INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU NCERCAREA BETONULUI CU AJUTORUL CAROTELORIndicativ: C 54-81nlocuiesc: C 54-67Cuprins* OBIECT SI DOMENIU DE UTILIZARE* CAZURI DE UTILIZARE A NCERCARILOR PE CAROTE* LOCUL, NUMARUL SI DIMENSIUNILE CAROTELOR* TEHNICA DE EXTRAGERE* TRANSPORTUL CAROTELOR* PRELUCRAREA SI PASTRAREA CAROTELOR* NCERCAREA NEDISTRUCTIVA A CAROTELOR* DETERMINAREA REZISTENTEI BETONULUI LA COMPRESIUNE* DETERMINAREA POROZITATII BETONULUI* DETERMINAREA REZISTENTEI LA NTINDERE PRIN DESPICARE* MASURI DE PROTECTIA MUNCII* Anexa - PREPARAREA SI APLICAREA STRATURILOR DE NIVELARE1. OBIECT SI DOMENIU DE UTILIZARE1.1. ncercarile pe carote se folosesc pentru obtinerea unor informatii privind calitatea betonului din lucrare. n acest sens, carotele pot fi folosite la determinarea urmatoarelor caracteristici. rezistenta la compresiune; rezistenta la ntindere prin despicare; rezistenta la nghet dezghet; densitatea aparenta; porozitatea; gradul de impermeabilitate; modulul de elasticitate static si dinamic; corelatia marimii nedistructive rezistente mecanice; grosimea betonului n lucrare, n structuri mono sau multistrat, accesibile pe o fata; grosimea stratului de beton degradat de actiuni fizice (nghet, foc) sau chimice (acizi, saruri, baze), efectul tratamentelor de suprafata (carbonatare, impregnare); gradul de coroziune al armaturilor;1.2. Carota este un cilindru extras dintr-un element sau structura de beton (simplu, armat sau precomprimat) prin operatia de taiere.1.3. ncercarile prin extrageri de carote, sunt ncercari distructive, prin efectul pe care l au asupra betonului din elementul examinat.1.4. Carotele nu reprezinta echivalentul pentru betonul din lucrare, al unei epruvete turnate, de aceeasi forma si dimensiun, din cauza distrugerilor de structura ce au loc att pe suprafetele laterale ct si pe cele de capat ale carotei, n timpul operatiei de extragere si prelucrare. Pentru obtinerea rezistentei echivalente unui cub turnat din acelasi beton, este necesara aplicarea unor factori de corectie, conform capitolului 8, care tin seama de aceste degradari.1.5. Obiectul prezentelor instructiuni tehnice este de astabili modul de alegere al numarului, locurilor si dimensiunilor carotelor, tehnica de extragere si de prelucrare a rezultatelor ncercarilor directe, pentru a obtine rezultate echivalente ncercarilor pe epruvete, a caror interpretare este reglementata de acte normative.[top]2. CAZURI DE UTILIZARE A NCERCARILOR PE CAROTE2.1. ncercarile pe carote vor fi folosite atuni cnd este necesara o verificare directa, n lucrare, prin mijloace distructive, a calitatii betonului. Ele apar indicate n urmatoarele cazuri:2.1.1. Rezultatele ncercarii epruvetelor sunt sub cele prevazute n normen cazul obtinerii la ncercarea corpurilor de proba, turnate odata cu betonul din lucrare, a unor rezistente sub cele prevazute n norme pentru marca din proiect, sau daca se considera necesara o verificare suplimentara a rezistentei betonului din epruvete, se recomanda extragerea si ncercarea unor carote.Asemenea ncercari pot apare ca necesare ca si n cazurile n care numai o parte a ncerarilor pe corpuri de proba se situeaza sub marca de proiect.Necesitatea acestor ncercari este decisa de proiectant, de beneficiar, de un organ de expertiza sau de receptie. n luarea deciziei un rol important l joaca nivelul efectiv de solicitare al betonului n structura, tipul structurii si nivelul efectiv al rezistentei obisnuite pe corpurile de proba.2.1.2. Lipsa corpurilor de proban cazul n care la turnarea betonului s-a omis prelevarea unor corpuri de proba sai n care corelarea lor cu structura este fie imposibila, fie prezinta dubii, se recomanda ncercari de control, pe carote extrase din lucrare.2.1.3. Dubii n privinta calitatii betonului din lucraren acest caz, desi rezultatele ncercarilor pe corpuri de proba sunt satisfacatoare, exista motive care pun sub semnul ntrebarii calitatea betonului din lucrare (expunerea prematura la temperaturi scazute, sau ridicate, anumite defecte locale de turnare, sarje de beton presupus necorespunzator etc). n asemenea cazuri, extragerea carotelor este circumscrisa la zona suspectata.2.1.4. Constructii supuse unor actiuni temporare de scurta sau lunga durata, fizice sau chimice sau actiuni permanente, care duc la degradarea calitatii betonuluin acest caz carotele sunt folosite pentru identificarea amploarei acestor degradari, inclusiv a grosimii structurilor degradate, atunci cnd atacul este de suprafata, din aproape n aproape.2.1.5. Modificarea ncarcarilor structurii de rezistentan acest caz ncercarile pe carote pot informa asupra rezistentelor reale ale betonului din lucrare, la data schimbarii destinatiei constructiei, cnd nu mai exista corpuri de proba, prelevate odata cu lucrarea.2.1.6. ncercari nedistructive de precizie ridicata pentru determinarea rezistentei betonului n lucraren acest caz carotele, n numar foarte limitat, sunt extrase din zonele putin solicitate, pentru a verifica si corecta sau a stabili relatia de transformare a marimii nedsitrutive, n rezistente mecanice ale betonului. Precizia determinarii rezistentei betonului se dubleaza practic n asemenea cazuri. ncercarile pe carote au n acest caz un caracter de sondaj.Metodele nedistructive ce pot beneficia de acest raport ndeosebi: metoda ultrasonica de impuls, metodele de duritate superficiala si metoda combinata.Modul n care aceste metode pot utiliza ncercarile pe carote, n cresterea preciziei lor, este expus n instructiunile tehnice specifice metodei nedistructive utilizate.2.1.7. Constructii sau elemente de constructii avariate sau distruse partialn acest caz carotele pot fi folosite pentru optimizarea solutiei de consolidare.2.1.8. Cazuri speciale, cnd se doreste verificarea unui procedeu tehnologic deosebit de punere n opera sau de ntarire a betonului ca : glisarea, vacuumarea, tratarea termica, procedeul prepakt, noi metode de compactare (vibratoare de cofrag), compactarea n vecinatatea armaturilor etc.n acest caz carotele reprezinta posibilitatea cea mai sigura, legata de procedeele clasice, de a verifica calitatea betonului din lucrare, ntruct n multe cazuri procedeul tehnologic utilizat nu poate reprodus n corpurile de proba.[top]3. LOCUL, NUMARUL SI DIMENSIUNILE CAROTELOR3.1. Locul extragerii carotelor din elementele de onstructie va fi stabilit de proiectant sau n lipsa acestuia de organele de experiza. El va trebui sa tina seama de urmatoarele criterii: ndepartarea de zonele n care pot fi intersectate armaturi, aceste zone se stalilesc pe baza proiectului si se verifica pe baza masuratorilor nedistructive in situ (metode electromagnetice); amplasarea n axa de simetrie sau ct mai aproape de aceasta a locului de extractie, la elemente verticale (stlpi) solicitate la compresiune; amplasarea n zonele ce prezinta interes din punct de vedere al controlului calitatii betonului; amplasarea n zonele cu nivel redus de solicitare a betonului; n cazul existentei prealabile a unor ncercari nedistructive, de control a calitatii betonului, locul extragerii carotelor va tine seama de rezultatele masuratorilor nedistructiv, astfel nct rezultatele sa fie reprezentative pentru betonul din elementul examinat.Extragerea carotelor din zona cu defecte locale nu poate fi utilizata dect la precizarea formei si adncimii defectului examinat. Carotele astfel obtinute, cu neomogenitati importante n sectiune sau fisurate, nu pot fi folosite la determinarea rezistentei betonului din element.3.2. Numarul carotelor extrase va fi ales n functie de urmatoarele criterii:c-numarul elementelor examinate; variatiile locale ale calitatii betonului de la element la element si n interiorul aceluiasi element; gradul si modul de solicitare a elementului; amploarea avariilor produse.Numarul carotelor se stabileste de cel ce a solicitat ncercarea, cu consultarea proiectantului, n cazul n care cele doua persoane sunt distincte.La fixarea acestui numar se va tine seama ca pentru a obtine un continut de informatii echivalent cu cel realizat prin ncercarea a 3 cuburi, cu latura de 14 cm, va trebui ncercat un numar de n carote, de diametru d, dat de relatia:n = 42/d (1)n care d este exprimat n cm.La definitivarea numarului de carote extrase dintr-o structura se va tine seama de necesitatea de a calcula o rezistenta care sa caracterizeze fiecare popultia * distincta a structurii. Numarul de carote extras dintr-un element, asupra caruia exista dubii de calitate, trebuie sa fie de minimum 3.3.3. Diametrul d al carotei, ce se extrage, depinde de urmatoarele elemente: dimensiunea maxima a agregatului; distanta minima dintre armaturi, n zona de extractie; rezervele de rezistenta sau nivelul de solicitare, n zona de extractie; diametrul interior al cutitelor de taiere disponibile.*) n sensul prezentelor instructiuni tehnice, prin populatie se ntelege multimea carotelor care caracterizeaza, n functie de ituati, fie aceeasi marca de beton n constructie, fie un nivel dat al constructiei, fie un acelasi tip de element (de ex. stlpi).n raport cu dimensiunea maxima a agregatului se recomanda urmatoarea relatie:(2)n care max reprezinta dimensiunea maxima a agregatului.n raport cu distanta dintre armaturi a, n zona de extractie, se recomanda respectarea relatiei:(3)relatie n care toate elementele se exprima n cm, iar arm reprezinta diametrul armaturii din zona de extragere; car grosimea coroanei diamentate a cutitului, cu care se taie carota.Rezervele de rezistenta sau nivelul de solicitare vor fi apreciate de proiectant. n aprecierea slabirii maxime admise se va tine seama ca de regula carotele nu sunt necesare, iar uneori nu pot fi extrase, pe toata adncimea elementului, iar pe de alta parte ca prin completarea golului produs prin forare, cu un material adecvat, se reface partial capacitatea portanta a sectiunii slabite.3.4. Lungimea carotei ncercate distructiv h trebuie sa fie cuprinsa ntre limitele:(4)Limitarea inferioara asigura prezenta unui volum suficient al materialului examinat si diminueaza efectul fortelor de frecare, exercitate de platanele presei, asupra rezultatelor ncercarii. Limitarea superioara limiteaza efectul, de regula inevitabil, al geometriei epruvetei, datorita imperfectiunilor geometrice ale carotei (ndeosebi perpendicularitatea fetelor de capat pe generatoare si neplaneitatea acestora), reducnd influenta coeficientului de subtirine asupra rezultatului final.n cazul n care carota extrasa are o lungime mai mare de 2d, se recomnda fractionarea acesteia n carote de lungimi cuprinse ntre d ti 2d prin taieturi transversale.[top]4. TEHNICA DE EXTRAGERE4.1. Se identifica regiunile cu populatie distincta, tinnd seama de urmatoarele informatii: volumul de lucrari turnat odata; tehnologia de turnare utilizata; marca betoanelor utilizate.Un nivel reprezinta cel putin o pupulatie, iar un planseu prezinta deasemeni o populatie, daca n turnarea lui nu s-au facut ntreruperi importante.4.2. Daca se cere o prelucrare statistica a rezultatelor ncercarii, se alege pentru fiecare populatie un numar suficient de carote, astfel nct rezultatele sa permita calculul rezistentei caracteristice pentru populatia respectiva, n conformitate cu prevederile puntului 8.11.4.3. Directia de extragere a carotelor trebuie sa fie riguros perpendiculara pe fata de atac: orizontala, verticala sau nclinata. n vederea asigurarii perpendicularitatii directia de taiere pe fata de atac se recomanda lestarea adecvata a carotezei sau ncastrarea ei ei corespunzatoare n constructie.4.4. Pe ct posibil se va evita extragerea carotelor pe suprafata de turnare sau n vecinatatea ei. Se vor prefera ncercarile pe fete verticale decofrate, cu centrul carotei la cel putin 15 20 cm de fata de turnare. n cazul cnd nu se dispune de asemenea suprafete, se admit ncercarile pe suprafete de turnare.4.5. Utilizarea coroanelor de taiere diamantate si n buna stare (cu uzura nula sau redusa) limiteaza degradarile structurale pe care le sufera betonul din carota, ct si cel din zona adiacenta a elementului.Nu se recomanda utilizarea coroanelor diamantate cu un grad de uzura mai mare de 50% **. De asemenea, se interzice utilizarea coroanelor din carbondum, indiferent de gradul lor de uzura, la betoanele preparate cu agregat cuartos.4.6. n cazul n care grosimea elementului ncercare este redusa (sub 30 cm), se recomanda extragerea carotei pe toata grosimea elementului si fractionarea ei ulterioara prin taiere. Aceasta procedura asigura un paralelism mai bum al fetelor de capat.**) Gradul de uzura al cutitului se determina prin compararea vitezei de naintare a cutitului n cauza cu un cutit nou. Gradul de uzura de 50% corespunde reducerii la jumatate a vitezei de naintare.4.7. n cazul n care grosimea elementului ncercat este mare (peste 30 cm), este necesara desprinderea epruvetei de pe und prin actionarea n consola a carotei cu o prghie sau pana, n santul produs prin carotare. Se va urmari obtinerea unor suprafete de capat cu denivelari minime (sub 2 cm).4.8. Pe tot timpul carotarii se va asigura racirea corespunzatoare a cutitului si betonului cu apa, pentru a se evita degradarea excesiva prin ncalzire a acestora.4.9. Nu se admit pentru ncercare carote ce contin armaturi longitudinale sau nclinate la mai putin de 450 fata de axul carotei.4.10. La locul de extragere a carotelor trebuie sa se dispuna de o alimentare corespunzatoare cu energie electrica (tensiune, putere), sau aer comprimat (debit, presiune), sau combustibil (benzina, ulei), n functie de tipul motorului carotezei, precum si de apa pentru racirea cutitului si a betonului.[top]5. TRANSPORTUL CAROTELOR5.1. Dupa taiere carotele se aseaza ntr-o ladita pe un strat de minimum 10 cm talaj sau rumegus de lemn, pe un singur rnd, separate ntre ele prin distantieri si mpanate astfel nct sa nu se poata rotogoli n timpul transportului. Apoi carotele se acopera cu un nou strat de rumegus sau talaj si lada se nchide cu un capac.5.2. Transportul si manipularea de la locul de extractie, la locul de pastrare si ncercare, trebuie sa se faca n conditii care sa mpiedice degradarea carotei prin zguduiri, trntiri etc.[top]6. PRELUCRAREA SI PASTRAREA CAROTELOR6.1. Obtinerea fetelor de capat plane, paralele ntre ele si perpendiculare de generatoare, este o conditie principala a corectitudinii rezultatelor ncercarii. Cnd fetele de capat rezulta plane si paralele direct din operatia de taiere (sunt fete cofrate ale betonului), rezistentele obtinute la ncercarea carotelor sunt maxime, ntruct nici o degradare a suprafetei betonului nu s-a produs prin prelucrari mecanice ale suprafetelor de capat.Daca suprafetele de capat nu rezulta plane si perpendiculare pe generatoare din taiere, exista urmatoarele posibilitati de prelucrare a acestor suprafete: polizarea suprafetelor de capat; taierea suprafetei sau suprafetelor de capat; completarea zonelor de capat cu material liant de adaos pna la obtinerea unei suprafete plane perpendiculare pe generatoare.6.2. Polizarea suprafetelor de capat se face cu ajutorul deseurilor abrazive actionate electro-mecanic. Se recomanda ca pe parcursul operatiei de polizare sa se practice racirea cu apa a betonului si discului. Se admit, pentru polizare, carote cu denivelari maxime de 2...3 mm. Taierea carotelor se face cu fierastrau electric, prevazut cu cutite diamantate, sub jet de apa de racire.6.3. Stratul de completare utilizat la nivelarea suprafetelor de capat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: buna aderenta la beton, astfel nct ruperea la tractiune a unei epruvete lipite sa se faca n afara lipiturii; modul de elasticitate apropiat al betonului; rezistenta la compresiune apropiata de a betonului ncercat; viteza ridicata de ntarire; grosimea maxima de 1 cm.6.4. Se recomanda, n ordinea preferintei, urmatoarele straturi de nivelare:a/ mortar epoxidic;b/ mortar de ciment;c/ pasta de sulf cu sau fara adaos de negru de fum.Retetele compozitiei acestor materiale de nivelare sunt date n anexa.6.5. Grosimea stratului de nivelare trebuie sa fie cea minima, care realizeaza efectul dorit. Nu se admit straturi mai groase de 1 cm pe o suprafata de capat.6.6. Modul de pastrare al epruvetelor de la taiere pna la ncercare este n general n apa, la temperatura de 200 50C. n cazul utilizarii mortarului de ciment, ca strat de nivelare, se recomanda mentinerea n apa timp de cel putin 24 ore a carotei nainte de aplicarea nivelarii, si alte 48 ore ncepnd de la o zi dupa aplicarea stratului de nivelare.n orice caz, cu cel putin 24 ore nainte de ncercare, carotele trebuie sa fie scoase din apa si pastrate n aer.[top]7. NCERCAREA NEDISTRUCTIVA A CAROTELOR7.1. ncercarea nedistructiva a carotelor poate avea unul din urmatoarele scopuri: determinarea constantelor elastice ale betonului din lucrare; verificarea sau determinarea corelatiei marimiinedistructive rezistente mecanice ale betonului; masurarea variatiei greutatii specifice aparente pe naltimea carotei.7.2. Determinarea constantelor elastice ale betonului din lucrare se face cu ajutorul metodelor de rezonanta longitudinala si a metodelor ultrsonice de impuls.7.3. Forma epruvetelor necesara determinarii riguroase a constantelor elasto dinamice prin metoda nedistructiva a rezonantei este cea cilindrica, n care lungimea carotei h satisface relatia:(5)n cazuri exceptionale se admite ncercarea prin tehnica de rezonanta longitudinala si a carotelor care satisfac conditia:(6)7.4. Determinarea frecventei proprii fundamentale longitudinale se face prin rezemarea epruvetei la mijloc si exercitarea la capat, n sens longitudinal, cu un emitator si receptionarea la capatul opus a raspunsului, cu un receptor. Determinarea frecventei se bazeaza pe identificarea rezonantei fundamentale a carotei.7.5. Calculul modulului de elasticitate dinamic Ed al betonului se face cu relatia:9; (7)n care: l este lungimea epruvetei;fL frecventa fundamentala longitudinala:va densitatea specifica aparenta;g acceleratia gravitatiei;CL factorul de corectie al lui Bancroft egal aproximativ cu 1,00 pentru d < 0,4h.7.6. Calculul coeficientului Poisson dinamic (vd) al betonului se face cu relatia:9; (8)n care: VL reprezinta viteza longitudinala de propagare al ultrasunetelor n carota.7.7. n cazul existentei unor carote insuficient de lungi, calculul modulului de elasticitate dinamic se poate face n mod aproximativ, folosind numai masuratoarea de viteza de propagare longitudinala a ultrasunetelor si relatia:9; (9)Conditia de valabilitate a relatiei (9) este ca masuratoarea de viteza de propagare sa se faca n conditiile unui mediu infinit, adica pe o carota al carei diametru satisface conditia: (10)n care este lungimea de unda a undelor ultrasonice utilizate n beton. Mentionam ca pentru un palpator de 80 kHz, conditia (10) nseamna un diametru de carota egal sau mai mare de 10 cm, iar pentru un palpator de 50 KHz, egal sau mai mare de 16 cm.Din aceste date rezulta ca este de preferat efctuarea masuratorilor de viteza de propagare pe structura de beton, naintea extragerii carotei, ori de cte ori acest lucru este posibil.7.8. Verificarea sau determinarea corelatiei marimii nedistructive rezistenta mecanica, cu ajuorul carotelor nedistructive de determinare a rezistentei betonului.7.9. Numarul minim al carotelor necesar verificarii sau stabilirii acestor corelatii este cel ce rezulta din relatia (1).7.10. Marimile nedistructive aferente fiecarei carote, viteza de propagare si indici de recul, se determina n mod ideal prin masuratori directe pe structura si n locul din care urmeaza a fi extrasa carota.7.11. n cazul n care asemenea masuratori nedistructive nu s-au facut anterior extragerii carotei, rezultatele masuratorilor directe pe carote se corecteaza dupa cum urmeaza:a/ vitezele de propagare masurate n lungul carotei se majoreaza cu urmatoarele valori:carota cu d > 10 cm: 0 %carota cu d = 10 cm +0,6 %carota cu d = 7 cm +2,5 %carota cu d = 5 cm +5,6 %b/ indicii de recul masurati pe fata laterala a carotei se majoreaza cu 1...3 diviziuni n functie de diametrul carotei (la diametri mari corespund majorari mici).7.12. Rezistentele mecanice corespunzatoare epruvetelor cubice echivalente se alculeaza conform prevederilor cap. 8.7.13. Valorile experimentale nedistrutive si distructive astfel obtinute se reprezinta n plane VL Rc; n Rc sau VL n Rc (cu curbe de egala rezistenta).7.14. Se determina curba de transformare sau coeficientul total de influenta experimental corespunzator ncercarilor, conform prevederilor Instructiunilor tehnice C.30-67 (sclerometrul Schmidt); C.26-72 (ultrasunete); C.129-71 (metoda combinata).7.15. Se compara valoarea experimentala a coeficientului total de influenta cu cea teoretica si se alege valoarea finala de calcul conform prevederilor acelorasi instructiuni.7.16. n cazul inexistentei unei valori teoretice de comparatie a coeficientului total de influenta valoarea experimentala ramne ca valoare finala de calcul.7.17. Masurarea variatiei densitatii specifice aparente a betonului pe naltimea carotei se face pe baza masurarii coeficientului liniar de antrenare al radiatiilor gama, cu ajutorul metodei radiometrice.[top]8. DETERMINAREA REZISTENTEI BETONULUI LA COMPRESIUNE8.1. Rezistenta obtinuta prin ncercarea directa a unei carote, la presa, la compresiune, nu reprezinta rezistenta betonului la compresiune n structura, definita conform standardelor n vigoare ca rezistenta a unui cub de 14 sau 20 cm latura, confectionat din acelasi beton cu betonul din lucrare si pastrat n conditii standard sau n conditiile lucrarii.8.2. Factorii principali ce determina aceasta diferenta sunt: degradarea unui strat de beton adiacent suprafetei laterale a carotei datorita operatiei de carotare; degradarea unui strat de beton adiacent suprafetelor de capat a carotei, prin operatia de taiere transversala, sau neuniformitatea de transmitere a sarcinii la carotele rupte de pe fund cu pene sau leviere; existenta unui strat intermediar ntre platanele presei si carota cu proprietati diferite de ale betonului; existenta unor subtirimi definite ca raport ntre naltimea carotei si diametru variabile si de obicei diferite de valoarea caracteristica cubului.8.3. n aceste conditii determinarea rezistentei betonului din lucrare, Rc, echivalenta rezistentelor obtinute pe epruvete de forma cubica, cu latura de 14 sau 20 cm, determinata conform prescriptiilor n vigoare, se face cu relatia:(11)n care: rezistenta carotei obtinuta prin ncercarea sa ditrect la presa.8.4. Coeficientul de corectie a, ce tine seama de influenta diametrului carotei, reprezinta influenta stratului degradat adiacent suprafetei laterale si efectul de scara al epruvetei. Valorile coeficientuluia pentru diferite diametre ale carotei, sunt date n tabelul 1.Tabelul 1Valorile coeficientului adcm57101215172025

a1,261,151,020,981,051,091,141,18

8.5. Coeficientul de corectie b reprezinta influenta subtirimii carotei asupra rezultatelor ncercarii. Valorile coeficientului b pentru diferite rapoarte ntre naltimea carotei si diametrul sau, sunt date n tabelul 2.Tabelul 2Valorile coeficientului bh/d0,801,001,251,501,752,00

b0,901,001,091,191,221,25

La valorile intermediare ale coeficientului de subtirime, celor date n tabelul 2, se va interpola liniar.8.6. Coeficientul de corectie c reprezinta influenta stratului degradat aflat n vecinatatea suprafetelor de capat aupra rezultatelor ncercarii. Valorile coeficientului c sunt date n tabelul 3.Tabelul 3Valorile coeficientului bModul de obtinere a suprafetei de capatC

Direct, din turnarea betonului fara prelucrariTaietura transversala pe o fataRupere de pe fund pe o fataTaieturi transversale pe ambele fete1,001,051,051,08

8.7. Coeficientul de corectie e reprezinta influenta naturii stratului adaugat pentru prelucrarea suprafetei de capat. Valorile coeficientului e, pentru diferite materiale de nivelare a suprafetei de capat, sunt date n tabelul 4.Tabelul 4Valorile coeficientului cNatura stratului de nivelaree

Suprafete de beton cofrate rezultate din turnareMortar epoxidicMortar de cimentPasta de sulf1,001,001,071,10

8.8. n cazul n care transformarea rezultatului ncercarii pe carote se doreste a fi efectuata pentru alta forma sau marime de epruveta dect cubul de 14 sau 20 cm latura, atunci rezultatul prelucrarii conform formului (11) va fi afectat de un nou coeficient de transformare f, dedus din documentul tehnic si ISO 3893 1977, care prevede transformarea rezultatelor ncercarilor pe cuburi n rezultate echivalente pe alte forme si marimi de epruvete. Pentru transformarea n rezultat echivalent cu cel obtinut pe cilindru cu diametru de 15 cm si naltimea de 30 cm se poate adopta spre exemplu valoarea medie 0,86.8.9. Cnd ncercarile pe carote au fost facute la o alta vrsta a betonului, diferita de cea de 28 zile, si se cere deducerea rezistentei corespunzatoare la vrsta de 28 zile, daca betonul a beneficiat de conditiile normale de ntarire, se pot aplica orientativ coeficienti de corectie g ai rezultatului, n functie de natura cimentului utilizat la prepararea betonului, dati n tabelul 5.Tabelul 5Valorile coeficientului gTip cimentValorile coeficientului g

14 zile28 zile3 luni1 an

Pa 351,131,000,900,85

P 40, P 451,081,000,930,90

M 30, H 35, SR 35, SR a 351,251,000,850,80

Nota: Datele sunt valabile si pentru cimenturile echivalente din vechea terminologie.8.10. Daca carota contine armaturi perpendiculare pe directia de forare, rezultatele se obtin prin ncercarea unei astfel de carote sunt mai mici dect cele obtinute prin ncercarea unei carote fara armaturi. La fixarea locului de extragere a carotei se recomanda a se lua toate masurile posibile pentru evitarea ncorporarii unor armaturi sau bucati de armatura n carota, folosind n acest scop orice mijloace disponibile, inclusiv metodele nedistructive, electromagnetice sau radiografice.Daca evitarea acestor bare s-a dovedit imposibila si ele sunt prezente n carota extrasa, rezultatul obtinut n ncercarea unor asemenea carote poate fi corectat cu un coeficient de corectie i supraunitar aplicat relatiei (11). Marimea acestui coeficient depinde de numarul, orientarea si diametrul barelor intersectate n operatia de taiere si de diametrul carotei.Nu se admit ncercari nedistuctive pe carote care cuprinde mai mult de doua bare de armatura transversale sau pe carote n care suprafata armaturilor depaseste 3% din suprafata transversala a carotei.8.11. Prelucrarea statica a rezultatelor ncercarilor pe carote are o semnificatie mult mai restrnsa dect cea a epruvetelor, ntruct carotele reprezinta betonul direct din lucrare. n cazul n care ea se dovedeste totusi necesara este nevoie de cel putin 10 carote, pentru o pupulatie distincta, pentru care se calculeaza urmatroarele valori:- Rezistenta medie: (daN/cm2)- Abaterea patratica medie: S (daN/cm2)- Coeficientul de variatie: CV (%)- Precizia: S, 2S, 3S- Rezistenta caracteristica (daN/cm2) (12)Valoarea coeficientului t depinde de numarul carotelor extrase si de nivelul de ncredere adoptat, fiind data n tabelul 6 pentru diferite procente ale rezistentei, ce se afla sub rezistenta caracteristica.Toate prelucrarile se fac n termenii rezistentei cubice echivalente.8.13. Rezultatele ncercarilor se consemneaza ntr-un buletin de ncercare, n care va trebui sa figureze explicit:Tabelul 6n-1/risc15%5%

1234567 89101520301,9631,3861,2501,1901,1561,1341,119 1,1081,1001,0931,0741,0641,0551,0366,3142,9202,3532,1322,0151,9431,895 1,8601,8331,8121,7531,7251,6971,645

structura si elementul din care a fost extrasa carota directia de extragere a carotei fata de directia de turnare dimensiunile carotei modul de prelucrare al fetelor de capat natura stratului de egalizare folosit numarul, diametrul si orienatarea barelor gasite n carota rezistenta masurata direct pe carota valorile coeficientilor de corectie utilizati: a, b, c, e rezistentele obtinute dupa corectii pe fiecare carota marca si vrsta betonului ncercat prelucrarea statistica a rezultatelor ncercarilor, pe rezistente transformate (corectate) concluziile ncercarilor[top]9. DETERMINAREA POROZITATII BETONULUI9.1. Porozitatea determinata prin metoda descrisa mai jos este porozitatea deschisa.9.2. Se cntareste carota n stare uscata (Gu)9.3. Se mbina cu apa prin scufundare pna la saturare si se cntareste din nou n stare saturata (Ga).9.4. Se calculeaza porozitatea betonului cu relatia:

care se exprima conform relatiei (13) n procente.9.5. Aceasta metoda de determinare a porozitatii deschise este susuceptibila de anumite erori, datorate n principal apei absorbite de ciment, pentru hidratarea sa suplimentara.[top]10. DETERMINAREA REZISTENTEI LA NTINDERE PRIN DESPICARE10.1. ncercarea se face prin solicitarea carotei la compresiune n lungul unei generatoare.10.2. Conditiile de pregatire a epruvetei, de rezemare si de ncercare sunt cele descrise n STAS 1275-81.10.3. Rezistenta la despicare pe o carota se calculeaza conform relatiei:9; n care: P este forta de rupere la despicareAi aria suprafetei pe care se produce despicarea10.4. Nu se admite ncercarea la despicare a carotelor ce contin bucati de armaturi.10.5. Transformarea rezistentei obtinute pe carota n rezistenta echivalenta pe cub sau cilindru trebuie sa tina seama de existenta unor arii degradate n vecinatatea suprafetelor, deci de existenta coeficientilor de corectie multiplicativi, de tipul a si c, pentru solicitarea de despicare.10.6. Prelucrarea statistica a rezultatelor ncercarilor de despicare este analoga celei prezentate la puntul 8.12 pentru ncercarile la compresiune.[top]11. MASURI DE PROTECTIA MUNCII11.1. Manipularea si transportul aparatelor de carotat se va face pe baza unui instructaj preliminar al conducatorului ncercarii, pentru toti oamenii utilizati n acest scop.11.2. La extragerea carotelor de la naltime vor fi folosite schele solide si bine ancorate, capabile sa preia sarcinile statice si dinamice produse de aparatura si de personal.11.3. n toate cazurile, caroteza va fi ancorata pentru a se evita dexazarile, nclinarile n timpul operatiei de extragere.11.4. Alimentarea la retea si punerea la pamnt a instalatiei va fi asigurata de electricienii locului de munca si controlata de conducatorul ncercarii.11.5. Extragerea, prelucrarea si ncercarea carotelor se va face de catre tehnicienii care si-au nsisit normele de tehnica securitatii muncii, pentru fazele respective.11.6. Echipa necesara efectuarii lucrarilor de extrageri de carote este indicat sa aiba urmatoarea componenta:- inginer conducator al ncercarii care supravegheaza lucrarile adaptnd recomandarile privind locurile de extractie; diametrul carotelor, lungimea lor, la situatia concreta din teren.- technician cu experienta n etragerea carotelor.- 12 muncitori pentru operatii auxualiare: transport, montare, ancorare, aprovizionare apa, lestare etc.[top]ANEXAPREPARAREA SI APLICAREA STRATURILOR DE NIVELARE1. Mortar epoxidica) Compozitie, n dozare gravimetrica:- Rasina: Dinox 010L 200 parti- ntaritor: TETA 25 parti- Inert: Filer (componenta solida)CS 200 partib) Tehnologia de aplicare- se curata fata de praf si corpuri straine- se usuca betonul- se asigura verticalitatea carotei- se confectioneaza un guler cofraj pe carota- se prepara amestecul- se toarna cantitatea minuma pna la acoperirea partii celei mai proeminente a betonului- se lasa sa se ntareasca minim 24 ore la temperaturi de minimum 200C2. Mortar de cimenta) Compozitie- Liant: Ciment P40- Agregat: Nisip cuartos 0 3 mm- Dozaj: 1:2- Raport A / C = 0,35b) Tehnologia de aplicare- se curata fata de praf si corpuri straine- se umezeste betonul prin imersia carotei n apa minimum 2 ore nainte de nivelare- se confectioneaza un guler cofraj pe carota- se prepara amestecul- se toarna cantitatea minuma pna la acoperirea partii celei mai proeminente a betonului- se compacteaza usor stratul de adaos- se verifica orizontalitatea fetei astfel obtinute cu o bucata de geam si un boloboc- se pastreaza min. 48 ore n apa sau nisip umezit permanent.3. Pasta de sulfa) Compozitie- Liant: Sulf- Adaos: 5% carbune grafitat sau negru fumb) Tehnologia de aplicare- se curata fata de praf si corpuri straine- se usuca betonul- se asigura verticalitatea carotei- se confectioneaza un guler cofraj pe carota- se topeste sulful- se adauga carbunele- se toarna amestecul topit pna la acoperirea proeminentelor de beton- se lasa sa se ntareasca si ntareasca.