Cablare structurata1 Definitii, standarde actualeCablare structurata:unset de standarde care reglementeaza modul in care sunt dispuse traseele fizice (cablurile) de date si voce intr-o organizatie comerciala (intreaga suprafata operationala a unei institutii, incluzand si sediile si traseele de interconectare).Aceste standarde au fost elaborate incepand cu anii 90, cand companiile de telecomunicatii au recunoscut nevoia acuta pentru ele. O lucrare de cablareesteprivita ca o investitie de minim 10 ani si ea trebuie sa constituie o baza solida pentru sistemele actuale si cele viitoare. Pleiada de standarde elaborate (numai enumerarea lor ar consuma cateva pagini) nu impune, nu conditioneaza ci doar recomanda.Specificatiile sunt in mare parte de natura electrica, mecanica si logistica.Ce ne intereseaza pe noi, ca si beneficiar al lucrarii,esteca aceste standarde sa fie respectate. Respectarea standardelor electrice (sau optice, in cazul fibrelor optice) ne asigura ca peste 5 ani vom putea folosi echipamentele de date si voce pe reteaua existenta.Daca aveti un background tehnic, poate va amintiti de cablarile cu cablu BNC 10Base2 sau chiar cele cu UTP Cat3 care suportau fara probleme necesitatile retelei de 10Mbit dar au trebuit inlocuite complet odata cu trecerea la retele FastEthernet (100Mbit).Prin contrast, o cablare moderna, cu cabluri UTP Cat5e suporta trecerea de la FastEthernet la Gigabit Ethernet doar prin schimbarea echipamentelor active.Dar despre diversele categorii de cabluri vom discuta mai tarziu.Standardele pe care ar trebuisale aveti in vedere ca si beneficiar sunt elaborate si promovate de TIA (Telecommunications Industry Association) si EIA (Electronic Industries Association). Standardul actual cel mai raspanditesteTIA/EIA 568B si reglementeaza cablarile de telecomunicatii pentru cladiri comerciale. Evitati standardul ISO/IEEE 11801 scos in fata de diferite firme;esteun standard absolut generic si permisiv. Standardul TIA/EIA 568B (pe careilvom numi in continuare doar 568B) acopera caracteristicile fizice ale echipamentelor pasive de comunicatii si pozitionarea acestora. Scopul respectarii acestui standar 717d33h destede a putea proiecta o cablare structurata care sa suporte un mediu heterogen din punct de vedere al echipamentelor si furnizorilor.2 TopologieStandardele despre careamdiscutat pana acum recomanda o topologie stea. Prin aceastase intelege ca toate porturile de voce sau date din organizatie sunt adunate in unul saumai multe concentratoare (spatii special amenajate, cuuncabinet de tip rack care sagazduiasca activele si pasivele de retea). Aceasta solutieestede preferat cablarilor ad-hoc, cu cate un echipament activ (switch, router) in fiecare birou din mai multe motive: costper port mai mic la echipamentele active.Unswitch de 24 porturi costa de doar 2 ori mai mult decat un switch de 8 porturi. posibilitatede upgrade si asta chiar la un pret mai mic: daca vrem sa trecem de la FastEthernet la GigabitEthernet, pur si simplu schimbam switch-ul din rack, nu trebuie sa schimbam toate switch-urile micute si penibile de prin birouri. managmentmai bun al echipamentelor de retea. Ele sunt toate concentrate intr-o singura locatie, pot fi alimentate dintr-o sursa de curent neintreruptibila (UPS) si pentru porturile de date si pentru cele de voce se folosesc aceleasi cabluri; toate traseele ajung intr-un patch panel si de aici avem flexibilitatea sa le asignam fie unui echipament de date (switch) fie unuia de voce (centrala telefonica) depanaremai usoara: avem doar doua capete implicate, semnalul nu trece prin alte echipamente active. performantenet superioare: fiecare dispozitiv din retea are propriul sau canal fizic de counicatie cu echipamentele centrale. Nu exista cazuri in care mai multe echipamente impart acelasi traseu. aspectestetic: singurele camere in care se aduna zeci sau sute de cabluri sunt incaperile care gazduiesc rack-ul cu echipamente. Astfel, singurii care vad aceste peisaje sunt tehnicienii sau administratorii de retea care oricum le apreciaza si le cauta.Asa cum am mai spus, retelele de date si cele de voce nu trebuie gandite si dezvoltate separat.Ele functioneaza pe acelasi suport fizic (cabluri cu perechi torsadate, nu are relevanta aici explicatia electronica) si pot chiar utiliza aceeasi conectica (despre care vom dicuta mai tarziu). Iata si o schema a interconectarii echipamentelor despre care vom vorbi maijos.3 Cabluri de retea, metode de cablareAm discutat pana acum despre topologie, desprestandarde.Haidetisane indreptam atentia spre cablurile efective si spre traseele acestora.Sa luam exemplul cablarii unui etaj de birouri.Topologia steavafi de forma:

Traseele din imagine sunt atat pentru date cat si pentru voce (telefonie). Cablurile folosite in acest caz trebuiesafie de tip UTP CAT 5e sau CAT6.Ambele sunt cabluri cu 4 perechi de fire torsadate suportate de 586B.Cablurile si conectica pentu CAT6 sunt mai scumpe dar au frecventa de operare pana in250Mhzceea ce permite upgrade-ul usor al retelei la tehnologii peste Gigabit Ethernet. Dacavapermiteti, cereti de la cei care executa lucrarea sa foloseasca CAT6. In figurile de maijosse poate observa structura interna a

celordoua tipuri de cabluri. Pentru fiecare port de retea si/sau voce trebuiesaexiste un asemenea cablu pana la concentratorul de pe acest etaj. Atentie, aici unii furnizori incearcaunmic truc pentru a reduce numarul de trasee si implicit pretul lucrarii; asa cum am spus, un asemenea cablu are 4 perechi de fire, dar standardul Ethernet (dupa care functioneaza marea majoritate a retelelor de calculatoare) foloseste numai doua. Apare tentatia astfel de a conecta doua prize peunsingur cablu (pentru a conecta doua calculatoare sau un telefon si un calculator pe acelasi cablu). Nu cadeti in aceasta capcana; perechile neutilizate de fire pot fi folosite pentru alte aplicatii cum ar fi alimentarea dispozitivelor de retea sau a telefoanelor VoIP cu curent prin cablul de date (standardul se numeste Power Over Ethernet). Mai exista si alte aplicatii care folosesc toate perechile de fire dintr-un cablu UTP, deci fiti conformi standardului si utilizatiuncablu per traseu. Lungimea maxima a unui traseu (din priza din birou si pana in concentrator)estede 90m. Nuvaabateti de la aceasta regula. Daca distantele depasesc aceasta limita, segmentati reteaua in topologii separate interconectate dupa cum sevavedea intr-un paragraf ulterior.Pe unde intindem aceste cabluri?Una din cele mai spinoase probleme intr-o lucrare de cablare structurataestepozitionarea traseelor de cablu. Daca sunteti abia in faza de constructie a sediului sau tocmai ati trecut la reamenajarea lui, cea mai buna solutieesteutilizarea unei podeli tehnologice. Este vorba de o podea falsa cu canale si panouri detasabile prin care pot fi aduse in cele mai bune conditii traseele de date/voce si nu numai.Bineinteles solutia poate fi aplicata numai daca structura o permite (inaltime suficienta a camerelor de exemplu).Aceasta solutie, alaturi de cea cu tavan tehnologicestepoate cea mai scumpa ca si investitie initiala dar si cea mai buna din punct de vedere a scalabilitatii ulterioare, a usurintei interventiilor si a esteticii sediului.Daca nu puteti aplica aceasta solutie, singura alternativa ramasaestecea a patului (canalului) de cablu aparent pe pereti. Figurat in imaginea de maijos, cu siguranta el va este cunoscut, fiind folosit in majoritatea lucrarilor de cablare din Romania.

Este o solutie buna din punct de vedere tehnic si agreata de standarde.Fara indoiala ca esteticaesteinferioara celorlalte solutii dar si aici avem posibilitatea sa alegem materiale de calitate pentru a putea imbunatati acest aspect. Cele maimariprobleme apar la imbinari si coturi; daca bugetul va permite, insistati pe langa executant sa foloseasca canal de cablu de firma care vine si cu accesorii speciale: colturi, unghiuri drepte etc. Mai aveti in vedere ca nuesteneaparat sa fixati aceste canale pe perete cu suruburi; in functie de suparafata se pot folosi canale cu spatele autoadeziv. Standardele auunsingur lucru de spus in privinta dimensiunilor acestor canale; gradul de incarcare cu cabluri initial nu trebuie sa depaseasca 30%.Aceasta permite extinderi si interventii ulterioare usoare.Diametrul cablului folositesteusor de aflat, deci se poate estima usor dimensiunea minima a unui canal de cablu.Asigurati-va ca executantul respecta aceasta reteta.Unaspect mai putin cunoscut este ca stabdardele permit existenta unor asa-numite puncte de consolidare. Ele apar in situatiile in care numarul de trasee catre o anumita parteaaceleasi topologii depaseste capacitatea suportului (capacitatea canalului de cablu, a traseelor prevazute in pereti etc). Este permisa utilizarea unor cabluri cu mai multe perechi de fire (multi-pair) care au rolul doar de transport; ele interconecteaza aceste puncte de consolidare. Din punctele de consolidare se pleaca spre prize (working area) sau spre concentrator pe cabluri normale cu 4 perechi. Atentie, exista o conectica speciala pentru punctele de consolidare in care se face trecerea de la multipair la UTP; nu se admit imbinari prin lipituri, rasuciri si alte metode atat de indragite de romani.4 ConecticaConectorii, mufele, prizele, patchpanel-ul sunt de o importanta majora pentru buna functionare a retelei.Nu aresens sa investim in proiectarea corecta, in utilizarea de cabluri si trasee de calitate atat timp cat conectorii sunt calitattiv inferiori. Teoretic nici nu ar trebuisaexiste aceasta recomandare: e in interesul executantului sa foloseasca numai conectica de firma si de buna calitate. Timpii de sertizare (montarea conectorilor pe cabluri) sunt mult mai mici, si atunci cand vorbim de sute de porturi (cifra usor de atins) ei ajungsaconteze foarte mult. In plus, conectica de proasta calitate are o puternica tendintasase rupa sau deformeze la sertizare, ceea ce induce costuri suplimentare nedorite si suportate exclusiv de furnizor. Din pacate insa, multi executanti oferteaza conectica ieftina pentru a castiga proiectul, o instaleaza cum pot ei mai bine si beneficiarul este cel care se va lupta timp de ani de zile cu penele de contact, mufe care nu stau bine in priza si alte asemenea avantaje. Sfatul esentialestesa cereti furnizorului sa foloseasca doar conectica de calitate (printre producatorii buni si rezonabili ca pret amintim AMP, RIT si Panduit).Sa trecem in revista conectorii despre care vorbim: patch-panel: locul sau este in concentrator, in rack-ul cu echipamente. Toate traseele din topologia pe care o deserveste se aduna aici si fiecare traseuesteconectat la un port RJ45:E bine sa folositi patch-panel-uri cu porturi RJ45 pentru toate traseele, inclusiv pentru cele de telefonie (in generla, pentru telefonie se folosesc mufe RJ11, pe care le cunoasteti de la orice telefon produs in acest secol). Asa cum am mai spus, aceasta confera flexibilitate retelei. Sa luam unexemplu :avem un birou catre care am tras doua cabluri, terminate in capete cu mufe RJ45. Initial aceste doua trasee deservescuntelefon, respectiv un calculator. Daca ulterior dorimsadeservim doua calculatoare, pur si simplu conectam ambele porturi din patch-panel la switch. Iata cum se face conectarea intre patch-panel si un echipament (in imagine un switch; daca unele porturi ar deservi telefoane, ele ar fi conectate similar la o centrala telefonica) firelealbastre din imaginea de mai sus se numesc patch-cord. In esenta ele reprezintaunsegment de cablu UTP dotat cu mufe RJ45 la capete, care realizeaza legatura dintre patch-panel si echipamentele active (switch, centrala telefonica, router samd). Exista (bineinteles) o mare varietate de patch-cord-uri, in functie de tehnologia de fabricare, de lungime, etc. Cele mai lungi sunt folosite in celalalt capat al traseului, si anume de la priza din perete la echipamentul final (telefon, computer, etc). Asa dupa cum ati ghicit,unpatchcord poate fi fabricat pe loc dintr-u segment de cablu UTP si doua mufe RJ45. E bine insasafolositi patchcord-uri fabricate (turnate din fabrica) atat din motive de fiabilitate cat si estetice (mai ales pentru patchcord-urile din zone de lucru, cele care sunt conectate la calculatoare). prizaRJ45:Nu sunt foarte multe lucruri de spus aici. Folositi prize de calitate de la producatorii mentionati anterior. Dacavasunt ofertate alte prize, cereti una de test. Vedeti cat de usor se introduceuncablu, cat de bine este prins etc. In general prima impresie nu minte: daca pare ieftina si firava, chiar asa e. Mufe RJ45:5 Interconectari de topologiiPana acum am studiat cazul in care putem aduce toate traseele din firma intr-un singur concentrator. Ce facem in cazul in care avem nevoie de mai multe asemenea puncte (din motive de lungime a traseelor, de logistica etc). Sau in cazul in care avem mai multe cladiri alaturate. Interconectarea acestor topologii se poate face doar launnivel logic, deci avem nevoie de echipamente active.In cazul retelei de date vorbim de switch-uri, routere iar in cazul telefoniei module de centrale, module de extensie.Dar acestea fac obiectul altui capitol.Deocamdata ne intereseazacetrasee fizice (suport) vom folosi intre aceste puncte. Cea mai ieftina optiuneestesa folosim cabluri UTP speciale (reglementate de standarde) pentru transport pe verticala sau intre cladiri.Asezarea acestor cabluri si conectorizarea lor a fost acoperita in sectiunile anterioare si sunt similare cu cele folosite in cablarea orizontala din interiorul topologiei.Cea mai buna optiune, dar mai scumpa ca si accesorii ulterioareestefibra optica. In cazul fibrei optice apar costurimarisi la conectorizari; fiind in esenta un mediu optic in care se transmit facicole de lumina, fibra nu poate fi imbinata prin rasucire, moreste sau alte metode valabile la traseele electrice.Pentru sudare se folosesc echipamente speciale, foarte scumpe (mii de dolari).Cu toate acestea, din experienta practica, recomand aceasta alternativa.Costurile sunt pe deplin justificate de flexibilitatea si performantele obtinute.Despre fibra optica s-ar putea scrie extrem de multe;saincercam sa trecem in revista doar esentialul. Printr-un cablu de fibra optica informatianu este transmisa electric ci optic (socant, nu?) ; avantajele sunt multiple, incepand de la imunitatea la interferente electromagnetice, atenuare mai scazuta a semnalului si pana la existenta a nenumarate forme de impachetare potrivite pentru o instalare in numeroase medii (rezistente la coroziune, socuri mecanice, infiltratii apa samd). Toate acestea se traduc in latime de banda superioara pe distante maimaridecat in cazul conductorilor electrici bazati pe cupru. Fibra optica a fost sivaramane mult timp mediul ideal de transport. Pe scurt, exista doua tipuri de fibra care trebuiesava retina atentia: multimode si singlemode. Fibra multimodeestemai ieftina ca pret pe metru si ca echipemente, dar permite latimi de banda mai mici si functioneaza pe distante mai scurte. Fibra single modeestemai scumpa, are nevoie de echipamente mai scumpe dar permite latimi de banda mari (Gigabit) pe distante mari. Cu alte cuvinte,esteacceptabil sa folosim fibra multimode intre punctele de concentrare de la doua etaje, dar pentru a conecta doua sedii aflate la 1Km unul de altul vom folosi singlemode.Despre fibra optica si modul in care se utlizeaza, inslateaza si intretine vom discuta intr-un capitol ulterior.ConcluziiCaunrezumat tehnic: urmariti respectarea standardelor prezentate, topologiilor recomandate si insistati asupra utlizarii de componente (cabluri, conectica, rack-uri) de firma.Ce trebuiesaobservati la cei care va vor face o lucrare de cablare structurata: incadin faza de oferta: urmariti sa respecte ce am precizat la rezumatul tehnic. intrebatide ce scule dispun; o echipa profesionista de cablari are in dotare echipamente de mii de euro. Pe langa echipamentele clasice, cum sunt trusele de scule, scari, rotopercutante si filetante (urmariti si producatorul acestora; o echipa care lucreaza cu scule noname din Metro nu are experienta pentru ca aceste scule nu supravietuiesc unei utlizari indelungate), rotopercutante grele pentru gaurit pereti si plansee, o echipa ar trebuiesaaiba si cateva scule specifice. 1. Testerul de trasee Cat5e/Cat6;esteun echipament de masura sofisticat, singurul in masura sa certifice daca un traseu este conform standardului Cat5e respectiv Cat6. Faraunasemenea instrument (si el destul de scump, undeva in zona 2-4000USD) furnizorul nu va poate garanta ca reteaua este corecta deci nu isi poate indeplini obligatiile contractuale. 2. Daca e cazul, echipamentul de sudat fibra. Daca furnizorul vine fara cele mentionate aici, poate e cazulsareconsiderati contractul, cat mai este timp. O cablare structurata in adevaratul sens al cuvantului nu se poate face cu cativa clesti si multa sudoare, cum cred majoritatea specialistilor in retele. urmariticuratenia la locul de munca. Desi cablareaesteo operatiune destul de intrusiva, nu exista nici un motiv ca in urma echipei sa ramana gramezi de moloz, pereti sparti si tencuilei cazute. O asemenea dezordine poate reflecta carente si in executarea lucrarii de cablare in sine.

http://www.scritub.com/stiinta/informatica/retele/index3.phpDepanarea unei retele de calculatoareFisa de documentare 10Verificarea si depanarea retelelor de dateAcest material vizeaza competenta / rezultat al nvatarii :Utilizeaza componentele fizice utilizate n retelele de date.

Defectele mediului fizicsunt cauzate de cabluri care interconecteaza echipamentele din retea. Aceste defecte pot fi detectate cu ajutorul testerelor si analizatoarelor de cabluri (Fig. 10.2). Primul test care trebuie aplicat este testul de continuitate n urma caruia verificam continuitatea ntre cele doua capete ale cablului. Pe lnga asta, putem analiza daca n cablu exista scurtcircuite sau firele sunt inversate ntre ele (Fig. 10.1).Detectarea cauzei si rezolvarea problemeia)

Interogarea utilizatorilor care au semnalizat nereguli sau erori.Este necesar descris clar simptomele aparute n functionarea sistemului. n cele mai multe cazuri utilizatorul nu are conexiune la internet, nu vede mapele partajate n retea, nu vede serverele de retea, nu poate sa foloseasca imprimantele partajate etc. Daca simptomele sunt legate de reteaua locala, vorbim despre detectarea si depanarea defectiunilor n retea.b)Verificarea conexiunilor fizice.Trebuie verificata legatura ntre calculator si retea. Cauza problemei aparute poate sa fie un cablu de retea deconectat, deteriorat, rupt sau o placa de retea nefunctionala. Pasul cel mai important este verificarea LED urilor indicatoare ale placii de retea si ale echipamentelor de retea de exemplu: hub, switch, echipament multifunctional. Daca nu gasim nereguli trecem la pasul urmator. Daca se observa, ca unul dintre ledurile indicatoare nu prezinta activitate, se verifica cele doua capete ale segmentului respectiv. Este necesar sa verificam si starea echipamentului de retea la care este conectat segmentul respectiv, deci verificam daca functioneaza sau nu hubul, switchul sau echipamentul multifunctional. Daca se observa ca problema aparuta este cauzata de un cablu defect, verificam starea cablului, conectorii RJ-45 si conectarea corespunzatoare. Pentru verificarea cablurilor UTP sau STP putemsa folosim tester de cablu. Cu un tester de cablu mai simplu putem detecta ntreruperea firelor sau scurtcircuite n cablul torsadat. Daca cablul sau conectori RJ-45 sunt defecte, schimbam cablul sau schimbam conectorii RJ-45.c)Daca suntem siguri ca problema nu este cauzata de cabluri, conectori sau de nefunctionarea unui concentrator (hub, switch), pasul urmator esteverificarea placii de retea.Daca ledulINDICATORal placii nu arata semne de func& 222e41c #355;ionare, trebuie verificat daca placa este conectata corespunzator n slotul de expansiune a placii de baza. Daca conexiunile fizice sunt n regula, probabil ca trebuie schimbata placa de retea. Daca placa functioneaza corect,n panoul Conexiuni de retea a sistemului de operare verificam daca conexiunea este activata sau dezactivata(Fig. 10.3). Urmeazaverificarea configuratiei TCP/IP a calculatorului.

d)Folosind comandaipconfigputem afisa configuratia TCP/IP curenta(Fig. 10.4). Acest utilitar trebuie executat din linia de comanda a sistemului de operare. Pentru afisarea tuturor informatiilor disponibile, se foloseste parametrul /all. Daca este setata o configuratie valida, este afisata adresa IP si masca de subretea, precum si gateway-ul implicit a retelei. Daca este detectat n retea un duplicat al adresei IP folosite, va fi afisata adresa IP folosita, dar n dreptul mastii de subretea se va apare 0.0.0.0. Daca sistemul de operare nu a putut obtine o adresa IP de la un server DHCP, va fi afisata adresa alocata prin tehnologia APIPA.n sistemele de operare Linux / Unix folosim comandaifconfign loc de ipconfig.Daca constatam ca configuratia TCP/IP a calculatorului nu este corecta, putem sa setam o configuratie valida a adreselor IP sau putem rennoi configuratia TCP/IP. Folosind ipconfig/release si dupa asta ipconfig /renew putem rennoi configuratia TCP/IP a calculatorului cu ajutorul unui server DHCP.UtilitarulPingeste folosit pentru testarea conexiunii TCP/IP ntre un calculator si unul aflat la distanta.Ping transmite pachetele utiliznd ICMP ECHO_REQUEST si se asteapta primirea unui raspuns de confirmare pentru fiecare pachet transmis prin ICMP ECHO_REPLY. Sintaxa comenzii este: ping adresa_IP_a_computerului_de_la_distanta (Fig. 10.5). Daca nici dupa folosirea acestor operatiuni nu putem stabili cauza problemei aparute, trecem la pasul

urmator.e)

Verificam daca placa de retea are drivere corect instalate.Putem ncerca reinstalarea driverelor, sau restaurarea lor. Verificam daca gasim vreun mesaj de eroare sau un cod de eroare n urma caruia putem detecta problema. Daca consideram ca nu driverele placii de baza sunt de vina, trecem la pasul urmator.f)Verificam existenta unei firewall si daca exista verificam configuratia acestuia.n unele cazuri firewall-ul poate bloca traficul ntre calculator si retea.Pasii descrisi mai sus sunt pasi pe care se pot parcurge n cazul n care sesizati probleme de comunicare ntre calculator si retea. Cauzele erorilor n retea pot fi cauzate si de traficul aglomerat n retea, servicii nefunctionale temporar si multe altele.Pentru detectarea erorilor putem sa folosim si comanda netstat si traceroute.Comandanetstateste folosita pentru a extrage o serie de informatii cum ar fi tabelele de rutare, conexiunile active, fluxuri(Fig. 10.6).Utilitarultracert(n sistemele Unix si Linux se numestetraceroute) este utilizat pentru a identifica traseul ce trebuie urmat de un pachet pentru a ajunge la destinatie.Traceroute este un utilitar ce urmareste pachetele trimise de un calculator de catre o gazda pe Internet sau catre un alt calculator n retea, aratnd prin cte hopuri trec pachetele pentru a ajunge la gazda respectiva si n ct timp (Fig 10.7). Daca vizitam un sit web si paginile se ncarca ncet, putem utiliza traceroute-ul pentru a afla unde apar ntrzierile. Utilitarul traceroute functioneaza prin trimiterea de pachete cu TTL (time-to-live) scazut. Valoarea TTL specifica prin cte hopuri poate trece pachetul nainte de a fi returnat. Cnd un pachet nu poate ajunge la destinatie din cauza unei valori prea scazute a TTL, ultima gazda returneaza pachetul si se identifica. Prin trimitea unei serii de pachete si cresterea valorii TTL cu fiecare pachet

succesiv, traceroute afla care sunt toate gazdele intermediare.

Activitatea de nvatare10.1Verificarea si depanarea retelelor de dateObiectivul/obiective vizate:-La sfrsitul activitatii vei fi capabil sa identifici comenzile folosite n procesul de depanare a retelelor de date.Durata:30 minTipul activitatii: PotrivireSugestii :activitatea se poate desfasura individual sau pe grupeSarcina de lucru:Completati tabelul de mai jos cu comenzile corespunzatoare din prima linie a tabelului.Ipconfig, ifconfig, ping, netstat, tracert, traceroute

este folosit pentru testarea conexiunii TCP/IP ntre un calculator si unul aflat la distanta

n sistemeleWindows este utilizat pentru a identifica traseul ce trebuie urmat de un pachet pentru a ajunge la destinatie

este folosita pentru a extrage o serie de informatii cum ar fi tabelele de rutare, conexiunile active, fluri

n sistemele Unix / Linux este utilizat pentru a identifica traseul ce trebuie urmat de un pachet pentru a ajunge la destinatie

n sistemele de operare Windows putem afisa configuratia TCP/IP curenta

n sistemele de operare Linux / Unix putem afisa configuratia TCP/IP curenta

Pentru completarea tabelului consultati Fisa de documentare 10 precum si sursele de pe Internet.

Activitatea de nvatare10.2Verificarea si depanarea retelelor de dateObiectivul/obiective vizate:-La sfrsitul activitatii vei fi capabil sa identifici si sa remediezi defectele cel mai des aparute n retea locala de dateDurata:60 minTipul activitatii: SimulareSugestii :activitatea se poate desfasura pe grupe (daca echipamentele din dotare permit, se poate desfasura si individual)Sarcina de lucru:Pentru a simula cteva defecte mai des aparute n retele locale, urmati si aplicati pasii de mai jos. Pentru desfasurarea corecta a procesului de simulare, veti avea nevoie de echipamente de retea (de exemplu: hub, switch, router, echipament multifunctional ), tester de cabluri UTP, conectori UTP, cleste de sertizare UTP si un calculator echipat cu placa de retea.a.Pregatiti un cablu patch si verificati corectitudinea cu un tester de cablur UTP. Cu acest cablu conectati calculatorul la portul unui switch. Puneti n functiune echipamentele si verificati functionarea corecta, verificnd ledurile indicatoare de functionare si conexiune a placii de retea si a switchului.b.Modificnd cablul patch n modurile aratate n figura 10.1, verificati din nou cablul cu testerul de cablur UTP si observati diferentele fata de cablul corect sertizat la pasula. Conectati calculatorul si switchul si din nou verificati ledurile de functionare si conexiune, observnd diferentele fata de starea observata n punctula.c.Dezactivati placa de retea(disabled) si observati comportamentul sistemului, verificati informatiile primite n urma folosirii comenzilor descrise nFisa de documentare 10 Verificarea si depanarea retelelor de date.d.Dezinstalati driverele placii de retea si observati comportamentul sistemului, verificati informatiile primite n urma folosirii comenzilor descrise nFisa de documentare 10 Verificarea si depanarea retelelor de date.e.Instalati un program firewall pe calculator si documentati-va asupra modurilor de blocare a traficului de retea de catre acesta. Puteti folosi si firewallul sistemului de operare.Dupa ce ati simulat defectele, ncercati sa gasiti solutiile pentru fiecare problema simulata si sa aplicati solutiile gasite pentru a remedia defectiunile.Atentie: Aveti grija la folosirea sculelor si echipamentelor! Instrumentele de taiere si presare folosite pentru sertizarea cablurilor pot fi periculoase daca nu sunt folosite n mod corespunzator. Cnd verificati cu testerul de cabluri, cablul sa nu fie conectat cu nici un echipament. Exista pericolul defectarii echipamentului sau a electrocutarii! Respectati normele de protectie a muncii!Pentru desfasurarea activitatii consultati Fisa de documentare 7.1.1 precum si sursele de pe Internet.

III.GlosarTermenExplicatie

8P8C8 Position 8 Contact-priza si conector UTP, este de fapt conector si priza RJ45

Ad HocUn mod de interconectare a echipamentelor de retea fara fir, care nu necesita echipamente specializate pentru interconectare

ADSLAsymmetric digital subscriber line, este o tehnologie de comunicatie de date, care face posibil transmisii de date mai rapide prin linii telefonice publice, ca modemul obisnuit

Armaturacilindru de sticla

Atenuareareprezinta pierderea n putere a semnalului electric, pe masura ce aceasta parcurge cablul.

BNC (British Naval Connector)Tip de conector folosit pentru cabluri thinnet coaxiale folosite n retelistica

Bridgeeste un echipament folosit pentru a filtra traficul de retea intre segmentele unui LAN

Broadbando tehnica utilizata n transmisia si receptia semnalelor multiple care utilizeaza mai multe frecvente pe un singur cablu, de exemplu internet si telefonie pe acelasi cablu

Cable modem (Modem de cablu)Modulator demodulator, face conversia ntre doua forme de semnale, este folosit n retele de televiziune prin cablu

CAT xCAT (2,3,4) categorie de certificare a cablurilor torsadate

CMTS(cable modem termination system)Echipament digital care tine legatura cu modemul de cablu si se gaseste n centrul de comunicatii cablu TV

ColiziuneFenomenul de ciocnire a pachetelor n retele ethernet

Conector BNC baraconecteaza doua segmente de cablu coaxial subtire

Conector BNC-Tcupleaza placa de retea din calculator la cablul de retea

Conector de cablu BNCConector care este sertizat la cele doua capete ale cablului coaxial

Convertoare mediaConvertesc semnalele ntre doua medii de transmisie ex. fibra optica si UTP

Cross-over cablecablul inversor firele sunt inversate fata de cablul direct, este utilizat n retele locale pentru interconectarea echipamentelor de retea

dBidirectivity by efficiency unitatea de masura a cstigului unei antene fara fir

DDNSDynamic Host Configuration Protocol - Serviciul care ofera posibilitatea de a asocia pentru o adresa IP dinamica un nume de gazda si un nume domeniu

Diafonia (Crosstalk)este un cuplaj magnetic neintentionat dintre conductoare aflate la o distanta relativa foarte mica.

DriverSoftware, care face posibila comunicarea placii de retea cu sistemul de calcul

DSLDigital subscriber line tehnologie care face posibil comunicatii digitale prin liniile obisnuite de telefonie publica

DSLAM (Digital Subscriber Line Access Multiplexer)Echipament digital care tine legatura cu modemul ADSL si se gaseste n centrul de comunicatii telefonice

Echipament multifunctionalEchipament de retea, care incorporeaza functiile mai multor echipamente de retea

Efectul de anulare (cancellation effect)se produce cnd cele doua fire se afla unul lnga celelalt, torsadate, si cmpurile magnetice se anuleaza reciproc. Fara aceasta proprietate, reteaua ar fi foarte lenta din cauza interferentelor cauzate de cmpurile magnetice.

EIA/TIAElectronic Industries Association / Telecommunications Industries Association asociatie de standardizare

EMIElectro - Magnetic Interference (Interferenta Electro - Magnetica). Prininterferentase ntelege fenomenul de suprapunere a unor unde coerente

Frecventaeste masura numarului de repetari ale unui fenomen periodic n unitatea de timp. n Sistemul International unitatea pentru frecventa este numita hertz si este simbolizata prin Hz

FTPFolied Twisted Pair cablu torsadat n folie, cablu folosit n retelistica

Full-duplexpermite datelor sa circule n directii inverse n acelasi timp

Half-duplexpermite datelor sa circule intr-o singura directie

HubEchipament de retea, folosit pentru interconectarea altor echipamente de retea

impedantaMarime electrica egala cu ctul dintre valoarea efectiva a tensiunii electrice aplicate unui anumit circuit si valoarea efectiva a intensitatii curentului electric absorbit de circuit.

InfrastructureUn mod de interconectare a echipamentelor de retea fara fir, care necesita echipamente specializate pentru interconectare

Interferentaeste ntlnirea undelor (sonore, luminoase, electromagnetice etc.) coerente, n urma careia unele slabesc sau se distrug, iar altele se intensifica.

LEDlight-emitting diode, o dioda semiconductoare care comporta ca o sursa de lumina

MACMedia Access Control address secventa numerica formata din 6 grupuri de cte 2 cifre hexadecimale (n baza 16) de tipul00-0A-E4-A6-78-FB,pentru scopuri de identificare a echipamentelor n retea

MDI / MDI-XMedium dependent interface / Medium dependent interface crossover - tehnologia care face posibila autoconfigurarea porturilor pe un echipament de retea privind folosirea diferitelor tipuri de cabluri patch

Modelul OSIOSI, este o structura de comunicare ierarhica foarte des folosita pentru a reprezenta o retea. OSI este un standard al Organizatiei internationale de standardizare, emis n 1984.

ModemModulator demodulator, face conversia ntre doua forme de semnale, analog si digital

NATNetwork Address Translation serviciu care traduce adresele ip folosite n retele locale n adrese ip publice

OhmUnitatea de masura a rezistentei electrice

OSIOpen Systems Interconnection organizatie internationala de standardizare

Patchcorddenumirea universala a cablurilor pentru interconectarea echipamentelor de retea

PDApersonal digital assistant un calculator mic, portabil care ncape ntr-un buzunar

Placa de reteaDispozitiv care face posibil comunicatia ntre calculator si retea

Port consolaO interfata care se gaseste n unele echipamente de retea prin intermediul caruia se face posibila configurarea echipamentului folosindu-se un laptop sau un desktop si un program gen Hyperterminal.

Port ForwardingTranslatarea permanenta a unui port pe routerul retelei catre o adresa IP si un port din reteaua privata

PPPoEpoint-to-point protocol over Ethernet - este un protocol de retea pentru ncapsularea cadrelor PPP (Point to Point Protocol) n cadre Ethernet.

Punchdown tool (Crone tool)se foloseste pentru fixarea (fixarea) firelor torsadate n priza RJ-45 si patch panel

RepetorUn repetor permite transportul semnalului pe o distanta mai mare

Residental Gatewaymodem inteligent, care poate partaja serviciul ADSL cu mai multe calculatoare sau cu o retea ntreaga

Retea de calculatoare (Network)Calculatoare legagte ntre ele prin cabluri si dispositive speciale

RFIRadio Frequency Interference (Interferente de radiofrecventa).Prininterferentase ntelege fenomenul de suprapunere a unor unde coerente

RJ-11Conector si priza folosit n telefonie analogica si digitala

RJ-45Conector si priza folosita pentru cabluri torsadate

Rollover cableCablu consola - este folosit pentru conectarea unui calculator cu portul consola a unui router

ROMRead-Only memory memorie al careicontinut nu poate fi modificat si care se pastreaza chiar daca memoria nu este alimentat cu energie electrica

Router (Ruter)Echipament de retea, folosit pentru interconectarea a doua retele locale

SegmentareMarirea numarului de domenii de coliziune

Sloturile de expansiunePunct de conectare pentru cartel de expansiune n placa de baza a calculatorului

SPI FirewallStateful Packet Inspection Firewall serviciu care ofera protectie retelelor locale, mpotriva atacurilor provenite dinspre internet

SSIDSecurity Set Identifier identificatorul unui retele fara fir

STPShielded Twisted Pair cablu torsadat ecranat, cablu folosit n retelistica

Straight-through cablecablul direct - este cel mai des utilizat tip de cablun retele locale pentru interconectarea echipamentelor de retea

SwitchEchipament de retea, folosit pentru regenerarea semnalului slab sau distorsionatn cablul de retea

Terminator BNCse foloseste la fiecare capat al magistralei pentru a absorbi semnalele parazite

Thicknet sau 10BASE5Cablu coaxial gros care a fost folosit in retelistica

Thinnet 10Base2Cablu coaxial subtire, care a fost folosit n retelistica

UTPUnshielded Twisted Pair cablu torsadat neecranat, cablu folosit n retelistica

VPNVirtual Private Network - o modalitate de stabilire a unor comunicatii securizate prin intermediul unui retele nesigure ca internetul

WEPWired Equivalent Privacy algoritm de securizare a comunicatiei n retele fara fir

WirelessFara fir, comunicatie prin intermediul undelor magnetice, undelor radio

Wireless access pointPunct de acces fara fir echipament de retea prin intermediul caruia este posibil conectarea echipamentelor fara fir la retea

Wireless ChannelFrecventa de operare a unui retele fara fir

WPAWi-Fi Protected Access protocol pentru securizarea comunicatiei n retele fara fir

Competente care trebuie dobnditeAceasta fisa de nregistrare este facuta pentru a evalua, n mod separat, evolutia legata de diferite competente. Acest lucru nseamna specificarea competentelor tehnice generale si competentelor pentru abilitati cheie, care trebuie dezvoltate si evaluate. Profesorul poate utiliza fisele de lucru prezentate n auxiliar si/sau poate elabora alte lucrari n conformitate cu criteriile de performanta ale competentei vizate si de specializarea clasei. Activitati efectuate si comentariiAici ar trebui sa se poata nregistra tipurile de activitati efectuate de elev, materialele utilizate si orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed-back. Prioritati pentru dezvoltarePartea inferioara a fisei este conceputa pentru a mentiona activitatile pe care elevul trebuie sa le efectueze n perioada urmatoare ca parte a viitoarelor module. Aceste informatii ar trebui sa permita profesorilor implicati sa pregateasca elevul pentru ceea ce va urma. Competentele care urmeaza sa fie dobnditen aceasta casuta, profesorii trebuie sa nscrie competentele care urmeaza a fi dobndite. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleasi competente sau identificarea altora care trebuie avute in vedere. Resurse necesareAici se pot nscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice, retete, seturi de instructiuni si orice fel de fise de lucru care ar putea reprezenta o sursa de informare suplimentara pentru un elev care nu a dobndit competentele cerute.Nota: acest format de fisa este un instrument detaliat de nregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fise pe durata derularii modulului, aceasta permitnd evaluarea precisa a evolutiei elevului, n acelasi timp furniznd informatii relevante pentru analiza.

IV. Bibliografie1. Petrescu, Silviu si Petrescu, Anca. (1999).Bazele retelelor de calculatoare, Bucuresti: Editura Teora (Microsoft Press).2. Cisco Systems Inc. (2007 - 2008). IT Essentials 1 -Pc Hardware and Software 4.0, Cisco Networking Academy.3. Cisco Systems Inc. (2007 - 2009).CCNA Discovery 4.0 Networking for Home andSMALL BUSINESSES, Cisco Networking Academy.4. Dispozitive aflate n retea. (2009). Lahttp://downloadme.programareweb.ro/an2sem2/retele/lab2.pdf.12.05.20095. MAC address. (2009). La http://en.wikipedia.org/wiki/MAC_address. 14.05.20096. ***. La http://www.scientia.ro/tehnologie/34-cum-functioneaza-calculatorul/258-ce-reprezinta-adresa-mac.html. 14.05.20097. Auto MDI-X. (2009). La http://en.wikipedia.org/wiki/Auto-MDIX. 18.05.20098. Conectarea n retea prin cablu UTP. (2009). La http://www.scientia.ro/tehnologie/34-cum-functioneaza-calculatorul/147-conectarea-in-retea-prin-cablu-utp.html. 4.05.20099. Dr. inginer Neculai Fudulu. (2009).Retele wireless. La http://www.dpa.ro/rp/publicatii/rtm/RTM12006/cercetare/RTM2006_1_9.pdf. 06.05.200910. Configurare retea wireless.La http://www.drogoreanu.ro/tutorials/retea-wireless.php. 10.05.200911. Wireless security. (2009). La http://en.wikipedia.org/wiki/Wireless_security#WEP_encryption. 11.05.200912. Dynamic DNS. (2009). La http://en.wikipedia.org/wiki/Dynamic_DNS. 13.05.200913. Stateful firewall. (2009). La http://en.wikipedia.org/wiki/Stateful_firewall. 12.05.200914. Virtual private network. (2009). La http://en.wikipedia.org/wiki/Virtual_private_network 12.05.200915. Punch down tool. (2009). La http://en.wikipedia.org/wiki/Punch_down_tool. 19.05.200916. Collision domain. (2009). La http://en.wikipedia.org/wiki/Collision_domain 19.05.2009

Clasele IPIP, cel mai popular protocol de retea din ntreaga lume, este gata de lansarea unei noi generatii, prin implementarea primelor produse adaptate pachetului de protocoaleIPv6. Cresterea neprevazuta a solicitarilor de conectare la Internet a impus cautarea unor noi solutii pentru standardul de protocoaleIPv4aflat n uz, n primul rnd pentru largirea capacitatii alocate pentru adrese si a cresterii nivelului de securizare a datelor vehiculate. CuIPv6sau IPng (Internet Proto 353g66d col New Generation) problemele cheie ale adreselor, managementului pentru adrese si suportului pentru comunicatii multimedia sunt rezolvate

La nivel abstract, internet-ul este foarte asemanator cu reteaua telefonica.La reteaua telefonica, pentru fiecare convorbire se aloca un circuit separat, n cazui Internet-ului mai multe procese folosesc n comun aceleasi legaturi dintre calculatoare.Datele sunt trimise sub forma unor blocuri de caractere, numite datagrame sau pachete. Fiecare pachet este prefatat de un mic ansamblu de octeti, numit header (antet), urmat de datele propriu-zise, ce formeaza continutul pachetului. Dupa sosire la destinatie, datele transmise sub forma unor pachete distincte sunt reasamblate n unitati logice de tip fisier, mesaj iar reteaua Internet va comuta pachetele pe diferite rute de la sursa la destinatiesi va fi o retea cu comutare de pachete.Stratul Internet (IPv4)Cuprinde toate protocoalele si procedurile necesare pentru ca o conexiune sa "traverseze" retele multiple. Pachetele de date de la acest nivel trebuie, deci, sa fie rutabile.Protocolul IPv4 este n mod inerent fara conexiune (de tip datagrama): pachetele si "croiesc" singure drum prin retea.Toate adresele IP au o lungime de 32 de biti si sunt mprtite n 4 parti de cte 8 biti. Aceasta permite ca fiecare parte s aib numere asociate de la 0 la 255.Cele patru prti sunt combinate ntr-o notatie numit cuadrantul punctat, nsemnnd c fiecare valoare pe 8 biti este separat de un punct.De exemplu, 255.255.255.255 si 147.120.3.28 sunt adrese IP si cuadrante punctuate. Cnd cineva cere adresa de retea, de obicei se refer la adresa IP.Functionarea protocolului IPStratul aplicatie insereaza un antet (header) n pachetul de date, identificnd gazda si portul destinatie. Protocolul cap- la-cap (host-host), n functie de aplicatie TCP sau UDP, sparge (segmenteaza) acest bloc de date n fragmente care au fiecare un antet TCP. Noua structura se numeste segment TCP. Fiecare segment este pasat protocolului IP, care i adauga antetul propriu (adrese IP, tipul protocolului de nivel superior etc). Apoi pachetul este trimis stratului Data Link (nivelul 2).La destinatie, prelucrarea este reluata n sens invers, pna cnd datele ajung la aplicatia (procesul), apoi la destinatie.

Schema de adresare IPProtocolul IPv4 utilizeaza o schema de adresare binara pe 32 biti care identifica n mod unic reteaua, dispozitivele de retea si calculatoarele conectate, att pentru sursa ct si pentru destinatia pachetului. Adresele "oficiale" IP sunt nregistrate si administrate de catre centrele regionale NIC (Network Information Center).Adresele IP nenregistrate oficial pot fi utilizate numai n cadru restrns, n reteaua locala respectiva, ele nefiind recunoscute nafara.Protocolul IPv4 foloseste cinci clase de adrese (denumite A-E).Desi adresele sunt binare, ele se reprezinta n mod uzual n format zecimal (sau hexazecimal) pe 4 bytes, separati prin punct (de ex. 193.226.62.1).- Clasa A defineste adrese de host de la 1.0.0.0 la 126.0.0.0 (primul bit din adresa are valoarea 0); fiecare adresa de retea clasa A suporta 16.774.214 adrese distincte de host;- Clasa B defineste adrese de host de la 128.1.0.0 la 191.254.0.0 (primii doi biti din adresa au valoarea 10); fiecare adresa de retea clasa B suporta 65.534 adrese distincte de host;- Clasa C defineste adrese de host de la 192.0.1.0 la 223.255.254.0 (primii trei biti din adresa au valoarea 110); fiecare adresa de retea clasa C suporta 254 adrese distincte de host;- Clasa D defineste adrese de tip difuzare multipla (multicast), dar nu are o utilizare prea larga (primii patru biti din adresa au valoarea 1110); adresele din clasa D au valori cuprinse ntre 224.0.0.0 si 239.255.255.254;- Clasa E a fost definita, dar este rezervata pentru uzul intern NIC.Aceasta mpartire n clase poate conduce n mod uzual la pierderi semnificative de adrese IP. Pentru a se evita aceasta pierdere de adrese, de exemplu n cazurile n care necesitatea reala pentru o retea nu acopera n ntregime o clasa, s-a dezvoltat un nou protocol de rutare ntre domenii, CIDR (Classless Interdomain Routing).Acest nou protocol permite unor clase multiple de adrese IP sa fie vazute ca un singur domeniu (clasa) de rutare.IPv6IP versiunea 6 sau IP Next Generation (IPng)este noua versiune aProtocolului Internet (IP).Acesta substituie n mod progresiv actuala versiune IPv4 a protocolului IP responsabil n momentul de fata n interconexiunile dintre routere si a miilor de retele conectate la aceste componente de baza a Internetului actual.

IPv6 a fost proiectat n mod primar pentru a extinde actuala problema a spatiului de adrese care devine insuficient si pentru acomodarea cresterii n numar a retelelor pe glob prin cei 128 biti lungime n reprezentare care multiplica potentialul Internet. Acesta implica o noua structura de adresare, noi tipuri de aplicatii.Avantajele ale IPv6: Routare/manipulare mai eficienta. Identificare prin flow label a unei conexiuni. Mecanism de securitate. Mobilitate. Posibilitatea unei tranzitii optime dela IPv4la IPv6 Fiecare masin (denumit gazd) care poate fi conectat la Internet trebuie s fie numrat. Toate aceste cuadrante punctuate, nu pot face fat la fiecare masin doar numrndu-le.n loc de aceasta, adresele IP lucreaz prin identificarea retelei, apoi a unei masini din acea retea. Adresele IP sunt constituite din dou prti:- numarul de retea-numrulmasinii gazd din acea retea. Folosind dou prti la adresa IP, masinile din retele diferite pot avea acelasi numr gazd, dar deoarece numrul de reteaestediferit, masinile sunt identificate n mod unic.

Sugestii metodologiceEste necesar ca elevii sa-si nsuseascainformatiile din Fisa suport 2.1 apoi vor fi capabili sa clasifice adresele IP n functie de clase si sa defineasca IPv4 si IPv6.Sa enumere avantajele folosirii protocolului IPv6Sa realizeze o comparatie ntre IPv4 si IPv6

Elevii vor fi capabili sa:-defineasca notiunea de protocol-sa enumere si sa descrie functionareaprotocolului IP-sa ncadreze fiecare adresa la tipul de clasa corespunzatorCUM PREDM?- metode de nvatamnt -explicatia-observatia dirijata- comparatia- problematizarea- organizarea clasei frontal/pe grupeUNDE PREDM?Continutul poate fi predat n laboratorul de informatica sau n clasaPENTRU CE?- Metode de evaluare conversatie dirijata- observare-studiu de caz- test- teme n clasa/ pentru acasa- Mijloace de evaluare - fise de lucru- chestionare