Cabinet Avocat ˝TEODORESCU NICUȘOR˝ Forma de · PDF fileprocurorilor, drept dovadă fiind...

Cabinet Avocat ˝TEODORESCU NICUȘOR˝ Forma de exercitare a profesiei: cabinet individual avocat TABLOUL AVOCATILOR Baroului BUCUREȘTI http://unbr.eu UNBR-BAROUL BUCUREȘTI cu sediul în București, Strada ACADEMIEI nr. 4-6, sc. 2, ap. 31, et.3, sector 3, Cod poștal 030012, tel/fax: 0213150244 Sediu secundar: Municipiul Galați, Strada Castrul Roman, nr. 31 Bloc C.F.R., parter, ap. 2, cod postal 800416 Mobil: 0768897438 sau 0746415365 Cod Înregistrare Fiscală: 28187651 E-mail: [email protected] http://teodorescunicusor.wordpress.com http://avocatnicusorteodorescu.wordpress.com http://partidultotulpentruromania.wordpress.com

C ă t r e instituția publică și persoana juridică,

aparent ÎNFIINȚATĂ LEGAL, Ministerul JUSTIȚIEI,

reprezentat legal prin Ministrul Justiției

1. Subscrisul CABINET de AVOCAT TEODORESCU NICUȘOR-CIF 28187651, prin AVOCAT TEODORESCU NICUȘOR,

2. în nume personal și în calitate de reprezentant convențional al victimelor VASILE PETRE și VASILE SOFRONIA, cu domiciliul ales la sediul profesional secundar al CABINETULUI de AVOCAT Teodorescu Nicușor Cod Înregistrare Fiscală 28187651, situat în Municipiul Galați, Strada Castrul Roman, nr. 31 Bloc C.F.R., parter, ap. 2, cod postal 800416,

3. cetățeni români, ai Statului România denumit REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ, conform Art. 3 din LEGE nr. 363/30.12.1947 ÎN VIGOARE- LEGE de CONSTITUIRE a STATULUI ROMAN în REPUBLICA POPULARA ROMANA, SUPERIOARĂ oricărei CONSTITUȚII, publicată în BULETINUL OFICIAL nr. 300 bis din 30 decembrie 1947,citez

LEGE nr. 363 din 30 decembrie 1947 pentru CONSTITUIREA STATULUI ROMAN în REPUBLICA POPULARA ROMANA

1

http://unbr.eu/

mailto:[email protected]

http://teodorescunicusor.wordpress.com/

http://avocatnicusorteodorescu.wordpress.com/

ART. 3 ROMÂNIA este REPUBLICA POPULARA. DENUMIREA STATULUI ROMAN este: "REPUBLICA

POPULARA ROMANA" (R.P.R.).

4. cetățeni români victime ca și subsemnatul reprezentant, ale unor grupări care au transformat România într-un STAT CRIMINAL/MAFIOT, fiind îngrădiți complet în DREPTUL de ACCES la JUSTIȚIE și celelalte drepturi, toate în strânsă legătură cu un sistem judiciar legal,

5. neexistând în pretinsa publicație oficială a României, intitulată ˝Monitorul Oficial˝ niciun articol de lege care să prevadă ÎNFIINȚAREA CURȚII de APEL BUCUREȘTI și atribuirea de SEDIU individualizat prin STRADĂ, SECTOR și NUMĂR unde să adesez PLÂNGERE împotriva soluțiilor procurorilor, drept dovadă fiind OMISIUNEA procurorului general BAN MIHAI-CRISTIAN din ORDONANȚA din 29 aprilie 2014, atașată la filele 14-15, constând în NEindicarea vreunei instanțe și a sediului în cuprinsul actului juridic ORDONANȚA din 29 aprilie 2014, atașată la filele 14-15, indicând doar o intitulată ˝Curtea de Apel București˝ în ADRESA de ÎNAINTARE atașată la fila 13, ADRESELE în ROMÂNIA nefiind acte juridice și neproducând niciun efect juridic,

6. nefiind înființat Ministerul Public, nefiind înființat niciun Parchet în România (NON-ESTABLISHED) și neexistând LEGI DE ÎNFIINȚARE și ATRIBUIRE SEDII, pentru a ne plânge împotriva abuzurilor comise de procurori,

7. nefiind ÎNFIINȚATĂ Administrația Națională a Penitenciarelor și PENITENCIARELE în ROMÂNIA, unde să poată fi încarcerați cei vinovați de săvârșirea de infracțiuni, singurul penitenciar, aparent legal înființat, prin Hotărâre de Guvern fiind PENITENCIARUL de la GĂEȘTI,

8. nefiind atribuite prin acte de înființare, sedii concrete în

România, individualizate prin stradă și număr, niciunei INSTANȚE, nefiind ÎNFIINȚATĂ (NON ESTABLISHED) nicio instanță de judecată în România,

9. neavând legal cum să mă adresez unor instituții și persoane

juridice în neființă (NON ESTABLISHED) pentru a mă plânge împotriva infracțiunilor comise împotriva victimelor, nedobândind CAPACITATE/DREPT de A FUNCȚIONA, mai înainte de a se stabili DATA ÎNFIINȚĂRII și mai înainte de a le fi atribuite SEDII CONCRETE,

2

10. noi, toate cele 3 (trei) victime, vă solicităm să înainatați prezenta plângere penală, INSTANȚEI ÎNFIINȚATE conform Art. 1 din STATUTUL DE LA ROMA AL CURŢII PENALE INTERNAŢIONALE denumită CURTEA PENALĂ INTERNAȚIONALĂ cu sediul la HAGA în OLANDA, iar în caz de necompetență, solicităm CURŢII PENALE INTERNAŢIONALE să REDIRECȚIONEZE prezenta PLÂNGERE PENALĂ la o INSTANȚĂ ÎNFIINȚATĂ prin LEGE (ESTABLISHED BY LAW), din ALT STAT MEMBRU al UNIUNII EUROPENE, care a respectat TRATATELE și CONVENȚIILOE INTERNAȚIONALE, ÎNFIINȚÂND INSTANȚE prin LEGE (ESTABLISHED BY LAW), conform:

Art. 47 alineatul 2 din CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE a UNIUNII EUROPENE denumit ˝Dreptul la o cale de atac eficientă și la UN PROCES ECHITABIL˝ și

Art. 6 din CONVENȚIA Europeană a Drepturilor Omului, care a impus drept garanție a dreptului la un PROCES ECHITABIL, ÎNFIINȚAREA în prealabil, prin LEGE a INSTANȚEI.

cu aplicarea textelor de lege din CODUL PENAL și

CODUL de PROCEDURĂ penală din 1969, în forma actualizată până la data de 21 DECEMBRIE 1989 inclusiv.

11. Aparenta instituție publică și persoană juridică Ministerul Justiției, din

cadrul unui GUVERN NEÎNFIINȚAT/NECONSTITUIT, în lipsa sediilor concrete și a actelor de înființare pentru instanțele de judecată, nu redirecționa la o instanță din România înființată prin lege (established by law) plângerea împotriva soluțiilor pronunțate procuror DEACONU ALEXANDRINA-LILI din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în dosar nr. 1742/P/2013 și de BAN MIHAI-CRISTIAN-procuror general-, prin ORDONANȚA din 29 aprilie 2014 din plângerea nr. 1313/II/2014 a neînființatului Minister Public (NON ESTABLISHED) și al NEÎNFIINȚATULUI (NON ESTABLISHED) Parchet de pe lângă Curtea de Apel București, care au exercitat ilegal funcțiile de procurori mai înainte de ÎNFIINȚAREA Ministerului Public și a Parchetelor, mai înainte de atribuirea de sedii precum atribuirea de sediu Ministerului Justiției, abia în anul 2008,

12. SEDIUL ATRIBUIT LEGAL prin ACT de ÎNFIINȚARE fiind un ELEMENT ESENȚIAL de IDENTIFICARE al INSTITUȚIEI PUBLICE și PERSOANEI JURIDICE.

3

13. Neexistând în ordinea de drept niciun act normativ care să delege dreptul de semnătură al Ministrului către alt angajat, Ministrul este obligat SĂ SEMNEZE PERSONAL și să ne reproducă TEXTUL NORMATIV care are prevede˝SE ÎNFIINȚEAZĂ ca INSTANȚĂ, Curtea de Apel București sau altă INSTANȚĂ˝ , DATA ÎNFIINȚĂRII conform Articolului de lege, DATA ÎNCEPERII FUNCȚIONĂRII cu ARTICOL de LEGE și ATRIBUIREA de SEDII CONCRETE în SECTORUL, STRADA, NUMĂRUL, precum și faptul dacă a răspuns solicitării noastre de a REDIRECȚIONA prezenta PLÂNGERE PENALĂ CURȚII PENALE INTERNAȚIONALE, împreună cu probele anexate și probele solicitate a fi atașate de către Ministerul Justiției, acestea trebuind comunicate și subsemnaților.

14.PLÂNGERE PENALĂ,

de competența CURȚII PENALE INTERNAȚIONALE sau a altei INSTANȚE PENALE din ORICE ALT STAT MEMBRU al UNIUNII

EUROPENE, care a fost în stare SĂ ÎNFIINȚEZE prin LEGE INSTANȚELE de JUDECATĂ (ESTABLISHED BY LAW) și să le atribuie

SEDII CONCRETE în vederea funcționării legitime

15. PREJUDICIUL: Subsemnații: AVOCAT TEODORESCU NICUȘOR, VASILE

PETRE și VASILE SOFRONIA, cu domiciliul ales la sediul profesional secundar al CABINETULUI de AVOCAT Teodorescu Nicușor Cod Înregistrare Fiscală 28187651, situat în Municipiul Galați, Strada Castrul Roman, nr. 31 Bloc C.F.R., parter, ap. 2, cod postal 800416, în CALITATE de VICTIME, solicităm despăgubirea în sumă totală de 3.000.000 euro (treimilioaneeuro), câte un milion de euro de victimă. FĂRĂ DREPTUL de ACCES la o JUSTIȚIE ÎNFIINȚATĂ prin LEGE (ESTABLISHED BY LAW), în temeiurile Art. 47 alineatul 2 din CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE a UNIUNII EUROPENE denumit ˝Dreptul la o cale de atac eficientă și la UN PROCES ECHITABIL˝ și Art. 6 din CONVENȚIA Europeană a Drepturilor Omului, care a impus drept garanție a dreptului la un PROCES ECHITABIL, ÎNFIINȚAREA în prealabil, prin LEGE a INSTANȚEI, toate drepturile fundamentale ne-au fost și ne sunt brutal vătămate.

16. SCURT ISTORIC privind FAPTUL DECLANȘATOR al prezentei sesizări penale:

4

16.1. Soților VASILE PETRE și VASILE SOFRONIA, le-au fost emise TITLURI de PROPRIETATE, TITLURI de PUNERE ÎN POSESIE și CERTIFICAT de URBANISM, de către STATUL ROMÂN, TITLURI VALIDE, NEANULATE de nicio NEînființată de nicio intitulată ˝instanță˝ din România. În prezent, soților VASILE PETRE și VASILE SOFRONIA dețin TITLURI de PROPRIETATE, TITLURI de PUNERE ÎN POSESIE și CERTIFICAT de URBANISM, VALIDE.

16.2. Un preot din România, reprezentant al unei persoane juridice tot FĂRĂ ACT DE ÎNFIINȚARE și tot FĂRĂ ATRIBUIRE SEDIU, a ridicat pretenții asupra unor suprafețe de teren în fața unor NEînființate instanțe (non established);

16.3. Nicio neînființată instanță de judecată NU a anulat cele 2 (două) ACTE de PROPRIETATE și cele 2 (două) ACTE de PUNERE ÎN POSESIE a soților VASILE PETRE și VASILE SOFRONIA. I-au dat falsei persoane juridice NEÎNFIINȚATE (non established) teren dar nu din proprietatea soților VASILE PETRE și VASILE SOFRONIA.

16.4. Am argumentat NEÎNFIINȚATULUI (NON ESTABLISHED) Minister Public și Parchet de pe lângă Curtea de Apel București, conform plângerii atașată la filele 1-11, în special fila 4 pct 7 din copiile atașate și numerotate de către subsemnații, că în FALS, un executor judecătoresc a emis 3 (trei) PROCESE VERBALE, toate cu același număr 43/2013 dar zile diferite, dovadă certă că niciodată nu a cunosct ce dorește să execute silit. Conform fila 4 pct 7 din copiile atașate și numerotate de către subsemnații, am dovedit prin Procesul-Verbal cu nr. 43/2013 din 22 iulie 2013 atestă că executarea s-ar fi început la IMOBILUL situat în Stada ȘCOLII nr. 11, Județul Călărași, că subsemnații nicio proprietate și nicio posesie la adresa indicată, fiind victimele unor infracțiuni, încercându-se deposedarea de proprietatea pentru care și azi deținem ACTE VALIDE.

16.5. Intitulatele ˝INSTANȚE˝, ˝Minister Public˝ și ˝Parchete din România˝, FĂRĂ CAPACITATE mai înainte de ÎNFIINȚARE prin LEGE (established by law), au transformat soții VASILE PETRE și VASILE SOFRONIA în PROPRIETARI de CARTON, cu ACTE de PROPRIETATE dar FĂRĂ PROPRIETATE.

16.6. Orice procuror și orice funcționar public, are obligația de a-și verifica competența și de a contraargumenta motivat în drept, apărările invocate;

16.7. Conform filelor 5-11 din copiile atașate și numerotate de către subsemnații, facem dovada că am invocat NECOMPETENȚA procurorului DEACONU ALEXANDRINA-LILI de a efectua cercetarea penală și de a dispune, precum și NECOMPETENȚA MATERIALĂ a procurorului general CRISTIAN

5

MIHAI BAN de a dispune în plângere, în numele ˝MINISTERULUI PUBLIC-PARCHETULUI de pe lângă CURTEA de APEL BUCUREȘTI˝, MAI ÎNAINTE de ÎNFIINȚAREA PERSOANELOR JURIDICE MINISTERUL PUBLIC și PARCHETUL de pe lângă CURTEA de APEL BUCUREȘTI și mai înainte de ÎNFIINȚAREA/INSTITUIREA INSTANȚEI de JUDECATĂ CURTEA de APEL BUCUREȘTI, invocând INEXISTENȚA INSTITUȚIILOR PUBLICE și PERSOANELOR JURIDICE Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și a instanței Curtea de Apel București, argumentând riguros juridic.

16.8. Invocând INEXISTENȚA ACTELOR de ÎNFIINȚARE și de ATRIBUIRE SEDII, am înlăturat orice prezumție de legalitate.

16.9. Procurorul general BAN MIHAI-CRISTIAN, prin comiterea infracțiunilor de ABUZ ÎN SERVICIU și FALS, conform ORDONANȚEI din 29 aprilie 2014, atașată la filele 14-15, a OMIS să se pronunțe asupra acestor excepții de NECOMPETENȚĂ de ORDIN PUBLIC.

16.10. În condițiile în care am invocat INEXISTENȚA unei instanțe intitulate Curtea de Apel București, Procurorul general BAN MIHAI-CRISTIAN, prin comiterea infracțiunilor de ABUZ ÎN SERVICIU și FALS, conform ORDONANȚEI din 29 aprilie 2014, atașată la filele 14-15, a OMIS să indice DENUMIREA și SEDIUL individualizat prin Strada, număr, sector unde victimele să se poată adresa ˝INSTANȚEI˝ NEÎNFIINȚATE. Mai mult, nu a indicat niciun temei de drept în vederea exercitării dreptului la căile de atac.

16.11. Prin ADRESA însoțitoare-ADRESA nefiind act juridic și nefâcând corp comun cu actul juridic-, atașată la fila 13, procurorul Ban Ciprian Mihai a trimis victimele să se plângă ˝CURȚII de APEL BUCUREȘTI˝ dar nu le-a indicat niciun SEDIU atribuit prin LEGE. Acesta cunoștea că nu a fost înființată instanța și nu i-a fost atribuit sediu prin lege.

16.12. Asemenea acestui procuror violator de lege, toți judecătorii și procurorii români, care toți exercită ilegal profesiile, s-au prefăcut a fi CHIORI și SURZI, REFUZÂND/OMIȚÂND să cerceteze apărările pe INEXISTENȚA INSTITUȚIILOR și PERSOANELOR JURIDICE care au înlăturat orice prezumție de legalitate.

16.13. Neexistând în nicio lege un articol care să prevadă ˝SE ÎNFIINȚEAZĂ Curtea de Apel București˝ și ˝SEDIUL atribuit în Strada, Numărul, Sectorul pe lângă localitate, NOI NU PUTEM UMBLA de NEBUNI printr-o CAPITALĂ ˝EUROPEANĂ˝, nefiind DETETECTIVI să cercetăm unde funcționează ILEGITIM intitulata ˝Curte de Apel București.˝

6

16.14. OMISIUNILE de a cerceta și a se pronunța denotă CORUPȚIA de STAT din ROMÂNIA.

INFRACȚIUNEA de TERORISM comisă începând cu 22 decembrie 1989, de către grupul TERORIST coordonat de ILIESCU ION, ROMAN PETRE, toti cei din gruparea neînregistrată în evidențele României denumită Frontul Salvării Naționale dintre care cunosc pe numiții Doina CORNEA, Ana BLANDIANA, Mircea DINESCU, Laszlo TOKEȘ, Dumitru MAZILU, Dan DEȘLIU, general Ștefan Gușe, general Victor Stănculescu, Aurel-Dragoș MUNTEANU, Corneliu MĂNESCU, Alexandru BÎRLĂDEANU-decedat-Silviu BRUCAN-decedat-, Ion CARAMITRU,Sergiu NICOLAESCU-decedat-, Mihai MONTANU, Mihai ISPAS, Gelu Voican VOICULESCU, Dan MARȚIAN-decedat-, căpitan Lupoiu MIHAIL, general VOINEA, căpitan de rangul I DUMITRESCU Emil, NEACȘA Vasile, CIONTU Cristina, BACIU Marian, Bogdan TEODOROIU, Eugenia IORGA, NEGRIȚIU Paul, MANOLE Gheorghe, CAZIMIR Ionescu, Adrian SÎRBU, Cîrjan Constantin, DOMOKOS Geza, Magdalena IONESCU, Marian MIERLĂ, Constantin IVANOVICI, Ovidiu VLAD,BUCURESCU Valeriu, în atacul terorist asupra conducerii constituționale a României fiind executați ilegal Președintele României CEAUȘESCU NICOLAE și soția acestui-demnitar de stat-CEAUȘESCU ELENA:

16.15. În decembrie 1989, în timp ce PREȘEDINTELE R.S.R. Ceaușescu Nicolae se afla în vizită de lucru în IRAN, în România au avut loc niște manifestații.

16.16. NU EXISTĂ niciun ORDIN SCRIS prin care PREȘEDINTELE R.S.R. Ceaușescu Nicolae sau CEAUȘSECU ELENA, să fi ordonat împușcarea manifestanților.

16.17. NU EXISTĂ niciun ORDIN SCRIS prin care PREȘEDINTELE R.S.R. Ceaușescu Nicolae să fi instituit STARE de URGENȚĂ sau STARE EXCEPȚIONALĂ.

16.18. În 22 decembrie 1989 ȘI ÎN PREZENT, era și este ÎN VIGOARE, CONSTITUȚIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, Republicarea nr. 6, ÎN VIGOARE (NEABROGATĂ), publicată în PUBLICAȚIA OFICIALĂ a ROMÂNIEI-BULETINUL OFICIAL al R.S.R. nr. 65, Miercuri 29 octombrie 1986, atașată prezentei plângeri la filele 1-6

7

16.19. Constituția RSR din 21 august 1965 publicată în Buletinul Oficial al R.S.R. nr. 1/21 august 1965, NU MAI ERA ÎN VIGOARE de la data de 20 februarie 1968, în urma modificării prin LEGE nr. 1/1968 și a REPUBLICĂRII nr. 1 în BULETINUL OFICIAL nr. 22/20 februarie 1968.

16.20. În 1991, ILEGITIMA grupare complice la TERORISM intitulată ˝ADUNAREA CONSTITUANTĂ˝

................................................................................................................................................

a reușit performanța de ˝A ABROGA˝ CONSTITUȚIA din 21 august 1965, nu CONSTITUȚIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, cu MODIFICĂRILE și cele 6 (șase) REPUBLICĂRI, Constituția RSR din 21 august (nu CONSTITUȚIA) NEMAIFIIND ÎN VIGOARE de la data de 20 februarie 1968, în urma modificării prin LEGE nr. 1/1968 și a REPUBLICĂRII nr. 1 în BULETINUL OFICIAL nr. 22/20 februarie 1968.

16.21. Și în prezent este ÎN VIGOARE REPUBLICAREA 6 a CONSTITUȚIEI RSR Republicarea nr. 6, ÎN VIGOARE (NEABROGATĂ), publicată în PUBLICAȚIA OFICIALĂ a ROMÂNIEI-BULETINUL OFICIAL al R.S.R. nr. 65, Miercuri 29 octombrie 1986, atașată prezentei plângeri la filele 1-6;

8

16.22. ABROGAREA LEGALĂ se putea face doar în condițiile Art. 2 din LEGE nr. 363/30.12.1947 ÎN VIGOARE- LEGE de CONSTITUIRE a STATULUI ROMAN în REPUBLICA POPULARA ROMANA, SUPERIOARĂ oricărei CONSTITUȚII, publicată în BULETINUL OFICIAL nr. 300 bis din 30 decembrie 1947,citez

LEGE nr. 363 din 30 decembrie 1947 pentru CONSTITUIREA STATULUI ROMAN în REPUBLICA

POPULARA ROMANA

ART. 2 Constituția din 1866 CU MODIFICĂRILE din 29 Martie 1923 ŞI ACELEA din 1 Septemvrie 1944 ŞI URMĂTOARELE, SE ABROGA.

16.23. Este de necontestat că LEGEA de CONSTITUIRE este

SUPERIOARĂ CONSTITUȚIEI, nefiind ABROGATE în condițiile Art. 2 din LEGE nr. 363/30.12.1947 ÎN VIGOARE, NICIO MODIFICARE și NICIUNA dintre CELE 6 (șase) REPUBLICĂRI ale Constituției RSR din 21 august 1965. Mai mult, nu a existat CONSTITUȚIA din 1965 ci CONSTITUȚIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNE.

16.24. CEL PUȚIN până în data de 13 ianuarie 1998, a fost

ÎN VIGOARE, DECRETUL nr. 716/07 septembrie 1965 privind organizarea BULETINULUI OFICIAL al Republicii Socialiste România, emis de CONSILIUL de STAT, prin Art. 1 prevăzându-se că BULETINUL OFICIAL este PUBLICAȚIA OFICIALĂ a STATULUI iar prin Art. 3 s-a prevăzut că prin EDITORUL BULETINULUI OFICIAL este CONSILIUL de STAT.

16.25. Din data de VINERI 22 decembrie 1989, GRUPAREA

TERORISTĂ FRONTUL SALVĂRII NAȚIONALĂ, CONSILIUL FRONTULUI SALVĂRII NAȚIONALE și CONSILIUL PROVIZORIU de UNIUNE NAȚIONALĂ condusă de TERORISTUL ILIESCU ION, prin FALS, a scos o FALSĂ PUBLICAȚIE, cu aparență ˝OFICIALĂ˝, FĂRĂ TEMEI ÎN CONSTITUȚIA ÎN VIGOARE și cu VIOLAREA DECRETULUI nr. 716/07 septembrie 1965 ÎN VIGOARE, aruncând populației COMUNICATE NESEMNATE (NULE de DREPT), atestând FALSA CALITATE de EDITOR, neatestată de nicio LEGE ÎN VIGOARE, a ˝Consiliului Frontului Salvării Naționale˝, FSN care era NECONSTITUIT și NEÎNREGISTRAT nici ca ASOCIAȚIE, nici ca FUNDAȚIE și

9

nici ca PARTID POLITIC. Atașez în continuare alte ˝COMUNICATE˝ NESEMNATE și NEPUBLICATE în BULETINUL OFICIAL al RSR:

.........................................................................................................................................

10

16.26. În data de 26 decembrie 1989, în FALSA PUBLICAȚIE ˝OFICIALĂ˝ reprodusă în continuare, GRUPAREA TERORISTĂ FSN condusă de către TERORISTUL ILIESCU ION, ne-a pus în fața faptului împlinit că Luni 25 decembrie 1989 a fost ˝judecat˝ de către un TRIBUNAL MILITAR EXTRAORDINAR, NEÎNFIINȚAT prin LEGE, cu violarea CONSTITUȚIEI RSR ÎN VIGOARE republicarea 6 din 1986, împuscarea Președintelui României ÎN FUNCȚIE CEAUȘESCU NICOLAE și a soției sale, cu FUNCȚIE de CONDUCERE în STATUL ROMÂN-CEAUȘESCU ELENA.

16.27. De reținut că nu a fost publicat legal sau ilegal, un înscris care să dispună INSTITUIREA Tribunalului Militar Extraordinar iar violarea CONSTITUȚIEI ÎN VIGOARE este CERTĂ. Niciun TRIBUNAL MILITAR EXTRAORDINAR nu avea dreptul de judeca, NEFIIND INSTITUITĂ STARE de URGENȚĂ sau STARE EXCEPȚIONALĂ, conducerea României NEFIIND

13

PRELUATĂ de ARMATĂ ci de GRUPUL TERORIST FSN condus de ILIESCU ION, ROMAN PETRE și ALȚII:

16.28. După EXECUTAREA CRIMINALĂ a CONDUCERII CONSTITUȚIONALE a STATULUI ROMÂN, nefiind dat publicității UN ÎNSCRIS de ÎNSTITUIRE a unui TRIBUNAL MILITAR EXTRAORDINAR, TERORISTUL ILIESCU ION a ÎNȘTIINȚAT în prealabil, prin FALSĂ PUBLICAȚIE NEOFICIALĂ a ROMÂNIEI, INSTITUIREA de TRIBUNAL MILITAR EXTRAORDINAR, reproducând din FALSA PUBLICAȚIE Monitorul Oficial al României nr. 5, Miercuri, 27 decembrie 1989 EDITOR Consiliul Frontului Salvării Naționale, COMUNICATUL NESEMANT:

14

16.29. SECHESTRAREA, SIMULACRUL de PROCES și EXECUTAREA CONDUCERII STATULUI ROMÂN, ÎN FUNCȚIE, s-a realizat ÎN SECRET și cu violarea CONSTITUȚIEI RSR republicarea 6 din 1986 și LEGILOR ÎN VIGOARE,

16.30. La simulacrul de proces secret din 25 decembrie 1989,

teroristii le-au impus DEMNITARILOR ÎN FUNCȚIE, un FALS AVOCAT din OFICIU, de parcă Președintele României nu ar fi dispus să plătească un avocat, FĂRĂ DREPT de EXERCITARE a PROFESIEI, nefăcând parte din nicio ASOCIAȚIE PROFESIONALĂ a AVOCAȚILOR ÎNREGISTRATĂ și AUTORIZATĂ de ROMÂNIA, conform LEGISLAȚIEI ÎN VIGOARE. Dacă era AVOCAT, nu acuza fără probe victimele și afirma că nu poate fi judecat PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ÎN FUNCȚIE deoarece este VIOLATĂ CONSTITUȚIA RSR Republicarea 6 din 1986, neexistând TEMEI CONSTITUȚIONAL și LEGAL și nici nu fusese instituit prin LEGE vreun ˝TRIBUNAL˝.

15

16.31. ÎNAINTE DE CONSTITUIREA Consiliului Frontului Salvării Naționale, din data de 26 decembrie 1989, atestând ÎN FALS calitatea de PREȘEDINTE al CFSN, s-a apucat de schimbat DENUMIREA ROMÂNIEI și FORMA de GUVERNĂMÂNT, FĂRĂ REFERENDUM, doar prin modificarea CONSTITUȚIEI putând fi schimbată denumirea, s-a apucat de abrogat legi și decrete fără a deține vreo CALITATE OFICIALĂ ÎN STAT.

16.32. ULTERIOR, în data de 27 decembrie 1989, prin FALSA

publicație ˝Monitorul Oficial˝ și FALS EDITOR, s-a semnat CONSTITUIREA CFSN, contrară CONSTITUȚIEI ÎN VIGOARE, Republicarea 6 din 1986:

16

16.33. În consecință, Constituția RSR Republicarea 6 a fost violată, DECRETUL nr. 716/07 septembrie 1965 a fost violat, FALSELE ˝Minitoare Oficiale˝ și FALSUL EDITOR nu au temei constituțional și legal, nu fusese instituit niciun Tribunal Militar Extraordinar și nu fusese preluată de armată conducerea României, ILIESCU ION, avocatul, cei care au participat la simulacrul de proces din 25 decembrie 1989 asupra PREȘEDINTELUI RSR în FUNCȚIE-

18

CEAUSESCU NICOLAE și a soției CEAUȘESCU ELENA, precum și cei care au executat ordinul de a-i împușca, făcându-se vinovați de TERORISM și CRIME, la instigarea liderului ILIESCU ION.

16.34. Este de necontestat că aceste fărădelegi nu au fost comise

niciodată de comuniști. Comuniștii, au preluat puterea în 1947, PERFECT LEGAL din punct de vedere juridic, folosindu-se de instituțiile existente, respectând constituția în vigoare pe care AU ABROGAT-O împreună cu toate modificările- a se vedea LEGE nr. 363/30.12.1947 ÎN VIGOARE, atașată, LEGE de CONSTITUIRE a RPR ÎN VIGOARE.

16.35. Nicio lege și niciun act normativ nu putea fi emis decât cu

respectarea LEGII 363/1947. Este inadmisibilă violarea LEGII de CONSTITUIRE a STATULUI ROMÂN, VIOLAREA CONSTITUȚIEI RSR republicarea 6 din 1986, a DECRETULUI 716/07.09.1965 și a LEGILOR ÎN VIGOARE.

16.36. ORICE NEMERNIC ar putea proceda precum gruparea

teroristă condusă de ILIESCU ION, să calce în picioare CONSTITUȚIA, să-i împuște ca pe câini pe conducătorul româniei, soția și amanta sa și să se se apuce de legiferat în FALSE PUBLICAȚII și FALSE EDITURI.

16.37. Singura soluție legală pentru siguranța noastră și a

cetățenilor româniei, este pedepsirea TERORIȘTILOR pentru ATACUL la ORDINEA CONSTITUȚIONALĂ, ÎMPUȘCAREA CONDUCERII de STAT și ARUNCAREA ROMÂNIEI ÎN AFARA ORDINII de DREPT.

19

17. COMPLICITATE la TERORISM și GENOCID comis de către cei adunați sub denumirea de ADUNAREA CONSTITUANTĂ, cei care s-au adunat sub denumirea Parlamentul României și au adoptat Constituția ILEGITIMĂ din 1991 care NICI CEL PUȚIN NU A ABROGAT MODIFICĂRILE și cele 6 (șase) REPUBLICĂRI ale CONSTITUȚIEI RSR din 1965, nu au abrogat CONSTITUȚIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 21 august 1965 care ci altceva ˝CONSTITUȚIA din 21 august 1965˝, a celor care din 1990 au fost PARLAMENTARI și MINIȘTRI, a JUDECĂTORILOR și PROCURORILOR care AU FOST COMPLICI la GENOCID, apărând O FALSĂ ORDINE de DREPT, neavând DREPT de EXERCITARE A PROFESIEI MAI ÎNAINTE de ÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR de JUDECATĂ, a MINISTERULUI PUBLIC, a PARCHETELOR:

17.1. Este cert că o nouă CONSTITUȚIE nu putea fi emisă decât cu

respectarea întocmai a LEGII nr. 363/30.12.1947, de constituire a Statului Roman denumit RPR.

17.2. Conform Art. 2 din Lege nr. 363/30.12.1947, de constituire a Statului Roman, nu putea fi emisă și adoptată altă Constituțe, VIOLÂND Constituția RSR republicarea 6 din 1986, ÎN VIGOARE și AZI.

17.3. Conform Art. 4 din Lege nr. 363/30.12.1947, SUPERIOARĂ

CONSTITUȚIEI:

ART. 4 PUTEREA LEGISLATIVĂ va fi exercitată de către ADUNAREA DEPUTAȚILOR pana la disolvarea ei şi pana la alcătuirea unei ADUNĂRI LEGISLATIVE CONSTITUANTE care se va face la data ce se va fixa de Adunarea Deputaților.

17.4. PUTEREA LEGISLATIVĂ a fost exercitată ilegal de

TERORISTUL ILIESCU ION, de PETRE ROMAN care s-a apucat de publicat mii de hotarâri înainte de a-i stabili teroristul ILIESCU ION atribuțiile, abrogându-i toate fărădelegile prin altă fărădelege, ulterior PUTEREA LEGISLATIVĂ fiind exercitată ilegal de ADUNAREA CONSTITUANTĂ și PARLAMENTULROMÂNIEI-ADUNAREA DEPUTAȚILOR și SENAT. Trebuia folosită ADUNAREA DEPUTAȚILOR până la DIZOLVAREA ei și alcătuirea unei ADUNĂRI LEGISLATIVE CONSTITUANTE.

20

17.5. Conform Art. 4 din Lege nr. 363/30.12.1947, SUPERIOARĂ CONSTITUȚIEI, PUTEREA EXECUTIVĂ a fost formată ilegal de teroristul ILIESCU ION care l-a pus pe confratele în terorism ROMAN PETRE, PRIN-MINISTRU al GUVERNULUI, neexistând după 22 decembrie 1989, un PREZIDIU compus din 5 MEMBRI aleși de ADUNAREA DEPUTAȚILOR:

ART. 6 PANA LA INTRAREA ÎN VIGOARE A NOUEI

CONSTITUȚII PUTEREA EXECUTIVĂ va fi esercitata de un PREZIDIU compus din CINCI MEMBRI ALEŞI, cu majoritate, de ADUNAREA DEPUTAȚILOR dintre personalitatile vieții publice, ştiințifice şi culturale ale Republicei Populare Romane.

Până la Constituția ilegitimă din 1991 și AZI FIIND ÎN VIGOAREA

MODIFICĂRILE CONSTITUȚIEI RSR și REPUBLICAREA 6 din 1986, a CONSTITUȚIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, publicată în PUBLICAȚIA OFICIALĂ a STATULUI ROMÂN, trebuia respectată punctul LEGEA de CONSTITUIRE a STATULUI ROMÂN, SUPERIOARĂ CONSTITUȚIEI-LEGE nr. 363/1947.

17.6. Niciun alt stat din lume nu are o CONSTITUȚIE ÎN VIGOARE, NEABROGATĂ-CONSTITUȚIA RSR republicarea 6 din 1986-, care să aplice o CONSTITUȚIE ILEGITIMĂ, emisă prin VIOLAREA LEGII de CONSTITUIRE a STATULUI și prin violarea CONSTITUȚIEI ÎN VIGOARE.

17.7. Toți cei acuzați IN REM, au contribuit la aruncarea

României și a noastră ÎN AFARA ORDINII de DREPT, faptele lor încadrandu-se la GENOCID, în formă continuată.

17.8. Toți judecătorii și procurorii au cunoscut de acest

ATENTAT la ORDINEA CONSTITUȚIONALĂ și de DREPT, că NU AU CAPACITATE MAI ÎNAINTE de ÎNFIINȚARE și ATRIBUIREA de SEDII CONCRETE, însă AU REFUZAT SĂ SE PRONUNȚE MOTIVAT și chiar au aplicat SANCȚIUNI pentru EXERCITAREA DREPTULUI de a SESIZA CUMPLITA ILEGALITATE.

17.9. CONSTITUȚIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

din 21 august 1965 (reamintind că au abrogat ilegal CONSTITUȚIA nu CONSTITUȚIA RSR) nu mai era în vigoare începând cu prima modificare prin Lege nr. 1/1968 publicată în Buletinul Oficial nr. 16/16.02.1968 și REPUBLICAREA 1 din Buletinul Oficial nr. 22/20.02.1068.

REPUBLICĂRILE Constituției sunt următoarele: 21

1. Republicarea 1 din Buletinul Oficial nr. 22/20.02.1968, realizată în temeiul Legii nr. 1/1968 publicată în Buletinul Oficial nr. 16/16.02.1968, de modificarea nr. 1 a Constituției;

2. Republicarea 2 din Buletinul Oficial nr. 34/16.03.1969, realizată în temeiul Legii nr. 56/1968 publicată în Buletinul Oficial nr. 168/26.12.1968, de modificarea nr. 2 a Constituției;

3. REPUBLICAREA 3 din Buletinul Oficial nr. 44/04.05.1972, realizată în temeiul Legii nr. 26/1971 publicată în Buletinul Oficial nr. 157/17.12.1971, de modificarea nr. 3 a Constituției;



6. REPUBLICAREA 6 din Buletinul Oficial nr. 65/29.10.1986, realizată în urma:

modificării nr. 6 a Constituției prin Lege nr. 2/1975 publicată în Buletinul Oficial nr. 30/21.03.1975;

modificării nr. 7 a Constituției prin Lege nr. 19/1979 publicată în Buletinul Oficial nr. 103/19.12.1979;

modificării nr. 8 a Constituției prin Lege nr. 19/1986 publicată în Buletinul Oficial nr. 64/28.10.1986, care a dispus REPUBLICAREA constituției Republicată în Buletinul Oficial nr. 167/27.12.1974 (nu republicarea Constituției din 21 august 1965 publicată în Buletinul Oficial nr. 1 din 21 august 1965)

Reiterez că trebuia abrogată CONSTITUȚIA REPUBLICII SOCILISTE ROMÎNIA-neexistând această sintagmă în vreo normă de abrogare-iar cu respectarea Art. 2 din LEGE nr. 363/30.12.1947, trebuiau abrogate TOATE MODIFICĂRILE. Fiind 6 REPUBLICĂRI, trebuia abrogată republicarea 6 din 1986 a CONSTITUȚIEI RSR. DE PROȘTI, nici nu au reușit să scoată ilegal din UZ CONSTITUȚIA RSR.

18. În fața acestor cumplite ilegalități, noi am fost și suntem

victima a infracțiunilor, îngrădiți în dreptul la de acces la o instanță de judecată înființată în prealabil prin LEGE, la Minister public și parchete ÎNFIINȚATE prin LEGE (ESTABLISH BY LAW), pedepsind pe cei vinovați la PEDEAPSA cu MOARTEA și CONFISCAREA AVERII sau a DETENȚIUNII pe VIAȚĂ și

22

CONFISCAREA AVERII în baza CODULUI PENAL și a CODULUI de PROCEDURĂ PENALĂ ÎN FORMA ÎN VIGOARE la data de 22 decembrie 1989, dispunând că în permanență a fost violată CONSTITUȚIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Republicarea 6 din 1986, NEABROGATĂ, fiind ÎN VIGOARE și ÎN PREZENT.

19. Drept satisfacție echitabilă, statul având profit imens de pe urma averilor ce vor fi confiscate, solicităm să dispuneți DESPĂGUBIREA JUSTĂ, pe MĂSURA GENOCIDULUI și ABUZURILOR, cu suma totală de 3.000.000 euro (treimilioane) euro, câte 1.000.000 euro de victimă.

PROBE ATAȘATE prezentei plângeri penale:

Filele 1-11 -PLÂNGERE din 14.04.2014, împotriva ORDONANȚEI de CLASARE din 07.03.2014 din dosar nr. 1742/P/2013 al intitulatului ˝Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București˝, procuror DEACONU ALEXANDRINA-LILI, redactată de către AVOCAT TEODORESCU NICUȘOR și însușită de victimele Vasile Petre și Vasile Sofronia;

Fila 12 -ADRESA de ÎNAINTARE nr. 1313/II/2/2014 din 30.04.2014, la care a fost atașată ORDONANȚA din 29 aprilie 2014;

Filele 13-16 -ORDONANȚA din 29 aprilie 2014 semnată de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, BAN CRISTIAN MIHAI, plus plic.

Fila 17 -DECRET nr. 716 din 07 septembrie 1965 privind organizarea BULETINULUI OFICIAL al Republicii Socialiste România,

Filele 18-19 -LEGE nr. 19/23 octombrie 1986, pentru modificarea unor prevederi din CONSTITUȚIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, publicată în PUBLICAȚIA OFICIALĂ a ROMÂNIEI-BULETINUL OFICIAL al R.S.R. nr. 64, Luni 27 octombrie 1986,

Filele 20-29 -CONSTITUȚIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, Republicarea nr. 6, ÎN VIGOARE (NEABROGATĂ), publicată în PUBLICAȚIA OFICIALĂ a ROMÂNIEI-BULETINUL OFICIAL al R.S.R. nr. 65, Miercuri 29 octombrie 1986,

Filele 30-31 -Extras din ILEGITIMA ˝CONSTITUȚIA ROMÂNIEI˝ emisă de ILEGITIMA ˝ADUNARE CONSTITUANTĂ˝, publicată în

23

FALSA PUBLICAȚIE ˝Oficială˝ a României intitulată ˝Monitorul Oficial al României˝ nr. 233/Joi 21 noiembrie 1991, având FALS EDITOR-Parlamentul României-Adunarea Deputaților,

Filele 32-33 -Extras din ILEGITIMA ˝CONSTITUȚIA ROMÂNIEI˝ din 1991, republicarea 1, FĂRĂ EMITENT, publicată în intitulatul ˝Monitorul Oficial al României˝ nr. 767/Joi 31 octombrie 1991, având FALS EDITOR-PARLAMENTUL ROMÂNIEI, Art. 2 din Lege 202/09 noiembrie 1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, prevăzând că EDITOR este CAMERA DEPUTAȚILOR și nu ̋ PARLAMENTUL ROMÂNIEI-Camera Deoutaților˝

ART. 2 Editorul Monitorului Oficial al Romaniei este Camera Deputatilor.

File 34-44 -DECRET nr. 16 din 08 februarie 1976 pentru aprobarea Metodologiei generale de tehnica legislativa privind pregatirea si sistematizarea proiectelor de acte normative, publicat în publicația oficială a R.S.R. –BULETINUL OFICIAL nr. 14 din 13.02.1976, ÎN VIGOARE CEL PUȚIN până la data de 31 martie 2000, dată la care a fost abrogat ilegal prin Lege 24/27 marie 2000, privind NORMELE de TEHNICĂ LEGISLATIVĂ emisă de un ˝PARLAMENT˝ ILEGITIM.

Filele 45-46 -extras din Lege 24/27 marie 2000, privind NORMELE de TEHNICĂ LEGISLATIVĂ emisă de un ˝PARLAMENT˝ ILEGITIM.

PROBE solicitate a fi atașate prezentei plângeri penale de către MINISTERUL JUSTIȚIEI, solicitând a ne fi comunicate și subsemnaților pe adresa de domiciliu ales:

1. Înscrisul prin care ILIESCU ION a dispus pentru data de 25 decembrie 1989, judecarea Președintelui R.S.R. CEAUȘESCU NICOLAE și a soției sale-CEAUȘESCU ELENA;

2. Înregistrarea audio-video a simulacrului de proces din 25 decembrie 1989;

3. STENOGRAMA simulacrului de proces din 25 decembrie 1989; 4. Împuternicirea avocațială a FALSULUI ˝avocat din oficiu˝,

NEÎNREGISTRAT în nicio ASOCIAȚIE PROFESIONALĂ în Republica Socialistă România, care a fost complice la crima împotriva Președintelui R.S.R. Ceaușescu Nicolae și a soției sale-Ceaușescu Elena, infractor care nici nu a mimat apărarea, jucând rolul de ACUZATOR FĂRĂ PROBE.

24

5. ˝Monitoarele Oficiale˝ ale României din 22.decembrie 1989 până în 31 ianuarie 1998.

Am atașat în original, împuternicirea avocațială nr. 20/20.05.2014.

26.05.2014 Avocat Teodorescu Nicușor-victimă-

Pentru Vasile Petre și Vasile Sofronia,

Avocat Teodorescu Nicușor

25

C ă t r e

INEXISTENTA instituție publică și

INEXISTENTA PERSOANĂ JURIDICĂ ,

FĂRĂ SEDIU atribuit prin ACT de ÎNFIINȚARE,

intitulată

˝PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI˝

Subsemnații VASILE PETRE și VASILE SOFRONIA, cu domiciliul

ales la sediul profesional secundar al CABINETULUI de AVOCAT Teodorescu Nicușor Cod Înregistrare Fiscală 28187651, situat în Municipiul Galați, Strada Castrul Roman, nr. 31 Bloc C.F.R., parter, ap. 2, cod postal 800416,

în termen legal, formulăm PLÂNGERE împotriva

ORDONANȚEI de CLASARE din 07.03.2014 emisă de către procuror DEACONU ALEXANDRINA-LILI din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în dosar nr. 1742/P/2013, având ca obiect sesizarea penală împotriva suspecților OPRIȘAN CONSTANTIN și SOARE VALENTIN ION, acuzați de săvârșirea infracțiunilor de distrugere și de tulburare de posesie

TITLURILE de PROPRIETARE IN VIGOARE-DOVADA PROPRIETĂȚII tulburate și distruse FĂRĂ DREPT:

1. ÎN FAPT și ÎN DREPT, conform actelor juridice-TITLURI de PROPRIETATE emise de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, Județul Călărași, ÎN VIGOARE (subsemnatul având TITLU de PROPRIETATE nr. 3118/29.03.1993 și CERTIFICAT de URBANISM nr. 124/09.04.2007), suntem PROPRIETARI de DREPT pe terenul din INTRAVILANUL Satului GOSTILELE, Județul Călărași, aparținându-ne

1

PARCELELE de la nr. 379 și 385, împrejmuite cu gard și având porți de acces, la momentul săvârșirii infracțiunilor.

2. Nicio instanță de judecată, instituită/înființată în prealabil prin lege, NU A ANULAT/DESFIINȚAT titlurile de proprietate; Conform TITLURILOR de PROPRIETATE ÎN VIGOARE, AM FOST și SUNTEM PROPRIETARI de DREPT ai terenului situat în INTRAVILAN (nu în ˝extravilan˝).

3. La data sîvârșirii infracțiunilor, pe poarta terenului de la nr. 385 situată în fața terenului de la nr. 379, la data săvârșirii infracțiunilor, eru postate 2 (două) panouri pe care scriau: ˝PROPRIETATE PRIVATĂ. ACCESUL INTERZIS. TITLURI de PROPRIETATE nr.......˝, fapt atestat și de PROCESUL VERBAL nr. 43 din 08 iulie 2013 semnat de făptuitori.

4. După comiterea infracțiunilor în data de 22 iulie 2013, suspecții au renunțat la executarea vădit ilegală, a unei proprietăți asupra cărora ne aflăm și la această dată în posesia a 2 (două) TITLURI de PROPRIETATE, ÎN VIGOARE.

5. Conform dispozitivului SENTINȚEI ˝CIVILE˝ nr. 565/28.06.2012 din dosar nr. 233/249/2011 al judecătoriei LEHLIU-GARĂ Județul Călărași-NEÎNFIINȚATĂ ca instituție publică, NEINSTITUITĂ/NEÎNFIINȚATĂ ca INSTANȚĂ de JUDECATĂ și FĂRĂ SEDIU, reprodus în continuare:

....................................................................................................

2

NU PREZINTĂ NICIO IMPORTANȚĂ asupra DREPTULUI NOSTRU de PROPRIETATE, din următoarele argumente juridice irefutabile:

1) NU AU DESFIINȚAT și nici MODIFICAT TITLURILE de PROPRIETATE nr. 3118/1993 și 4183/1998 prin care am devenit proprietari în INTRAVILAN;

2) Nu am deținut niciodată teren în EXTRAVILAN și nu am fost niciodată proprietari pe TARLAUA 7, PARCELA 264;

3) TARLAUA 7 PARCELA 264 nu a fost localizată/individualizată în zona SAT GOSTILE și ORAȘUL CĂLĂRAȘI, Sat Gostile și Orașul Călărași fiind unități administrativ-teritoriale distincte.

4) Nici azi nu ne-au plătit contravaloarea viței de vie în suma de 883,86 lei, suspecții încâlcând dreptul de retenție prin pătrunderea fără drept pe proprietatea noastră din INTRAVILAN.

3

6. Cei doi făptuitori au emis în FALS, 3 (trei) PROCESE-VERBALE cu nr. 43/2013-atașate în copii la filele 1-6, TOATE cu ACELAȘI NUMĂR, având DATE DIFERITE: 05 iulie 2013, 08 iulie 2013 și 22 iulie 2013, fiind inadmisibilă menționarea numărului 43 pe 3 (trei) Procese-Verbale emise în date diferite;

7. Cele 3 (trei) Procese-Verbale cu nr. 43/2013, ÎN FALS au menționate SEDIU pentru intitulata ˝Parohia Gostilele˝ în Strada PRINCIPALĂ nr. 107, neexistând NICIUN ACT de NAȘTERE și niciun ACT de ÎNFIINȚARE ca PERSOANĂ JURIDICĂ a ˝Parohiei Gosilele˝ în în Strada PRINCIPALĂ nr. 107.

8. Cele 3 (trei) Procese-Verbale cu nr. 43/2013, ATESTĂ FĂRĂ ECHIVOC că niciodată, cei 3 (trei) făptuitori NU AU ȘTIUT ce vor să execute. Toate atestă că ar căuta TEREN situat în EXTRAVILAN în timp ce TITLURILE noastre de PROPRIETATE ÎN VIGOARE ne-au atribuit TEREN ÎN INTRAVILAN;

9. Procesul-Verbal cu nr. 43/2013 din 22 iulie 2013 atestă că executarea s-ar fi început la IMOBILUL situat în Stada ȘCOLII nr. 11, Județul Călărași, subsemnații neavând nicio proprietate și nicio posesie la adresa la care s-a început executarea, întreruptă după DISTRUGEREA și TULBURAREA PROPRIETĂȚII NOASTRE.

10. Ulterior, prin ÎNCHEIEREA din 03.09.2013 din dosar nr. 249/249/2013 al Judecătoriei Lehliu-Gară, a fost ANULATĂ SOMAȚIA emisă la 05.04.2013 în dosar de executare nr. 491/249/2013 al BEJ OPRIȘAN CONSTANTIN:

4

………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………

11. Conform ÎNCHEIERII din 03.09.2013 din dosar nr. 249/249/2013 al Judecătoriei Lehliu-Gară, a fost ANULATĂ SOMAȚIA emisă la 05.04.2013 în dosar de executare nr. 491/249/2013 al BEJ OPRIȘAN CONSTANTIN, cu SOMAȚIA ANULATĂ, nici pe viitor nu poate fi efectuată nicio executare.

12. NECOMPETENȚA procurorului DEACONU ALEXANDRINA-LILI de a efectua cercetarea penală și de a dispune, precum și NECOMPETENȚA MATERIALĂ a procurorului general CRISTIAN MIHAI BAN de a dispune în prezenta plângere, în numele ˝MINISTERULUI PUBLIC-PARCHETULUI de pe lângă CURTEA de APEL BUCUREȘTI˝, MAI ÎNAINTE de ÎNFIINȚAREA PERSOANELOR JURIDICE MINISTERUL PUBLIC și PARCHETUL de pe lângă CURTEA de APEL BUCUREȘTI și mai înainte

5

de ÎNFIINȚAREA/INSTITUIREA INSTANȚEI de JUDECATĂ CURTEA de APEL BUCUREȘTI:

12.1.Pretinsa ˝instituție publică˝- MINISTERUL PUBLIC, NU ARE CAPACITATE mai înainte de ÎNFIINȚARE/NAȘTERE, acesta funcționând în contra ORDINII de DREPT, cu violarea succesivă, a:

Art. 116 din Constituția din 1991 care a impus ÎNFIINȚAREA MINISTERELOR și EXISTENȚA în prealabil a AVIZULUI CURȚII de CONTURI pentru ÎNFIINȚAREA PARCHETELOR:

ART. 116

ÎNFIINŢAREA (1) Ministerele SE ÎNFIINŢEAZĂ, se organizează şi funcţionează potrivit

legii. (2) Guvernul şi ministerele, CU AVIZUL Curţii de Conturi, POT INFIINTA

organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte aceasta competenta.

(3) Autorităţi administrative autonome SE POT INFIINTA prin lege organică.

art. 117 din Constituția din 1991 revizuită în 2003 care a impus de

asemeni ÎNFIINȚAREA Ministerelor: ART. 117 ÎNFIINŢAREA

(1) Ministerele SE ÎNFIINŢEAZĂ, se organizează şi funcţionează potrivit

legii. (2) Guvernul şi ministerele, CU AVIZUL Curţii de Conturi, POT INFIINTA

organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte aceasta competenta.

(3) Autorităţi administrative autonome SE POT INFIINTA prin lege organică.

12.2. NU EXISTĂ text de lege care să prevadă ˝SE ÎNFIINȚEAZĂ MINISTERUL PUBLIC cu SEDIUL în SECTORUL, STRADA, NUMĂRUL, LOCALITATEA˝;

12.3. NU EXISTĂ niciun AVIZ al CURȚII de CONTURI în vederea ÎNFIINȚARII instituției/unității subordonate-Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

12.4. FUNCȚIONAREA nu poate avea loc MAI ÎNAINTE de ÎNFIINȚAREA INSTITUȚIEI/PERSOANEI JURIDICE.

6

12.5. Prin Lege nr. 6 din 21 iunie 1952 pentru ÎNFIINŢAREA şi organizarea Procuraturii Republicii Socialiste România, republicată în Buletinul Oficial nr. 14 din 29 mai 1961, legal a avut loc ÎNFIINȚAREA PROCURATURII și a PARCHETELOR:

CAP. I Dispoziţiuni generale

ART. 1 Pentru supravegherea şi asigurarea respectării legilor Republicii Populare Romane de către organele locale ale puterii de stat, organele centrale şi locale ale administraţiei de stat, instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile de stat, organizatiunile şi întreprinderile cooperatiste, precum şi de către funcţionari şi toţi ceilalţi cetăţeni;

- pentru apărarea orinduirii sociale şi orinduirii de stat a Republicii Populare Romane; - pentru apărarea drepturilor şi intereselor legale ale cetăţenilor; SE ÎNFIINŢEAZĂ PROCURATURA REPUBLICII POPULARE ROMANE.

12.6. Din data de 01 ianuarie 1969, PROCURATURA în ROMÂNIA a fost

DESFIINȚATĂ EXPRES prin LEGE și nici în prezent ˝MINISTERUL PUBLIC˝ și PARCHETELE NU AU FOST ÎNFIINȚATE prin LEGE; Prin Art. 61 din Lege nr. 60/26.12.1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii Republicii Socialiste România, emisă de Marea Adunare Națională și intrată în vigoare prin publicare în BULETINUL OFICIAL nr. 169 din 27 decembrie 1968, a fost abrogată LEGEA de ÎNFIINȚARE a PROCURATURII nr. 6/21 iunie 1952:

ART. 61 Prezenta lege intra în vigoare pe data de 1 ianuarie 1969. Pe aceeaşi data Legea nr. 6 din 21 iunie 1952 pentru ÎNFIINŢAREA şi organizarea

PROCURATURII Republicii Socialiste România, republicată în Buletinul Oficial nr. 14 din 29 mai 1961, cu modificările ulterioare, Decretul nr. 88 din 8 februarie 1956, publicat în Buletinul Oficial nr. 10 din 23 martie 1956, cu modificările ulterioare, precum şi orice dispoziţii contrare prezentei legi, se abrogă.

12.7. Iată cum trebuia prevăzută aptitudinea ÎNFIINȚĂRII

Ministerului Public și a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, ca PERSOANE JURIDICE, dând ca exemplu Art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 43/04.04.2002 privind Direcția Națională Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial P. I. nr. 244/11.04.2002, prin care s-a prevăzut expres că persoana juridică ˝SE ÎNFIINȚEAZĂ˝:

˝ Art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 43/04.04.2002: ˝Prin prezenta ordonanță de urgență SE ÎNFIINȚEAZĂ Direcția Națională

Anticorupție, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin reorganizarea Parchetului Naţional Anticoruptie.˝

12.8. Iată alt exemplu de ÎNFIINȚARE a persoanei juridice,

reproducând Art. 1 alin. (1) din LEGE nr. 508 din 17 noiembrie 2004 privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, MONITORULUL OFICIAL al ROMANIEI, Partea I nr. 1089 din 23 noiembrie 2004:

7

ART. 1(1) Prin prezenta lege SE ÎNFIINŢEAZĂ Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

13. În concluzie, nu poate fi reprodus niciun text normativ în condițiile Art. 23 din Lege nr. 202/1998 R2 care să ateste ÎNFIINȚAREA Ministerul Public și atribuirea de SEDIU CONCRET conform Art. 116 din Constituția din 1991 și Art. 117 din Constituția revizuită din 2003. Abia în 2008 România a reușit prima ÎNFIINȚARE de MINISTERE în regim de ˝URGENȚĂ˝, dar NU A ÎNFIINȚAT MINISTERUL PUBLIC, Constituția nespunând că Ministerul Public ar fi ˝SCUTIT de LA ÎNFIINȚARE˝.

14. Este de NECONTESTAT INEXISTENȚA AVIZULUI CURȚII de CONTURI, condiție prealabilă ÎN VEDEREA ÎNFIINȚĂRII INSTITUȚIEI/UNITĂȚII SUBORDONATE-Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

15. Am făcut proba că PROCURATURA în ROMÂNIA a TRĂIT doar 16 ani-de la intrarea în vigoare a Legii nr. 6 din 21 iunie 1952 pentru ÎNFIINŢAREA şi organizarea PROCURATURII Republicii Socialiste România până la abrogarea realizată prin Art. 61 al Legii nr. 60/1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii, prin care procuratura a fost doar organizată NU și REÎNFIINȚATĂ, Ministerul public și parchetele NEÎNFIINȚATE funcționând ilegal.

16. NULITATEA ABSOLUTĂ, de DREPT a DECRETELOR PREȘEDINTELUI ROMÂNIEInr. 257/2003 și 818/2005 de numire în funcții de procurori a numiților DEACONU ALEXANDRINA-LILI și BAN CRISTIAN-MIHAI:

16.1. Numirile sunt vădit ilegale MAI ÎNAINTE de ÎNFIINȚAREA MINISTERULUI PUBLIC și atribuirea de SEDIU CONCRET, conform Art. 116 din Constituția din 1991 și Art. 117 din Constituția revizuită din 2003.

16.2. Numirile sunt vădit ilegale MAI ÎNAINTE de solicitarea și obținerea AVIZELOR CURȚII de CONTURI pentru ÎNFIINȚAREA PARCHETELOR în ROMÂNIA;

16.3. Numirile sunt vădit ilegale MAI ÎNAINTE de ÎNFIINȚAREA și atribuirea de SEDII CONCRETE prin ACTE DE ÎNFIINȚARE, PARCHETELOR ÎNFIINȚATE prin Lege nr. 6 din 21 iunie 1952 pentru ÎNFIINŢAREA şi organizarea PROCURATURII Republicii Socialiste România până la abrogarea realizată prin Art. 61 al Legii nr. 60/1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii, prin care procuratura a fost doar organizată NU și REÎNFIINȚATĂ, Ministerul public și parchetele NEÎNFIINȚATE funcționând ilegal.

8

16.4. Procurorii DEACONU Alexandrina-Lili și BAN Cristian-Mihai,

nu au act individual de numire în funcție care să prevadă expres DATA NUMIRII ÎN FUNCȚIE, precum :

1. în ACTUL INDIVIDUAL DECRETUL nr. 107/28 iunie 1993, cu DATĂ a NUMIRII:

DECRET nr. 107 din 28 iunie 1993 privind numirea în funcţie a unor judecători şi procurori la curţile de apel şi

parchetele de pe lîngă acestea EMITENT: PREŞEDINTELE ROMÂNIEI PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 141 din 30 iunie 1993

În temeiul art. 94 lit. c) din Constituţia României, al art. 73 lit. a), precum şi al art. 51 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească,

Preşedintele României decretează: ART. 1 Pe data de 1 iulie 1993 se numesc în funcţia de

judecător la curţile de apel persoanele cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul decret.

ART. 2 Pe aceeaşi data se numesc în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă curţile de apel persoanele cuprinse în anexa nr. 2 la prezentul decret. PREŞEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU

2. Precum și APARENTUL ACT INDIVIDUAL-HOTĂRÂREA CSM nr. 194 din

9

24.03.2010:

...................................................................................................................

16.5. ACTELE INDIVIDUALE de NUMIRE ÎN FUNCȚII reiterate mai sus, constituie DOVEZI IREFUTABILE că actele individuale PRODUC EFECTE JURIDICE DE LA DATA EXPRES MENȚIONATĂ în cuprinsul actului, neavând nicio valoare juridică PUBLICITATEA în Monitorul Oficial al României a DECRETELOR de NUMIRE în FUNCȚII a CELOR 2 procurori.

10

16.6. Fiind certă OMISIUNEA/LIPSA DATEI NUMIRII ÎN FUNCȚII de procurori, cum corect s-a procedat, în vederea producerii de efecte juridice prin DECRETUL nr. 107/28 iunie 1993, cei doi profesează ilegal în funcții de procurori, conform ordinii de drept actele normative intrând în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial iar actele individuale fiind apte a produce efecte juridice DOAR DE LA DATA EXPRES MENȚIONATĂ ÎN CUPRINSUL acestora, realizând DOVADA PRACTICĂ.

Solicit soluționarea legală a plângerii penale și a prezentei

plângeri :

1) După ÎNFIINȚAREA MINISTERULUI PUBLIC și atribuirea de SEDIU CONCRET, pentru a putea funcționa ca instituție publică și persoană juridică;

2) După obținerea AVIZULUI CURȚII de CONTURI în vederea ÎNFIINȚĂRII Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

3) După ÎNFIINȚAREA Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și ATRIBUIREA de SEDIU CONCRET prin ACT de ÎNFIINȚARE pentru a putea funcționa ca instituție publică și persoană juridică;

4) După publicarea în Monitorul Oficial și emiterea de ACTE de NUMIRE a PROCURORILOR, având menționată DATA NUMIRII: ZIUA, LUNA și ANUL, în vederea producerii de efecte juridice.

14.04.2014 Reclamanți,

VASILE PETRE

VASILE SOFRONIA

11

DECRET nr. 716 din 7 septembrie 1965 privind organizarea BULETINULUI OFICIAL al Republicii Socialiste România

EMITENT: CONSILIUL DE STAT PUBLICAT ÎN: BULETINUL OFICIAL nr. 2 din 10 septembrie 1965

Data intrarii in vigoare : 10 septembrie 1965 DATA ˝ABROGĂRII˝: 13 ianuarie 1998 prin LEGE 7/1998

Forma actualizata valabila la data de : 12 ianuarie 1998

ART. 1 BULETINUL OFICIAL al REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA este PUBLICAŢIA OFICIALĂ A STATULUI.

ART. 2 Buletinul Oficial al R.S.R. cuprinde trei părţi: PARTEA I - legile M.A.N. însoţite de expunerile de motive; - decretele cu putere de lege ale Consiliului de Stat însoţite de

expunerile de motive; - hotărîrile cu caracter normativ ale Consiliului de Miniştri; - actele cu caracter normativ ale ministrilor şi ale conducătorilor

celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat. PARTEA a II-a - lucrările Marii Adunări Naţionale a R.S.România. PARTEA a III-a - comunicatele oficiale ale organelor supreme ale puterii şi

administraţiei de stat; - actele de interes general emise de organele centrale ale

organizaţiilor obşteşti, la cererea acestora; - publicaţiile privind concursuri, schimbări de nume, pierderi de

acte şi orice alte anunţuri a căror publicare este stabilită de lege. ART. 3 BULETINUL OFICIAL SE EDITEAZĂ DE CONSILIUL DE

STAT. ART. 4 Buletinul Oficial se editează şi în traducere, în limba

maghiara. ART. 5 Apariţia BULETINULUI OFICIAL este asigurata de un

colegiu redactional, care funcţionează în cadrul aparatului CONSILIULUI DE STAT.

ART. 6 Decretul nr. 350/1952, privind publicarea legilor, decretelor, hotărîrilor şi dispoziţiilor Consiliului de Miniştri, publicat în Buletinul Oficial al M.A.N. nr. 1 din 27 septembrie 1952, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentului decret, se abroga.

DECRET nr. 16 din 3 februarie 1976 pentru aprobarea METODOLOGIEI GENERALE DE TEHNICA LEGISLATIVĂ PRIVIND PREGĂTIREA ŞI SISTEMATIZAREA

PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE EMITENT: CONSILIUL DE STAT PUBLICAT ÎN: BULETINUL OFICIAL nr. 14 din 13 februarie 1976 Data intrarii in vigoare : 13 februarie 1976 - abrogat de art.81 din LEGE 24/2000 la data de 31 martie 2000 - abrogat de art.83 din LEGER 24/2000 la data de 25 august 2004 - abrogat de art.85 din LEGER 24/2000 la data de 21 aprilie 2010 Forma actualizata valabila la data de : 30 martie 2000

ARTICOL UNIC Se aproba Metodologia generală de tehnica legislativă privind pregătirea şi sistematizarea proiectelor de acte normative, anexată la prezentul decret.

METODOLOGIA GENERALĂ DE TEHNICA LEGISLATIVĂ PRIVIND PREGĂTIREA ŞI SISTEMATIZAREA PROIECTELOR DE ACTE

NORMATIVE

CAP. 1 PRINCIPII GENERALE

ART. 1 În Republica Socialistă România, normele juridice se

stabilesc de organele anume determinate prin CONSTITUŢIE şi LEGI. Activitatea normativa se desfăşoară potrivit programului legislativ, elaborat în

concordanta cu planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a tarii, pe baza Programului Partidului Comunist Roman de faurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism.

ART. 2 În scopul infaptuirii politicii legislative a partidului şi statului, procesul de elaborare şi sistematizare a legislaţiei se va desfasura potrivit normelor stabilite în metodologia de fata.

ART. 3 ÎN REALIZAREA PRINCIPIULUI SUPREMAŢIEI LEGII, organele care răspund de pregătirea actelor normative vor urmări ca măsurile generale privind activitatea de stat, economică şi socială sa fie stabilite prin legi sau decrete cu putere de lege, în concordanta cu prevederile CONSTITUŢIEI.

1

Orice alte acte normative vor fi elaborate numai pe baza şi în executarea legilor sau, după caz, a decretelor cu putere de lege.

ART. 4 Fiecare proiect de act normativ trebuie astfel corelat cu actele normative cu care are legatura încît sa se integreze organic în sistemul general al legislaţiei.

Relaţiile sociale omogene, din acelaşi domeniu sau aceeaşi ramura de activitate, vor fi reglementate, de regula, printr-un singur act normativ, evitindu-se reglementările fragmentare.

ART. 5 Prin proiectele de acte normative trebuie sa se asigure - pornind de la analiza ştiinţifică a fenomenelor şi proceselor sociale care fac obiectul reglementării - soluţii de fond optime, de o cît mai mare stabilitate şi eficienta socială. În acest scop, se vor întocmi studii de fundamentare social-economică, politica şi juridică şi se vor folosi metode moderne de analiza şi de luare a deciziei, precum şi procedee de tehnica legislativă adecvate.

ART. 6 Elaborarea codurilor şi altor acte normative de importanta deosebita trebuie precedată de întocmirea unor teze privind conceptia generală a reglementării, principiile, obiectivele fundamentale şi soluţiile principale preconizate; numai după aprobarea acestora de către organele competente se va trece la întocmirea proiectelor.

Soluţiile preconizate pentru problemele complexe se vor prezenta în mai multe variante, cu arătarea avantajelor şi dezavantajelor fiecăreia, pentru a oferi elementele de apreciere necesare.

ART. 7 Proiectele de acte normative, potrivit importantei lor, se supun conducerii de partid, spre aprobare, înainte de adoptarea lor de către organele de stat competente.

ART. 8 Proiectele se vor redacta în forma prescriptiva, proprie normelor juridice.

Textele trebuie sa fie formulate sintetic, clar şi precis, pe înţelesul celor cărora li se adresează.

ART. 9 În scopul asigurării operativitatii şi al simplificarii activităţii de pregătire a actelor normative, se va urma procedura AVIZULUI UNIC, în cadrul căreia toate organele interesate, precum şi CONSILIUL LEGISLATIV, îşi vor exprima, într-un singur document, punctul de vedere comun, iar în caz de divergenta, se va arata opinia separată.

ART. 10 În realizarea principiului participării oamenilor muncii la conducerea statului, la dezbaterea principalelor probleme ale vieţii economice şi sociale, PROIECTELE ACTELOR NORMATIVE DE IMPORTANTA DEOSEBITA VOR FI SUPUSE DEZBATERII PUBLICE.

2

ART. 11 Activitatea de elaborare a actelor normative trebuie urmată de o buna organizare a procesului de aplicare a lor, astfel încît sa se asigure urmărirea permanenta şi sistematica a modului în care noile reglementări răspund cerinţelor vieţii sociale, facindu-se din practica de aplicare criteriul fundamental de verificare a eficientei legislaţiei.

ART. 12 CONSILIUL LEGISLATIV împreună cu ministerele şi celelalte organe interesate vor analiza periodic legislaţia şi vor prezenta CONSILIULUI DE STAT propuneri de simplificare şi sistematizare a actelor normative în vigoare, precum şi de abrogare a celor depasite şi a căror existenta nu se mai justifica.

CAP. 2 PROGRAMUL LEGISLATIV

ART. 13 Programul legislativ trebuie astfel fundamentat încît sa dea

perspectiva dezvoltării şi perfecţionării legislaţiei socialiste, a principiilor de drept şi sa creeze cadrul conducerii planificate a întregii activităţi normative.

ART. 14 Programul legislativ va cuprinde următoarele obiective fundamentale, stabilite în concordanta cu planul naţional unic de dezvoltare economico-socială:

1. determinarea principalelor acte normative - legi şi decrete - care urmează a fi elaborate pentru toate ramurile şi domeniile de activitate, şi anume:

a) măsuri legislative de perfecţionare continua a conducerii generale şi a organizării societăţii, a construcţiei de stat, a întregului sistem al democraţiei socialiste;

b) măsuri legislative menite sa contribuie la perfecţionarea continua a relaţiilor socialiste de producţie, dezvoltarea economiei naţionale, apărarea proprietăţii socialiste, întărirea disciplinei în economie, la înfăptuirea politicii economice a partidului şi statului;

c) măsuri legislative care sa consolideze traducerea în viata a principiilor eticii şi echităţii socialiste, a regulilor de convieţuire socială;

d) măsuri legislative menite sa asigure ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, sa promoveze afirmarea multilaterala a personalităţii umane;

e) măsuri legislative de natura sa dezvolte participarea României la circuitul economic mondial, contribuţia ei la întărirea legalităţii şi justiţiei internaţionale;

2. determinarea principalelor hotărîri ale Consiliului de Miniştri, care urmează a fi adoptate în baza şi în vederea executării legilor sau decretelor;

3

3. măsuri de simplificare şi rationalizare a legislaţiei, de concentrare în acte normative unitare a reglementărilor fragmentare, de generalizare a reglementărilor experimentale;

4. principalele atribuţii şi răspunderile organelor care au competente în realizarea obiectivelor stabilite prin programul legislativ.

ART. 15 Proiectul programului legislativ se întocmeşte pe baza propunerilor tuturor organelor centrale de stat şi obşteşti, precum şi ale organelor locale, de către Consiliul Legislativ, care îl supune aprobării conducerii superioare de partid şi de stat.

ART. 16 Pe baza şi în realizarea obiectivelor cuprinse în programul legislativ se întocmesc planuri anuale de măsuri de către:

a) Consiliul de Miniştri, pentru măsurile de infaptuire a sarcinilor ce-i revin din programul legislativ, inclusiv pentru hotărîrile pe care urmează sa le adopte în baza şi în vederea executării legii;

b) ministerele şi celelalte organe centrale de stat, pentru sarcinile ce le revin în pregătirea proiectelor de acte normative de nivel superior, propuse pentru ramura sau domeniul lor de activitate, precum şi pentru actele proprii, pe care urmează sa le adopte în baza şi în vederea executării legii;

c) organele centrale obşteşti, pentru proiectele pe care le iniţiază, precum şi pentru proiectele la pregătirea cărora participa împreună cu alte organe;

d) organele locale ale puterii şi cele ale administraţiei de stat, pentru propriile hotărîri şi decizii, în măsura în care volumul şi importanta reglementărilor preconizate fac necesară planificarea acestora;

e) Consiliul Legislativ, pentru acţiunile de simplificare, rationalizare şi sistematizare a întregii legislaţii.

Planurile de măsuri se vor referi atît la proiectele de acte normative cuprinse în programul legislativ, cît şi la cele care nu au fost cuprinse în program, inclusiv cele privind modificarea, completarea, actualizarea sau abrogarea actelor normative în vigoare.

Programul legislativ şi planurile de măsuri nu cuprind actele normative care se adopta, ori de cîte ori este necesar, ca acte de conducere operativă curenta.

ART. 17 Programul legislativ şi planurile de măsuri se vor actualiza în funcţie de necesitatea întocmirii unor acte normative a căror elaborare nu a putut fi prevăzută.

4

CAP. 3 ORGANELE COMPETENTE A INIŢIA ŞI PREGATI ACTE NORMATIVE.

PRINCIPALELE CATEGORII DE ACTE NORMATIVE

SECŢIUNEA I ORGANELE COMPETENTE A INIŢIA ŞI PREGATI ACTE NORMATIVE

ART. 18 AU DREPTUL DE INITIATIVA LEGISLATIVĂ, potrivit LEGII: a) COMITETUL CENTRAL al Partidului Comunist Roman; b) CONSILIUL NAŢIONAL al FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE din

Republica Socialistă România; c) CONSILIUL DE STAT; d) CONSILIUL SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ŞI SOCIALE A

ROMÂNIEI, în domeniul sau de activitate; e) CONSILIUL DE MINIŞTRI; f) COMISIILE PERMANENTE ALE MARII ADUNĂRI NAŢIONALE, pentru

problemele de competenta lor; g) UN NUMĂR DE CEL PUŢIN 35 DEPUTAŢI AI MARII ADUNĂRI

NAŢIONALE; h) Alte Organe Prevăzute De Lege. ART. 19 Proiectele de legi importante pentru dezvoltarea

economică şi socială a tarii se supun dezbaterii Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, înainte de a fi prezentate spre adoptare MARII ADUNĂRI NAŢIONALE.

Proiectele de legi şi alte acte normative de importanta deosebita, iniţiate în domeniile de activitate ale Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare, se analizează şi se dezbat de către acest organ, care face propuneri, după caz, Consiliului de Stat sau Consiliului de Miniştri.

Proiectele de acte normative iniţiate cu privire la politica financiară a statului sînt analizate şi avizate, din însărcinarea Consiliului de Stat, de Curtea Superioară de Control Financiar.

ART. 20 Consiliul Organizării Economico-Sociale poate elabora proiecte de legi, decrete şi alte acte normative referitoare la organizarea şi perfecţionarea administraţiei de stat, precum şi a unităţilor economice şi social-culturale, pe care le înaintează Consiliului de Miniştri.

5

ART. 21 Organizaţiile de masa şi obşteşti pot face propuneri şi elabora proiecte de acte normative, care se înaintează, în vederea exercitării dreptului de initiativa legislativă, fie Frontului Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România, de către organizaţiile componente, fie Consiliului de Miniştri, de către organizaţiile ai căror reprezentanţi sînt membri ai guvernului.

ART. 22 Propunerile de proiecte de acte normative către Consiliul de Miniştri se fac, potrivit legii, de către:

a) ministere şi celelalte organe centrale de stat; b) consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi comitetele lor

executive. ART. 23 Propunerile de proiecte de instrucţiuni, ordine şi alte acte normative,

date în competenta ministrilor şi celorlalţi conducatori ai organelor centrale ale administraţiei de stat, se fac de către:

a) membrii organului de conducere colectivă, cu privire la activitatea de care răspund;

b) direcţiile şi celelalte compartimente organizatorice subordonate nemijlocit conducerii organelor centrale, pentru activităţile specifice.

SECŢIUNEA A II-A REGULI PRIVIND PRINCIPALELE CATEGORII DE ACTE NORMATIVE.

ROLUL ŞI LOCUL LOR ÎN SISTEMUL LEGISLAŢIEI

& 1. CU PRIVIRE LA PROIECTELE DE LEGI ŞI DECRETE

ART. 24 Măsurile generale de conducere şi organizare a întregii activităţi de stat, economice şi sociale, de stabilire a liniei generale a politicii interne şi externe a statului, pe baza Programului Partidului Comunist Roman, se iau prin legi, adoptate de Marea Adunare Nationala, unicul organ legiuitor în Republica Socialistă România.

ART. 25 În cazurile în care prin Constituţie sau legi se prevede ca o anumită reglementare se adopta prin lege, se vor elabora proiecte de legi.

De asemenea, se vor elabora proiecte de legi pentru reglementarea drepturilor băneşti şi a altor drepturi materiale, acordate ca retributie sau sub alta forma, precum şi pentru reglementările cu caracter penal.

6

ART. 26 Proiectele de legi vor conţine reglementări caracterizate printr-o cît mai mare stabilitate.

Atunci cînd este cazul, în proiectele de legi se vor determina cît mai precis limitele în care urmează a fi adoptate acte normative subordonate, de executare.

ART. 27 Proiecte de decrete cu putere de lege se vor elabora în cazurile în care, potrivit prevederilor Constituţiei, Consiliul de Stat adopta norme cu putere de lege.

ART. 28 Se pot elabora proiecte de decrete ale Consiliului de Stat şi în cazurile în care, în exercitarea unor atribuţii proprii prevăzute în Constituţie sau legi, Consiliul de Stat emite decrete care nu se supun aprobării Marii Adunări Naţionale.

ART. 29 Proiecte de decrete prezidenţiale se elaborează în cazurile prevăzute de Constituţie şi legi.

& 2. CU PRIVIRE LA PROIECTELE DE ACTE NORMATIVE EMISE DE CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI ORGANELE CENTRALE ALE

ADMINISTRAŢIEI DE STAT, ÎN BAZA ŞI ÎN VEDEREA EXECUTĂRII LEGII

ART. 30 CONSILIUL DE MINIŞTRI şi ORGANELE CENTRALE ALE ADMINISTRAŢIEI DE STAT emit acte normative numai în baza unor prevederi cuprinse în CONSTITUŢIE, legi sau decrete, în vederea luării măsurilor necesare privind organizarea şi asigurarea executării legilor.

Aceste acte normative nu pot adauga sau contraveni principiilor şi dispoziţiilor din legile şi decretele pe baza şi în vederea executării cărora sînt adoptate.

ART. 31 Proiecte de hotărîri cu caracter normativ ale Consiliului de Miniştri se elaborează, pentru realizarea atribuţiilor ce-i revin, potrivit Constituţiei, legilor şi decretelor, pentru aducerea la îndeplinire a politicii interne şi externe a partidului şi statului.

În hotărîrile cu caracter normativ ale Consiliului de Miniştri se va indica actul normativ superior pe baza şi în vederea executării căruia au fost adoptate.

ART. 32 INSTRUCŢIUNI, ORDINE şi ALTE ACTE CU CARACTER NORMATIV ale MINISTRILOR şi CELORLALŢI CONDUCATORI ai organelor centrale ale administraţiei de stat se emit numai în temeiul unor prevederi exprese cuprinse în legi, decrete sau hotărîri ale Consiliului de Miniştri.

7

Asemenea acte se mai pot emite, în mod excepţional, în temeiul art. 84 din Constituţie, dar numai în cazul în care actul de nivel superior reclama existenta unui act de executare, care sa-i asigure o aplicare unitară.

În instrucţiuni, ordine şi alte asemenea acte cu caracter normativ trebuie sa se indice actul normativ superior pe baza şi în vederea executării căruia au fost emise.

ART. 33 Instrucţiunile, ordinele şi alte asemenea acte normative vor fi semnate numai de miniştri sau, după caz, de preşedinţii ori ceilalţi conducatori ai organelor centrale ale administraţiei de stat.

ART. 34 Instrucţiunile, ordinele şi alte asemenea acte trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, la domeniul sau ramura de activitate a organului central emitent.

Prin ele se stabilesc măsuri tehnico-organizatorice, detalieri şi concretizari ale dispoziţiilor legale superioare, precum şi îndrumări necesare în vederea executării întocmai a acestora.

ART. 35 În cazul în care actul normativ de nivel superior prevede elaborarea unor instrucţiuni, ordine sau alte asemenea acte normative, acestea vor fi adoptate în termen util pentru a nu crea dificultăţi în executarea actului normativ superior.

& 3. CU PRIVIRE LA ACTELE NORMATIVE ADOPTATE DE ORGANELE LOCALE ALE PUTERII DE STAT ŞI ORGANELE LOCALE ALE ADMINISTRAŢIEI DE STAT

ART. 36 În conformitate cu dispoziţiile Constituţiei şi legilor, consiliile populare

adopta, în exercitarea atribuţiilor lor legale, hotărîri pentru reglementarea unor activităţi de interes local.

ART. 37 La elaborarea deciziilor comitetelor executive sau birourilor executive ale consiliilor populare - care se adopta numai pe baza şi în vederea executării legii - trebuie sa se aibă în vedere caracterul lor de acte subordonate fata de actele normative emise de organele superioare ale puterii sau administraţiei de stat, precum şi ale consiliilor populare care le-au ales.

Deciziile vor cuprinde, de regula, dispoziţii cu caracter tehnico-organizatoric sau de concretizare a aplicării unei norme juridice superioare, precum şi sarcini pentru organele şi unităţile subordonate.

8

ART. 38 Ori de cîte ori hotărîrea consiliului popular sau decizia comitetului executiv ori a biroului executiv se emite în temeiul unui alt act normativ decît legea de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, se va mentiona şi acel temei legal.

CAP. 4 ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII NORMATIVE. ETAPELE ŞI MODUL DE ELABORARE A

PROIECTELOR

ART. 39 Activitatea normativa trebuie sa se desfăşoare organizat, cu participarea coordonata a tuturor factorilor interesaţi şi cu sprijinul permanent al Consiliului Legislativ, în toate etapele procesului de elaborare a proiectelor de acte normative.

SECŢIUNEA I DOCUMENTAREA PREALABILĂ ŞI FUNDAMENTAREA PROIECTULUI. STABILIREA

CONCEPTIEI, A CADRULUI GENERAL ŞI A PRINCIPALELOR SOLUŢII PRECONIZATE

ART. 40 Proiectul de act normativ se elaborează, potrivit cu importanta şi complexitatea relaţiilor sociale supuse reglementării, pe baza unor studii sau altor lucrări documentare, care sa urmărească asigurarea concordanţei reglementărilor juridice cu cerinţele dezvoltării vieţii economice şi sociale.

ART. 41 Pentru stabilirea conceptiei şi orientarilor ce urmează a fi promovate pe cale legislativă, activitatea de documentare va avea la baza hotărîrile de partid referitoare la ramura sau domeniul de activitate în care urmează a se iniţia proiectul.

ART. 42 Studiile şi celelalte lucrări documentare vor fi întocmite de specialişti, cadre cu pregătire şi experienta profesională în ramura sau domeniul de activitate la care se referă viitoarea reglementare. Din colectivele de întocmire a acestor lucrări vor face parte, în mod obligatoriu, jurişti.

În funcţie de importanta şi natura problemelor, la elaborarea materialelor documentare se va asigura şi participarea unor cadre din învăţămînt, din institutele de cercetări sau din alte instituţii specializate în problemele ce fac obiectul documentării.

9

Colectivele pentru întocmirea lucrărilor de documentare vor fi desemnate de conducătorii organelor ce urmează a elabora proiectul de act normativ.

ART. 43 Studiile şi celelalte materiale documentare se vor întocmi pe baza unor cercetări ştiinţifice şi investigaţii social-economice, de natura sa ofere mai multe variante organelor care urmează sa adopte actul normativ, cuprinzînd toate elementele necesare unei fundamentari temeinice a opţiunii.

ART. 44 În studii se vor analiza efectele de ordin social, economic şi politic ale legislaţiei în vigoare, stabilindu-se insuficientele sau neajunsurile ei şi necesitatea unei noi reglementări, cu arătarea efectelor previzibile ale soluţiilor preconizate.

Studiile vor cuprinde concluzii desprinse din cercetarea ştiinţifică şi practica aplicării dreptului, din ţara noastră, din celelalte state socialiste şi din alte tari.

ART. 45 În vederea definitivării concluziilor reţinute în studii, vor fi consultate - încă din etapa de documentare - şi organele care, potrivit legii, vor avea de avizat proiectele de acte normative.

ART. 46 Studiile şi celelalte lucrări documentare vor sta la baza stabilirii conceptiei noilor reglementări.

Concluziile reţinute în studii - cuprinzînd liniile directoare şi principalele măsuri propuse pentru noua reglementare - vor fi supuse, spre dezbatere, organului de conducere colectivă, care se va pronunţa asupra propunerilor.

ART. 47 În cazul proiectelor de coduri şi de alte acte normative importante, se vor elabora, pe baza studiilor întocmite, teze prealabile care sa reflecte principiile, noile orientări şi principalele soluţii ale reglementărilor preconizate.

După definitivarea lor, pe baza observaţiilor şi propunerilor Consiliului Legislativ, tezele vor fi înaintate, spre aprobare, conducerii superioare de partid şi de stat.

După aprobarea tezelor, organele însărcinate cu elaborarea proiectelor vor proceda la întocmirea acestora, prin colectivele menţionate la art. 42.

Secţiunea a II-a

Întocmirea proiectelor de acte normative

ART. 48 Întocmirea proiectului va fi precedată de alcătuirea unui plan în care se vor preciza succesiunea logica a principalelor părţi structurale, soluţiile preconizate, precum şi conceptele juridice care vor fi folosite de noua reglementare.

10

ART. 49 Proiectele de acte normative vor trebui sa conţină reglementări complete, prin luarea în considerare a diferitelor ipoteze ce se pot ivi în activitatea de aplicare a actului normativ, folosindu-se, după caz, fie enumerarea situaţiilor avute în vedere, fie formularea sintetică a acestora, fie formulari cadru sau de principiu.

ART. 50 În elaborarea proiectelor de acte normative se vor folosi cele mai adecvate construcţii juridice şi procedee de tehnica legislativă, pentru ca textele sa reflecte cu exactitate soluţiile de fond desprinse din studii.

Se va avea în vedere, totodată, folosirea unei terminologii unitare, care sa satisfacă şi cerinta unui sistem de informatica legislativă.

ART. 51 În cazul în care în actul normativ se prevede - în vederea executării lui - elaborarea unor alte acte normative subordonate, proiectele acestora vor fi întocmite concomitent cu proiectul actului normativ de baza.

De asemenea, actele normative care, prin obiectul reglementării lor, se afla în strinsa legatura se vor întocmi, de regula, în acelaşi timp, spre a se evita reglementările necorelate sau fragmentare şi a se preveni paralelismele.

SECŢIUNEA A III-A AVIZAREA ŞI DEFINITIVAREA PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE

ART. 52 După întocmire, proiectul de act normativ, insusit de organul de conducere colectivă, se trimite spre avizare organelor interesate.

Proiectele de acte normative se trimit la avizare însoţite de expunerea de motive. La cererea organelor cărora li se cere avizul, se vor trimite şi studiile sau alte lucrări documentare care au stat la baza propunerilor de reglementare.

ART. 53 Proiectele de legi, de decrete şi de hotărîri ale Consiliului de Miniştri se vor aviza, după caz, de către:

a) ministerele şi celelalte organe centrale cărora prin diferite acte normative li s-a dat în mod expres asemenea atribuţie;

b) ministerele şi celelalte organe centrale cu rol coordonator în problemele ce fac obiect de reglementare în proiectul de act normativ;

c) ministerele şi celelalte organe centrale cărora li se stabilesc, prin proiect, atribuţii şi sarcini, ori a căror activitate are contingenta cu viitoarea reglementare;

d) comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru problemele ce interesează direct activitatea acestora.

11

ART. 54 Organele care elaborează proiectele de acte normative sînt obligate sa ia avizul Ministerului Justiţiei ori de cîte ori proiectele întocmite:

a) au contingenta cu domeniul de activitate al acestui minister sau cu activitatea instanţelor judecătoreşti, notariatelor de stat şi compartimentelor juridice din unităţile socialiste;

b) modifica sau deroga de la prevederile codurilor a căror elaborare a fost coordonata de acest minister;

c) conţin dispoziţii penale ori stabilesc contravenţii; d) privesc convenţiile de asistenta juridică, convenţiile consulare şi orice alte

convenţii internaţionale, în măsura în care interesează activitatea Ministerului Justiţiei. ART. 55 Organele care avizează vor examina proiectele de acte normative,

în principal, prin prisma specialitatii activităţii pe care o desfăşoară, exprimindu-şi acordul prin avizul unic.

ART. 56 Avizul unic reprezintă punctul de vedere comun al organelor care avizează proiectul de act normativ, format ca urmare a conlucrarii, pe baza programului legislativ şi a planurilor de măsuri, încă din faza de documentare prealabilă şi de conceptie, continuată în toate celelalte etape, astfel încît proiectul sa fie, în momentul avizării, rezultatul unei activităţi coordonate a organelor care-l avizează şi a celor care au sarcina de a-l elabora.

Avizul unic se materializeaza în formula "Avizam favorabil proiectul", urmată de semnăturile conducătorilor organelor care avizează, inclusiv Consiliul Legislativ. Formula de avizare se înscrie pe expunerea de motive care însoţeşte proiectul.

ART. 57 Dacă, în urma discutarii proiectului cu organele care avizează, vor rămîne unele divergenţe, acestea vor fi consemnate pe expunerea de motive sau - atunci cînd sînt necesare dezvoltări - într-o nota separată.

ART. 58 În cazul în care proiectele de instrucţiuni, ordine şi de alte acte normative ale ministrilor şi conducătorilor celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat interesează şi alte organe centrale sau comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, ele vor fi trimise şi acestora spre avizare.

ART. 59 Proiectele hotărîrilor consiliilor populare sau deciziilor comitetelor executive şi ale birourilor executive ale consiliilor populare care se referă la probleme ce interesează şi alte organe de stat, centrale sau locale, se vor inainta, pentru avizare, şi acestor organe.

12

Secţiunea a IV-a Avizarea şi celelalte forme de participare a CONSILIULUI LEGISLATIV la elaborarea actelor

normative

ART. 60 În toate etapele procesului de elaborare a proiectelor de acte normative CONSILIUL LEGISLATIV trebuie sa desfăşoare o activitate permanenta de îndrumare metodologică, sa sprijine organele care întocmesc proiectele, atît cu privire la fundamentarea juridică a acestora, cît şi sub aspectul tehnicii legislative, acordind asistenta tehnica necesară.

În cazul actelor normative importante, în colectivul de întocmire a proiectelor vor fi incluşi şi membri ai Consiliului Legislativ.

Actele normative de importanta deosebita vor fi elaborate cu participarea şi sub îndrumarea directa a Consiliului Legislativ.

ART. 61 Consiliul Legislativ examinează în colegiul ştiinţific proiectele de acte normative, în conformitate cu dispoziţiile legii sale de organizare şi funcţionare şi potrivit procedurii privitoare la avizul unic.

ART. 62 În cazul în care proiectelor de acte normative ce au fost avizate de către Consiliul Legislativ li se aduc - înainte de adoptare - unele modificări de natura a schimba fondul reglementării ori soluţiile preconizate, sau se schimba substanţial structura proiectului, se va cere în mod obligatoriu Consiliului Legislativ un nou aviz privind toate aceste modificări.

Dispoziţiile alineatului precedent se aplica în mod corespunzător şi organelor care avizează potrivit art. 53 şi 54.

SECŢIUNEA A V-A SUPUNEREA SPRE APROBARE A PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE

ART. 63 După avizarea de către organele interesate şi definitivarea lor,

proiectele de legi, de decrete şi de hotărîri ale Consiliului de Miniştri, însuşite de organele de conducere colectivă ale ministerelor şi celorlalte organe centrale sau locale, se înaintează Secretariatului General al Consiliului de Miniştri. Proiectele vor fi însoţite de expunerea de motive - inclusiv avizul unic - şi de intreaga documentaţie care a stat la baza lor.

13

Secretariatul General al Consiliului de Miniştri verifica şi pregăteşte proiectele primite, în vederea prezentării lor Consiliului de Miniştri. Proiectele care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la alin. 1 vor fi restituite, pentru completare, organelor care le-au elaborat.

ART. 64 Proiectele de legi, decrete şi hotărîri înaintate Consiliului de Miniştri se examinează în prealabil de către viceprim-miniştri, fiecare pentru domeniul sau de activitate, şi - după rezolvarea, pe cît posibil, a eventualelor divergenţe - se supun Consiliului de Miniştri.

ART. 65 Proiectele de legi sau decrete cu privire la care Consiliul de Miniştri a hotărît sa-şi exercite dreptul de initiativa legislativă se vor inainta, după caz, Marii Adunări Naţionale sau Consiliului de Stat.

ART. 66 În cazul în care dreptul de initiativa legislativă cu privire la unele proiecte de legi sau decrete este exercitat de alte organe decît Consiliul de Miniştri, proiectele vor fi înaintate, după caz, Marii Adunări Naţionale sau Consiliului de Stat, de către organele iniţiatoare.

SECŢIUNEA A VI-A

DEZBATEREA PUBLICA A PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE

ART. 67 Pentru asigurarea participării oamenilor muncii la procesul de elaborare a actelor normative, unele proiecte, în funcţie de importanta lor socială, vor putea fi supuse dezbaterii publice înainte de adoptarea lor de către organele de stat competente.

Dezbaterea publica a proiectelor se realizează: prin organizarea de discuţii în adunări ale oamenilor muncii; prin folosirea mijloacelor de informare în masa (presa, radio, televiziune); cu prilejul consfatuirilor organizate cu specialiştii şi oamenii muncii care lucrează în ramurile sau domeniile de activitate la care se referă proiectele; în orice alte forme prin care cetăţenii pot aduce o contribuţie la perfecţionarea proiectelor.

ART. 68 Observaţiile şi propunerile făcute în cadrul dezbaterilor vor fi examinate de către organele care au elaborat proiectul, împreună cu organele care l-au avizat, atunci cînd este cazul.

Concluziile desprinse din analiza observaţiilor primite, ca urmare a dezbaterilor, vor fi prezentate, împreună cu propunerile de imbunatatire a proiectului, organelor competente, pentru a fi avute în vedere la adoptarea acestuia.

14

CAP. 5 PĂRŢILE CONSTITUTIVE ALE PROIECTELOR. METODE ŞI PROCEDEE DE TEHNICA

LEGISLATIVĂ

ART. 69 Organele care elaborează acte normative vor folosi metode şi procedee de tehnica legislativă de natura sa asigure reglementarea juridică adecvată a relaţiilor sociale.

SECŢIUNEA I PĂRŢILE CONSTITUTIVE ALE PROIECTULUI DE ACT NORMATIV

ART. 70 Proiectul de act normativ are, de regula, următoarele părţi: titlu; preambul şi formula introductivă, cînd este cazul; dispoziţii sau principii generale; dispoziţii de conţinut; dispoziţii finale şi dispoziţii tranzitorii.

ART. 71 Tilul - element principal de identificare a actului normativ - trebuie sa fie scurt, sa exprime în mod sintetic obiectul reglementării.

În cazul proiectelor de acte normative prin care se modifica, se completează sau se abroga un act normativ, titlul proiectului va indica denumirea, numărul şi anul publicării acelui act, adaugindu-se - cînd este cazul - cuvintele: "cu modificările ulterioare".

ART. 72 Preambulul - folosit în cazul unor reglementări mai importante - constituie o introducere, succintă, prin care se exprima unele consideratii social-politice menite sa releve necesitatea şi finalitatea actului normativ.

ART. 73 FORMULA INTRODUCTIVĂ conţine indicarea precisa a DISPOZIŢIILOR CONSTITUŢIONALE sau ALE ACTULUI NORMATIV SUPERIOR pe care se sprijină proiectul.

ART. 74 Dispoziţiile generale determina obiectul, scopul şi sfera relaţiilor reglementate prin actul normativ, cuprinzînd totodată şi unele prevederi de natura sa orienteze intreaga reglementare.

Dispoziţiile generale nu trebuie reluate în celelalte părţi structurale ale proiectului, în afară de cazul în care sînt strict necesare pentru înţelegerea unor dispoziţii de conţinut, cu care formează un tot unitar.

15

La elaborarea codurilor sau a altor reglementări de mare întindere, unele părţi structurale cu o pondere deosebita în economia proiectului pot cuprinde, şi ele, subdiviziuni introductive conţinînd dispoziţii generale.

ART. 75 În cazul unor reglementări de importanta deosebita, în locul"dispozitiilor generale" pot fi stabilite "principiile generale" pe care se întemeiază intreaga reglementare.

ART. 76 Dispoziţiile de conţinut cuprind reglementarea propriu-zisa a relaţiilor sociale ce formează obiectul actului normativ.

În actele normative avînd mai multe capitole sau alte subdiviziuni, dispoziţiile de conţinut vor fi grupate în aceste subdiviziuni, în funcţie de obiectul reglementării şi sub titulatura corespunzătoare.

Dacă în cuprinsul actului normativ este prevăzută realizarea anumitor activităţi, reglementarea va urma ordinea logica a desfăşurării lor; se va avea în vedere, în special, ca dispoziţiile de drept material sa preceada pe cele de ordin procedural, iar dispoziţiile cuprinzînd sancţiuni penale sau administrative sa fie grupate în ultima parte.

Se pot folosi anexe - ca părţi complementare - pentru a se evidenţia, cifric sau statistic, ori sub forma de desene, tabele, schite, planuri sau altele asemenea, conţinutul unor norme juridice.

Tot astfel, pot constitui anexe ale unui act normativ reglementările care se aproba prin acest act, ca regulamente, statute, metodologii sau norme cu caracter predominant tehnic.

ART. 77 în dispoziţiile finale se determina data intrării în vigoare, dacă aceasta nu are loc pe data publicării, implicatiile pe care noul act le are asupra unor alte acte normative, precum şi măsurile necesare pentru punerea în aplicare a reglementării.

În proiectele actelor normative cu caracter temporar se va prevedea, de regula, perioada aplicării sau data încetării aplicării; în acest fel de acte nu se vor insera dispoziţii cu caracter permanent.

ART. 78 În cazul în care prin noua reglementare sînt afectate raporturi sau situaţii juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu şi-au produs în întregime efectele pînă la data intrării în vigoare a noului act, acesta va cuprinde dispoziţii tranzitorii corespunzătoare, care sa precizeze dacă acelor raporturi sau situaţii li se va aplica în continuare vechea reglementare ori o alta diferita de cea prevăzută în noul act normativ.

16

Dispoziţiile tranzitorii pot fi reunite, cînd este cazul, cu dispoziţiile finale, într-o subdiviziune unica, intitulata "dispoziţii finale şi tranzitorii".

SECŢIUNEA A II-A ELEMENTELE DE STRUCTURA ŞI PROCEDEELE DE SISTEMATIZARE A

PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE

ART. 79 Elementul structural de baza al proiectului de act normativ îl constituie articolul. Pentru identificare, articolele se numeroteaza cu cifre arabe. În cazul actelor normative care au ca obiect modificări sau completări ale altor acte, articolele se vor numerota cu cifre romane, pastrindu-se numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate sau completate.

ART. 80 Fiecare articol cuprinde, de regula, o dispoziţie de-sine-stătătoare. ART. 81 În cazul codurilor, articolele pot fi prevăzute cu note marginale, ca

modalitate de sintetizare a textelor, spre a usura folosirea lor. ART. 82 Articolele pot fi formate din mai multe alineate. Se recomanda ca un

articol sa nu fie format dintr-un număr prea mare de alineate. Pentru o mai precisa identificare, alineatele pot fi numerotate cu cifre arabe

puse între paranteze. ART. 83 În articolele care cuprind enumerari, acestea se vor nota cu cifre

arabe sau cu litere, evitindu-se pe cît posibil folosirea liniutelor, în special în cazul în care unele părţi ale textului ar putea sa formeze obiect de trimitere.

ART. 84 În cuprinsul unui act normativ, articolele pot fi grupate, în funcţie de amploarea reglementării şi ţinînd seama de legatura organică dintre norme, în paragrafe, secţiuni, capitole şi titluri. În cazul codurilor sau al altor reglementări de mare întindere, titlurile se pot grupa în "părţi" sau în "cărţi".

ART. 85 Pentru evitarea unor repetari, se pot folosi dispoziţii de trimitere, fără ca prin aceasta sa se creeze dificultăţi în cunoaşterea şi aplicarea textelor.

Nu se poate face trimitere la o norma care, la rindul ei, face trimitere la alta norma.

Se pot face trimiteri la unu sau mai multe articole dintr-un act normativ sau la întregul act normativ.

17

ART. 86 În cuprinsul dispoziţiei de trimitere se va arata titlul actului la care se face trimitere, numărul acestuia şi data publicării, iar cînd trimiterea se face la anumite dispoziţii din acel act, se vor indica şi numerele articolelor.

Cînd se face trimitere la un act ce a fost între timp modificat sau, după caz, şi republicat, este necesar sa se facă menţiune despre aceasta.

ART. 87 Instituirea aceloraşi norme în doua sau mai multe acte normative, incriminarea, în legi penale speciale, a unor fapte în acelaşi mod incriminate în legi generale, precum şi orice alte asemenea paralelisme, vor trebui evitate.

În cazul în care, pentru a accentua rolul educativ al reglementării şi a usura cunoaşterea şi aplicarea acesteia, se impune evocarea unor norme existente, se va face trimitere la ele în termeni generali, conţinutul textelor putind sa fie redat în subsolul paginii.

SECŢIUNEA A III-A

PROCEDEE TEHNICE PRIVIND ABROGAREA, MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA ACTELOR NORMATIVE

ART. 88 În proiecte trebuie sa fie identificate toate dispoziţiile legale contrare noii reglementări şi sa se prevadă expres abrogarea lor.

Actele normative prevăzute a se abroga, total sau parţial, vor fi menţionate în ordine cronologică, începînd cu legile şi decretele.

Abrogarea poate fi dispusă numai printr-un act de acelaşi nivel sau de nivel superior.

În mod excepţional, în cazul în care, datorită complexitatii reglementărilor, nu ar putea fi indicate toate dispoziţiile legale contrare, se va putea adauga, la sfîrşitul enumerării actelor normative abrogate direct, formula de abrogare generica "şi orice alte dispoziţii contrare".

ART. 89 În toate cazurile în care adoptarea unui act normativ de nivel superior atrage abrogarea unui act normativ de nivel inferior care nu a fost abrogat în mod direct, organul competent va lua măsuri de identificare şi abrogare directa a acestui act.

ART. 90 În cazul în care, ca o consecinta a evoluţiei relaţiilor sociale, un act normativ a încetat, practic, sa mai fie aplicat, organele competente vor propune, de asemenea, abrogarea lui expresă.

18

ART. 91 Abrogarea unui act normativ, care conţine reglementarea generală într-o anumită ramura sau într-un anumit domeniu de activitate, nu implica şi abrogarea actelor normative speciale. Ori de cîte ori se are în vedere şi abrogarea actelor normative speciale, aceasta se va dispune în mod expres.

ART. 92 Modificarea expresă a unor reglementări în vigoare se face prin acte normative de acelaşi nivel cu actele ce urmează a fi modificate.

Cînd modificarea adusă unui act de nivel superior atrage modificarea unui act de nivel inferior, organul care a emis actul de executare va lua măsuri de modificare expresă a acestui act.

ART. 93 Modificarea unor prevederi dintr-un act normativ se poate face numai dacă prin aceasta nu se afectează conceptia generală a actului normativ sau caracterul unitar al acestuia. În caz contrar, reglementarea supusă modificării urmează a fi abrogată în întregime şi înlocuită cu o noua reglementare, care sa preia ceea ce rămîne valabil din vechea reglementare şi sa adauge elementele noi, care se dovedesc necesare.

ART. 94 În cazul modificării unui act normativ care a mai fost modificat anterior, modificarea ulterioara se va referi la actul de baza, mentionindu-se şi modificarea anterioară, precum şi, dacă este cazul, data republicarii.

ART. 95 Dispoziţiile destinate sa înlocuiască textele vechi trebuie sa se integreze în mod armonios în actul ce urmează a fi modificat, păstrînd stilul şi terminologia acestui act.

ART. 96 Dacă se modifica un număr mare de articole dintr-un act normativ, este indicată republicarea acestuia, măsura ce se va dispune prin actul normativ modificator.

Cu ocazia republicarii se vor actualiza denumirile unor organisme, localităţi şi altele asemenea, care au fost schimbate între timp prin alte acte normative.

Republicarea se face, de regula, odată cu publicarea actului modificator. ART. 97 Completarea unui act normativ se face fie prin introducerea de noi

alineate la articolele existente, fie prin introducerea unor noi articole. Fiecare nou articol va avea, de regula, numărul articolului căruia îi urmează, însoţit de un indice, pentru diferentiere.

Completarea unui act normativ se va face cu asigurarea unităţii de conceptie a acestuia.

Regulile tehnice privind modificarea se aplica în mod corespunzător şi în caz de completare.

19

ART. 98 Cînd se stabilesc norme derogatorii fata de o anumită reglementare, se va folosi formula "prin derogare de la prevederile...".

SECŢIUNEA A IV-A REGULI PRIVITOARE LA REDACTAREA ŞI STILUL ACTELOR NORMATIVE

ART. 99 Proiectele trebuie sa fie redactate în forma prescriptiva - proprie

activităţii de reglementare juridică a relaţiilor sociale -, într-un stil concis, clar şi precis, care sa excludă orice echivoc.

ART. 100 Textele proiectelor vor fi redactate folosindu-se cuvintele în înţelesul lor curent din limba romana moderna. Neologismele se vor folosi numai dacă sînt de larga circulaţie.

Atunci cînd este necesar, se vor întrebuinţa termeni de specialitate consacrati în ramura sau domeniul de activitate la care se referă reglementarea.

ART. 101 În cuprinsul proiectelor actelor normative se vor utiliza aceiaşi termeni cînd este vorba de aceleaşi notiuni.

Terminologia folosită în proiectele actelor normative de executare nu trebuie sa se îndepărteze de cea folosită în actele normative de baza.

Dacă unii termeni folosiţi în proiectele de acte normative pot avea mai multe înţelesuri sau dacă au alt înţeles decît cel obişnuit, se va arata în text sensul ce trebuie sa li se dea, pentru a se asigura interpretarea corecta a actului normativ.

ART. 102 La redactarea proiectelor se va asigura aplicarea întocmai a normelor ortografice, a tuturor regulilor gramaticale.

SECŢIUNEA A V-A

EXPUNEREA DE MOTIVE

ART. 103 Proiectele de legi, decrete şi hotărîri ale Consiliului de Miniştri - iar atunci cînd este cazul, şi celelalte acte normative - vor fi însoţite de expuneri de motive, care vor arata succint:

20

a) cerinţele care justifica intervenţia normativa, cu o referire specială la insuficientele reglementărilor în vigoare;

b) esenta şi finalitatea reglementării propuse, cu evidentierea elementelor noi; c) efectele de ordin politic, economic, social sau cultural urmărite, în funcţie

de obiectul reglementării; d) efectele pe care noua reglementare le are asupra reglementărilor existente. ART. 104 Expunerea de motive care însoţeşte proiectul de act normativ va fi

semnată de ministrul sau conducătorul organului care a elaborat proiectul, precum şi de conducătorii organelor care l-au avizat potrivit procedurii avizului unic.

CAP. 6 TEHNICA PREGĂTIRII ŞI ELABORĂRII PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE PRIN

CARE SE RATIFICA SAU SE APROBA ÎNŢELEGERI INTERNAŢIONALE

ART. 105 Pentru ratificarea tratatelor internaţionale încheiate de Republica Socialistă România se vor întocmi, potrivit Constituţiei, proiecte de legi în cazul tratatelor care implica modificarea legilor, sau proiecte de decrete ale Consiliului de Stat în celelalte cazuri. Pentru acordurile internaţionale care necesita aprobarea Consiliului de Miniştri se vor întocmi proiecte de hotărîri.

Dispoziţiile cu privire la pregătirea şi elaborarea proiectelor de acte normative cuprinse în celelalte capitole se vor aplica, în mod corespunzător, şi proiectelor de acte normative prin care se ratifica sau se aproba înţelegeri internaţionale.

ART. 106 Titlu proiectului de act normativ va cuprinde denumirea integrala a înţelegerii internaţionale, data şi locul încheierii acesteia.

În cazul cînd proiectul de act normativ se referă la mai multe înţelegeri internaţionale, care sînt strins legate fie prin obiectul lor, fie prin organismul internaţional care le-a adoptat, fie prin locul sau data încheierii, titlul acestui act va putea fi formulat în mod sintetic.

ART. 107 Proiectul de act normativ va cuprinde dispoziţia de ratificare sau aprobare ("Se ratifica" sau "Se aproba"), denumirea înţelegerii internaţionale, locul şi data încheierii acesteia, iar ca anexe, documentele care se ratifica sau se aproba, certificate de organul depozitar al documentului original. În măsura în care este necesar, în proiect se vor trece şi dispoziţii speciale.

21

De asemenea, proiectul de act normativ conţine şi prevederi referitoare la unele rezerve sau declaraţii, ori de cîte ori este necesar sa fie făcute cu prilejul ratificării sau aprobării.

ART. 108 În cazul mai multor înţelegeri internaţionale strins legate între ele prin obiect sau prin organismul internaţional care le-a adoptat, supuse unele ratificării, iar altele aprobării, se poate întocmi un singur proiect de act normativ, şi anume proiectul de act normativ avînd nivelul cel mai înalt.

CAP. 7

DISPOZIŢII FINALE ART. 109 Lucrările documentare, variantele şi formele succesive ale

proiectelor de acte normative adoptate vor fi păstrate de organul care a elaborat proiectele sau a coordonat elaborarea lor, astfel încît sa se asigure cunoaşterea întregului proces de elaborare a actului normativ adoptat.

ART. 110 Toate persoanele care participa la activitatea de pregătire şi elaborare a proiectelor de acte normative sînt obligate sa respecte cu stricteţe dispoziţiile legale privitoare la păstrarea secretului de serviciu şi de stat.

ART. 111 Dispoziţiile privitoare la metodele şi procedeele tehnice, stabilite în prezenta metodologie pentru actele normative, sînt aplicabile, în mod corespunzător, şi pentru elaborarea actelor care, fără a avea caracter normativ, îmbracă forma de decret sau hotărîre a Consiliului de Miniştri. ----------------

22

Cabinet Avocat ˝TEODORESCU NICUȘOR˝ Forma de · PDF fileprocurorilor, drept dovadă fiind...

Documents

Transcript of Cabinet Avocat ˝TEODORESCU NICUȘOR˝ Forma de · PDF fileprocurorilor, drept dovadă fiind...