CADASTRE DE SPECIALITATE

CADASTRUL AGRICOL

CADASTRUL FORESTIER

CADASTRUL IMOBILIAR – EDILITAR

CADASTRUL FEROVIAR

CADASTRUL APELOR

DESTINAŢIA ŞI CATEGORILE DE FOLOSINŢĂ A TERENURILOR ŞI CONSTRUCŢIILOR

Clasificarea terenurilor după destinaţie şi tipul de proprietate

Destinaţii ale terenurilor

- terenuri cu destinaţie agricolă TDA- terenuri cu destinaţie forestieră TDF- terenuri aflate permanent sub ape TDH - terenuri aflate în intravilane TDI- terenuri cu destinaţii speciale TDS

Destinaţii ale construcţiilor

locuinţe CLconstrucţii administrative şi social-culturale CAS construcţii industriale şi edilitare CIEconstrucţii-anexă CA

Clasificarea terenurilor după tipul de proprietate

- proprietatea privată a persoanelor fizice PF- proprietatea privată a persoanelor juridice PJ- domeniul public al statului DS- domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale DAT- domeniul privat al statului DPS- domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale DAT

1

Categoriile de folosinţă a terenurilor

Categoria de folosinţă a terenului, individualizată printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei. Evidenţierea la partea tehnică a cadastrului general a categoriei de folosinţă alături de celelalte atribute este necesară atât pentru întocmirea cărţii funciare, cât şi pentru stabilirea sarcinilor fiscale care grevează imobilele. În cadastrul general nu se înregistrează subcategorii de folosinţă.

Categoriile de folosinţă agricolă

1. Terenuri arabile ( A )

Sunt acele terenuri care se ară în fiecare an sau la mai mulţi ani (2-6 ani) şi sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice şi industriale, plante medicinale şi aromate, plante furajere, legume etc.

În categoria de folosinţă arabil se includ:

arabil propriu-zis (A), pajişti cultivate (Ap),grădini de legume (Ag), orezării (Ao)Sere (As), solarii şi răsadniţe (Aso), căpşunării (Ac) etc.

Se înregistrează ca terenuri arabile:

• terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoişti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri însămânţate cu diferite amestecuri de plante leguminoase şi graminee perene), care se ară o dată la cel mult 6 ani;

• terenurile rămase temporar neînsămânţate datorită inundaţiilor, colmatărilor, degradărilor sau altor cauze;

• terenurile cu sere şi răsadniţe sistematizate, cu menţiunea “sere” sau “răsadniţe”.

Terenurilor arabile amenajate sau ameliorate prin lucrări de desecare, terasare, irigare etc. se vor delimita şi înscrie la arabil cu întreaga lor suprafaţă, incluzând şi suprafeţele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debuşee, benzi înierbate, etc., care au lăţimi mai mici de doi metri, cu excepţia celor din proprietatea Societăţii Naţionale “Îmbunătăţiri Funciare”-S.A. şi Companiei Naţionale “Apele Române”- S.A., care se vor înregistra la categoria de folosinţă curţi – construcţii.

2. Păşuni ( P )

Păşunile sunt terenuri înierbate sau înţelenite în mod natural sau artificial, prin însămânţări la maximum 15-20 de ani şi care se folosesc pentru păşunat.

În cadrul acestei categorii de folosinţă deosebim:

• păşuni curate – păşunile acoperite numai cu vegetaţie ierboasă;(P)

2

• păşuni cu pomi – păşunile plantate cu pomi fructiferi, în scopul combaterii eroziunii sau a alunecărilor de teren, precum şi păşunile care provin din livezi părăginite. La încadrarea acestora se va ţine seama de faptul că producţia principală este masa verde care se păşunează, iar fructele pomilor reprezintă un produs secundar; (Pl)

• păşuni împădurite – păşunile care în afară de vegetaţie ierboasă sunt acoperite şi cu vegetaţie forestieră, cu diferite grade de consistenţă; (Pp)

• păşuni cu tufărişuri şi mărăcinişuri (Pt)

3. Fâneţe ( F )

În această categorie se încadrează terenurile înierbate sau înţelenite în mod natural sau artificial prin însămânţări la maximum 15-20 de ani, iar iarba se coseşte pentru fân.

În cadrul acestei categorii de folosinţă deosebim:

• fâneţe curate (F)• fâneţe cu pomi (Fl)• fâneţe împădurite (Fp)• fâneţe cu tufărişuri şi mărăcinişuri (Ft)

4. Vii ( V )

În această categorie se încadrează terenurile plantate cu viţă de vie:- vii altoite şi indigene:- viile altoite au la baza lor un portaltoi;- viile indigene sunt nealtoite, dezvoltându-se pe rădăcini proprii. Împreună mai sunt denumite şi vii nobile (Vn)

• vii hibride – poartă denumirea şi de producători direcţi; (Vh)• hamei – deoarece au o agrotehnică asemănătoare cu a viţei de vie, plantaţiile de

hamei se includ în această categorie de folosinţă; (Vha)• pepiniere viticole – terenuri pentru producerea materialului săditor viticol:

plantaţiile portaltoi şi pepinierele propriu-zise (Vp)

5. Livezi ( L)

Livezile sunt terenuri plantate cu pomi şi arbuşti fructiferi.Se înregistrează ca livezi:

• livezi clasice – terenurile plantate cu pomi fructiferi în diferite sisteme de cultură tradiţionale, şi anume: livezi cu culturi intercalate, livezi înierbate, livezi în sistem agro-pomicol, livezi pure etc.; (L)

3

• livezi intensive şi superintensive – livezi amenajate având o mare densitate de pomi pe hectar, cu conducerea dirijată a coroanelor şi mecanizarea lucrărilor de întreţinere şi recoltare; (La)

• plantaţii de arbuşti fructiferi – terenuri plantate cu zmeură, agrişe, coacăze, trandafiri de dulceaţă etc.; (Lf)

• pepiniere pomicole – terenurile destinate pentru producerea materialului săditor pomicol;(Lp)

• plantaţii de duzi (Ld)

Categoriile de folosinţă neagricole

1. Păduri şi alte terenuri forestiere ( PD )

În această categorie de folosinţă intră toate terenurile care sunt cuprinse în amenajamentele silvice şi în afara acestora, indiferent de proprietar.

Se înregistrează la această categorie de folosinţă:

• păduri – terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră, cu o suprafaţă mai mare de 0,25 ha;(PD)

• terenuri care servesc nevoilor de cultură, producţie şi administraţie silvică: terenuri ocupate de pepiniere, solarii, plantaţii, culturi de răchită, arbuşti ornamentali şi fructiferi, cele destinate hranei vânatului şi animalelor din unităţile silvice, cele date în folosinţă temporară personalului silvic; (PDpe)

• perdele de protecţie - benzi ordonate de plantaţii silvice şi uneori silvopomicole, care au diferite roluri de protecţie, ca: perdele pentru protecţia culturilor agricole, perdele pentru protecţia căilor de comunicaţie, pentru protecţia aşezărilor umane, perdele pentru protecţia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii etc.; (PDp)• tufărişuri şi mărăcinişuri – terenuri acoperite masiv cu vegetaţie arborescentă de

mică înălţime, cătinişuri, ienupărişuri, salcâmi, mărăcinişuri etc. (PDt)

2. Terenuri cu ape şi ape cu stuf ( H )

În această categorie sunt incluse terenurile acoperite permanent cu apă, precum şi cele acoperite temporar, care după retragerea apelor nu pot avea altă folosinţă.

Se înregistrează la această categorie:ape curgătoare (HR): fluviul Dunăreabraţele şi canalele din Delta Dunăriicursurile de apă, pârâurilegârlele, şi alte surse de ape cu denumiri locale (izvoare, privaluri etc.).

4

La apele curgătoare se va înregistra suprafaţa ocupată de întreaga albie minoră a cursului de apă, din mal în mal, chiar dacă aceasta nu este în întregime şi permanent sub apă.

Albia minoră a unui curs de apă include toate zonele joase ale cursului, insulele şi prundişurile. Toate aceste terenuri din albia minoră nu se înscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape;ape stătătoare (HB)

La delimitarea acestora se va lua în considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. În această categorie se încadrează şi apele amenajate în mod special pentru creşterea dirijată a peştelui precum şi suprafeţele cu ape stătătoare de mică adâncime unde creşte trestie, papură şi alte tipuri de vegetaţie specifică în regim amenajat sau neamenajat;marea teritorială şi marea interioară

Suprafaţa mării teritoriale este cuprinsă între liniile de bază ale celui mai mare reflux de-a lungul ţărmului inclusiv ale ţărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice şi ale altor instalaţii portuare permanente şi linia din larg care are fiecare punct situat la o distanţă de 12 mile marine (22 224 m), măsurată de la punctul cel mai apropiat de la liniile de bază. Suprafaţa mării interioare este cuprinsă între ţărmul mării şi liniile de bază.

3. Căile de comunicaţii rutiere ( DR ) şi căile ferate ( CF )

Din punct de vedere funcţional şi al administrării, căile de comunicaţii rutiere se împart, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, după cum urmează:

• drumuri de interes naţional: autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale europene, drumuri naţionale principale, drumuri naţionale secundare;

• drumuri de interes judeţean: drumurile care fac legătura între reşedinţele de judeţ şi reşedinţele de municipiu şi oraşe, staţiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi şi alte obiective importante;

• drumuri de interes local: drumurile comunale şi drumurile vicinale;• străzile din localităţile urbane;• străzile din localităţile rurale: străzi principale şi străzi secundare;• căi ferate simple şi duble, înguste, triaje.

Drumurile de exploatare din extravilan care nu au un caracter permanent, nu se înregistrează ca detalii şi se atribuie în proporţie egală parcelelor din imediata vecinătate.

4. Terenuri ocupate cu construcţii şi curţi ( CC )

Această categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizări şi destinaţii:

5

clădiri (C)Curţi (Cc)cariere, exploatări miniere şi petroliere (Ca)terenuri de sport (Cs)diguri, taluzuri pietruite, terase, debuşee (Cd)grădini botanice şi zoologice, parcuri (Cp)Cimitire (Ci)pieţe, rampe de încărcare (Ct)alte terenuri (Cat)

5. Terenuri degradate şi neproductive ( N )

Din această categorie fac parte:• nisipuri zburătoare – nisipuri mobile nefixate de vegetaţie şi pe care vântul le

poate deplasa dintr-un loc în altul; (Nn)• stâncării, bolovănişuri, pietrişuri – terenuri acoperite cu blocuri de stânci masive,

îngrămădiri de bolovani şi pietrişuri care nu sunt acoperite de vegetaţie; (Nb)• râpe, ravene, torenţi – alunecări active de teren care sunt neproductive când nu

sunt împădurite; (Nr)• sărături cu crustă – terenuri puternic sărăturate, care formează la suprafaţa lor o

crustă albicioasă friabilă (Ns)• mocirle şi smârcuri – terenuri cu alternanţe frecvente de exces de apă şi

uscăciune, pe care nu se instalează vegetaţie. Terenurile cu mlaştini cu stuf nu se înregistrează la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape şi stuf; (Nm)

• gropile de împrumut şi cariere - terenuri devenite neproductive prin escavarea stratului de sol şi rocă pentru diverse nevoi de construcţii;(Ng)

• halde – terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unor activităţi industriale şi exploatări miniere (Nh).

CADASTRUL AGRICOL

- Subsistem al cadastrului general care cuprinde totalitatea lucrarilor desfasurate pentru cunoasterea, inventarierea si evidenta sistematica cantitativa, calitativa si juridica a terenurilor si constructiilor cu destinatie agricola

- obiectul cad agricol il reprezinta toate ternurile cu destinatie agricola situate in extravilanul localitatilor, precum si lucrarile de protectie sau ameliorare a calitatii solurilor si constructiile de orice natura ce deservesc expl agricole.

6

- scopul cad agricol consta in furnizarea de date reale cu privire la terenurile agricole pe categorii de folosinta si proprietari, precum si date cu privire la lucrarile ameliorative, toate aceste in vederea planificarii productiei agricole si folosirii rationale a terenurilor, proiectarii lucrarilor de imbunatatiri funciare si de organizarea teritoriului, prevenirii extinderii anarhice a intravilanelor, dezvoltarii unei piete reale a terenurilor, realizarii unui sistem informatic etc.

1. Etapele introducerii si intretinerii cadastrului agricol

- Identificarea si materializarea pe teren a hotarelor teritoriilor administrative, ale unitatilor, asociatiilor agricole, precum si altor unitati economice, dar si a proprietatilor individuale

- Identificarea categoriilor de folosinta si a proprietarilor- Intocmirea planului cadastral- Numerotarea cadastrala si calculul ariei unitatilor cadastrale- intocmirea registrelor cadastrale- Intretinerea planurilor si nregistrelor cadastrale

2. Lucrari ce se realizeaza in cadrul cadastrului agricol

- Elaborarea de catre specialisti ANCPI si MADR a metodologiei privind organizarea si executia si receptia lucrarilor de realizare a cad agricol

- Intocmirea documentelor de fundamentare si justificare a necesarului de fonduri pentru finantare a lucr de cad agricol

- Identificarea categoriilor si subcategoriilor de folosinta, intocmirea planurilor cadastrale, numerotarea cadastrala, calculul ariei suprafetelor diferitelor unitati agricole, evidenta si intretinerea acestor lucrari pentru teritoriile unitatilor agricole.

- Actualizarea ce se impune pentru evidentierea schimbarilor intervenite in situatia fondului agricol ca urmare a dinamicii utilizarii acestuia, aplicarii pe teren a proiectelor de organizare a teritoriului si de imbunatatiri funciare.

- Realizarea lucrarilor ce tin de aspectul calitativ al fondului agricol pentru intreaga suprafata a extravilanelor teritoriilor administrative.

- Avizarea, coordonarea executie si receptionarea lucrarilor aferente cad agricol- Organizarea si realizarea sistemului informatic al cad agricol.

- Bonitarea cadastrala

Prin bonitare cadastrala a terenurilor agricole se intelege activitatea organizata pentru determinarea si aprecierea calitatii tehnice a acestora, precum si a capacitatii de productie, prin intermediul unor indici tehnici si note de bonitare.

bonitarea pune in evidenta diferentierea capacitatii de productie a terenurilor, aratand de cate ori un teren este mai bun sau mai slab decat altul, functie de fertilitate, fapt ce conditioneaza cheltuielile de munca si de mijloace de productie.

7

Bonitarea cadastrala se realizeaza pe baza lucrarilor tehnice cadastrale, a studiilor si cartarilor pedologice efectuate de obicei pe harti la scari mici (25000, 50000), precum si a cartogramei pantelor. Toate infoematiile se transpun pe planuri 1:10000 pe care se delimiteaza unitatile de teren omogene ca tip de sol, relief, hidrologie si microclima.

Principiile bonitarii

1. un prim principiu consta in aprecierea calitatii terenurilor functie de capacitatea lor de a fiutilizate ca mijloc de productie, respectiv se apreciaza insusirile intrinseci ale terenurilor, acestea sunt date de relief, roca, hidrologieprecum si de insusirile morfologice, fizico-chimice si biochimice ale solurilor, care in totalitatea lor exprima potentialul de productie pentru agricultura al terenurilor.

2. Al doilea principiu consta in faptul ca un sol este cu atat mai bun cu cat el ofera conditii mai bune pentru cultivarea unui numar cat mai mare de plante.

Conform acestui principiu, pentru incadararea solurilor in clase de bonitare trebuie sa se tina seama de urmatorii factori:- Grosimea profilului de sol- Grosimea orizontului de humus- Textura solului- Gradul de saraturare, mlastinizare si eroziune a lui- Existenta alunecarilor de teren, inundatiilor, formelor de relief, insusirea rocii

mama, adancimea si compozitia chimica a apelor freatice etc.

3. Al treilea principiu are in vedere ca pe terenurile favorabile tuturor culturilor, clima limiteaza cultivarea acestora, fapt hotarator in stabilirea tipurilor de culturi.

Clasele de calitate se consemneaza, in mod conventional, cu cifre romane de la I la VI, iar clasele de productie cu litere majuscule A,B etc.

Incadrarea solurilor in clase de calitate si criteriile de incadrare

cls. I – cuprinde terenurile de foarte buna calitate, foarte buna fertilitate si indeplinesc urmatoarele criterii:- Orizont de humus foarte dezvoltat (40-50 cm) si un profil de sol profund (cca. 150

cm).- Teren practic orizontal sau usor inclinat- Asigura cele mai bune conditii de mecanizare si de crestere si dezvoltare a

plantelor- Nu manifesta nici un proces de degradare, inundare, alunecari etc- Se preteaza pentru orice categorie de folosinta in conditiile climatice date.

cls. II – cuprinde terenurile de calitate buna cu urmatoarle caracteristicii:- Orizont de humus mai putin dezvoltat (20-40 cm) si un profil de sol profund sau

semiprofund (cca. 100 cm).

8

- Teren practic orizontal sau cu pante mai mici de 10%- Terenul este mecanizabil fara restrictii- Manifesta procese incipiente sau slabe de degradare (eroziune, salinizare etc.).- Drenajul este satisfacator- Sunt favorabile pentru cultivarea majoritatii plantelor si se preteaza la orice

categorie de folosinta in cond climatice date.

cls. III – cuprinde terenurile de calitate mijlocie, cu urmatoarele caracteristici:- Orizont de humus slab dezvoltat (sub 20 cm) si un profil de sol sub 50 cm.- Relief variat cu pante pana la 20%- Evidente procese de degradare, forme de alunecari slabe- Mecanizabile cu restrictii- Drenaj nesatisfacator, apele freatice provaoaca salinizare sau mlastinizare- Terenurile prezinta insusiri morfologice negative dar si din pct de vedere fizico-

chimic.

cls. IV – cuprinde terenurile de slaba calitate, cu urmatoarele cartacteristici:- Orizontul de humus poate sa lipseasca- Relief puternic framantat cu pante pana la 35 %- Se manifeasta puternic procesele de degradare, necesita lucr de imb funciare- Restrictii mari la mecanizare- Drenaj defectuos, fie cu stagnari fie cu pierderi rapide de apa- Sortimentul de plante se restrange mult, cu restrictiide cultivare dar si de investitie

cls. V – terenuri cu calitate foarte slaba, cu urmatoarele caracteristici:- Orizontul de humus lipseste- Relef puternic fragmentat cu pante de pana la 50% - Nemecanizabil, sau foarte greu mecanizabil- Drenajul prezinta caractere extreme, fie excesiv drenate, fie cu stagnari prelungite- Nu pot fi folosite ca terenuri arabile decat dupa lucrari speciale- Terenuri folosite ca pasuni, vii si pomi fructiferi, amenajate in terasa.

cls. VI – terenuri neproductive, cu urmatoarele caracteristici:- Terenuri fara fertilitate, sterpe sau sterile- Lipsite practic de vegetatieBonitarea cadastrala a pajistilor naturale

Pasunile si fanetele naturale pot fi incadrate in diferite clase de productie, plecand de la criteriile compozita floristica si valoarea furajera raportata la masa verde pe hectar.

Functie de criteriile amintite, pajistile se clasifica in trei clase de calitate, astfel:- cls. A, cuprinde plantele cu valoare furajera buna si foarte buna – se poate obtine

productia optima in conditiile climatice date.- Cls. B, cuprinde pasunile si fanetele cu compozitie floristica in care predomina

plantele cu valoare furajera satisfacatoare.- Cls. C, cuprinde pajistile cu vegetatie nevaloroasa, unele plante fiind chiar

daunatoare, sunt folosite mai mult pentru pasuni.

9

Bonitarea cadastrala a livezilor

Livezile si viile se apreciaza in functie de capacitatea lor de productie, de vigoarea indivizilor si de golurile existente, astfel:- cls. A, cuprinde plantatii vitipomicole cu productii bune si foarte bune, plantatia

este bine inchegata iar golurile pot ajunge pana la 10 % din suprafata, tot aici se incadreaza si pepinierele pomicole aflate in foarte buna stare de productie.

- cls. B, cuprinde plantatii vitipomicole cu productii satisfacatoare, se incadreaza viile si livezile mature si batrane, golurile acopera intre 10 si 30 % din plantatii, iar productiile obtinute sunt cuprinse intre 50 – 70 % din optim.

- cls. C, cuprinde plantatii vitipomicole cu productii slabe si foarte slabe, se incadreaza viile si livezile in care plantele au intrat in declin, golurile depasesc 30 %, iar productiile obtinute sunt sub 50 % din optim. Tot aici se incadreaza viile si livezile tinere neintrate in rod, neintretinute sau compromise.

Evidenta calitativa a terenurilor cu lucrari de imbunatatiri funciare

Simbolurile care se trec in interiorul perimetrelor de teren care necesita lucrari de imbunatatiri funciare precizeaza tipul lor, respectiv:

- LI – amenajari si irigatii- LD – lucrari pentru eliminarea excesului de umiditate- LH- aparare contra inundatiilor- LS- ameliorare a solurilor salinizate si alcaline- LA- ameliorare a solurilor acide- LC- combaterea si prevenirea eroziunii solului- LE- amenajari torentiale- LF- stabilizarea alunecarilor de teren- LN-fixarea nisipurilor

Cadastrul viticol

- componenta a Cadastrului agricol, reprezinta sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, delimitarea si reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor din patrimoniul viticol national si a celorlalte bunuri imobile aferente acestuia, indiferent de destinatia lor si de proprietari.

Suprafetele cultivate cu vita de vie situate in arealele consacrate traditional, denumite areale viticole, precum si cele aflate in afara arealelor viticole, denumite vii razlete, alcatuiesc patrimoniul viticol national.

Potrivit reglementarilor din Legea nr. 67/1997, terenurile cuprinse in patrimoniul viticol national se grupeaza in urmatoarele 3 categorii:    a) plantatiile de vita de vie roditoare, plantatiile de portaltoi, plantatiile-mama furnizoare de coarde altoi sau de butasi pentru inradacinare si scolile de vita;    b) terenurile din arealele viticole rezultate in urma defrisarii viilor, aflate in perioada de pregatire pentru plantare;

10

   c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completeaza sau unesc masivele viticole existente si prezinta conditii pentru a fi cultivate cu vita de vie.

Pentru realizarea Cadastrului viticol vor fi parcurse urmatoarele etape:    a) delimitarea teritoriala a arealelor viticole;    b) delimitarea teritoriala a arealelor viticole destinate producerii vinurilor de calitate superioara cu denumire de origine.

Identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a viilor razlete situate in afara arealelor viticole se vor realiza prin lucrarile de cadastru agricol.

Delimitarea arealelor viticole si a unitatilor teritoriale subordonate acestora se va realiza pe harti si planuri cadastrale, in functie de aria geografica, la scari diferite, dupa cum urmeaza:    a) regiuni viticole, la scara 1:1000000;    b) podgorii, la scara 1:100000;    c) centre viticole si plaiuri viticole, la scara 1:10000 sau 1:50000.

Identificarea si inregistrarea categoriei de folosinta a terenului La categoria de folosinta "vii", al carei simbol este V, se incadreaza terenurile

plantate cu vita de vie si cele aflate in pregatire in vederea plantarii. Subcategoriile de la categoria de folosinta "vita de vie" sunt:

   a) teren in pregatire pentru plantare (Vp);    b) plantatii de vita de vie roditoare (Vr);    c) plantatii de portaltoi, coarde altoi si butasi (Vb);    d) scoli de vita de vie (Vs);    e) plantatii de hamei (Vh);    f) plantatii viticole abandonate (Vab).

Inregistrarea clasei de calitate si a clasei de productie a terenurilor Inregistrarea claselor de pretabilitate si de calitate a terenurilor este realizata de

oficiul judetean de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol. Pe baza studiilor pedologice, categoriile de folosinta agricola se incadreaza in 6

clase de pretabilitate, dupa cum urmeaza:    a) clasa 1: terenuri fara limitari sau restrictii;    b) clasa 2: terenuri cu limitari sau restrictii slabe;    c) clasa 3: terenuri cu limitari sau restrictii moderate;    d) clasa 4: terenuri cu limitari sau restrictii severe;    e) clasa 5: terenuri cu limitari sau restrictii foarte severe, care pot fi corectate;    f) clasa 6: terenuri cu limitari sau restrictii foarte severe, care nu pot fi modificate.

  Documentele finale ale Cadastrului viticol si receptia acestuia    a) fisa datelor cadastrale finale;    b) registrul cadastral al parcelelor;    c) indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;    d) registrul cadastral al proprietarilor;

11

   e) registrul bunurilor imobile;    f) fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si pe categorii de folosinta;    g) planul cadastral.

CADASTRUL IMOBILIAR – EDILITAR

Definitie, obiect si scop

CIE se defineste ca un subsistem al cadstrului general prin care se realizeaza evidenta si inventarierea sistematica, cantitativa, calitativa si juridica a tuturor bunurilor imobile, aflate pe teritoriul fiecarei locaitati.

Obiectul CIE il constituie bunurile imobile (terenuri, constructii, retele edilitare, parcuri, piete etc.).

Scopul CIE pe langa cele aratate in definitie, consta in: stabilirea unitara a elementelor calitative necesare evaluarii imobiliare, crearea unei baze juste pentru impozitare, optimizarea utilizarii terenurilor, constructiilor si retelelor edilitare, crearea si dezvoltarea unei piete imobiliare, realizarea unui sistem informational cadastral ca parte integranta a sistemului informatic urban.

Etapele de parcurs pentru introducerea si intretinerea CIE

- Identificarea si materializarea pe teren a intravilaneloe- Delimitarea proprietatilor (corpurilor de proprietate)- Identificarea categoriilor de folosinta si a proprietarilor- Executarea lucrarilor de teren si prelucrarea datelor- Intocmirea planului cadastral- Numerotarea cadastrala si calculul ariei unitatilor cadastrale- Intocmirea registrelor cadastrale- Intretinerea planurilor si registrelor cadastrale

Cadastrul fondului imobiliar

Consta in inventarierea tehnica, economica si juridica cu privire la toate bunurile imobile din intravilan, foloseste obligatoriu date furnizate de cadasrul general, privind suprafetele, proprietarii, destinatiile si folosintele imobilelor.

inventarierea tehnico-economica a ternurilor se refera la suprafata, suprafata construita, subategoria de folosinta etc., inventarierea tehnico – economica a constructiilor se refera la marimea constructiei (ampenta constructiei, aria desfasurata, nr nivele), structura de rezistenta si materialul din care este executata, dotari, starea constructiei etc.

punerea in evidenta a acestor caracteristici se face cu ajutorul unor indici de cartare, care se trec pe planurile cadastrale.

12

Prin urmare, CFI completeaza datele care rezulta in urma introducerii cadastrului general, cu urmatoarele elemente:

a) Pentru parcele de teren:

- Subcategoriile de folosinta- Dotarea edilitara a parcelei, la nivel de bransament- Zona valorica de incadrare in perimetrul intravilanului- Gradul de seismicitate- Zonele protejate si restrictiile acestora- Sarcinile ce grevaza terenul-b) Pentru constructii:

- suprafeta construita la sol- Suprafata construita desfasurata- Folosinta, functie de destinatia initiala- Numarul de nivele, inclusiv subsolul- Structura de rezistenta si tipul fundatiei- Materialul de constructie si tipul invelitorii- Anul construirii si starea cladirii- dotarile edilitare si tipul de incalzire- tipul de proprietate si modul de administrare- numarul de familii si de persoane- Valoarea istorica- sarcinile ce greveaza constructia

pentru fiecare bun imobil se intocmeste FISA BUNULUI IMOBIL (Anexa 1a din Normele de intr a cadastului general).

Cartarea constructiilor – se face cu indici de cartare, litere majuscule, astfel:

A – cladiri cu zidarie portanta, structura de rezistenta din beton armat sau metalica si plansee din beton armat.B - cladiri cu zidarie portanta, fundatie din beton si cu plansee din beton armat.C – cladiri din lemn cu fundatie de beton saupiatraD – cladiri din paianta, pamant, chirpici sau alte materiale.

Acesti indici de cartare sunt insotiti de cifre ce arata numarul de nivele si numarul de subsoluri (cand exista un singur nivel de subsol se trece lite s in loc de cifra1).

ex. A7s – 7 nivele si subsolCorpurile de constructie se evidentiaza pe plan prin litera C, urmata de numarul

de ordine, ex. C1, C2 etc.Se considera corpuri distincte:

- Cladirile izolate din cadrul aceleiasi parcele- cladirile izolate legate intre ele prin arcade, pasarele etc.- cladirile lipite dar cu sistem arhitectonic diferit, intrari separate cu separare de la

fundatie pana la acoperis prin pereti plini.- cladirile alipite dar amplasate pe parcele diferite

13

- doua sau mai multe cladiri alipite cu sistem arhitectonic si constructiv diferit, dar cu relatii functionale (locuinta plus dependinte) situate pe aceasi parcela, constituie un singur corp.

- Doua sau mai multe cladiri alipite cu sistem constructiv si arhitectonic diferit sau identic, fara relatii functionale, constituie corpuri diferite

- blocurile cu mai multe tronsoane, pot avea mai multe corpuri, formate dintr-un numar de tronsoane care au acelasi numar postal, chiar daca nu comunica intre ele.

- tronsoanele de bloc cu inaltimi diferite sau decalate in plan, constituie corpuri distincte, chiar daca au acelasi numar postal.

- nu se considera corpuri distincte constructiile cu o suprafata mai mica de 4mp.Pe constructiile cu alta destinatie decat locuinte, se scrie pe fiecare corp, in afara

de indicele de cartare, folosinta principala (spital, atelier de productie etc.).Constructiile anexa sunt cartate daca au fundatie de beton sau piatra si se indica

simbolul specific, respectiv:- m – magazie din caramida, paianta sau tabla- gj – garaj din zidarie sau tabla - gr – grajd din caramida, paianta - w – latrine din zidarie

Starea constructiilor

- Stare foarte buna (fb), realizate din materiale durabile, vechime pana la 20 de ani, finisaje complete, dotari complete.

- Stare buna (b), cladiri din prima categorie dar cu o vechime intre 20 - 40 ani, precum si unele cladiri din zidarie portanta si plansee de lemn, cu o vechime pana la 20 ani, cu toate dotarile.

- Stare satisfacatoare (s), cuprinde cladiri din categoriile precedente, care prezinta deteriorari incipiente de structura si finisaje, cu vechime mai mare de 40 de ani, precum si constructiile noi din paianta cu confort partial si ingrijite.

- Stare rea (r), cladiri cu deteriorari importante de structura si finisaje, fundatii crapate, inclinate, acoperis si tamplarie degradate.

- Cladiri insalubre (i), cladiri ce nu mai corespund folosintei din cauza degradarii, prezinta pericol pentru viata si sanatatea celor ce le locuiesc.

- Ruine (r), constructii cu grad foarte mare de degradare.

ex. cartare – A7sfb

Cadastrul fondului edilitar

Definiţii:Reţele edilitare sunt reţelele tehnice care deservesc locuinţele,

ansamblurile social culturale, instituţiile, agenţii economici etc. precum şi reţelele tehnice industriale din spaţiul urban; reţelele edilitare pot fi pozate atât la suprafaţă cât şi în subteran.

14

Cadastrul reţelelor edilitare este partea cadastrului fondului urban care se ocupă cu inventarierea şi evidenţa sistematică a dotărilor edilitare subterane şi supraterane din perimetrul intravilanului unei localităţi, atât sub aspect tehnic cât şi sub aspect calitativ, precum şi cu efectuarea lucrărilorde întreţinere şi actualizare.

Obiectivele cadastrului reţelelor edilitare urmăresc stabilirea procedeelor, metodelor, tehnicilor şi mijloacelor care să asigure şi să definească din punct de vedere tehnic, economic şi juridic sfera, conţinutul şi produsele:

• cadastrului general în localităţi;• cadastrului reţelelor edilitare;• sistemelor informatice ale teritoriului care au la bază date cadastrale despre

reţelele edilitare.Scopul acestei metodologii constă în asigurarea realizării următoarelor obiective:

• stabilirea elementelor care aparţin de cadastrul general şi care de cadastrul de specialitate precum şi corelarea acestora pentru buna desfăşurare a activităţii de cadastru în localităţi;

• realizarea unui conţinut standard pentru produsele cadastrului reţelelor edilitare, respectiv pentru planurile cadastrale, fişele arterelor (unicat şi standard), situaţiile centralizatoare, etc.;

• stabilirea unor metode unitare de realizare a cadastrului reţelelor edilitare sub aspectele tehnic şi economic, precum şi al preciziei:

• stabilirea unor criterii unice pentru evaluarea, verificarea şi recepţia lucrărilor şi produselor privind cadastrul reţelelor edilitare;

• corelarea activităţilor, din cadrul cadastrului reţelelor edilitare, desfăşurate într-o localitate de diferiţi agenţi abilitaţi să execute aceste lucrări, pentru eliminarea suprapunerilor şi a golurilor;

• stabilirea unor criterii care trebuie să fie îndeplinite obligatoriu de către agenţii care vor fi abilitaţi să execute lucrări de cadastru reţelelor edilitare în localităţi;

• furnizarea de informaţii reale şi de calitate; stabilirea metodologiei şi a elementelor necesare realizării unui sistem informatic bazat pe date cadastrale, care să contribuie la gestionarea eficientă a localităţilor.

Corelarea cadastrului reţelelor edilitare cu cel imobiliar şi cu cel general

Cadastrul reţelelor edilitare trebuie să conţină elementele specifice cadastrului general şi în acelaşi timp să furnizeze elemente de conţinut pentru cadastrul general şi imobiliar.

Componenta cadastrului general din cadrul cadastrului reţelelor edilitare este formată din elemente aparţinând aspectului tehnic şi se referă la:evidenţa şi inventarierea reţelelor edilitare pe tipuri de reţele;

• determinarea poziţiei în plan şi a modului de pozare a traseelor reţelelor principale şi de distribuţie;

• determinarea poziţiei în plan a construcţiilor şi amenajărilor tehnice edilitare;

15

• determinarea cotelor elementelor/punctelor semnificative ale reţelelor edilitare (capacele căminelor de vizitare,radierele, conductele dintr-un cămin, etc.).

Componenta cadastrului de specialitate este formată în principal din elemente aparţinând aspectului calitativ, precum şi din celelalte elemente tehnice care nu au fost încadrate în cadastrul general, şi se referă la:

• fişele conţinând diferite informaţii (fişele de artere, fişele unicat, fişele standard etc.);

• informaţii privind natura materialului de construcţie a conductelor precum şi diametrele lor;

• informaţii privind starea reţelelor;• informaţii privind debitele, capacităţile etc.

Datele şi informaţiile care alcătuiesc conţinutul cadastrului fondului edilitar sunt de două categorii:

• cele care sunt componente ale cadastrului general şi care practic concură la obţinerea planului cadastral al reţelelor edilitare la se. 1:500 sau 1:1000;

• cele care constituie conţinutul cadastrului de specialitate şi care vin să completeze informaţiile conţinute de planul cadastral, sau să furnizeze o serie de elemente suplimentare legate de aspectul calitativ: debite, capacităţi, stare, detalii tehnice etc.; aceste informaţii constituie deobicei un volum foarte mare. sunt structurate pe nivele (artere, elemente constructive, zone amenajare etc.), şi sunt specifice fiecărui tip de reţea.

Tipurile de reţele edilitare

A. Reţeaua de alimentare cu apă potabilă cuprinde:

• reţeaua de alimentare cu apă potabilă;• reţeaua de alimentare cu apă pentru scopuri de întreţinere a spaţiilor verzi,

străzilor etc.;• reţeaua de alimentare cu apă industrială.

Reţeaua de alimentare cu apă în general se referă la sistemele de captare, de pompare, de ameliorare a calităţii apei în sistemele de înmagazinare şi sistemele de transport ale apei de la rezervoare sau staţiile de pompare la branşamentele consumatorilor.

Cele trei tipuri de reţele de apă pot exista separat în marile centre populate, sau unite într-o singură reţea în centrele populate mici.

Din punct de vedere al poziţiei în plan reţelele de distribuţie pot fi ramificate (în centrele populate mici) sau inelare (în centrele populate mari).

În legătură cu reţeaua de alimentare cu apă trebuie să se furnizeze toate elementele privind:

• captarea apei (din subteran sau de la suprafaţă);• construcţiile şi instalaţiile de tratare în vederea îmbunătăţirii calităţii apei;• reţeaua de transport a apei la rezervoarele de tratare şi înmagazinare;

16

• rezervoarele de tratare şi înmagazinare (subterane, la sol sau supraterane), de compensare sau de pompare a apei;

• staţiile de pompare;• reţeaua de distribuţie a apei de la rezervoarele de înmagazinare până la

branşamentele consumatorilor.

B. Reţeaua de canalizare

Sistemul reţelelor de canalizare cuprinde un ansamblu de conducte şi dispozitive care colectează, transportă, epurează şi evacuează apele uzate şi pluviale într-un emisar.

Elementele principale ale sistemului de canalizare care fac obiectul cadastrului reţelelor edilitare sunt:

• reţeaua de canalizare exterioară (reţeaua stradală şi colectoare);• staţii de pompare sau repompare;• instalaţii de preepurare şi epurare;• colectorul de descărcare şi gura de descărcare;

Sistemele de canalizare pot fi de trei tipuri:• sistem unitar, în care colectarea şi evacuarea apelor uzate şi pluviale se face

printr-o reţea unică;• sistemul separativ sau divizor, în care colectarea şi evacuarea apelor uzate se face

printr-o reţea independentă faţă de cea a apelor pluviale; • sistemul mixt în care se foloseşte sistemul unitar în anumite zone iar în "anumite

zone iar în altele sistemul separativ.În legătură cu reţeaua de canalizare cadastrul reţelelor edilitare trebuie sa

furnizeze toate elementele privind:

17

• canalele, (conductele) de racord - cele care duc apele uzate de la consumator la reţeaua de canalizare;

• canalele secundare - cele care primesc apele din canalele de racord;• colectoarele secundare şi principale - sunt canalele care primesc apele de la

canalele secundare;• canalele deversoare - sunt canalele care duc apele uzate la emisar sau la staţiile de

epurare;• staţiile de pompare utilizate la traversări peste obstacole şi puncte obligate;• staţiile de epurare, formate din construcţiile şi instalaţiile care au rolul de a face

apele uzate nepoluante.Datele privind reţeaua de canalizare se obţin, în principal, prin "ridicarea"

căminelor de vizitare (elementele care marchează traseul canalelor la suprafaţă).

C. Reţeaua de gaze naturale

Reţeaua de gaze naturale se referă la traseele care duc gazele naturale de la conducta de transport la posturile de reglare de la consumator, pentru care cadastrul reţelelor edilitare trebuie să furnizeze toate elementele privind:

• conducta de transport care aduce gazele în localitate;• staţiile de predare existente între conducta de transport şi reţeaua de repartiţie,

amplasate suprateran;• reţeaua de repartiţie care duce gazele de la reţeaua de transport în diferite

sectoare (poate fi subterană sau supraterană);• staţiile de reglare la sector, situate deobicei suprateran;• reţeaua de distribuţie spre consumatori care poate fi subterană sau supraterană;• conductele de branşament;• posturile de reglare fixate în nişe practicate în zidul clădirilor sau în gardurile de

zid, fie aplicate pe zidurile exterioare ale clădirilor.Conductele subterane de gaze sunt poziţionate (în mod obişnuit), sub spaţiile

verzi, la adâncimea de 0.90 m sau sub trotuare, alei pietonale, sau chiar sub partea carosabilă la adâncimea de 1.0 m.

D. Reţeaua de termoficare

Reţeaua de termoficare este folosită la transportul apei fierbinţi, aburului, condensului provenit din aburul industrial, sau a altor medii purtătoare de căldură, de la agentul producător la consumator.

Pentru această reţea, cadastrul reţelelor edilitare trebuie să furnizeze toate datele privind:

• conductele magistrale - transportă agentul termic de la sursă la cartierele de locuinţe, sau la zonele industriale având diametre între 0,4 m şi 1,0 m;

• reţeaua de distribuţie - de la conductele magistrale la consumatori, având diametre între 0,2 m şi 0,4 m;

• construcţiile auxiliare care se găsesc pe traseele de conducte (reazeme fixe sau mobile, lire de dilatare, stâlpi de susţinere - scunzi sau înalţi etc.);

18

• robineţi, vane, ventile de aerisire sau de golire, instalaţii de măsurat cu termometre şi manometre etc., care se găsesc pe traseele conductelor, deobicei în cămine de vizitare.Conductele de termoficare pot fi supraterane (pe stâlpi) sau subterane, montate în

canale de cărămidă sau beton armat, ori direct în pământ (cu măsuri de izolare termică).Reţelele de termoficare pot fi radiale sau buclate

E. Reţeaua de cabluri electrice

Cablurile electrice pot fi suspendate pe stâlpi sau pozate direct în pământ (sub trotuare sau spaţii verzi la adâncimi de 0,8 m până la 1.10 m. Pentru ele, cadastrul reţelelor edilitare trebuie să furnizeze toate datele privind:

• reţeaua de transport (tensiune peste 1kw), constituind reţeaua de alimentare;• reţeaua de distribuţie spre consumatori (de joasă tensiune),pornind de la punctele

de alimentare ale reţelei;• punctele de transformare pentru reducerea tensiunii;• camerele de distribuţie pentru cabluri de joasă tensiune şi camerele de tragere;• cablurile subterane de 110 kw şi 220 kw (pozate în canale cu instalaţii de răcire cu

ulei), având traseele marcate la sol prin borne.

La culegerea datelor privind această reţea se are în vedere ca la pozarea în pământ a cablurilor se respectă următoarele reguli:- Ordinea de aşezare sub trotuare sau spaţii verzi, dinspre clădire spre carosabil, este:

• cablurile de distribuţie de joasă tensiune;• cablurile de distribuţie de medie tensiune;• cablurile de curent continuu;• cablurile de iluminat public.

19

• traversarea străzilor se face deobicei perpendicular, şi pe la capetele acestora (intersecţii);

• pozarea lor se face deasupra celorlalte reţele edilitare, cu excepţia reţelei de gaze, direct în pământ, sau în blocuride beton prefabricate cu găuri, sau în canale de cabluri electrice.

F. Reţeaua de telecomunicaţii

Această reţea cuprinde reţelele telefonică, telegrafică, televiziune şi radio. Reţelele pot fi pozate suspendat pe stâlpi, sau subteran fie în tuburi de beton sau PVC, fie în blocuri de beton prefabricate cu 4 sau 6 goluri, la adâncimi între 0,8 m şi 1,20 m.

Cadastrul reţelelor edilitare trebuie să furnizeze pentru ele toate elementele privind:

• traseele liniilor telefonice principale (instalate deobicei în blocuri de beton cu mai multe goluri);

• traseele liniilor telefonice secundare instalate în tuburi, ele se identifică prin căminele de vizitare şi camerele de tragere

• traseele liniilor telefonice supraterane, prin poziţia stâlpilor şi săgeţi de direcţie;• traseele liniilor T.V. supraterane sau subterane.

G. Reţelele de semaforizare pentru vehicole şi pietoni

Ele sunt deobicei pozate subteran, în tuburi de PVC, sub spaţiile verzi sau trotuare, la adâncimea de 0,7 m.

Cadastrul reţelelor edilitare trebuie să furnizeze despre ele toate elementele privind:

• traseele cablurilor subterane prin căminele şi camerele de tragere;• semafoarele montate pe stâlpi, console sau suspendate; • stâlpii speciali de semaforizare;• cablurile aeriene de legătură pentru semafoarele suspendate;• automatele pentru dirijarea circulaţiei;• detectoarele de saturaţie sau pentru dirijare adaptivă.

H. Reţele tehnice industriale

Reţelele tehnice industriale sunt cele cu specific tehnologic cum ar fi:• reţeaua de apă industrială (uneori tratată special);• reţele de uleiuri (conducte), sau saramuri (saleducte);• reţele pentru aer comprimat sau pentru oxigen;• reţele pentru combustibili gazoşi sau lichizi;• reţea de cabluri cu tensiuni speciale;• reţea de cabluri de comandă şi control;• reţea de cabluri de avertizare;• reţea de aer comprimat, etc.

Organizarea lucrărilor de cadastru reţelelor edilitare constau în:

20

• procurarea documentaţiei şi evaluarea acestora din punct de vedere calitativ şi cantitativ.

• executarea lucrărilor de teren care se impun, în funcţie de situaţia care s-a stabilit, în urma analizei documentaţiei existente, cu care ocazie s-au precizat omisiunile din documente şi care trebuie completate;

• executarea lucrărilor de birou pentru obţinerea documentelor finale.

1. Lucrările de teren, după realizarea reţelelor de sprijin şi de ridicare, constau în culegerea elementelor necesare "ridicării" componentelor reţelelor edilitare, care apar la suprafaţă, folosind metoda drumuirii cu radieri.

În cazul în care există planuri topografice sau cadastrale la scările 1:500 sau 1:1000 pentru întocmirea planului tehnic edilitar complex se vor prelua din acestea elementele de planimetrie privind trama stradală, parcele cu număr cadastral şi abonaţii principali.

În cazul în care nu există asemenea planuri, elementele de planimetrie enumerate mai sus se vor prelua prin măsurători la teren, odată cu preluarea elementelor reţelelor edilitare.

Pentru căminele de vizitare se determină: poziţia planimetrică a centrului capacului căminului, cota acestuia şi cota radierului, precum şi releveul căminului, cotele şi diametrele conductelor.

Traseele reţelelor edilitare, în plan, se obţin unind capacele căminelor de vizitare, sau ale camerelor de tragere, cu linii convenţionale.

Traseele reţelelor edilitare, în plan vertical, se obţin în profilul în lung folosind releveele căminelor de vizitare.

2.Lucrările de birou cuprind:

• calculele necesare determinării coordonatelor şi cotelor punctelor din reţeaua de sprijin locală;

• calculele privind legarea reţelei de sprijin locală, de reţeaua naţională;• calculele privind determinarea coordonatelor şi cotelor punctelor din reţeaua de

ridicare;• calculele privind determinarea coordonatelor şi cotelor punctelor radiate care

aparţin reţelelor edilitare, precum şi elementelor de fond ale planului cadastral;• redactarea pe cale clasică, sau automată, a planului cadastral cuprinzând traseele

reţelelor edilitare în totalitate (planul cadastral complex), sau pe grupe de reţele "înrudite“ (planurile tematice), cu respectarea Normativului C110/69, şi folosind semnele convenţionale se face în conformitate cu "Atlasul de semne convenţionale pentru planurile la se. 1:500; 1:1000; 1:2000; şi 1:5000" elaborat de MAIA în anul 1978.

•Elementele de conţinut specific din planul cadastral complex sunt:

• capacele căminelor de vizitare (desenate prin semne convenţionale) având scrise alături, sub formă de fracţie,

21

• cotele la capac (numărătorul fracţiei) şi la radier (numitorul ei);• stâlpii reţelelor electrice sau telefonice, desenaţi prin semne convenţionale;

bornele pentru traseele subterane, tensiuni, număr de cabluri etc.;• traseele reţelelor edilitare cu toate echipările, racordurile, şi branşamentele la

abonaţi: cămine, hidranţi, vane, robinete de concesie, apometre, cişmele, fântâni, desenate prin semnele convenţionale corespunzătoare fiecărui tip de reţea;

• construcţiile şi amenajările edilitare auxiliare, reprezentate la scară; sau prin semne convenţionale, când sunt mici;

• inscripţii asociate reţelelor edilitare: diametre conducte, număr cabluri pozate la un loc. materiale de construcţie, presiuni, tensiuni, cote etc. toate sub formă de cifre sau simboluri;

• inscripţii asociate construcţiilor şi amenajărilor edilitare (simboluri, materiale de construcţie etc.).

Profilul longitudinal - se întocmeşte numai pentru reţeaua de canalizare şi pentru cea de alimentare cu apă.

BĂNCILE DE DATE URBANE

- se realizează la nivelul intravilanului localităţilor,în conformitate cu prevederile art.67 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr.7/1996, republicată.

Limita şi suprafaţa intravilanului localităţii este cea stabilită prin documentaţia de urbanism ( PUG ), aprobată potrivit legii – 2316,09 Ha. Sistemul informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane se realizează pe categorii de lucrări, astfel: Condiţii tehnice

Lucrările pentru realizarea sistemului informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane sunt cele prevăzute în Metodologia privind executarea lucrărilor de cadastru imobiliar, aprobată prinOrdinul nr.90/N/911-CP din 3.06.1997 şi Metodologia privind executarea lucrărilor de cadastru al reţelelor edilitare, aprobată prin Ordinul nr.91/N/912-CP din 3.06.1997, publicate în Buletinul Construcţiilor nr.7/1997, editat de INCERC Bucureşti şi Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general aprobate prin Ordinul nr.534/01.10.2001 publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr.744 din 21.11.2001.

Banca de date urbane este un ansamblu de baze de date conceput corelat, întreţinute independent, dar exploatate împreună. Ea este alcatuită dintr-o mulţime de aplicaţii informatice ce se pot împărţi în două grupe mari:

-nucleul băncii de date urbane (date generale localitate, unitati teritoriale de referinta, nomenclatoare si dictionare -artere de circulatie, evidenta persoane fizice si juridice, date grafice de bază);

22

-aplicaţii asociate băncii de date urbane (cadastru general, sistem informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar, publicitate imobiliară, taxe şi impozite, aviz unic urbanism, evidenţa reţele edilitare, sistematizare,recensământ, evidenţa populaţiei, indicatori urbani, etc).

Pentru constituirea băncilor de date urbane, se vor preda: -fişele bunurilor imobile îndosariate, grupate pe sectoare cadastrale cât şi transpuse pe suport magnetic sub forma de fişier .xls sau .dbf; -inventarele de coordonate şi calculul suprafeţelor sectoarelor şi imobilelor (parcelelor) din coordonate, grupate pe sectoare cadastrale sub forma de listă precum şi pe suport magnetic -fişier text (.txt, ASCII); - planurile cadastrale – pe suport transparent nedeformabil precum şi pe suport magnetic sub forma de fişiere .dxf sau .shp.

Banca de date urbane va cuprinde toate informaţiile din planurile cadastrale, planul tehnic-edilitar complex şi fişele bunurilor imobile. Banca de date urbane va avea două componente principale:

* Baza de date textuale trebuie să respecte Metodologiile privind executarea lucrărilor de introducere a cadastrului imobiliar şi a cadastrului reţelelor edilitare în localităţi.

Principalele entităţi ale acesteia sunt: -imobil (parcela) -subparcela -corpul de clădire-persoana fízica/juridică -nodul de reţea edilitară -tronsonul de reţea edilitară -reţeaua geodezică -sectorul cadastral

Se vor respecta nomenclatoarele proprii domeniului imobiliar-edilitar: -categoria de folosinţă a terenurilor conform Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general; -tip de proprietate conform Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general;-destinaţia terenurilor; -mod de administrare; -tip fundatie;-tip încălzire; -tip pereţi; -starea de întreţinere a construcţiei; -structura de rezistenţă; -capacitatea clădirii; -sectiune plan (nomenclatura) -tip zonă protejată; -zona seismică.

La aceste nomenclatoare proprii se vor adauga dictionare specifice fiecarei localitati: -nomenclatorul denumirilor de strazi

23

-cataloage de coduri, etc.

* Baza de date grafice va conţine atributele spaţiale (coordonate, contururi, simboluri, atribute necesare reprezentării grafice, etc) ale detaliilor care sunt reprezentate în planul cadastral. Baza de date grafice conţine şi atribute textuale (topologia entitatilor spatiale) care identifică obiectele grafice şi permit legătura cu baza de date textuale.

Informaţiile grafice vor fi organizate în straturi accesibile distinct (separat): -retele geodezice de sprijin; -limite administrative si limite intravilan localitate; -sectoare cadastrale; -parcele; -subparcele; -corpuri de clădire; -căi ferate; -drumuri si poduri; -hidrografie; -reţele edilitare: apă, canalizare, gaze, electricitate, telefon, termoficare; -unitate teritorială de referinţă (în măsura în care localitatea are PUG).

Banca de date urbane trebuie să permită realizarea (generarea) unor rapoarte, din care sunt obligatorii: -Registrul cadastral al parcelelor -Registrul cadastral al proprietarilor -Indexul proprietarilor -Lista sectoarelor cadastrale -Sinteza terenuri dupa categoria de folosinta pe sectoare cadastrale -Dotare edilitara parcele pe sectoare cadastrale -Situatia cladirilor pe sectoare cadastrale dupa:

anul sau perioada de constructietipul de folosinta modul de administrare tipul de proprietate structura de rezistenta dotarea edilitara tipul de incalzirestarea de intretinere.

-Statistica numarului de familii si persoane pe sectoare cadastrale -Lista tronsoanelor pe retele edilitare si artere de circulatie -Lista nodurilor pe retele edilitare si artere de circulatie

24