CAD CAM Rezolvare

10
1.Enumerati cateva aspecte ale alegerii CIM Termenul CIM poate fi utilizat pentru a defini integrarea ingineriei, economiei, producţiei şi managementului funcţiilor unei companii, de la conceperea şi până la distribuirea unui nou produs. CIM = CAD+CAP+CAQ+PP&C 2.Definiti ce reprezinta CAD si CAM CAD – Computer Aided Design, şi CAM – Computer Aided Manufacturing, sunt tehnologii sau curente care privesc folosirea calculatoarelor în procesele de proiectare şi producţie. Aceste curente sunt din ce în ce mai puternice şi tind spre integrarea tot mai strânsă dintre proiectare şi producţie, două activităţi care în mod tradiţional erau tratate complet separat într-o companie de producţie. 3.Tendintele aplicatiilor CAM CAM Computer Aided Manufacturing, poate fi definit ca folosirea sitemelor digitale de calculatoare pentru a planifica, conduce şi controla operaţiile unei fabrici de producţii prin interfaţă calculator, cu acces direct sau indirect la resursele fabricii. 4.Schema de principiu a monitorizarii ci controlului procesului de productie

description

cad cam subiecte

Transcript of CAD CAM Rezolvare

1.Enumerati cateva aspecte ale alegerii CIMTermenul CIM poate fi utilizat pentru a defini integrarea ingineriei, economiei, produciei i managementului funciilor unei companii, de la conceperea i pn la distribuirea unui nou produs. CIM = CAD+CAP+CAQ+PP&C

2.Definiti ce reprezinta CAD si CAMCAD Computer Aided Design, i CAM Computer Aided Manufacturing, sunt tehnologii sau curente care privesc folosirea calculatoarelor n procesele de proiectare i producie. Aceste curente sunt din ce n ce mai puternice i tind spre integrarea tot mai strns dintre proiectare i producie, dou activiti care n mod tradiional erau tratate complet separat ntr-o companie de producie. 3.Tendintele aplicatiilor CAMCAM Computer Aided Manufacturing, poate fi definit ca folosirea sitemelor digitale de calculatoare pentru a planifica, conduce i controla operaiile unei fabrici de producii prin interfa calculator, cu acces direct sau indirect la resursele fabricii.

4.Schema de principiu a monitorizarii ci controlului procesului de productie

5.Schema ciclului de productie dupa Groover

6(7).Enumerati tipurile de productie- producie n flux continuu producie continu dedicat unui produs, ca de exemplu, producia ntr-o rafinrie sau o uzin chimic;- producie de mas producie dedicat unor mari cantiti din acelai produs (cu eventuale variaii minore de proiectare), ca de exemplu, producia de automobile;- producie de serie (pe loturi) care implic producerea unor loturi de cantitate medie a aceluiai produs sau component; loturile pot fi produse doar o singur dat sau n mod repetat, ca de exemplu, producia de nclminte, confecii, cri;-producia singular (unicat) - producerea unor cantiti mici, de multe ori a unui singur produs special; aceste produse sunt de multe ori complexe din punct de vedere tehnologic, ca de exemplu, prototipuri, industria aviatic;

8.Enumerati realizarile CAD/CAM

9.Enumerati motivele utilizarii CAD

10.Schema procesului de proiectare dupa Shigley- aplicare CAD la modelul prezentat de Shigley .Diversele procese care sunt realizate de sistemele CAD pot fi grupate n patru mari grupe i anume:

11.Enumerati elementele unui sistem CADUn sistem CAD conine urmtoarele elemente:- echipamentele fizice (hardware), n care intr calculatorul i echipamentele sale periferice;- pachetele de programe (software), n care intr programele de calculator care ruleaz pe hardware-ul sistemului;- informaia, care cuprinde structurile de date create i manipulate de pachetele de programe.- cunotinele umane.

12.Schema arhitecturii unui sistem CAD

13.Principalele functii ale unui sistem CAD- managementul bazei de date, pentru ntreinerea bazei de date de cunotine;- aplicaii (programe care nu modific modelul proiectat, dar sunt folosite pentru generarea unor informaii legate de evaluarea, analiza i producia acestuia);- programe utilitare (toate celelalte programe care nu modific n nici un fel modelul proiectat, dar modific operarea sistemului ca, de exemplu, selectarea unitilor de msur sau a culorilor cu care se va afia modelul pe ecranul calculatorului).

14.Enumerati tipurile de comenzi pt modelarea geometrica a unui obiect- comenzi de baz, care genereaz elemente geometrice simple ca puncte, linii, cercuri etc.;- comenzi pentru scalare, rotire sau alte transformri geometrice ale elementelor geometrice simple;- comenzi pentru alipirea acestor elemente geometrice, n scopul generrii formei dorite pentru obiectul de proiectat

15.Relatia intre baza de date si CAD/CAM

16.Avantaje ale folosirii CAD/CAM- mbuntirea productivitii;- scurtarea timpilor de producie i de proiectare;- reducerea personalului uman;- modificrile specifice pentru diveri clieni sunt uor de fcut;- cotarea i dimensionarea automat a produsului;- acurateea mbuntit a desenelor;- ajutorul important n realizarea documentaiilor;- standardizarea schielor;- proiectarea mai bun;- estimarea costurilor mai rapid i mai precis;- timpul mai redus pentru simulri;- o mai bun comunicare ntre ingineri, proiectanti, manageri i ali membri ai echipelor de producie;- mai puine erori de proiectare;- o mai mare acuratete n realizarea calculelor de proiectare.

17.Configuratia tipica a unui sistem CAD

18.Structura generala a unui sofware de grafica

19.Structura generala a unui sistem de CN

20.Structura generala a unei UCM

21.Enumerati principali pasi pentru utilizarea CNC- planificarea procesului. Aceast etap se refer la pregtirea unei liste de operaii necesare procesului de producie- programare parial. Fiecare poriune din procesul de producie trebuie programat ntr-un limbaj pe care i sistemul de CN l poate interpreta, nelege i executa.Exist dou metode de programare pentru un sistemde CN i anume: -programarea manual; - programare asistat de calculator- pregtirea i verificarea suportului de introducere date (cartele perforate, uniti de disc etc.).- producia. Ultima etap a procedurii de CN este producia. Aceasta presupune folosirea programului n procesul de producie.

22.Enunerati principalele miscari de baza ale sistemelor CNC- punct-cu-punct. n acest caz, scopul mainii-unelte este s poziioneze capul de prelucrare la o locaie predefinit. Viteza i felul cum se ajunge n acea locaie nu conteaz.

- paralel. n acest caz, capul de prelucrat este micat cu o vitez controlat paralel cu una dintre axele principale ale ntregului sistem

- pe contur. Micarea pe contur este cea mai complex, flexibil i scump dintre cele trei i const din urmrirea continu a unui contur predefinit format din curbe geometrice. Un sistem de CN cu micare pe contur este capabil s efectueze toate cele trei miscri.

23.Enumerati principalele functii ale unui sistem CNC- controlul mainii unelte, care este principala funcie a unui sistem CNC; aceasta presupune conversia instruciunilor i a programelor de lucru n micri ale capetelor mainii-unelte cu ajutorul calculatorului i a servomotoarelor aferente;- compensarea n timpul procesului, aceasta presupune corectarea n timp real a micrilor capetelor de prelucrare n funcie de eventualele erori sau schimbri ce pot aparea n timpul prelucrrii;- tehnici de programare i caracteristici de operare avansate. CNC permite introducerea unor caracteristici de programare foarte folositoare, ca de exemplu: editarea progamului de lucru, afiarea vectorilor de micare pentru capetele de prelucrare, refolosirea unor rutine de programare existente n librrii, posibilitatea de stocare a mai multor programe de lucru etc.;- diagnosticare. Mainile cu CNC sunt dotate cu un sistem de diagnosticare automat a erorilor existente n sistem (pentru a asista operatorul uman n ntreinerea i repararea mainii).24.Enumerati avantajele folosirii CNC- programul de lucru este transferat o singur dat ctre memoria calculatorului de control;- programul de lucru poate fi editat i modificat direct pe sistem (dup transfer);- CNC poate asigura conversia automat a unitilor de msur (a fiierelor de lucru realizate n inch n uniti ale Sistemului Internaional);- posibilitatea introducerii unor noi opiuni de control (ca de exemplu scheme de interpolare) confer CNC o flexibilitate sporit;- posibilitatea realizrii unor librrii de programe (scrise de operator) care pot fi rechemate la nevoie.