


R: referintele principale prin care se face trimitere la actele normative reprezentative cu prevederi aplicabile standardului

caf.doc

Documents

Transcript of caf.doc