C4 Renasterea

7/25/2019 C4 Renasterea

http://slidepdf.com/reader/full/c4-renasterea 1/7

1

Curs 4

MEDICINA RENASTERII

Renasterea = eliberarea facultatilor creatoare si a faculattii de gandire a omului >> decat in evul mediu.

-aceasta reinnoire reda omului incredere in capacitatile sale si ii ofera posibilitatea de a ii satisface setea decunoastere

-in aceasta epoca se creeaza conditiile reintoarcerii la stiinta si cultura

-popoarele migratoare care invadasera Eur. sunt convertite la crestinism, sunt civilizate si asimilate la popoarelepe care le-au cucerit=> se restab ordinea

-un vant de libertate redesteapta dorinta omului de a cunoaste, de a sti; decid sa nu mai accepte fara sa verifice

ideile si preceptele impuse de altiiRenasterea culturii si stiintei e posibila dat conditiilor ist si dat unor profunde schimbari ec si soc

-calatoriile ist ale lui Columb, Magelan, ant lor Marco Pollo, au dus la descop unor noi terit

-se dez orasele, dez bazata pe interese ec =>dez unei vieti citadine complexe propice dez. cult si stiintei

-se creeaza primele state nationale monarhice:Franta, Spania, Anglia, Rusia

-apare un nou mod de a gandi, care pune in centru omul-se descopera tiparul

-debutul med experim in patol si fiziolMedicii sec XV-XVII aduc contrib imp pt dez med, cu precadere in 3 domenii:morfologie(sp anato)+fiziol,

patol gen, chirurgie

dez artelor- marile genii ale lumii: Michelangelo, da Vinci, Rafael, Durer- nu se multumesc numai sacontempleze si sa redea frumusetea corpului omenesc ci sunt interesati in a cun in amanunt structurile acestuia,

realiz ca anato nu inseamna doar oase si muschi, ci si viscere, vase, ligam => multi diseca cadavre, pe ascuns de

cele mai multe ori si deseneaza struct obs

-e unanim recunoscut ca practica chirurgiei si a med in gen nu e posibila fara a cun alc corp omenesc1342- Jose Alcantera "Istoria disectiei este fara indoiala unul din cele mai interesante capitole ale progresului

omenirii"

-la inc Renasterii disectia e privita ca un sacrilegiu, desi in antichitate cu toata prohibitia impusa s-apracticat(egipteni)

-cu toate interdictiile, exista artisti care o practica, uneori recurgand si la deshumari

1445-1448-Donatelo-biserica Sf. Anton din Padova- bazorelieful "Miracolul inimii avarului" = disectiacadavrului unui bogatas; exista si azi, se pare ca disectia e publica- e facuta de un pastor la 1/2 sec XII cand

disectia era interzisa; cei care asista= publicul larg

-desi interzisa de religie, disectia apare ca un lucru necesar in practica medImp Frederic al II- lea 1230- emite o ordonanta prin care interzicea practicarea med tuturor celor care nu

disecasera in prealabil timp de 1an cadavre umane.Biserica interzice disectia prin papa Bonifacio VIII (7sept

1299, aplicat in 1300)

1309-medicina care era practicata pana atunci in cea mai mare parte de preoti se caracterizeaza printr-un afluxal laicilor pt ca papa Clement V permite casatoria profesorilor si studentilor de la Fac. de Med. de la

Montpellier.Anatomia continua sa fie inv prin simple lecturi din tratate, in sp Galenus=> med cont sa fie

pracricata fara a avea o baza anatomicaDisectia e permisa prin bula papala a lui Sixtus al IV-lea, care e reluata de Clement al VII-lea => de atunci

disectia e permisa in scop didactic si in acelasi timp sunt consemnate disectii si autopsii publice:Bologna 1281,

Cremona 1286, 1300- disectie dem in scop didactic, 1302- Bartholomeu de Varignana, la Bologna- prima



2

autopsie medico-legala(Moldova- 10 aprilie 1685- domnitorul Gh. Duca).In Anglia se aproba tarziu disectia-

1540-dar cu drepturi depline in 1565 -regina Elisabeta

Leonardo da Vinci(1452-1519):

-prof de anato- Marc Antonio della Tore- diseca alaturi de acesta, apoi singur(> 30 cadavre)

-diseca la spital:Santa Maria Nuerva- Florenta, Majore-Milano, Sf. Spirit- Roma, dar si acasa• face inj cu ceara si studiaza vasele

• descr: V lat=sediul perceptiei, V3 = sediul sufletului, V4 = sediul memoriei

• bronhiile nu sunt legate de inima

• valvulele de la orig vaselor mari impiedica reintoarcerea sg la inima

• pt I data- sectiuni anato prin membr si viscere- a vrut sa faca un tratat de anato-120 capitole, 750 desene in 26de caiete; schitele sunt preluate de un student Metzius.Azi se pastreaza 228 planse(inventatorul planselor)- 215in biblioteca castelului regal Windsor

• studiaza fatul in uter la o femeie care murise

• transmite pt ceilalti pictori formele si proportiile corpului omenesc si ii convinge pe artisti ca atunci cand redaiforma corpulu tb sa cun si actiunea partilor corpului => fondatorul anato artistice, a proportiilor, contururilor

Albrecht Durer(1471-1528):-pictor, gravor, a realiz basoreliefuri

-cele mai bune proportii in opera "Adam si Eva"

-tratat despre simetria partilor corpului uman

Michelangelo Buonaroti(1475-1564)-profesori: Mar Antonio della Tore, Realdus Columbus

-Florenta-statuia lui David

Anatomisti:

Benvenuto Cellini:

-prof:Berengario da Carpi, Vidius( descr nv. vidian, orif si canalul vidian)-prof de anato la Padova, Bologna

>100 de cadavre disecate-descr: cecul, sinus sfeno, timpanul, gl pineala, apendice, cartilaje aritenoide, V lat, axis, anastomozele porto-

cave

Jacque Dubois(Sylvius)-1478-1555-Montpellier, Paris-cardinal al Frantei- cere condamnarea la moarte a lui Vesalius

-galenist-prof la "Colege de France"

-descr a. cerebrala mij = a. sylviana, desr. corecta a vaselor prin inj de ceara, nu descr corect circulatia

Guido Guidi(Vidius Florentinul)-1500-1567:-medicul lui Francisc I

-carte despre boli si tratam "Ars medicinalis"

-descr tuberculii de pe valvele sigmoide si pulm - atrib azi lui Arantzius si Morgagni

Carolis Stephanus:-3 carti despre "Disectia corpului omenesc"

-descr vasele nutritive ale osului, canalul MS, v. porta



3

1564 Geneva-"Dictionar de madicina"

Bartholomeus Eustachios:-descr tuba auditiva, gl SR, orig nv optici

Miguel Serventi da Villanova:

-studiaza matem, astrologia, greaca, latina, ebraica-Fr- Toulouse- stud drept, teologie, filosofia; ajunge secretar de episcopie;admirator al lui Luther dar nu renunta

la catolicism

-scrie pamflete sub pseudonimul Villanovanoprieten medic - Sympohorien Champier-ataca doctrinele lui Leonard Fuchs(german)

-tratat asupra siropurilor

-leaga anumite activitati ale corpului uman de poz astrilor

1553-e dus la Geneva, judecat si condamnat la moarte prin ardere pe rug pt ca publica "Restitutis christianisimi"-

descr corect circ sg - in sg se afla sufletul omului

Andreas Vesalius Bruxellensis(1514-1564)-25 feb 1530-Univ Louvain-Bruxelles- stud gr, latina, ebraica, araba

-Paris- stud med, prof = Sylvius

-diseca singur5 dec 1537- lector chirurg la Padova

5dec 1539-prof de anato si chir la Padova

-gaseste > 200 de inexactitati in anato lui Galenus

1546- med imp Carol Quintul + fiul = Filip II, care il numeste si medic legist in Spania-il salveaza de la comotie pe Don Carlos, fiind chemat de HenricII

1543-e publicata "De humanis corporis fabrica"-7 vol (1-oase + artic, 2- muschi+ artic, 3-vasele, 4- nv, 5- org

dig si genito-uriare, 6-inima si org de resp, 7- creier + org de simt); "Fabrica lui Vesalius" = prima lucrare deanato moderna, prima lucrare care il contrazice in scris pe Galenus;apar premiere: meniscurile, osul sacru, ovarul

cu corpul galben, UI, pilorul; e infirmata persist oricarei comunic intre cordul dr si cel stg.Lucrarea se bucura de

un real succes, fiind republicata pana in sec XX- ult editie e tiparita la Paris in franceza 1969.

Gabriel Fallopius:

-elev al lui Vesalius, antigalenist-multi anatomisti il consdira > ca Vesalius

1561"Observationes anatomicae"-in care sunt descrise: sinus sfenoidal, canale semicirculare ale UI, nv coarda

timpanuli, canalul facialului in stanca temporalului(apeductul lui Fallopiu), descrie org genitale est si int- penis,

clitoris, himen, trompe uterine;

Leonardo Botallo:-elevul lui Falopius, prof la Pisa, medicul reginei Elisabeta de Austria, Caterinei de Medici

-comunic interatriala in viata fetala: orificiul lui Botallo

Fabritzius Acquapendente:-prof la Padova, elev al lui Fallopius



4

-discipolul sau =William Harvey

-fondatorul amfiteatrului de anatomie din Padova

-initiatorul studiului embriolgiei-descrie valvulele venoase superficiale, traheotomia

Constantino Varolio:

-prof la Bologna, medic personal al papei;-stud anato creierului- descr puntea

Julio Cezare Arantzio(Arantius):

-prof la Bologna1564"De humano fetus"- descr dez fetala

-descr tuberculii valvulelor inimii

-ductul venos lui Arantius, Vena Cava si vena. ombilicale

Casparus Bauhinus:-prof la Basel

1605-"Teatrum anatomicum"

-valvula ileo-cecala

Jean Riolani:-medicul lui Ludovic XIII

-galenist convins-descr m. retrostilieni= buchetul lui Riolani si si vasc paraintestinala = arcadele lui Riolani

Francisc Glisson:

-elevul lui Harvey, profesor la Cambringe-descrie capsula hep

Johan. Wirsung-descrie canalul pancreatic principal

Nicholas Stenon-descrie canalul parotidei

Th. Wharton-descrie canalul glandelor submandib

Thomas Willis:

-1664- "De anatomiae crebrii"-prima lucrare de neuroanatomie; se enunta teoria moderna a control cerebral

asupra tuturor fct; descrie poligon arterial de la baza creierului(poligonul lui Willis)

Raymond Vieussens:-prof la Montpellier

-descr glanda parotida; ansa simpaticului (ansa lui Vieussens)

Marcelo Malpighi:-prof la Bologna, med papei

-preocupat de org parenchimatoase: rinichi, ficat, plamani

-fondatorul anatomiei comparate;

Antonius Maria Valsalva:-elev al lui Malpighi la Bologna

-descr manevra Valsalva + sinus Aoritc, antrum mastodian

Giovani Morgagni:-elev al lui Valsalva la Bologna;

-descrie bulbul olfactiv, cornetele nazale, sinusurile ano-rectale = coloanele lui Morgagni;-fondatorul anatopatologice;



5

Jean Pecquet:

-primele preocupari de studiu ale sist limfatic

-descr canalul toracic si cisterna lui Pecquet

William Harvey:

-prof la Cambridge, medic a 2 regi ai Angliei

-e creditat ca fiind primul care descr sist cardio-vasc1628-publica prima lucrare de studiu exclusiv a sist cardio- vasc "Ecercitatio anatomica de motu cordis et

sangvis in animalibus"

-descr corect inima cu camerele, valvele, sist vasc:aa, vv, limf;Nu descr capilarele- sg trece direct din arteriole invenule

-exp Harvey- curgerea in flux continuu

Alexandru Mavrocordat:1664-stud perfuzia sg la niv pulm

FIZIOLOGIA RENASCENTISTA

-deriva din med clinica, la patul bolnavului;-ideea dominanta a epocii = iatromecanicismul = concept bazat pe o idee enuntata de Renee Descartes: "omul e o

masina animala"=> fiind o masina, omului i se poate cuantifica orice fiziol prin formule matematice => pune

bazele a ceea ce mai tarziu va dev med de lab si fiziol

Descartes :- prima descr corecta a reflex simplu, care presupune existenta stimulului, cale asc, CN, cale desc, efector

-intuieste existenta impulsului nervos- tb sa existe un transportor de la stimul la CN si la efector- "micile spirite

animalice"

Santorio Santorio:

-sec XVI-XVII, fiziolog italian-la 1614 scrie-"Tratat de medicina statica", supranumita biblia med experimentale

-iatromecanicist convins, inventatorul pulsilogiului (sfigmometrul de azi)

-propune o varianta de termometru, inventatorul cazilor de hidroterapie, introd in med conceptul de bilant;

Gianalfonsso Borelli: -elev al lui Galileo Galilei

-i se publica dupa moarte 1685"De matre animalum"- prima lucrare de biomecanica- descr mec artic, insertiilemusc, tipurile de mobilitate, de parghii intre segmene

-propune existenta mediatorior chimici

PATOLOGIA RENASCENTISTA

-termenul de patologie isi are radacina in limba greaca; e introd in practica medicala in sec XVI in "Tratat despre

medicina"- publicat de med francez Jean Fernel. Lucrarea e impartita in 3 parti distincte: fiziol, patol, terapie

-pt prima data se face cls bolilor: patol generala( fara sediu precis) si patol de organ- suferintele localizate;

Girolamo Francastoro:



6

-introd in patol- boli inf/ contagioase

-introd termenul de sifilis;

-lucrarea "Despre contagiune, boli contagioase si tratam lor"1546-Venetia- prima lucrare de boli inf- principii:

1. imparte bolile contagioase dupa speciile pe care le afecteaza: boli umane, boli animale, boli comune

omului si animalelor(zoonoze)2. intuieste prezenta vectorilor, chiar a germenilor contagiosi, pe care ii num cintagiu viu/ semnintele

bolilor, descr posibilele porti de intrare: gura, cai resp, tegum, in special ranile

3. def tipurilor de contagiune posibile: contact direct- raia,TBC, lepra, sifilis, contact indir: haineleasternutul, contact la dist: variola, ciuma

Teofrastus Bombastus von Hohenhei (Paracelsus)-personaj controversat;

-medic fb, caracter urat- egoist, plin de sine, cea mai mare obsesie = de a ii ridiculiza pe inaintasi => numele;

-revolutia medicala din patologie;

-pledeaza pentru introd predarii medicale in limba materna;

-modifica definitv vestimentatia medicului;-ramane in istorie pentru ca el e cel care ingroapa definitiv teoria umorala; aduce in loc chimia in medicina; este

unul din fondatorii spagirismului: anatomie esentiala, etiologie plurifactoriala, atitudine fata de chimie, toriasemnaturilor(orice act medical trebuie sa poarte asupra sa semnatura lui Dumnezeu)

-pledeaza pentru experimentul in medicina

CHIRURGIA RENASTERII

= "marea eroare a med renascentiste"- chir nu e recunoscuta ca specialitate medicala => tot ceea ce insemna

manevra sangeranda trece in seama barbierilor chirurgi- dez exploziva-apare in 1500- breasla barbierilor

chirurgi- erau bine orgz, castigau mai bine, aveau un reprez al breslei = primul barbier al breslei/ regal-trebuie sa fie suprav de un medic cu diploma; primii care schteaza cabinetele private

-isi creaza o vestimentatie proprie- supranumiti chirurgii cu toga scurta

-anatomisti cu preocupari chirurgicale; chirurgia de razboi: Vesalisu, Fallopius, Jovanni de Vigo, JacobNufer(la 1500 a efectuat o cezariana reusita)-pe propia lui sotie

-chirurgi propriu-zisi:cel mai mare:

Ambroise Parre:

1510-1590-fiu de tamplar, unchi, frate- barbieri chirurgi-nu studiaza greaca, latina- exmatriculat de la "College de France" din Paris

-peste ~ 20 de ani e invitat sa devina titularul catedrei de chirurgie din Paris

-chirurg de razboi, 4 regi ai Frantei-cel mai faimos chirurg al istoriei

-interzice hemostaza prin cauterizare, propune ligatura si tratam cu astringente

-primul care recomanda pansamentele curate-inventeaza proteze pt membr lipsa, dentare(portelanul)



7

Hieronimus Brounschwich-1497- carte de chir- introd metoda setonului in tratam plagilor- daca vrei sa

eviti inf nu tb sa cosi

C4 Renasterea

Documents

Transcript of C4 Renasterea