GRAGItrATGCA ft*IItrANASTftE#frTG.TRATA T*GIC

fG SGG\*DE

@ G p@ffiAEnrTH INTATIED1RV15R0_0812]

Sm **

EUFR}NSUt

GUPRINSUL S$EURT I$TCIRIC ITCUVANTUL AUTQRULUI TS

cuvANT ir*erxre raA.tsREVIERI2TINTROtrUCERE: PRINelPll FUNEIAMENTALE 23

[1: Pntruclprt FUNDAMENTAm ln uronrot-oetn 24J2: PRtr.rctpu FUNDAMENTAm lru srrurexn Rnoroaltet 2513: FRtrugpn FUNDAMENTAIelru srurnxn rnezrt2714: Scopur- pRAcrc AL ANALTzET enRunrtcnr-e 2815: FRrNctptt GENEMLE tru rurucrunlrA LrMBtt non+Axe 28

PARTEA A III-A: $INTAXA PROFOEITIHI

$Ft: $INTAXA FROPOEITIEI 3$SP1.1 FuNcT*, REleTu, gTELEMENTE srNTAcrrcE 35SP1.2 Mo'nelulsrnrAoTrc RELATToNAL LOGIe 37SP1.3 CmstrnnRea Rnonozrlrrt-on 38SFl.4 FRopozrTu ANALIzABTLE $r NEANALIEAeII-r 4tSPI.5 PRonozrlrr LACoNTcE $r nnsrASunare 44SFl.0 Fnoeoarlrr eltprtce 46

SF2: $UBIECTUL 4r$P2.1 ExpRrMRRec susrrcrulur 49SP2.2 Ect-tvat.euLrl MoRForoore AL suBIECrulut 53SPz.3 Suergcrul uuslu 56SP2.4 Su*rEclur euplc 57SF2.5 $unrecrul GRAMATTcAL gr suarECTuL Locta 59$P2.6 PozrTrA suBrEcrulur RApoRerA t-R rnEntcnr 6t

$F3: FREDICATUL 62SP3. 1 PReorcarur veRanl 65$F3.2 FREotcerul NoMINAL cu vERBE DE PREDIcATIT tucotvtpt-erA 66SPS.S PREDTcATUT copulATrv gr coMpLEMENTUL suBtEcrtv 69SF3.4 lureRpRetRnEA,,coMpLEMENTuL pREDlcArtv AL entEcrulul" 74$F3.5 [rtleRpnereREA,,PREDIcATIVuL suPllMENTAR,, 7SSP3.6 eon*plerugNrul oerecrrv 76SF3.7 Unuzenre p*eorcRrulur 78SF3.8 AalEcrrve pRrnrcnnve 81

$F4: ACSRNUL SUBIECTULUI GU FREBICATUL 83SP4.t Aconnur suBrECTuLursrMpLU cu pRgntcnrul 84SP4.2 AcoRour- SUBTECTULUT coupus cu eREntcnrut 88

: CUPR]NSUL

6|

$PS: ATRIBUTUL 9ASPS.1 UrruzRnen arRlgurulurln uoRroroorr gS$F5"? Arnrsurul coMuN 10fSP5.3 eol*pleurrurul suBrEclv t03SFS.4 Oor*purrvrenrul oarecrtv t 06SPS.S ApourTtA ATRrBunv-suBsrANrrver_A 1 0gSP5.6 PozrTtoNAREA erRraureloR t 11

$F6: QBIECTUL T16SPe.1 Oargcrul nrnecr 118SP6.2 Onrgcrul DTRECT Apoztlv .tr21

$P6"3 Qnrrcrul runrnecr 113SP6.4 Qerecrur INDTFECT Apoarnv 1?6$PS.S SerEcrul pREpoztTroNnt- t2gSPe.CI lrutenpnrrAnt DMERSE ALE ogrEcrulur srxrncrrc t32

SP6.6. l,,CoupLeuENrul srcuuonn" 1 33SP6.6.2 ,,CowpLevrNruL DE AGENT" 135SP6.6.3,,Corrlprrueurul_ posesrv" 1 3gSP6.6.4,,CoupleueNtur_ corr,lpRRnrv" 1 39

SF6.7 FoaTtorunnee oerecrelon 141

$F7: CIRCUF,II$TANTIALUL 143$P7.1 QtRcunasrarufHLuL or tmp .148

sPr,2 GrRcun,lsrerrlTrAlul DE Los'l 5tSF7.3 Crncur,tsrnNTHLUL nE EVoLUTIE (ne cnurLfscor) t$3SPf.4 CtRcunnsrRNTtALUL nr naon 1SS

SP7.4. 1 CrRcuusrnNlnlul corr,lpRRnrv 1 57SP7 .4.2 ClRcun,lsrnulnluL coNDtTtounl 160SP7.4.3 CrRcuusrnulnlul coNcesrv 162SP7 .4.4 INTEReRETARI DIvERSE ALE ctRCUMSTANTIALULUI DE uroo 164

5P7.4.4. 1 CncuusraNVntut coNsrcunv I 65SP7. 4.4. 2 A ncuusraNVntu t cuuu tnnv 1 67S P7. 4. 4. 3 C t Rc u M srANTt Atu t oeozV or'tnt 1 6g5P7.4.4.4 CmcuusreNVatut or exceeVe 1725P7.4.4.5 CncuusraNVatut or aetnnr 174SP7. 4.4. 6 A acuusrnNVaru t soaenv 1 7 65P7.4.4.7 CnIUMSTANTIALUL ctNnranv 1 T 85P7.4.4.8 CncuusrnNTmLUL tNsrRUMENrar 1 Bl5P7.4.4.9 CncuusteNflnLuL DE MoDALrrere 184

$F8: $TRUCTURA FROPOEITIEI SINTACTICE'[87

FARTEA A lV-A: $INTAXA FRAEEI

$INTA,XA FRAUEI T91

$Ft: REI-Altl BE COQRDONARE lgr$Ft.t RemTti cCIpurATrve I curr,rum'rrvr 198SFt.2 Rrultt ars*uxcrtve 200SF1.3 RrmTrt nnvrns*rrve 201SF1.4 Rrmlr concluevr 202SF1.5 Remlr expucenve 203

CUPRINSUL :

|'l

$F2: RELAfll trE SUBQRBQNARE 204spz. r nr*nileen MoRFoLoGrcA aos

SF2.1.1 SueoRooNnrE suBSrANrvALE 2085F2.1 .2 SusoRooNnre noLecrvRle 2'1 1

SF2.1 .3 SusoRooNrnre vrnanle 21 3SF2.'1 .4 SueonooNnrr noveRerRlr 214

5F2.1.4.1 Sueoaooxnre ADvERBTALA or tup 2155F2.1 .4.2 SueoRoo/vnrn ADVERBTALA oe toc 216SF2. 1 . 4. 3 SuaoRoo/vna ADVERBTALA oe cnuzA 21 7

5F2.1.4.4 SueonooNntn ADyERBTALA oe scop 2185F2.1.4.5 Susonoot'tnre ADVERBTALA DE REZULTAT sAU coNsEcurtvA 2195F2.1.4.6 Sueonoouere ADvERBTALA DE MoD gt coueeaeVe 221

5F2.1 .4.7 SueoRDoNArA ADVERBTALA coNcEstvA 223SF2. 1 .4.8 SusonooNea ADIERBTALA coNDtTtoNALA 224

SF2.1.5 SuaoRooNlrr Remrve 226$F2.2r ANALOGIA CU SINTAXA FROFOEITIEI 232

SF2.2.1 SusoRooNntE suet=crve 2345F2.2.2 SusonooNrRre pREDIcATVE 237SF2.2.3 SueoRooNnre Rrnteurve 239

5F2.2.3.1 SueoaooNara ATRtBUTtvA PRoPRtu-ztsA / ADJEITIvALA 2405F2.2.3.2 SueonooNnte ATRtBUTtvA IUBSTANTIzALA couptenvA suatcnv 2425F2.2.3.3 Sueonoo^tern ATRtBUTtvA suasreNnved coMPLETtvA oerccnv 2455F2.2.3.4 SueonooNere ATRtBUTtvA IUBSTANTIyALA apozttvA 246

SF 2.2.4 Su eonooNrnre oetect w e 2475F2.2.4.1 SueonooNern oBEcrtvA ontcr 248S F 2. 2. 4. 2 S u aonooNert oBt EcrtvA t t't onecr 249S F 2. 2. 4. 3 S u aoaooNne oil EcrtvA eaeeozVoNet 250SF2. 2.4.4 INTERPRETAREA,,IUBaRDaNATA coMPLETtvA DtREcr DUBLA" 2515F2.2.4.5 INTERPRETAREA ,,suBoRDoNATA coMPLETtvA oe aaeNr" 253

SF 2.2.5 SuaonooNRte cr RCUMSTANTtnIe 2555F2.2.5.1 SusoRoo/vnrn :IRaUMSTANTIALA DE TIMP 2575F2.2.5.2 Sueonoovete dRcuMsrANftALA DE Loc 2585F2.2.5.3 SueonooNern on.cuMsrAN7Arl oe ceuzA 2595F2.2.5.4 Suaonoovere cRcuMsrANTtAG DE scoP 2615F2.2.5.5 SuaonooNarn IRIUMSTANT:AA DE REzuLrAr (coNsecuttvA) 2635F2.2.5.6 SuaoRooruere cRcuMsrANTtALA DE MoD $t coMPARATtE 2655F2.2.5.7 SUIIRDaNATA ctRcuMsrANTtALA coNcEStvA 268S F 2. 2. 5. I S u aonooNern cRc u MITANTIALA coN DtTtoNALA 27 05F2.2.5.9 lvtenpaerenen,,suBoRDoNATA IIRIUMSTANTIAU cANTffArtvA" 2725F2.2.5.10 INTER?RETAREA,,suBoRDoNATA ctRcuMsrANTtAtA tNstauueurALA" 274SF2.2. 5. 1 1 lNrenpattenee,,stJBoRDoNATA ctRcuMsrANTtALA soctATtvA" 2765F2.2. 5. 1 2 INTERPRETAREA,IUBIRDINATA ctRcuMsrANTIAta ot mtnne" 2795F2.2.5.1 3 INTERPRETAREA,,suBoRDoNATA ctRcuMsrANTtALA oPoztTtoNALA" 281

5F2.2. 5.1 4 INTERPRETAREA,,suBoRDoNATA ctRcuMsrANTtALA cuMULATtvA" 2835F2.2. 5. 1 5 INTERPRETAREA,,IUBIRDINATA ctRcuMsrANTtALA DE EXzEPTIE" 2855F2.2.5.16 IJT1LT1AREA suBoRDoNArELoR ?IR?UMSTANTIALE iN stNTAxA rnezet 288

$F$: EXE[frFtE trlN ANA,LIEA FRAEEI 3$0SF3*1 A*eI.IeA FRMEI STMPLE 292SF3.2 AunIra FRAZEI DUBLE 2S4SF3.3 Arunt.EA FRnzEI MULT}FLE 296

$F4: STILUL NARATIV DIRECT $l INtrlREeT 29$$F4. T TRANSFQRMAREA $TILULUI DIRECT IN INDIRECT: SCENARIT GENEMLE 303SF4.t ExpResra pRepeztTtrleR TNTERoGATIvE" EXcLAMATIvE, $t TMeERATIvE lN $lLuL INDIRECT 308

SF4.2.1 TRnuspoRvnREA pRoPoztTlLoR tNTERoGArlvE LA srlLUL tNotnecr 308SF4.2.2 Tnnr.isFoRMAREA pRopoztTlloR ExcLAMATIvE LA srlLUL tNotnecr 309SF4.2.3 Tnnr.rsFoRMAREA pRopoztTlloR IMPERATIvE LA srlLUL luotnecr 310

$F4.3 Utltznnen srtlulut NARATIv DTRECT $l INDIRECT 31'lSF4.4 NopuNr DE snL]$rcA 3ta

SF4.4.1 CoHapRRRrn, ANALoctA, urrnronn 313

: CUPRlNSUL

8:

SF4.4.2 Ar_eooRtA, HtpERBoLA, pARABoLA 3.13SF4.4.3 pensourrrcnREA gt,,slLUL tMeERSoNAL,, 3145F4.4.4 EUDENTTEREA pRru eupsA tNTENTIoNATA 314SF4.4.5 ORcRrurznnen coMpoztlEt: ANAcoLUTUL 31 s

$F5: AFIRMATil, INTEROGATTI, NEGATII SI 6SFS. 1 Fonrr,rnn# rNrenoGATtrLoR g16SF5.2 FoxnrnRre NEGAInLoR g1g$F5.$ RAspur.rsul $cuRT LACoNrc BZ0

FARTEA A V,A: PUNCTUATIA

DESFRE FUNCTUAT*A LrMBrr ReMANE $25

FT: FFRINqIPII BE BAEA [r.I PUTErUATIE 32SFI"1 Trlut- 3ZBF1.2 Pnopozrln 329P1.3 Fnezn 329P1.4 Pnnncnerul BBg

F2; PUNGTUT 334

P$: GF|ILIMEtE $$e

F4: VIRGUTA 341P4.f UnIIznREA \IIRGuLEIlN FRAZE: CooRDoNARrn 341P4.2 UrtleaREA vrRGuLErlru rRear: suBoRDoNAnEn 34SP4.3 UILBAREA \ltRGULErtru eRoroalt 846F4.4 [zoLAREA Apozt;rrlon gl n emnadNTELOR m vocntv 34gP4.5 $EpARnREA ArRtBurElon Haulrrple 3$0P4.Q Urt-xeREA vlRGuLErlN L$TELE onrzonrnle 351P4.? UrtuanREA vtRGuLEriN usrcm veRrrenu 3S3P4.8 UII.TzaREAVIRGULEIIN INTERJECTII $I CoN$TRuclII ETIRTIca 3$3F4.9 [JrtItznREAVIRGuLE} FENTRU A INTRonucE STILuL DIRECI355F4. t 0 Gnegelr n*eloRe ln ulLtuAREA vrncur-rr 356

F5: PUNCT $t VIRGULA SSC

F6: BOUA PUNCTE 367

F7: $ERfiNUt EXGLAMARII $[ SEMNUL INTREBANII EEgP7,1 UnlrnREA sEMNULuT rxemlrranlt 368F7.2 Unt-zeREA sEMNuLut tNrneaAnrr 364

F8: LINIUTE 3CoF8.1 Cnerrun 3S6P8.? Uru_ranREA,,LlNtufEr n" 36IF8.3 UruraaREA,,LtNtuTEr n*,'(trttR ne enuzn) 96gP&.4 Ltnn DE DrALoc Af1

CUPRINSUL :

.o

P9: BARA AFLECATATNEINTC *T*

F1*: ELIFSA (PUNGTELE BE SU$PEN$[E] 3rd

Ptt: FARANTEEE 3?eP1 1.1 FnneNTEzE AscuTrre 376PI1.3 Acompn 376F1 1.3 FeRnureze pArnare 377P1 1.4 PARANTEaE RoruNoE 3?7

FtEr AFQ$TROFUL SrS

CUVANT t}E FINAL S8tBIBLMGRAFIE 38$

: CUPR]NSUL

. a)

$Ft : $INTAXA FRQFQECTIHI

Limbile vorbite Si scrise sunt mijloace avansate de comunicare, de care oamemt au nevoie pentru a transmitemesaje complexe. Totuqi, datoritl faptului cd o limbd este utilizati de foarte multe persoane, ea trebuiestructuratd logic, considerAndu-se forma qi structurile cuvintelor, precum qi funclionalitatea lor. Forma gi

structurile cuvintelor sunt analizate de morfologie; fitnclille cuvintelor sunt analizate de sintaxa propoziliei.

Aten{ie: sintaxa propozi}iei studiazi numai funcliile cuvintelorl Sintaxa propoziliei nu are legituri cu

morfologia. Raportarea elementelor sintactice la cele morfologice se face numai prin intermediulcategoriei cazului.

Unitatea de bazd in orice limbd este cuvdntul; suma tuturor cuvintelor ce aparlin unei limbi formeazd,,lexicut'. Cuvintele pot l.rta forme structurale diferite, aqa ci morfologia le studiazb individual---cum a fostprezentat in lucrarea GRSL-M. Totuqi, cuvintele analizate individual, sau local, nu sunt suficiente pentru ase forma, in mod eficient, mesaje ample, dezvoltate, coerente; in consecin!6, cuvintele lexicului sunt grupatein doud structuri logice complexe: propozilia qifraza.

Dincolo de morfologie apare sintaxa, ca un instrument avansat de analizd a cuvintelor, qi a gruprilor decuvinte, considerdndu-se numai funclionalitatea lor gramaticald. Drept rezultat, elementele morfologice gi

propoziliile morfologice sunt restructttrate, in sintaxa propoziliei, in elemente sintactice Si propoziliisintctctice. Setul urmdtor de definilii explicd cd[iva termeni gramaticali importanli; funclionalitatea 1or,

precum gi exemple contextuale, sunt prezentate in capitolele urmltoare.

,,Loculille;liea,' estetoate impieund capoate eomSlne unpropazifie- : :: :

,,Sintaxa,1 :estereferitaare 7a,,propaziliiTor

ralnur&'gramatieii'eateinbinarea i,elementelar,constituente" in fraze.

o construclie gramatical-d ce grupeazd clteva cuvinte care Tucreazdu n :

s i iqur,, eleir,ent' zre-iEo Logic/siatactic : ec}tirralenf, .t .' L ocu{ iunea n u

oveth predicati\l",;, daed :totu.S.a are unul, ,atunci i.oeutiufiea,devjne o

Din punct de vedere morfologic, Toculiunea poate fi un substantiv, adjectiv, numeral,verb, adverb, prepozitiet,'conjunctie. .sau:,e fnterjecfr.e,.,Dia #utlct de,,vede.re sifitaetic)o locu;.iune poate fugcf,iona ca sabiect, ;p1edicat/ atribut.,qbiect, sau c:rcutl?startiaJi.

stabr.lesfe regulile', {Togice) : funcf1analesintact,ice" in, propa'zifii, precura gi a

cdruia pat::fi.:ianstrua'te:r?ai', mu|'te .ir,ra::jante, de)',, lacusiuni. ,,Ezg>resia idimaticd" esteo formd patticuTard de expresie ce se,fo-lose',gte,in fiodro.bi$nult. i,t1 Ti.ntba 'vorb::t5, €rcare are io[eJesuJ eiementului norfo'7aqi:els'intactie.'aehivaLent -'(eampletJ, djferrt de,infelesuJ cuvintelar campanente,

,,cornpTeta' dpdu qramaticaL :(paaib.i1,r, ekiar sl ur:uf ,,tFOtfeqt./',dpdv ,lexieaL),,, g,,prapozi{.ie:con{ine un, subiect €j un,pred-leat. ca un:,ninitn$1fi, .yotu7i, atdt subiectul cdt qioredicatu7pot.fiexpr1mate.,per6nd,.inm,od1mp7icit.]...

: S]NTAXA

34l.

Acest capitol este mai departe structurat in:SP1.1 Funclii, relalii, qi elemente sintacticeSP1.2 Modelul sintactic relalional logicSP i .3 Clasifrcarea propoziliilorS P 1 . 4 Prop o zi\ii analizabi le g i ne anal izabileSP 1.5 Propo zi1li laconice gi desfbgurateSPl.6 Propozilii eliptice

Atenlie: este posibil ca termenul ,func/ionalitate relalionald" si deranjeze, intrucdt el ,,sund,, pulin preacomplicat (qi cam ,,pretenlios"). Un element sintactic are o funclie sintacticd (de exempiu, de alribut, saude circumstanlial). TotuSi, trebuie remarcat ci toate funcfiile sintactice sunt determinate numai inbazaunei relalii tntre doud elemente sintactice (de exemplu, subiect-atribut, sau predicat-circumstanlia[).

Pentru a se u$l.ra analiza gramatical6., este foarte important ca termenii gramaticali sd exprime c6t maiclar mecanismul gramatical la care se refer[. Astfel a apIrut gi termenul ,lf,unclionalitate rilalionatd,,; defapt, termenul complet este ,funclionalitate relalionald interdependentd". Partea ,,interdependentd,, estenecesar[ datoritd faptulul cd, intr-o propozilie sintactic6 specificS, cele doui elemente sintactice nu potexista singure (de exemplu, subiectul fEr[ elementul sdu determinant, atributul, sau invers, atributul fard,elementul s6u determinat, subiectul).

Atenlie: hebuie menlional cd in aceastd parte, Sintaxa propoziliei, sunt prezentate cateva aspecte-dinnefericire-diferite faf[ de norma gramalicald actual5. Totuqi, lucrarea ie fald nu susline un punct devedere partizan: toate aspectele sintactice diferite, aare apar in paginile urmlioare, au fost preluate dingramatica tradilionald (europeanl).

Avantajul net al gramaticii tradilionale constd, in primul rdnd in simplitatea ei, precum gi in faptul cIreugegte sd explice toate aspectele ,,neclare" ce abundl prin gramaticile moderne ai tip ,,Oescriptiv,,. Maimult, pentru a se lucra efectiv cu gramatica, in viala de zi cu zi, existd o singura..opliune viabill:gramatica tradilionald clasicd-prezentatdin lucrarea de fat[.

STNTAXA PROPOZTTIET :

Noilxl

FUNCTII, RELAT]I, $I ELEMENTE S]NTACTICE : 35

sPt.tr FUNCTII, RELA,T[], $l ELEEGENTE SINTACTIeE

Existenla ,,elementelor sintactice" este dependentd defuncliile (sa:u de rela/iile) lor sintactice. Altfel spus, un

cuvdnt intr-o propozilie devine un anumit element sintactic numai dacS el are o funclionalitate specificd.

,,Elaentele sintactice" {numite €i ,,gtdcfi al:e varbitLi") sunt cuvintel.e fexjculujgrupate in baza ,,f,tmctionalite*it siatactice". Elementele sintactjce exjstd numai in*-aructura propozifie: s:ntactiee; in afar,a propazi{iei sintactiae:, cuvintele suntl(po,t!:) studiate numai ca elemente norfoTogice.

Definilia elementelor sintactice explicd un aspect deosebit, specific sintaxei. in sintaxa propozi[iei nu mai:onteqzd forma cuvdntului, sau originea lui (respectiv, categoria elementului morfologic); elementele;intactice tqi capdtd statutul considerdndu-se numai funclionalitatea sintacticd ce le caracterizeazd. Dineceasti cauzb nu pot fi echivalate elementele morfologice cu cele sintactice: in mod practic, nu existilegaturi directe intre elementele morfologice (care numesc ,,forma"), qi elementele sintactice (care numesc

-tuncfia"). Totuqi, pornind de la elementele sintactice, pot fi identificate elementele morfologice care lecorespund, dacd se ttilizeazd categoria gramaticalS a cazuhti.

Atenlie: corespondenla sintaxd-morfologie trebuie explicatd pulin. in urma analizei gramaticale se poate

int6mpla ca un element sintactic (de exemplu, subiectul) s[ fie identificat ca fiind un corespondent al mai

multor elemente morfologice (de exemplu, substantive, adjective, pronume, verbe nepersonale).

Analiza gramaticald, trebuie sd inceapi in sintax6, pentru a fi apoi finalizatd in morfologie. Mai departe,

odatd ajunsd analiza gramatical[ in morfologie, cuv6ntul identificat ca fiind subiect in sintaxd trebuie sifre un substantiv in morfologie, indiferent de ceea ce este el in realitate. Astfel, adjectivele, pronumele,

sau verbele nepersonale identificate in sintaxd ca fiind subiecte devin, in morfologie, (toate) fiesubstantive, fie loculiuni substantivale-Ain nou, in ciuda faptului cI ele sunt totuqi adjective, pronume,

verbe nepersonale.

Lementele sintactice au un caracter abstract pronunlat. De exemplu, subiectul in sintaxa propoziliei poate

i esprimat de un substantivladjectivlpronume/numeral/(verb impersonal) in morfologie. Toate aceste formeir origini morfologice diferite sunt grupate, in sintaxd, intr-un singur element sintactic, subiectul; insd, acest

-":u-ru este posibil considerAndu-se numai funcyia subiectuhti, nt forma sa.u originea hti morfologicd-care:*:i fr deosebit de diverse.

l::buie remarcat cd in sintaxd se l:uicrezd cu elementele sintactice, insd ele sunt numai simple ,,manifestdri"z-e .funcliilor sintactice-care definesc, in realitate, elementele sintactice. Acum, caracterul abstract al:.;mentelor sintactice nu este foarte dificil de infeles: elementele sintactice nttmesc) de fapt,funclionalitatea::,tracticd. Tofugi, ceea ce pare cd nu a fost infeles, in gramatica normatl a limbii romene, este urmitorul-u* t: nu se poate identifica un element sintactic abstract, cu un element morfologic concrel.

: =orul c5 un element sintactic poate fi insolit de o prepozilie, sau nu, este cu totul irelevant in sintaxd. Mai

: SINTAXA

36 : SP1.1

departe, originea morfologic6 a-unui element sintactic nu poate tj un critenu in determinarea statutuluielementului sintactic respectiv. in final, nici pozilia elementului sintactic in srructura propoziliei nu esterelevantS, mai ales atunci c6nd se interpune funclionalitdtii sale. Singurul criteriu utiliiat in stabilireastatutului unui element sintactic este mtmaifunclionalitatea sa sintactica. Toate aceste aspecte prezentate lamodul general aici sunt identificate, pe rdnd, in capitorere urmdtoare.

Sintaxa lucleazd. cu cinci elemente sintactice grupate, ra modul general, in:A. principale (subiectul gi predicatul);B. s ecundare (atributul, obiecful, circumstanfialul).

in cadrul relafional-logic al propoziliei sintactice, elementele sintactice sunt identificate numai in bazarelaliilor/funcliilor sintactice ce le caracterizeazd. Astfel, se disting urmdtoarele categorii de elementesintactice: subiect, predicat, atribut, obiect, si circumstanlial. Diagrama urmdto are prezintigrafic elementelesintactice, plus primul lor nivel de subclasificare.

DIAGRAMA $PI.1 : ELEMENTELE STNTACTTCE

In diagrama SP1.1, obiectul direct este marcat cu o nuanld de gri aparte, datoritd faptului cd el are un statutsintactic special. Cu toate c5 obiectul este considerat un element sintactic secundar, in anumite condilii (ladiateza pasiv6 a verbului-predicat) obiectul direct devine un element sintactic principal numit ,sub'ieciullogic". Deocamdatd insl nu trebuie anticipat; fiecare element sintactic din diagrama Sp1.1 trmeazd a ftprezentat in detalii, in paginile urmitoare.

SINTAXA PROPOZTJIET :

&