c_253_1_1994

7/22/2019 c_253_1_1994

http://slidepdf.com/reader/full/c25311994 1/61

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE S1 AMENAJĂRII TERITORIULUI

ORDIN Nr. 24/N din 25.08.1994

Având în vedere avizul Consiliului Tehnico-Ştiinţific nr. 128/27.04.1994,

In temeiul Hotărârii Guvernului nr. 795/1992, modificată prin Hotărârea Guvernului nr.491/1993 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice şi AmenajăriiTeritoriului,

In conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 11/1992 şi a Decretului nr. 223/1992,Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, emite următorul

ORDIN:

Art. 1. Se aprobă ,,Instrucţiuni Tehnice de proiectare şi execuţie privind organizarea camerelorcurate utilizate în domeniul sănătăţii (spitale, laboratoare şi industria farmaceutică)” indicativ C253/0—94, şi „Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie a elementelor de construcţii şi de instalaţii

pentru camere curate utilizate în domeniul sănătăţii (spitale, laboratoare şi industria farmaceutică)"indicativ C 253/1—94.Art. 2. Instrucţiunile de la art. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul Construcţiilor.Art. 3. Direcţia Coordonare, Cercetare Ştiinţifică şi Reglementări Tehnice pentru Construcţii, va

aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

MINISTRU, MARIN CRISTEA

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUIDIRECŢIA COORDONARE CERCETARE ŞTIINŢIFICA ŞI REGLEMENTARI TEHNICE

PENTRU CONSTRUCŢII

INSTRUCŢIUNI TEHNICE DE PROIECTAREŞI EXECUTARE PRIVIND ORGANIZAREA

CAMERELOR CURATE UTILIZATE ÎNDOMENIUL SĂNĂTĂŢII (SPITALE, LABORATOARE

ŞI INDUSTRIA FARMACEUTICA)INDICATIV C 253/0—94

Elaborate de:SOCIETATEA COMERCIALA„ELECTROUZINPROIECT" SABucureşti

Director general Ing. N. RozolimoDirector tehnic Ing. E. PetreaResponsabil temă Ing. A. Vătuiu

7/22/2019 c_253_1_1994


Avizate de DIRECŢIA COORDONARE CERCETARE ŞTIINŢIFICA SI REGLEMENTARI TEHNICE

PENTRU CONSTRUCŢII

Director Ing. Paul Popescu

Responsabil lucrare Ing. Doina Corda

INSTRUCŢIUNI TEHNICE DE PROIECTARE ŞI EXECUŢIE PRIVIND ORGANIZAREACAMERELOR CURATE UTILIZATE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII (SPITALE,

LABORATOARE ŞI INDUSTRIA FARMACEUTICA) INDICATIV C 253/0-94

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie se referă la modul de organizare a

camerelor curate utilizate în domeniul sănătăţii (spitale, laboratoare şi industria farmaceutică).1.2. Având în vedere că pe plan naţional nu există standarde şi normative specifice camerelorcurate, la elaborarea instrucţiunilor tehnice, nivelul exigenţelor s-a stabilit luându-se ca referinţăstandardul american FS—209 D.

1.3. Instrucţiunile tehnice cuprind şi indicaţii cu caracter general, care pot fi folosite la proiectarea şi execuţia camerelor curate şi din alte domenii de activitate, luând în consideraţie, defiecare dată, cerinţele proceselor şi activităţilor care se desfăşoară în interior.

1.4. Activităţile din domeniul sănătăţii care necesită desfăşurarea proceselor în camere curate, cuîncărcare microbiologică cât mai redusă (aseptice), pot fi grupate după specificul acestora, astfel:

a) Unităţi sanitare : — intervenţii chirurgicale: chirurgie generală, operaţii cardiovasculare, toracice şi renale,

operaţii de transplant ;Elaborate de

SOCIETATEA COMERCIALĂ „ELECTROUZINPROIECT" - S.A. BUCUREŞTI Aprobate de:

MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJ ARII TERITORIULUI cu Ordinul nr. 24/N djn 25.08.94

—terapie postoperatorie; — tratamente arsuri; — asistenţă medicală pentru nou-născuţi şi prematuri; — laboratoare: chimie, biochimie, virusologie, culturi celulare, preparare vaccinuri, control b) Unităţi industriale farmaceutice: — înfiolarea soluţiilor injectabile şi perluzabile şi a vaccinurilor; — laboratoare: control sterilitate şi prezenţă particule materiale în soluţii injectabile şi

perfuzabile.1.5. In anexa 1 sunt definiţi termenii utilizaţi în prezentele instrucţiuni.1.6. Prezentele instrucţiuni tehnice nurse referă la asigurarea utilităţilor aferente proceselor care

se desfăşoară în interiorul camerelor curate2. CAMERE CURATE — CLASE DE PURITATE ŞI TIPURI

2.1. Camere curate2.1.1. Spaţiile unde se, exercită un control al purităţii aerului sunt denumite „camere curate".

7/22/2019 c_253_1_1994


2.1.2. Gradul de puritate a aerului este definit prin concentraţia numerică a particulelor însuspensie din incinta respectivă, corespunzătoare nivelului granulometric indicat în tabelul 1 şi esteinvers proporţional cu clasa camerei curate.

Limita „clasei camerei curate" o constituie, concentraţia maximă pentru fiecare nivelgranulometric, prezentată în ordine crescătoare a dimensiunilor în tabelul 1.

Curbele de distribuţie sunt prezentate în fig 1.2.1.3. Performanţele (clasele) camerelor curate pot fi specificate în cele trei situaţii ale acestora : —cameră curată goală ; —cameră curată în repaus ; —cameră curată operaţionalăS-a constatat în mod statistic că o cameră curată operaţională are un nivel de puritate a aerului de

cea 10 ori inferior celui măsurat pentru camera curată goală.

Tabelul 1 CLASELE CAMERELOR CURATE

Clasa camereicurate Număr maxim de particule pe picior cubic (0,028 m.c.)

Dimensiunea particulelor în microni

0,1 0,2 0,3 0,5 5,0

35 7,5 0,3 l _

350 75 3 10 — — 750 30 100 — — — 300 1000 7 — — — 10000 70

110

1001000

10000

100000 — — — 100000 700

2.1.4. Definirea claselor camerelor curate diferă în funcţie de standardul utilizat. în tabelul 2,sunt indicate definirea claselor camerelor curate cenform standardelor FS—209 D (SUA), VDI 2083(Germania) şi GEN (Europa), precum şi echivalenţa acestora pentru a permite tehnologilor săstabilească datele de temă în funcţie de cerinţele beneficiarului.

2.2. Filtre finale2.2.1.Clasa de puritate a aerului determină alegerea tipului de filtre finale şi a tipului fluxului de

aer, care la rândul lor conduc la adoptarea sistemului de introducere a aerului.2.2.2. Filtrele finale constituie componenţa esenţială într-o cameră curată întrucât acestea elimină

particulele aflate în suspensie în aerul introdus în incăpere.

Pentru a se obţine un nivel cât mai ridicat de purificare a aerului se foloseşte procedeul de filtrare progresivă, prefiltrele montându-se de regulă centralizat.Filtrele finale se recomandă a fi amplasate cât mai aproape de camera curată, de preferinţă chiar

în plafonul (sau peretele) acestora.In cazul amplasării lor la distanţă, particulele submicronice, se pot aglomera pe pereţii

tubulaturii, în aval faţă de

7/22/2019 c_253_1_1994


Metoda de măsurare:1. Filtrare-numărare sub microscop2. Disperisia luminii

Dimensiunea particulelor (μm )

Fig. 1 — Diagrama de distribuţie a particulelor

DEFINIREA CLASELOR CAMERELOR CURATE ŞI ECHIVALENŢA STANDARDELOR

Nr.

crt.

Standarde

şi caracteristici

U.M Clasele camerelor curate

0 1 2 3 1. Standard

FS 209 D-USA 1.1. Clasa camerei

curate100 000 10 000 1000 100 10 1

1.2. Numărul maximadmis de particulemai mari de 0,5μm

cuft-1

mc-1

100 0003 500

3 500 000

10 000350

350 000

100035

35 000

1003,5

3 500

100,35350

10,03535

7/22/2019 c_253_1_1994


7/22/2019 c_253_1_1994


2.3. Fluxul de aer prin camera curată

2.3.1. Puritatea aerului din camera, curată depinde şi de modul de circulaţie a aerului, respectivde fluxul de aer.

Personalul care lucrează în camera curată produce în permanenţă impurificarea aerului, iar

modul în care această impurificare este eliminată prin sistemul de circulaţie a aerului influenţeazăclasa camerei curate.2.3.2. Curgerea aerului în cadrul camerei curate poate fi organizată în două moduri :

— curgerea turbulentă — flux de aer convenţional; — curgerea laminară — flux de aer unidirecţional.Fluxul unidirecţional permite realizarea unui gradele puritate a aerului mult mai bun decât fluxul

convenţional, dar necesită costuri mai mari şi este mai dificil de realizat. Se pot realiza şi camerecurate cu flux de aer hibrid (combinat).

2.4. Sisteme de introducere a aerului

2.4.1. Sistemele de introducere a aerului se aleg în funcţie de clasa de puritate a camerei curateşi de procesele ce se desfăşoară în interiorul ei.2.4.2. Cele mai utilizate sisteme de introducere a aerului în camera curată sunt :

— sisteme de introducere „in line" ; — sisteme de introducere cu „plenum" ; — sisteme de introducere cu alimentare individuala la filtru.2.4.2.1. Sisteme de introducere „in line" "Acest sistem de introducere permite realizarea de camere curate cu clasele 100 000, 10 000 şi

uneori 1 000In unele cazuri, datorită cerinţelor constructive sau a altor restricţii care nu permit amplasarea

filtrelor finale în plafon, se impune amplasarea acestora pe tubulatura de introducere a aerului. Inaceste cazuri se utilizează sistemele de introducere a aerului cu filtre „in line", care folosesc baterii defiltre finale amplasate centralizat pe tubulatura de introducere.

Introducerea aerului in camera curată se poate face fie prin anemostatele montate discontinuu în plafon (în acest caz filtrele finale pot fi amplasate imediat deasupra anemostatelor sau centralizat petubulatură); fie prin panouri perforate care ocupă întreaga suprafaţă a plafonului (filtrele finale montatecentralizat pe tubulatură).

Gurile de aspiraţie a aerului sunt amplasate la partea inferioară a pereţilor, cât mai aproape de pardoseală, sau în pardoseală.

2.4.2.2. Sisteme de introducere cu „plenum"

Aceste sisteme de introducere cuprind o cameră de presiune care delimitează un spaţiu derepartizare volumetrică a aerului, aflat deasupra plafonului cu filtre al camerei curate, având la parteasuperioară un acoperiş etanş, tot ansamblul fiind denumit „plenum".

Aerul este introdus prin unul sau mai multe canale de ventilaţie, la o presiune mai mare decâtcea interioară pentru a forţa pătrunderea sa prin filtrele finale în camera curată. Deoarece sistemulnecesită un număr redus de canale pentru alimentarea plenumului, rezultă o economie de spaţiu şicosturi mai mici, atât pentru realizarea tubulaturii cât şi pentru montaj, în comparaţie cu sistemul dealimentare individuală pe filtru.

Filtrele finale pot ocupa parţial sau integral plafonul camerei curate, iar suprafaţa de filtrare a plafonului poate fi extinsă uşor prin înlocuirea panourilor pline cu module de filtrare.

7/22/2019 c_253_1_1994


Presiunea din plenum fiind mai mare decât presiunea din camera curată, etanşeizarea filtreloramplasate în plafon are o importanţă majoră pentru a înlătura posibilitatea pătrunderii aerului nefiltratîn camera curată.

Evacuarea aerului se poate face prin guri de aspiraţie amplasate la partea inferioară a pereţilor,cât mai aproape de pardoseală, dispuse pe doi sau patru pereţi, sau prin pardoseală, folosind de regulă

pentru aceasta o pardoseală flotantă perforată, obţinându-se în ambele variante un flux de aer vertical.Sistemul de introducere cu plenum se poate utiliza şi pentru obţinerea unui flux de aer orizontal.In acest caz filtrele finale sunt amplasate pe unul din pereţi, putând ocupa parţial sau integral suprafaţaacestuia, evacuarea făcându-se prin aspiraţie prin peretele opus, prin guri amplasate la nivelul

plafonului şi pardoselii sau pe întreaga suprafaţă a peretelui, care poate să fie prevăzut şi cu filtre.2.4.2.3. Sisteme de introducere cu alimentare individuală la filtru Sistemele de introducere cu alimentare individuală la filtru folosesc module care formează unităţi

autonome de filtrare, amplasate în reţeaua din plafon (flux vertical) sau în unul din pereţi (fluxorizontal).

Introducerea aerului se face printr-o tubulatură principală din care se ramifică conducteindividuale racordate la fiecare unitate de filtrare autonomă.

Deoarece camera curată are o presiune mai mare decât spaţiul de deasupra sau din jurulmodulelor de filtrare, etanşeizarea unităţilor de filtrare din reţeaua plafonului/peretelui este mai puţincritică, astfel posibilitatea pătrunderii aerului nefiltrat prin neetanşeităţile din plafon este eliminată.

Pentru evacuarea aerului se folosesc metode similare celor descrise la sistemele de introducerecu plenum.

Avantajele folosirii acestor sisteme de introducere sunt : — nu necesită un acoperiş (plenum) ; — modulele cu filtre celulare, înlocuibile, oferă posibilitatea controalelor periodice facile,

conform diverselor cerinţe ; — reglaj individual pe filtru ; — zgomot redus faţă de sistemele cu plenum.Pentru evacuarea aerului se folosesc metode similare celor descrise la sistemele de introducere

cu plenum.

2.5. Recircularea aerului Pentru reducerea cheltuielilor energetice şi materiale, se foloseşte, de cele mai multe ori,

recircularea aerului. Aceasta se poate face, fie recirculând o parte a aerului printr-o tubulatură prevăzută cu filtre adecvate, către filtrele finale, fie recirculând aerul în camera de amestec a instalaţieide climatizare.

Aerul este recirculat prin folosirea gurilor de aspiraţie prevăzute în pereţi, a pardoselilor flotante perforate (flux vertical) sau a pereţilor de filtre (flux orizontal).

2.6. Tipuri de camere curate Camerele curate se pot clasifica în funcţie de modul de organizare, a fluxului de aer în interior :

— cu flux convenţional pentru clase de puritate : 100 000, 10 000, 1000 ; — cu flux de aer unidirecţional pentru clase de puritate : 100, 10, 1.

2.6.1. Camere curate cu flux de aer convenţional In camerele curate cu flux convenţional, aerul este introdus în încăpere prin filtrele amplasate, în

general, la nivelul plafonului şi este evacuat prin gurile practicate în pereţi, cât mai aproape de pardoseală, neexistând nici un fel de cerinţe în ceea ce priveşte uniformitatea curgerii aerului, punându-se accent, in primul rând, pe filtrarea aerului. Aerul circulă pe traiectorii neregulate,

7/22/2019 c_253_1_1994


principalul inconvenient constituindu-1 turbulenţa, care menţine în suspensie particulele, împiedicânddepunerea sau preluarea lor de sistemul de recirculare.

În aceste condiţii se recomandă ca viteza aerului în incăpere să fie de 0,15 ... 0,45 m/s, vitezelemai redusa permiţând depunerea particulelor.

Camerele cu flux convenţional constituie o soluţie rentabilă din punct de vedere al costurilor în

multe aplicaţii în funcţie de sistemul de filtrare şi introducere a aerului se disting următoarele tipuriconstructive : —camere curate cu flux de aer convenţional cu filtrele finale montate pe tubulatură şi

introducerea prin anemostate sau plafon perforat (fig. 2); —camere curate cu flux de aer convenţional cu filtrele finale montate deasupra

anemostatelor(fig. 3) ; — camere curate cu flux de aer convenţional cu alimentarea filtrelor finale prin plenum cu

suprapresiune şi plafonul parţial ocupat cu filtre (fig. 4) ; — camere curate cu flux de aer convenţional cu alimentare individuală la filtre (fig.5)

2.6.2. Camere curate cu flux de aer unidirecţional

In camerele curate cu flux unidirecţional aerul este introdus prin filtrele care ocupă tot plafonul(flux unidirecţional vertical) sau un perete întreg (flux unidirecţional orizontal) şi este evacuat prinîntreaga suprafaţă opusă, aerul circulând în linii paralele şi cu o viteză uniformă. In acest fel, trece osingură dată prin cameră, iar impurităţile, de orice fel, create în interior sunt eliminate.Datorită acestui mod de curgere directă a aerului; zonele cu viteze diferite se reduc la minim,micşorându-se în acest fel turbulenţa.

Fig 2— Cameră curată cu flux de aer convenţional, cu filtru final pe tubulatura deintroducere a aerului

7/22/2019 c_253_1_1994


7/22/2019 c_253_1_1994


Fig. 3 - Cameră curată cu flux de aer convenţional, cu filtru final montatdeasupra aneniostatelor

7/22/2019 c_253_1_1994


7/22/2019 c_253_1_1994


Viteza aerului va fi de minim 0,45 m/s pentru a se preîntâmpina depunerea particulelor. Aceste considerente sunt valabile pentru camera curată goală, unde serealizează curgeri laminare. Aparatura, mobilierul şi personalul din încăpere, careconstituie obstacole în calea fluxului de aer, fac ca acesta să nu mai fie laminar, rezultând

zone cu viteze de curgere diferită, fapt ce conduce la înrăutăţirea nivelului de puritate aaerului prin apariţia locală a turbulenţei. Pentru aceste camere curate, operaţionale, ter-menul de definire adecvat este „camere curate cu flux unidirecţional".

2.6.2.1. Camere curate cu flux unidirecţional orizontal In camerele curate cu flux unidirecţional orizontal, aerul este introdus prin filtrele

finale amplasate pe toată suprafaţa unui perete şi este evacuat prin peretele opus, carecuprinde de asemenea filtre pe toată suprafaţa sa pentru a facilita recircularea aerului (fig.6).

Pentru evacuarea aerului se pot folosi şi guri de aspiraţie amplasate pe peretele opusla nivelul plafonului şi al pardoselii, caz în care curgerea aerului nu se mai face în linii

paralele pe tot parcursul camerei, ci numai în apropierea peretelui de introducere.Clasa camerei curate, obţinută în diversele porţiuni ale încăperii variază foarte mult,depinzând de tipul activităţii şi procesul care se desfăşoară în interior.

La punctele de lucru situate în apropierea peretelui de introducere a aerului se poaterealiza clasa 100 sau chiar mai bună, dar clasa se înrăutăţeşte pe măsură ce ne depărtăm,deoarece se produce impurificarea aerului de către posturile de lucru situate în amonte.Din acest punct de vedere este recomandabil ca distanţa dintre cei doi pereţi cu filtre(introducere-evacuare) să fie cât mai mică — fluxul să fie realizat paralel cu lăţimeacamerei.

Camera curată cu flux unidirecţional orizontal este foarte practică şi rentabilă, maiales în aplicaţiile în care trebuie construită în cadrul unor spaţii existente unde înălţimeaeste limitată şi nu permite realizarea unor camere cu flux vertical, sau în unele situaţiispeciale care necesită utilizarea unor

7/22/2019 c_253_1_1994


Fig. 6 — Cameră curată cu flux unidirecţional orizontal

„corpuri-obstacole" (utilaje, mese, platforme etc.) cu suprafeţe orizontale mari careobturează inacceptabil fluxul vertical, conducând la mărirea turbulenţei.

2.6.2.2. Camere curate cu flux unidirecţional vertical descendent Camerele curate cu flux unidirecţional vertical descendent au plafonul ocupat in

întregime cu filtre (fig. 9) iar evacuarea aerului se realizează prin pardoseala flotantă perforată.Mişcarea aerului creiată contribuie la deplasarea particulelor spre pardoseală şi apoi în

exteriorul camerei, evitând în acest fel acumularea lor în cameră. Particulele generate într-un anumit punct de lucru sunt eliminate fără afectarea celorlalte locuri de muncă.

Pentru evacuare este posibil să se utilizeze dispozitive, speciale amplasatecontinuu pe perete la nivelul pardoselii, în acest caz curgerea aerului nu mai este practic

planparalelă (nivelul maxim de puritate care se poate obţine este clasa 100).Din punct de vedere al sistemului de introducere a aerului în cameră se disting două

tipuri constructive : —cu alimentarea filtrelor prin plenum cu suprapresiunc (% 7) ; —cu alimentare individuală a filtrelor (fig. 8).

7/22/2019 c_253_1_1994


Fig.7 - Cameră curată cu flux unidirecţional vertical descendent cu alimentareafiltrelor prin plenum cu suprapresiunc şi pardoseală flotantă

7/22/2019 c_253_1_1994


Fig. 8 — Cameră curată cu flux unidirecţional vertical descendent, cu alimentareindividuală a filtrelor şi pardoseală flotantă

Camerele curate cu flux unidirecţional vertical descendent asigură mediul de lucrucel mai curat realizat până în prezent, permiţând obţinerea claselor 100, 10 şi 1, dar

necesită costuri mai mari faţă de celelalte tipuri de camere curate.2.7. Condiţii de confort interior

In vederea obţinerii unui microclimat normal de lucru pentru personalul operativdin cadrul camerelor curate este necesar să se asigure anumite condiţii de confort interior.

Parametrii care se urmăresc sunt : — conţinutul de microparticule poluante din aer ; — viteza de circulaţie a aerului ; — temperatura şi umiditatea relativă a aerului ;

7/22/2019 c_253_1_1994


— nivelul de iluminare ; — nivelul de zgomot.De cele mai multe ori aceşti parametri sunt condiţionaţi şi de procesul tehnologic

care se desfăşoară în interiorul camerei curate, condiţiile rezultate fiind mult mai severedecât cele de confort interior.

2.7.1. Conţinutul de microparticule poluante din aer Aerul atmosferic conţine, în diverse cantităţi, microparticule poluante, care pot fi

grupate în funcţie de natura acestora astfel : — praf: constituit din particule organice şi/sau anorganice solide (cărbune, ciment,

negru de fum, etc.) ; — aerosoli: formaţi din picături foarte fine de diverse lichide (organice sau

anorganice) ; — gaze : provenite din procesele industrial şi din procesele de ardere (gaze de

eşapament, fum de tutun, ş.a.) ; — polen şi spori de plante: particule organice complexe provenite din flora

ambientală ; — microorganisme (bacterii şi viruşi), care se află de cele mai multe ori fixate peun suport material.

Dimensiunile tipice ale microparticulelor poluante conţinute în aer se încadrează, îngeneral, în domeniile indicate în tabelul 3.

Tabelul 3

DIMENSIUNILE MICROPARTICULELOR POLUANTE Nr.crt.

Microparticule tipice Gamade

dimensiuni

(microni)

Dimensiuni tipice(microni)

12345

Polen şi spori de plantePraf de cărbune şi cimentBacteriiFum de tutunViruşi

5...1501...1000,1...100,02...1,50,005...0,5

8...802...500,3...30,04...0,50,01. ..0,2

Clasa de puritate a aerului rezultă din considerente tehnologice în funcţie de procesul care se desfăşoară în interiorul camerei curate.

2.7.2. Viteza de circulaţie a aerului Vitezele de circulaţie a aerului prin camerele curate se vor menţine în funcţie declasa camerelor curate între următoarele limite :

— clasa 1 000 v = 0,1 ...0,25 m/s ; — clasa 100 v = 0,3 ...0,45 m/s ; — clasa 10 v = 0,45...0,5 m/s ; — clasa 1 v = 0,45...0,5 m/s.

7/22/2019 c_253_1_1994


2.7.3. Temperatura şi umiditatea relativă a aerului In general, temperatura şi umiditatea relativă a aerului (valoare, variaţie şi

uniformitate) impuse de procesul tehnologic asigură condiţiile de confort interior,conducând la variaţii foarte mici ale acestor parametri.

Din punct de vedere al confortului parametrii pot fi fixaţi în cadrul valorilor: — temperatură = 18...26°C ± (6,05...3)°C ; — umiditate = 35...65% (1...10)%.

Viteza de circulaţie a aerului şi rata de reîmprospătare a sa au o influenţă importantăasupra temperaturii resimţite de personalul operativ, comparativ cu temperatura aerului.In acest fel, viteze mari ale aerului pot crea senzaţia unei temperaturi cu 2...3 0 C mai micidatorită accelerării procesului de evaporare prin piele.

Pentru evitarea uscării ţesuturilor şi a producerii electricităţii statice prin frecare cuaerul se recomandă ca umiditatea relativă să fie peste 50°/o. In acelaşi timp, o umiditaterelativă peste 70% conduce la apariţia condensului şi favorizează dezvoltarea bacteriilor.

2.7.4. Nivelul de iluminare

Nivelul mediu de iluminare generală în interiorul camerelor curate se recomandă săfie de 300.500 lx.Iluminatul local completează iluminatul natural in funcţie de tipurile de activităţi :

— ridicat 750...1 000 lx. ; — foarte ridicat şi fără umbre (sală operaţii) 50 000...60 000 lx.

In cazurile utilizării iluminatului local de nivel ridicat sau foarte ridicat iluminatulgeneral va asigura un nivel de iluminare suficient de ridicat, care să nu conducă, lasenzaţia de orbire la comutarea câmpului vizual al personalului operativ din zonailuminată foarte puternic în zona mai puţin iluminată. Acest fapt este foarte important,mai ales în cazul sălilor de operaţii, unde iluminatul local este de 50 000...60 000 lx.

2.7.5. Nivelul de zgomot

Nivelul de zgomot in camera curată este în general 40...60 dB.Se recomandă ca nivelul de zgomot să nu depăşească 55 dBA ± 3 dBA. Nivelul de zgomot se măsoară pentru camera curată goală şi/sau în repaus.

2.8. Criterii pentru alegerea tipurilor de camere curate Principalele criterii recomandate pentru alegerea tipurilor de camere curate sunt

indicate in tabelul 4 — pentru camere curate cu flux de aer convenţionale şi în tabelul 5 — pentru camere curate flux de aer unidirecţional.

Tabelul 4CAMERE CURATE CU FLUX DE AER CONVENŢIONAL Nr.

crt.

Criterii constructive şi

operaţionale

U.M. Clasa realizabilă

1000 10 000 100 000

0 1 2 3 4 5

7/22/2019 c_253_1_1994


7/22/2019 c_253_1_1994


8 Intervalul de numă-rare a particulelorde praf

zilnic zilnic săptămânal săptămânal

Nota:In camerele curate cu flux orizontal clasa 100 este realizabilă numai la primul front

de lucru în apropierea peretelui cu filtre pentru introducerea aerului.

LEGENDA LA FIGURILE 2...91 Introducere aer tratat2 Filtre finale de înaltă eficienţă3 Tubulatură de distribuţie aer4 Cutie de anemostat5 Anemostat6 Panouri de tavan pline7 Panouri de pereţi8 Jaluzele pentru aspiraţie aer

9 Pardoseală de bază10 Plenum de distribuţie aer cu suprapresiune11 Corpuri de iluminat înglobate în tavan12 Tubulatură de recirculare aer impurificat13 Filtru final cu cutie proprie de distribuţie aer14 Filtru de aer pentru aer impurificat15 Plenum cu suprapresiune pentru recirculare aer16 Corpuri de iluminat carcasate aerodinamic17 Pardoseală flotantă perforată pentru aspiraţia aerului impurificat18 Profile metalice de suspendare19 Tiranţi reglabili

20 Reţea ortogonală de susţinere şi etanşare3. PRINCIPII GENERALE PENTRU PROIECTAREA CAMERELOR CURATE

3.1. La proiectară unei camere curate este necesar să se stabilească activităţile şi procesele care au loc interior:

— fazele şi desfăşurarea procesului; — utilajele, dotările şi tehnicile folosite ; — capacitatea şi fluxurile de materiale şi personal ; — nivelul de pregătire al personalului ; — automatizarea şi conducerea cu calculatorul a proceselor ; — riscul/pericolul de contaminare: biologic, chimic, radiaţii (electromagnetice,

luminoase, ionizante).3.2 Parametrii avuţi in vedere la definirea camerei curate sunt :

— clasa camerei curate, definită în cele trei moduri: cameră curată goală, in repausşi operaţională ;

— gradul de contaminare microbiologică ; — temperatura şi ecartul admisibil ; — umiditatea şi ecartul admisibil; — condiţii exterioare ;

7/22/2019 c_253_1_1994


— nivelul de iluminare ; — nivelul de zgomot; — întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţia ; — riscurile/pericolele pentru procese, produse şi persoane.3.3. Parametrii critici de proiectare sunt :

— numărul de schimburi orar (rata de schimb a aerului) ; — eficienţa schimbului de aer (rata de împrospătare / deprecire) ; — suprapresiunea în cameră (depresiunea în cameră în unele aplicaţii speciale) ; — specificaţia filtrării ; — parametrii de stare ai aerului: temperatura şi umiditatea.3.4. Debitul de aer proaspăt se va stabili în baza cerinţei cele mai mari determinată

de : —compensarea aporturilor interioare de căldură ; —compensarea aerului evacuat prin ventilaţii locale — compensarea pierderilor prin neetanşeităţi ; — diluţia, sau deplasarea particulelor contaminante ;

— rata de aer proaspăt pentru ocupanţi.3.5. Amestecul produs între aerul tratat, care intră în camera curată şi aerul existentîn interior se realizează prin două mecanisme :

— deplasarea — produsă de curgerea unidirecţională ; — diluţia — produsă în cazul curgerii turbulente.In curgerea unidirecţională, debitul de aer dictează rata schimbului şi este definit de

dimensiunea zonei spălate de aer şi viteza aerului.In curgerea turbulentă efectul de amestecare este cuantificat de rata de depreciere a

concentraţiei de particule contaminante, arătând timpul în care concentraţia scade de la oanumită valoare la o altă dată (de exemplu, rata de depreciere a concentraţiei de la 10 000

particule/picior cutie la 100 particule/picior cubic în 20 minute).3.6. In camerele curate trebuie să se asigure o diferenţă de presiune de 5...15 Pa la

fiecare trecere către un spaţiu mai puţin, curat. In general camerele curate lucrează înregim de suprapresiune.

3.7. Specificaţia filtrării rezultă din corelarea cerinţelor parametrilor de definire aicamerei curate şi caracteristicile filtrelor finale de înaltă eficienţă.

3.8. Parametrii de stare ai aerului: temperatura şi umiditatea relativă şi toleranţeleacestora rezultă din cerinţele procesului care se desfăşoară în interiorul camerei curate,fiind în fond şi parametrii de definire ai camerei curate.

4. PRINCIPII GENERALE PENTRU ORGANIZAREA CAMERELORCURATE

4.1. Indiferent de tipul constructiv de cameră curată şi de activităţile care sedesfăşoară în interiorul acesteia, se va stabili o schemă de configurare a ansamblului, caresă cuprindă în diferite proporţii, elementele constituiente de mai jos :

4.1.1. Complexul camerei curate:a — camera (camerele) curată propriu-zisă aferentă procesului principal ;

b — camere curate auxiliare ;c — spaţii de legătură (culoare) ;d — vestiar filtru ;

7/22/2019 c_253_1_1994


e — spaţiu tampon-service.4.1.2. Spaţii anexe :a — spaţii de pregătire materiale ;

b —spaţii de transfer: dulapuri de transfer materiale, duşuri de aer, sasuri, camerede transfer ;

c — vestiar filtru intermediar ;4.1.3. Spaţii instalaţii şi echipamente :a —spaţii aferente instalaţiilor ;

b —spaţii de vizitare ;c —panouri „service" ;d —panouri de ieşire de urgenţă ;e —panouri pentru montaj utilaje.

4.1.1. Complexul camerei curate 4.1.l.a. Camera (camerele) curată propriu-zisă se va caracteriza prin: clasa de

puritate, tip de circulaţie a aerului, temperatură şi toleranţa admisă, umiditatea şi toleranţa

admisă, categoria de pericol de incendiu, nivelul de iluminare, numărul maxim de persoane, numărul orar de schimburi de aer, activitatea specifică, căi de evacuare şiintervenţie, încărcarea microbiologică (pentru medii aseptice).

41.1.b. Camerele curate auxiliare procesului principal se vor caracteriza prin aceiaşi parametri ca şi camerele curate propriu-zise. Ele vor asigura de cele mai multe ori,trecerea treptată de la spaţiile „mai puţin curate" la spaţiile curate (aseptice) în care sedesfăşoară procesul principal. De obicei, aceste camere curate auxiliare au clase de

puritate şi încărcare microbiologică mai mari decât camera curată propriu-zisă.4.1.1.c Spaţiile de legătură (culoare) între compartimente cu funcţiuni diferite sau

camere curate distincte se vor caracteriza prin acelaşi parametri ca şi camerele curate, cuexcepţia numărului de persoane şi activitatea specifică. De regulă în aceste spaţii se vor

prevedea şi elementele de primă intervenţie în caz de incendiu sau accidente.41.1.d. Vestiarul filtru, se va caracteriza prin aceiaşi parametri ca şi, camera curată

(cu excepţia activităţii specifice). Suplimentar el se va caracteriza prin capacitatea totală,modul de păstrare a costumelor speciale (inclusiv eventuala lor spălare finală, uscare şisterilizare); lavoare speciale, banchetă de descălţare, covoare aderente, duşuri de aer ş.a.,care vor fi asigurate în funcţie de cerinţele procesului principal.

4.1.l.e. Spaţiul tampon — service va înconjura camerele curate şi vestiarul filtru şile va izola de construcţia gazdă. Acest spaţiu va acoperi cel puţin cinci faţete alevolumului care cuprinde camera curată şi va include, eventual, elementele de susţinereale plafoanelor camerelor curate, ale tubulaturilor de ventilaţie, conducte de utilităţi şicabluri, el fiind destinat, în principal, asigurării unui spaţiu de izolare faţă de agenţiiexteriori agresivi în raport cu camera curată, precum şi pentru a permite efectuarea acelorlucrări de întreţinere ce se pot face fără intrarea în camera curată. Spaţiul tampon —service se va caracteriza prin clasa de puritate, modul de circulaţie 5, aerului,temperatură, umiditate şi toleranţe admise.

4.1.2. Spatii anexe 4.1.2. a. Spaţiile de pregătire, destinate materialelor, pacienţilor, personalului care

urmează să intre în camera curată.Vor asigura aducerea acestora la parametri

7/22/2019 c_253_1_1994


corespunzători mediului curat (steril). Aceste spaţii pot să fie constituite chiar dintr-un altansamblu de camere curate, eventual, cu o clasă mai mare decât a camerei curate

principale.4.1.2. b. Spaţiile de transfer vor fi destinate transferului materialelor/pacienţilor în şi

din camera curată (ansamblul de camere curate) către exterior. Se recomandă ca aceste

spaţii să facă legătura între spaţiile de pregătire şi camera (camerele) curatăDulapurile de transfer vor avea dimensiunile dictate de gabaritul materialelor(instrumentelor, aparatelor) pentru care se asigură trecerea în şi din camera curată sauîntre compartimentele ansamblului de camere curate, asigurând o influenţă minimăasupra parametrilor de mediu din interiorul acestora. Dulapurile de transfer pot fi cu saufără ventilare, în funcţie de specificul transferului.

Duşurile de aer pentru acces uman vor fi elemente de sini stătătoare, putând fiînchise (cu uşi interblocate) sau deschise având rolul de „spălare" cu aer a personalului ce

pătrunde îi spaţiile curate. Ele vor fi prevăzute cu sisteme proprii de automatizare care săasigure: temporizări la intrare, interblocări la ieşire, deschideri în caz de avarie/incendiu,etc.

Sasurile de acces în camerele curate vor asigura reducere; la minim a influenţeimediului exterior asupra parametrilor de microclimat din interiorul camerei curate.Sasurile vor fi prevăzute cu interblocări şi posibilităţi de deschidere în cazuri de

urgenţă (avarie, incendiu etc).In cazul unităţilor sanitare se vor folosi camere de transfer (curate) care vor asigura

transferul pacienţilor din mediu exterior (murdar, septic) în interiorul complexului decamer curate, cu influenţă minimă aspră parametrilor de microclimat. In general acestecamere pot avea o clasă de puritate mai mare decât a camerei curate principale.

4.1.2. c. Vestiarul filtru intermediar, va fi destinat schimbării hainelor personaluluicare urmează să lucreze în spaţiu tampon-service sau să intre în vestiarul filtru final.Acest vestiar poate să aibă în zona de acces din exterior şi grupuri sanitare, spaţii dedetentă, spaţii de luat masa. Nu se vor prevedea spaţii de fumat, deoarece nu serecomandă accesul în camerele curate al persoanelor fumătoare (în funcţie de specificulactivităţii se va interzice accesul persoanelor fumatoare).

4.1.3. Spaţii instalaţii şi echipamente

4.1.3. a. Spaţiile aferente instalaţiilor vor cuprinde în principal instalaţiile decondiţionare a aerului, de alimentare electrică, de alimentare cu utilităţile necesare

procesului care se desfăşoară în camera curată.Aceste spaţii vor cuprinde şi încăperi pentru monitorizari şi urmărirea parametrilor

de funcţionare a instalaţiilor.4.1.3. b. Spaţiile de vizitare vor fi astfel organizate încat să nu perturbe activitatea şi

microclimatul interior. Vizitator se vor supune exigentelor camerelor curate.4.1.3. c. Panourile „service" vor fi elemente constituiente camerelor curate, care să

înmanucheze conductele şi cablurile care străpung peretele camerei curate. De regulă elevor cuprinde şi robinetele, aparatele de măsură, conectorii. Sau comutatoarele aferente,montate în afara camerei curate, pe culoarul service.

7/22/2019 c_253_1_1994


4.1.3. d. Panourile de ieşire de urgenţă trebuie să asigure evacuarea personalului încazuri de forţă majoră, accesul pentru, intervenţii în caz de accidente sau incendiu,concomitent cu asigurarea etanşeităţi şi a securităţii in condiţii normale de funcţionare.

4.1.3.e. Panourile pentru montaj utilaje trebuie să asigure posibilitateaintroducerii/scoaterii utilajelor ancombrante cu un minim de lucrări, care să afecteze

foarte puţin parametrii camerelor curate.4.2. Schema de organizare 4.2.1. Schema generală de principiu pentru organizarea ansamblurilor de camere

curate este descrisă în planşa 1.4.2.2. In funcţie de complexitatea ansamblului: număr de camere curate (principale,

auxiliare, spaţii de pregătire), clase de puritate, număr de personal, flux de materiale şi personal etc. şi corelat, cu cerinţele proceselor care se desfăşoară în interior, elementeleconstituiente care asigură interconectarea camerelor curate (culoare, sasuri, duşuri de aer,spaţiu tarmpon-service) pot avea configuraţii diferite, iar în cazurile simple vor putea ficomasate sau vor putea chiar lipsi. Se vor respecta recomandările de mai jos.

4.2.3. Recomandări pentru organizarea ansamblurilor de camere curate:a) Se vor separa fluxurile umane şi de materiale. b) Pe traseul fluxului uman se vor prevedea sasuri sau duşuri de aer la intrările şi

ieşirile din încăperi: vestiare şi camere curate (principale, auxiliare, de pregătiremateriale).

c) Vestiarele (filtru intermediar şi filtru) vor avea intrări şi ieşiri separate, astfelîncât traseul personalului să fie impus.

d) Pe traseul fluxului uman se vor prevedea duşuri de aer la trecerea către o zonă cuclasa de puritate a aerului mai bună (mai mică).

e) Culoarele de circulaţie pot să includă şi spaţiul tampon - service.f) Un sas poate avea accese către mai multe încăperig) Trecerea dintre două zone cu aceiaşi clasă se poate realiza fără sas.h) In cazul complexelor cu clasa 100 000 cele două vestiare (filtru intermediar şi

filtru) pot fi comasate.i) In general, vestiarele sunt organizate pe sexe.

5. PREVEDERI GENERALE PENTRU RECEPŢIA CAMERELOR CURATE

5.1. Condiţiile pentru efectuarea ţesăturilor la recepţia camerelor curate sunt :a) Camera curată trebuie să fie terminată (atât structura cât şi instalaţia de

climatizare a aerului). b) Instalaţia completă va funcţiona fără ocupanţi timp de 48 ore înainte de începerea

măsurătorilor. In această perioadă de funcţionare nu se va interveni pentru reglaje.c) In cazul în care camera curată are o zonă de lucru mai importantă, măsurătorile

vor fi efectuate în special în această zonă.d) Măsurătorile pentru recepţie se efectuează în funcţie de prevederile caietului de

sarcini, având în vedere cele trei faze : — cameră curată goală; — cameră curată în repaus ; — cameră curată operaţională.

7/22/2019 c_253_1_1994


5.2. încercări şi măsurători ce se efectuează la recepţie : — suprapresiune; — temperatură ; — umiditatea aerului; — viteza aerului;

— număr de schimburi orare ; — integritatea sistemelor de filtrare ; — nivelul de iluminat; — nivelul de zgomot; — buna funcţionare a tuturor elementelor mobile, în particular uşile de acces al

personalului.Pentru recepţia unei camere curate sunt absolut obligatorii următoarele aparate :

— contor de particule ; — manometre; — sonometre; — înregistratoare de temperatură şi umiditate ;

— sondă electronică de temperatură şi umiditate ; — anemometre.Specialiştii care efectuează controlul pot să propună orice încercare suplimentară

destinată să verifice o anumită calitate a structurilor (spre exemplu scăpările de aer prinneetanşeitaţi).

Pentru încercările suplimentare se va obţine acordul proiectantului, constructoruluişi beneficiarului înainte de a le executa.

5.3. Testarea camerelor curate

In tabelul 6 sunt menţionate testele recomandate pe tipuri de camere curate : — camere curate cu flux de aer unidirecţional; — camere curate cu flux de aer turbulent (convenţional) ; — camere curate cu flux de aer hibrid (combinat).

Tabelul 6TESTE RECOMANDATE

Nr.crt.

Testul Tipul camerei curate

Flux uni-direcţional

Fluxturbulent

Flux hibrid

1 2 3 4

12

3

4

Viteza şi uniformitateaflu-xului de aerCăderea de presiune pefiltrele finaleParalelismul fluxului deaerIntervalul de revenire(rata de împrospătare)

11

1, 2

1,2

-1

-

1, 2, 3

01

0(1,2)

1,2

7/22/2019 c_253_1_1994


7/22/2019 c_253_1_1994


Tabelul 7

STRUCTURA CAMERELOR CURATE DIN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

Nr crt Clasa de puritate Unităţi sanitare % Unităţi industrialefarmaceutice % Total domeniu%

12345

100 00010 000

1 000100

Total

15...2570...75

5..101...265

1..220...2575...80

1...235

10...1550...6030...351...210

6.1.2. Grupa 1 are drept caracteristică de bază fluxul de aer convenţional(turbulent).

Această grupă tipo-dimensională cuprinde clasele: 100 000, 10 000, care vor fi

realizate prin alegerea adecvată a tipului şi numărul de filtre finale, a vizitei şi a ratei deîmprospătare ale aerului.

Pentru refularea aerului în încăpere se recomandă utilizarea sistemului deintroducere cu plenum, iar pentru exhaustare folosirea gurilor de aspiraţie amplasate în

partea de jos a pereţilor la nivelul pardoselii.Ca variantă, constructivă se poate utiliza şi sistemul de introducere a aerului „în-

linie" având filtrele finale amplasate centralizat pe tubulatura de introducere a aerului şirefularea aerului în camera curată, fie prin plafon perforat, fie prin anemostate. In ultimulcaz filtrele finale pot fi montate deasupra anemostatelor.

6.1.3. Grupa 2 are drept caracteristică de bază fluxul de aer unidirecţional, care poate fi realizat în două variante: vertical sau orizontal.

Această, grupă tipo-dimensională cuprinde clasele: 1 000 şi 100, care vor firealizate prin alegerea de filtre finale adecvate (HEPA, ULPA), care vor ocupa parţial(clasa 1000) sau în întregime (clasa 100) plafonul, respectiv unul din pereţii camereicurate şi prin asigurarea numărului orar de schimburi de aer corespunzător clasei de

puritate a aerului.Sistemul de introducere a aerului, în ambele variante, poate fi: cu alimentare

individuală la filtru (recomandat) sau cu plenum.Pentru evacuarea aerului se recomandă folosirea următoarelor soluţii :

— în cazul fluxului vertical: guri de aspiraţie reglabile dispuse în partea de jos a pereţilor (clasa 1 000) sau pardoseală flotantă perfoţată (clasa 100).

— în cazul fluxului orizontal: guri de aspiraţie reglabile poziţionate pe peretele

opus introducerii la nivelul pardoselii şi al plafonului (clasa 1 000) sau filtre amplasate petoată suprafaţa peretelui opus introducerii (clasa 100).

6.1.4. In funcţie de cerinţele procesului se pot realiza camere curate cu flux de aerhibrid, care are avantajul că asigură local (flux unidirecţional) o clasă de puritate a aeruluimai bună decât în restul încăperii (flux turbulent).

6.1.5. Se recomandă ca pentru activităţile care necesită spaţii curate (aseptice) demărime redusă (tratamente/chirurgie arsuri, experimentări şi analize de laborator :

7/22/2019 c_253_1_1994


chimice, biochimice, virusologie, culturi celulare, preparare vaccinuri) să se foloseascăincinte curate în care să se asigure local microclimatul solicitat.

Se recomandă utilizarea incintelor curate tip cort, bancuri de lucru şi hote cu fluxlaminar, care pot fi amplasate fie în încăperi obişnuite, fie în interiorul camerelor curate,în funcţie de clasa de puritate a aerului care se doreşte să se obţină (în interiorul unei

incinte curate se obţine, în general, un microclimat cu o clasă de puritate a aerului maimică cu un ordin de mărime decât cea din cadrul încăperii unde este amplasată).6.1.6. Pentru organizarea laboratoarelor, unde se desfăşoară activităţi manuale

sedentare care necesită camere curate/aseptice se recomandă utilizarea fluxului de aerorizontal cu un singur front de lucru.

6.2. Sisteme de tratare a aerului6.2.1.Condiţiile speciale de lucru solicitate de procesele din sălile de operaţii şi de

tratamente medicale, din camerele pentru nou-născuţi şi prematuri din laboratoare şi dinindustria farmaceutică necesită adoptarea celor mai perfecţionate metode de climatizare şifiltrare a aerului, prin care să se asigure atât un mediu curat, cât şi lipsit de germeni

patogeni (aseptic), cu temperatură şi umiditate controlată şi cu circulaţie a aerului fără

curenţi.In anexa 2 este descris modul de tratare a aerului pentru medii aseptice (filtrareaaerului şi instalaţii de tratare a aerului).

6.2.2. Instalaţiile de climatizare vor menţine între limitele impuse parametrii aeruluiinterior: temperatură, umiditate relativă, puritate, grad de încărcare microbiologică.

La instalaţiile de climatizare din spitale, laboratoare, farmaceutică, se vor utilizanumai agregate de tip igienic, prezentând următoarele particularităţi faţă de agregatele declimatizare obişnuite :

— Carcasa din tablă de oţel inoxidabil cu suprafeţele interioare netede, fărăasperităţi sau muchii ascuţite.

— Asamblarea elementelor perfectă. — Bateria de încălzire de construcţie specială, cu distanţa dintre lamele mărită

astfel încât să existe posibilitatea curăţirii şi dezinfecţiei. — Toate materialele utilizate vor fi rezistente la dezinfectaţi şi microorganisme. — Suprafeţele exterioare ale amortizorului de zgomot se vor proteja acustic cu

folie transparentă tratată antistatic, acoperită cu tablă perforată. — Toate ventilatoarele de introducere aer tratat vor fi prevăzute cu racorduri de

golire a apei şi vor fi prevăzute cu un capac de reviziei pentru curăţire şi dezinfecţie. — Echipamentele componente, în special filtrele, se vor etanşa iar dispozitivele de

fixare vor permite intervenţii rapide în caz de înlocuire a echipamentelor.6.2.3. Modalităţile recomandate de tratare a aerului, specifice camerelor curate din

domeniul sănătăţii (descrise în anexa 2) sunt:a) Instalaţie de climatizare funcţionând numai cu aer proaspăt tratat într-un agregat

de climatizare ; b) Instalaţie de climatizare economică funcţionând cu amestec de aer proaspăt şi

recirculat. Prin reducerea la strictul necesar a debitului de aer proaspăt se realizează oeconomie de energie apreciabilă ;

c) Instalaţie de climatizare în care se utilizează agregate de climatizare separate pentru tratarea aerului proaspăt şi a aerului recirculat. Instalaţia prezintă avantajul căagregatul de aer recirculat poate fi amplasat în tavanul tehnic al camerei curate.

7/22/2019 c_253_1_1994


6.2.4. Pentru un ansamblu de camere curate, se recomandă ca instalaţia declimatizare să utilizeze un agregat de tratare primară a aerului, din care se distribuie aercătre agregatele de tratare secundară a aerului.

Agregatele de tratare secundară a aerului vor corespunde cerinţelor specificefiecărei camere curate.

6.2.5. Instalaţiile de evacuare/recirculare a aerului vor fi astfel concepute încât sănu permită propagarea periculoasă în exteriorul camerelor curate/complexului a unoragenţi patogeni (viruşi, microbi etc), particule toxice sau inflamabile. Ni se recomandărecircularea comună a aerului din încăperi cu funcţiuni specifice diferite.

6.3. Prevederi specifice unităţilor sanitare

6.3.1. Intervenţii chirurgicale 6.3.1.1. Sălile de operaţii moderne necesită condiţii special de lucru, atât în ceea ce

priveşte asigurarea unui mediu curat cu temperatură şi umiditate, controlat şi lipsit degermeni patogeni, cât şi în privinţă facilităţilor aferente actului medic propriu-zis.

6.3.1.2.La organizarea unui ansamblu pentru interventi chirurgicale (bloc operator)se vor structura şi separa activităţile care necesită spaţii curate /aseptice faţă de restulactivitaţilor, care sunt considerate convenţional „murdare".

6.3.1.3. Este necesar să se respecte următoarele reguli privind organizarea şidesfăşurarea activităţilor în ansambluri de camere curate care cuprind spaţii asepticedestinate intervenţiilor chirurgicale :

a) Separarea fluxurilor de materiale, instrumente şi aparatură medicală: sterile,nesterile, murdare ;

b) Amplasarea de preferinţă a echipamentelor de lucru din categoria„nesterile/murdare", ca : autoclave, etuve, instalaţii de sterilizare etc. în afara ansambluluide camere curate ;

c) Trasee impuse pentru circulaţia personalului ;d) Spaţii tampon pentru accesele în camera curatăd) Spaţii tampon pentru accesele în camera curată "aseptică ;e) Camere de transfer pentru pacienţi ;f) Măsuri riguroase (reguli stricte) privind igiena personalului şi curăţarea regulată

a suprafeţelor de lucru cu soluţii bactericide.6.3.1.4. Principalele activităţi/compartimente incluse în general în cadrul unui

ansamblu de camere curate pentru intervenţii chirurgicale sunt : — pregătire pacienţi ; — transfer pacienţi ; — anestezie ; — pregătire instrumente sterile ; — sala de operaţii ; — reanimare şi terapie intensivă postoperatorie ; — pregătire-curăţire generală personal medical ; — odihnă personal medical; — odihnă personal auxiliar ; — cameră surori; — cameră utilităţi medicale ;

7/22/2019 c_253_1_1994


— depozit sterile ; — depozit materiale ; — vestiar filtru intermediar ; — vestiar filtru ; — vestiar personal de serviciu ;

— culoar service ; — culoare de circulaţie-transfer.Culoarele de circulaţie au şi rolul de spaţii de transfer, asigurând trecerea treptată de

la un mediu cu parametrii mai slabi (clasa de puritate mai mare) la un mediu cu clasă de puritate mai bună sau/şi aseptic.

6.3.1.5.In funcţie de complexitatea ansamblului de intervenţii chirurgicale, uneledin aceste compartimente pot fi grupate respectând următoarele criterii :

a) Camere cu funcţiuni apropiate — cu asigurarea parametrilor compartimentuluicelui mai performant din punct de vedere al clasei de puritate a aerului şi al gradului deîncărcare microbiologică.

Astfel, pot fi grupate : sala de operaţii, camera pentru pregătirea instrumentelor

medicale şi camera pentru anestezie, asigurând parametri ceruţi de sala de operaţii. b) Camere cu aceiaşi parametri şi funcţiuni similare sau apropiate.Se pot grupa, în cazul de strictă necesitate, spaţiile pentru odihnă (personal medical

şi personal auxiliar) şi vestiarele. Se vor avea în vedere şi recomandările de la pct. 4.2.3.6.3.1.6. Activităţile „murdare": sortare-clasare materiale murdare şi instrumente

medicale folosite (nesterile), spălare, ambalare şi sterilizare instrumente medicale,colectare, spălare şi dezinfectare lenjerie, halate, costume speciale ş.a. se vor organizaseparat, în exteriorul ansamblului de camere curate.

6.3.1.7. Prin organizarea ansamblului trebuie să se asigure trasee impuse pentrufluxurile-umane şi de materiale :

— flux personal medical; — flux personal auxiliar ; — flux personal de serviciu ; — flux pacienţi; — flux materiale: sterile, curate, murdare/folosite ; — flux instrumente medicale: sterile, nesterile (murdare).

6.3.1.8. Pentru sălile de operaţii necesitând cerinţe mai severe se recomandăfolosirea unui sistem de stopare a germenilor patogeni bazat pe interacţiunea a trei

principii fundamentale : — eliminarea oricărui fel de contaminare a aerului prin separarea echipei de chirurgi derestul personalului şi prin folosirea unor costume speciale de protecţie ;

— limitarea zonei de lucru lipsite de germeni la minimul necesar pentru o anumită procedură chirurgicală ; — utilizarea unui curent de aer cu deplasare lentă şi a unor filtre cu înaltă eficienţă îninteriorul camerei curate.

6.3.1.9. Alegerea tipului fluxului de aer se va face în funcţie de parametri specificiimpuşi de activitatea din interiorul camerei curate, având în vedere recomandările

prezentate în tabelul 8.

7/22/2019 c_253_1_1994


Tabelul 8

RECOMANDĂRI PENTRU ALEGEREA TIPULUI FLUXULUI DE AER

Nr

crt

Cerinţe/Caracteristici Flux orizontal Flux vertical

0 1 2 3

1 Forma încăperii (*) Rectangulară (*)Rectangulată(*) Exagonală(*) Octogonală( —) Alte forme

2 Inălţimea construcţieigazdă

Mică, adecvat înconstrucţii existente

Mare, adecvat pentruconstrucţii noi

3 Pardoseală (*) Liberă, uşor de curăţat (*) Liberă, uşor de curăţat( — ) Pardoseală flotantă,

perforată, dezinfecţie ane-voioasă

4 Gradul de ocupare a pardoselii

(*) Mare Limitat

5 Accese în cameră şi fixareaparatură

Pe 2 pereţi (*) Pe toţi pereţii (4, 6,8)

6 Flexibilitate pentru amplasarea aparaturii / pa-cienţilor şi activitate înîncăpere (personal)

Redusă (*) Maximă

7. Amplasarea corpurilor (a- paraturii) cu suprafeţeorizontale mari

(*) Da (-)Nu

8 Uniformitatea clasei de puritate în încăpere

(—) Neuniformă(*) Realizarea unui

prim front de lucru cu clasăde puritate superioarărestului încăperii

(*) Uniformă(*) Permite fluxuri diferite(hibride) în încăpere(*) permite ştuţuri de suflareaer, pentru creşterea locală anivelului de puritate a aerului

0 1 2 39 Impingerea particulelor

materiale din aer, inclusivgermeni patogeni spre

plăgile deschise

(*) Nu Da

Legendă:(*) = flux recomandat

7/22/2019 c_253_1_1994


(—) = nu se recomandă6.3,1.10. Schema generală de principiu pentru organizarea unui ansamblu de

camere curate pentru intervenţii chirurgicale este descrisă în planşa 2, unde pentru a nu seîncărca desenul nu au fost figurate sasurile şi duşurile de aer.

6.3.1.11. Se recomandă folosirea sasurilor si dusurilor de aer astfel :

a) Sasuri : — la intrarea şi ieşirea din încăperile : vestiare filtru intermediar cameră pregătire pacienţi, cameră transfer pacienţi

— la accesele din încăperile : cameră surori, camere odihnă personal medical şiauxiliar, reanimare — terapie intensivă, cameră pregătire — curăţire generală, utilităţimedicale.

b) Duşuri de aer: la intrarea şi ieşirea din vestiarele filtru şi vestiarul pentru personal de serviciu.

6.3.1.12. Parametrii prin care se vor caracteriza camerele curate componente aleansamblului pentru intervenţii chirurgicale sunt :

a) Parametrii specifici impuşi de activitatea care se desfăşoară în interior :

— tipul activităţii; — pericolul/riscul de contaminare microbiologică ; — numărul maxim de pacienţi; — numărul maxim de personal medical, auxiliar de serviciu; — cantitatea de materiale/instrumente medicale de depozitat; — căi de acces şi de evacuare ; — trafic orar (persoane şi materiale/instrumente) ; — metode de dezinfecţie, de întreţinere a curăţeniei şi de evacuare a materialelor

murdare (folosite). b) Parametrii generali, condiţionaţi de parametrii specifici activităţii de bază : — clasa de puritate a aerului ; — gradul de încărcare microbiologică ; — parametrii de stare ai aerului şi toleranţe admise (temperatură şi umiditate

relativă) ; — nivelul de iluminare generală ; — nivelul de zgomot; — tipul de circulaţie a aerului; — viteza maximă a aerului ; — număr orar de schimburi de aer ; — categoria de pericol de incendiu.

6.3.2. Asistenţă medicală nou-născuţi 6.3.2.1.Principalele activităţi/compartimente care necesită camere curate sunt:

— pregătire nou-născuţi ; — transfer nou-născuţi ; — asistenţă medicală nou-născuţi ; — asistenţă medicală prematuri ; — spălătorie ; — echipare mame ; — preparare lapte ;

7/22/2019 c_253_1_1994


— alăptare ; — cameră surori; — depozite materiale ; — vestiar filtru intermediar ; — vestiar filtru ;

— culoar service ; — culoar de transfer.6.3.2.2. Schema generală de principiu pentru organizarea unui ansamblu de camere

curate pentru asistenţă medicală nou-născuţi este descrisă în planşa 3, unde este indicat şimodul de separare a fluxurilor umane şi de materiale.

6.3.2.3. Activităţile „murdare", cum ar fi spălare şi sterilizare biberoane saulenjerie, ş.a., se vor organiza în afara ansamblului de camere curate.

6.3.2.4. Parametrii prin care se vor caracteriza camerele curate componente aleansamblului pentru asistenţă medicală nou-născuţi sunt :

a) Parametrii specifici impuşi de activitatea care se desfăşoară în interior : — tipul activităţii ;

— pericolul/riscul de contaminare microbiologică ; — numărul maxim de nou-născuţi/prematuri ; — numărul maxim de personal medical ; — numărul maxim de mame ; — căi de acces şi de evacuare ; — cantitatea de materiale de depozitat; — trafic orar (persoane şi materiale) ; — metode de dezinfecţie, de întreţinere a curăţeniei şi de evacuare a materialelor

murdare (folosite). b) Parametrii generali care caracterizează camerele curate, condiţionaţi de

parametrii specifici activităţii de bază : — clasa de puritate a aerului ; — gradul de încărcare microbiologică ; — parametrii de stare ai aerului şi toleranţe admise (temperatură şi umiditate

relativă) ; — nivelul de iluminare generală ; — nivelul de zgomot; — tipul de circulaţie a aerului ; — viteza maximă a aerului ; — număr orar de schimburi de aer ; — categoria de pericol de incendiu.

6.3.3. Laborator de virusologie 6.3.3.1. Laboratoarele de cercetări viruşi trebuie menţinute în depresiune faţă de

încăperile vecine. Particularităţile construcţiei laboratorului şi tratării aerului impunrespectarea, următoarelor recomandări.

6.3.3.2. Recomandări generale : — Climatizarea integrală a încăperilor ; — Etanşeizarea maximă a intrărilor de aer cu paraziţi, a ferestrelor, a ieşirilor de

canalizări ;

7/22/2019 c_253_1_1994


— Dezinfectarea permanentă a sifoanelor de pardoseală ; — Autoclavă cu dublă intrare ; — Bec germicid.6.3.3.3. Circulaţia personalului.Intrarea personalului se va realiza, conform următorului flux obligatoriu (vezi anexa

2) : — prin sasul A ; — dezbrăcare şi depozitare îmbrăcăminte de oraş în sasul cu duş de aer B ; — duş C, prevăzut cu uşi cu comandă electrică şi inter-blocare ; — îmbrăcare în ţinută de lucru, depozitată în sasul cu duş de aer D ; — trecerea în sasul (cameră de trecere) E ; — intrarea în laboratorul F.Ieşirea personalului se va face prin parcurgerea fluxului in sens invers.6.3.3.4. Climatizarea încăperilor :

— Numărul de schimburi orare a aerului : 15 volume/oră ; — Introducerea aerului în sasul A ;

— Depresiune spre sasul B şi spre duşul C, evacuare aer în duşul C ; — Introducere aer în sasul E ; — Uşoară depresiune spre D şi C. — Depresiune puternică spre laboratorul F. — Uşile duşurilor vor fi acţionate prin relee temporizate şi nu vor putea să se

deschidă decât alternativ după un anumit timp de funcţionare corespunzând spălării in-tegrale a operatorului. Aceste uşi sunt normal închise.

— Modul filtrant va cuprinde un filtru absolut DOP 99,97% si un dispozitiv desterilizare a suprafeţelor filtrante prin rezistenţe electrice.

6.4. Prevederi specifice unităţilor industriale farmaceutice 6.4.1. Schema generală de principiu pentru organizarea ansamblurilor de camere

curate pentru unităţile industriale farmaceutice este descrisă în planşa 1.Unităţile industriale farmaceutice se pot grupa în funcţie de gradul de automatizare

al proceselor care se desfăşoară în camerele curate/aseptice, astfel :a) Procese automate — care includ linii automate ( infiolare) dotate cu incinte

curate proprii şi instalaţii de sterilizare (a fiolelor), caracterizate prin încăperi mari şinumăr mic de personal.

b) Procese manuale — care cuprind operaţii şi procedee tehnologice organizate înfluxuri de fabricaţie din care rezulta produsele finite.

c) Procese manuale — care cuprind posturi de lucru integrate, unde se desfăşoarămai multe operaţii tehnologice, ca rezultat produse finite.

d) Laboratoare — care de cele mai multe ori sunt specializate, incluzând operaţiimanuale (diverse sau specializate) la care participă un număr mic de personal.

La organizarea ansamblurilor de camere curate specifice unităţilor industrialefarmaceutice se vor respecta recomandarile de mai jos :

6.4.2. Activităţile „murdare" (spălare-sterilizare fiole, flacoane, sifoane etc,marcare, control, ambalare ş.a.) se vor organiza în afara ansamblului de camere curate.

6.4.3. Accesul materialelor în camerele curate de fabricaţie (aseptice) se va face prin respectarea următorului

7/22/2019 c_253_1_1994


— Spaţiu (cameră curată) pentru pregătirea materialelor — Transfer în depozitul (cameră curată) de materiale al ansamblului; — Transfer în depozitul tampon al camerei curate fabricaţie (aseptică), care poate

să fie un spaţiu al acestei sau chiar o cameră separată (în cazul unui ansamblu multecamere curate de fabricaţie aseptice).

6.4.4. Toate transferurile de materiale se vor realiza dulapuri de transfer, avândgabaritul adecvat dimensiu cantităţilor de materiale.6.4.5. Dimensionarea vestiarelor se va face pe sexe dulat, astfel încât să nu rezulte

încăperi de dimensiuni; şi fluxuri umane importante, care să conducă la înrăutatirea claseide puritate a aerului.

6.4.6. Pentru procesele automate, care necesită în încăperi mari (suprafaţă şiînălţime), în care să se poata amplasa incintele proprii (camere curate) ale liniilor autorrecomandă utilizarea fluxului de aer vertical.

6.4.7. Pentru procesele manuale, caracterizate în prin încăperi mici şi număr relativmare de personal, se recomandă folosirea fluxului de aer orizontal cu un singur front delucru (aseptic). Un al doilea front de lucru va putea cuprinde operaţii ulterioare primului

front, de lucru şi care nu mai necesită mediu aseptic.6.4.8. Având în vedere criteriul operaţional al camerei curate — suprafaţa specifică pe ocupant (indicat în tabelul 9), se

Tabelul 9MODULAREA CAMERELOR CURATE

Nr crt

Clasacamerei curate

Suprafaţa specifică(mp/pers.)

Suprafaţamaximaa camerei(m.P.)

Număr maxim de persoane în încăpere

12

34

100 00010 000

1 000100

510

2030

500300

10090

10030

53

vor modula camerele curate aferente proceselor manuale, astfel încât să nu rezulteîncăperi mari, care să conducă la trasee lungi, atât pentru circulaţie (personal şimateriale), cât şi pentru instalaţiile de termoventilare.

6.4.9. Parametrii prin care se vor caracteriza camerele curate componente ale unuiansamblu pentru unităţile industriale farmaceutice sunt :

a) Parametrii specifici impuşi de activitatea care se desfăşoară în interior : — tipul procesului/activităţii ; — pericolul/riscul de contaminare microbiologică ;

— număr maxim de personal ; — fluxul de materiale (cantitativ şi sortimental) ; — trafic orar (persoane şi materiale) ; — căi de acces şi de evacuare ; — corelarea tehnologică cu celelalte camere curate ale ansamblului ; — metode de întreţinere a curăţeniei şi de decontaminare (dezinfecţie).

7/22/2019 c_253_1_1994


b) Parametrii generali, care sunt condiţionaţi de parametrii specifici ai activităţii de bază :

— clasa de puritate a aerului ; — gradul de încărcare microbiologică;

— parametrii de stare ai aerului (temperatură şi urniitare relativă), inclusiv toleranţeadmise ; — nivelul de iluminare generală ; — tipul de circulaţie a aerului; — număr orar de schimburi de aer ; — categoria de pericol de incendiu.

ANEXA lTERMINOLOGIE

anemostat dispozitiv de refulare a aerului în camera curată folosit

în scopul reducerii turbulenţei anvelopă cameră curată având clasa cu 1 — 2—3 ordine de mărimemai mult decât camera curată propriu-zisă, şi care înconjoară ansamblul acesteia, fiindutilizată atât la execuţie cât şi în exploatare

camera curata încăpere în care concentraţia particulelor în suspensie dinaer este controlată în limite specificate

camera curata goala camera curată construită ca atare, cu toate instalaţiile aferenteîn funcţiune, dar fără să cuprindă utilajele şi dotările tehnologice şi nici personalul ope-rativ care lucrează în interior cameră curată în repaus cameră curată complet echipată, cu toate instalaţiileaferente în funcţiune, având toate utilajele şi dotările tehnologice amplasate pe poziţie şifuncţionând, dar fără să cuprindă personalul operativ

camera curata operationala camera curată în stare de funcţionare normală, completechipată cu toate utilajele şi dotările tehnologice, inclusiv personalul operativ, care îşidesfăşoară activitatea curentă în mod obişnuit clasa de puritate a aerului numărul statistic al particulelor în suspensie din aer,corespunzător fiecărui nivel granulometric definit în tabelul l; clasa camerei curate estedirect proporţională cu numărul particulelor clasa de puritate a aerului — vezi clasa camerei curateconcentraţia particulelor numărul de particule individuale raportat la unitatea de

culoar service parte componentă a spaţiului tampon-service. dimensiunea particulelor dimensiunea liniară aparentă maximă a unei particuleîn planul de observaţie, când este privită la microscop sau diametrul echivalent al unei

particule detectată cu instrumente automate

dulap de transfer element prin care se asigură trecerea materialelor în cameracurată şi intre compartimente cu minim de influenţă asupra performanţelor, fiind

prevăzut cu interblocaje şi uneori cu ventilare, în funcţie de specificul transferului. dus de aer element autonom inclus în peretele camerei curate care asigura„spălarea" cu aer a personalului care pătrunde în camera curată, fiind prevăzut cu sisteme

7/22/2019 c_253_1_1994


proprii de automatizare care asigură temporizări şi interblocări la intrare / ieşire saudeschideri în cazuri de avarie şi incendiu

eficienţa filtrului raportul dintre numărul particulelor reţinute de filtru şi numărultotal al particulelor de o anumită dimensiune conţinute în atmosfera de referinţă, exprimatîn procente

filtru final filtru cu înaltă eficienţă (min. 99,99% pentru particule de 0,3 μm). flux de aer curgerea aerului în interiorul camerei curate flux de aer conventional(tulburent) curgere turbulentă, cu mai multe treceri prin cameracurată

flux de aer hibrid (combinat) flux de aer convenţional în interiorul căreia, local, serealizează curgeri unidirecţionale pe anumite suprafeţe

flux de aer unidirectional a) curgere laminară a aerului în linii paralele şi cu vitezăuniformă, în cazul camerelor curate goale;

b) curgere cu o singură trecere prin camera curată şi în liniiaproximativ paralele (cuasilaminară), în cazul camerelor curate în repaus şioperaţionale

grad de puritate a aerului concentraţia numerică a particulelor în suspensie dintr-oincintă, corespunzătoare unui anumit nivel granulometric (definit în tabelul 1) ; gradul de puritate a aerului este invers proporţional cu concentraţia particulelor materiale antistatice materiale care au rezistivitate sub 10 Mohmi cm., folosite

pentru a se limita încărcarea electrostatică prin frecarea cu aerul şi a se asigura în acelaşitimp descărcarea sarcinilor electrostatice apărute în elementele structurale

pardoseala flotanta perforata pardoseală folosită pentru aspiraţia aerului în cazulcamerelor curate cu flux unidirecţional vertical

particula corp material solid sau lichid având dimensiunea cuprinsăîntre 0,001 şi 1000 microni

perete de filtre perete al camerei curate constituit în întregime din filtre finale plafon cu filtre plafon al camerei curate care este constituit parţial din filtrefinale, cuprinzând şi alte elemente ca: panouri pline, corpuri de iluminat ş.a.

plafon de filtre plafon al camerei curate care este constituit în întregime dinfiltre finale

plenum cameră de presiune, cuprinzând un spaţiu de repartizare volumetricăa aerului

sistem de introducere a aerului cu alimentare individuala la filtru sistem de introducerea aerului în camera curată care foloseşte unităţi autonome de filtrare amplasate în reţeauadin plafon sau pe unul din pereţi

sistem de introducere a aerului cu plenum sistem de introducere a aerului în cameracurată care cuprinde un spaţiu de repartizare volumetrică a aerului, deasupra plafonuluicu filtre finale sau lîngă peretele cu filtre finale

sistem de introducere a aerului „in line" sistem de introducere a aerului în cameracurată care foloseşte baterii de filtre finale amplasate centralizat pe tubulatură

spaţiu tampon service spaţiu ce înconjoară camerele curate, acoperind cel puţin 5 faţeteale acestora, izolând camera curată de construcţia gazdă; acest spaţiu cuprinde: elemente-le de susţinere ale plafoanelor, tubulaturi de ventilaţie, reţele de fluide şi cabluri şi

permite efectuarea lucrărilor de întreţinere

7/22/2019 c_253_1_1994


ANEXA 2TRATAREA AERULUI PENTRU MEDII ASEPTICE

1. Consideraţii generale

1.1. Activităţile şi procesele principale din domeniul social (spitale, laboratoare,farmaceutică), necesită atât realizarea microclimatului specific controlul particulelormateriale în suspensie din aer, cât şi asigurarea unui mediu aseptic, cu încărcaremicrobiologică cât mai redusă (nulă) şi folosirea de aparate, materiale şi instrumentesterile.

1.2. Asigurarea unui mediu aseptic se poate realiza prin mai multe metode, ca deexemplu:

— filtre microbiologice; — iradiere cu raze ultraviolete: pe traseul de introducere a aerului sau încăperi în

timpul în care nu se lucrează; — ionizarea aerului tratat;

— spălarea periodică a camerei curate prin inundare cu formaldehidă recirculare prin instalaţia de climatizare a aerului.1.3. Suplimentar, faţă de metodele arătate, mai este necesar să se respecte unele

reguli stricte privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor în camerele curate aseptice,astfel:

a) Separarea fluxului de materiale, instrumente şi aparatură sterile şi nesterile(murdare);

b) Amplasarea echipamentelor de lucru din categoria „nesterile / murdare” ca:autoclave, etuve, instalaţii de sterilizare etc în afara camerei curate aseptica

c) Trasee impuse pentru circulaţia personalului.d) Spaţii tampon pentru accese (materiale, uman) în camera curată aseptică;e) Măsuri riguroase cuprinzând reguli stricte privind igiena personal si curăţarea

regulată a suprafeţelor de lucru cu soluţii bactericide.2. Filtrarea aerului pentru medii aseptice2.1. In industria farmaceutică şi mediul spitalicesc poluanţii pot fi meraţi astfel:

— particule de praf şi organice; — gaze rezultate din manipularea produselor farmaceutice şi transportul hranei,

precum şi produse organice degajate de organism; — aerosoli rezultaţi din respiraţie şi vorbit; — microorganisme de natură variată: bacterii, microbi unicelulari ruşi.Filtrarea aerului într-un centru spitalicesc are un dublu scop: — eliminarea în mare parte a particulelor conţinute în aer; —eliminarea germenilor microbieni (corelat cu specificul activităţii desfăşurate

în încăpere).2.2. Eficienţa unui filtru în condiţii date se exprimă procentual prin raportul între

particulele oprite de filtru şi ansamblul particulelor conţinute în atmosfera de referinţă.Pe plan mondial există un foarte mare număr de teste de eficienţă a filtrelor ce se

bazează pe trei metode: gravimetrică, colorimetrică şi numerică.Codurile principalelor teste utilizate în lume precum şi numele institutului care le-a

creat sunt:

7/22/2019 c_253_1_1994


- AFI - AMERICAN FILTER INSTITUTE- IRCHA - INSTITUT RECHERCHES CHIMIQUES APPLIQUES- BSI - BRITICH STANDARD INSTITUTE- SFIB - STAUBFORSCHUNGHSINSTITUT BONN

- NBS - NATIONAL BUREAU OF STANDARDS- USAEC - U.S. ATOMIC ENERGY COMMISSION- CEA - COMISSARIAT A L`ENERGIE ATOMI QUE- CNAM - CONSERVATOIRE NATIONAL DES ARTS ET METIERS

Oricare ar fi testul adoptat trebuie precizat că, spre exemplu, un filtru de eficienţă80%, este de două ori mai puţin eficace decât un filtru cu eficienţa de 90%.

2.3. Filtrarea permite reţinerea unei importante părţi din particulele şi germeniicontinuţi în aerul tratat, dar pentru anumite cazuri speciale, ca săli aseptice / sterile şi blocoperator, este necesar un tratament decontaminat complementar al aerului refulat.

Prevenirea contaminării încăperilor rămâne un factor important. In acest sens odezinfecţie prin vaporizare bactericidă este indispensabilă în anumite săli după fiecare

intervenţie şi mai rar în canalele de aer tratat. De asemenea îmbrăcămintea personaluluice pătrunde în aceste încăperi va trebui să fie tratată complet.2.4. In prezent nu există o normă internaţională şi de aceea nu există posibilitatea

comparării exacte a eficienţei a două filtre măsurate după două teste diferite. De aceea încaietul de sarcini al fiecărui proiect de cameră curată este necesar să se menţioneze

performanţele cerute, materialele propuse, marca filtrului, testele cerute.2.5. Pentru o anumită instalaţie, importantă este nu numai eficienţa filtrului, ci şi

eficienţa globală a instalaţiei.Eficienţa globală a instalaţiei va fi cu atât mai aproape de eficienţa filtrului său, cel

mai perforant daca la execuţia lucrărilor sunt respectate următoarele:- calitatea construcţiilor casetelor metalice în care se introduc filtrele de înaltă

eficienţă, inclusiv sistemul de etanşare de jur împrejurul celulelor;- asigurarea suprapresiunii necesare în toate modulele cuprinse între ventilator şi

filtrele finale;- funcţionarea corectă a controlului gradului de murdărire al filtrului;- alegerea corectă a diferitelor trepte de filtrare, cât şi amplasarea filtrelor in

circuitul de aer;- asigurarea de accese uşoare la amplasarea filtrelor în circuitul de aer;- utilizarea de mână de lucru calificată special pentru execuţia acetor instalaţii.

Măsurarea eficienţei globale a instalaţiei se face pe şantier cu spectro-fotometru.

3. Prevenirea contaminării aerului din camerele curate 3.1. In anumite cazuri particulare critice (bloc operator, săli sterile) este necesar un

tratament decontaminant complementar, atât al aerului refulat, cât şi al sălilor propriu-zise.

Procedeele de decontaminare trebuie să fie absolut inofensive pentru ocupanţiiîncăperii şi conforme cu reglementările sanitare.

In acest sens orice folosire a procedeului bactericid trebuie să fie anunţatăutilizatorilor prin panouri de avertizare vizibile, care să amintească natura procedeului şicondiţiile de utilizare.

7/22/2019 c_253_1_1994


3.2. Pentru prevenirea contaminării prin aerul refulat trebuie respectate următoarele principii generale:

a) Poziţionarea prizelor de aer proaspăt nu se va face la nivelul solului, undeconcentraţia de germeni microbieni este maximă. Poziţionarea corectă este la cel puţin10 m deasupra solului.

b) Sistemul de umidificare: experienţa a dovedit că umidificarea aerului tratat prin pulverizare cu apă în camere de umidif icare creazâ condiţii favorabile dezvoltării bacteriilor. Sistemul acesta trebuie înlocuit prin umidificarea cu abur care are un efectsterilizat.

c) Sistemele de răcire: se va evita pe cât posibil condensarea pe bateriile de răcireşi în orice caz se va asigura posibilitatea eliminării condensului rezultat.

d) In timpul opririi funcţionării sistemelor de ventilare, coloniile microbiene pot săse dezvolte atât în încăperi cât şi pe canalele de aer.

Este important să se menţină instalaţiile în funcţiune permanentă, dar din motive deeconomie a exploatării se pot utiliza ventilatoare cu două viteze:

— viteza normală: în orele de utilizare efectivă;

— viteza redusă: în orele în care nu este utilizată încăperea.3.3. Nu este indicată oprirea instalaţiei de condiţionare a aerului, deoarece dupăastfel de întreruperi este necesară o perioadă foarte îndelungată pentru reduce cameracurată la nivelul iniţial de puritate a aerului.

3.4. Sistemele bactericide folosite în cazul încăperilor critice pot fi:a) Raze ultaviolete.Montarea de tuburi ultraviolete în canalul de introducere a aerului poate fi eficace

dacă este corect realizată, adică: tuburile trebuie să fie perfect accesibile, să fie amplasateînaintea filtrelor finale acolo unde viteza aerului e mai mică şi trebuie să fie controlate cudozimetre de radiaţii ultraviolete.

b) Dispozitive micro-ceaţa.Anumiţi constructori preconizează utilizarea dispozitivelor microceaţă cu folosinţă

intermitentă pentru decontaminarea canalelor în aval de bateriile cu ultraviolete şi defiltre.

Aceste dispozitive pot prezenta interes numai cu condiţia ca aerosolii utilizaţi să nufie toxici.

c) Sisteme de uscare a aerului funcţionând prin absorbţie: aerul este trecut printr-ocameră de spălare în care se pulverizează o soluţie absorbantă-şalină.

Purificarea foarte intensă a aerului prin spălare şi, calităţile bactericide ale soluţieiutilizate permit eliminarea majorităţii germenilor.

3.5. Prevenirea contaminării încăperilor este cu atât mai importantă cu cât emisiilede bacterii sunt mai numeroase, în funcţie de numărul ocupanţilor. Pentru aceasta trebuieacordată o atenţie sporită condiţiilor de exploatare şi asigurării unui mod de difuzie aaerului adoptat la specificul activităţii care se desfăşoară în încăpere.

3.6. In instalaţiile de climatizare majoritatea deficienţelor apar din cauzaincorectelor condiţii de exploatare.

Este necesar să se obţină un acelaşi nivel de puritate atât pentru mediu ambiant câtşi pentru obiecte. In acest sens o dezinfecţie cu sistem micro-ceaţă bactericidă esteindispensabilă în sălile critice, între două intervenţii şi mai rar în tubulatura deintroducere a aerului.

7/22/2019 c_253_1_1994


3.7. Modul de difuzie ale aerului în camera curată trebuie să fie adoptat laspecificul activităţii desfăşurate în interior.

Se disting în acest fel două categorii de încăperi: — săli ocupate permanent; — săli ocupate intermitent (exemplu — săli de operaţii).

In ambele cazuri trebuie să existe o grijă deosebită de a controla vectorul viteză înfluxul de aer.3.8. Bacteriile emise de către persoane într-un spaţiu dat vor fi evacuate cu atât mai

repede cu cât împrospătarea aerului va fi mai importantă.Este necesar să se adopte în sălile critice un număr ridicat de schimburi orare pentru

aerul tratat.3.9. Recircularea aerului permite o mai bună filtrare a aerului deoarece aerul

recirculat conţine, în principiu, mai puţin praf decât aerul exterior.Germenii antrenaţi în aerul recirculat pot eventual traversa filtrele, ceea ce nu

jenează, în măsura în care recircularea aerului se face din aceeaşi încăpere.Recircularea aerului se recomandă să se realizeze dintr-o singură încăpere sau cel

puţin din încăperi cu funcţiuni echivalente. Nu se aplică recircularea aerului la încăperi de boli contagioase, laboratoare devirusologie şi alte activităţi care prezintă pericolul propagării unor agenţi patogeni înexterior.

3.10. Se vor prevedea în circuitele canalelor de aer tratat dispozitive de dezinfecţie periodică.

3.11. In mediu spitalicesc trebuie să se lupte atât contra surselor de contaminare câtşi pentru a împiedica trecerea germenilor dintr-o încăpere în alta. Se disting douăcategorii de incaperi:

a) încăperi în care contaminarea vine din exterior (săli de operaţii aseptice, cameresterile, camere curate). Aceste încăperi se menţin în suprapresiune faţă de exterior.Suprapresiunea menţinută este de ordinul 10...30 Pa.

b) încăperi în care se dezvoltă o sursă de contaminare care nu trebuie propagată înexterior (camere de bolnavi contagioşi, camere de izolare, încăperi murdare, săli deoperaţii septice, laboratoare de virusologie). Aceste încăperi vor fi menţinute îndepresiune în raport cu încăperile vecine şi exterior.

4. Instalaţii de tratare a aerului pentru medii aseptice 4.1. Tratarea aerului face parte integrantă din procesul operator şi contribuie nu

numai la asigurarea confortului personalului, dar şi la diluţia contaminării microbienegenerate de activitate.

Diluţia contaminării nu este posibilă decât prin stabilirea în bune condiţii a parametrilor următori:

— O împrospătare bună a aerului; — Alegerea poziţiilor, numărului şi suprafeţelor corespunzătoare a gurilor de

refulare a aerului: flux unidirecţional, orizontal sau vertical, viteze cuprinse între0,35...0,5 m/s, aerul difuzat prin filtre de înaltă eficienţă.

— Alegerea poziţiilor şi numărului gurilor de aspiraţie. — Nivelul de suprapresiune, în raport cu încăperile vecine: 30...40 Pa, în vestiare:

10 Pa.

7/22/2019 c_253_1_1994


— Temperatura şi umiditatea relativă a aerului; — Calitatea bacteriologică particulară a aerului refulat.4.2. Aerul introdus în camerele curate trebuie tratat astfel încât să asigure condiţiile

de temperatură, umiditate şi puritate impuse de procesul care are loc în interior.Tratarea aerului se recomandă să se realizeze cu o instalaţie de climatizare compusă

din: a) Priza de aer proaspăt; b) Agregat de climatizare a aerului;c) Tubulatura de introducere aer tratat (recirculare aer);d) Umidificator cu abur (dacă nu este inclus în agregat);e) Modul de filtrare finală;f) Dispozitive de reglare a debitului de aer;g) Rame cu jaluzele de suprapresiune;h) Agregate modulate de recirculare a aerului;i) Agregat modulat de evacuare aer.Instalaţia de climatizare a camerei curate trebuie să fie prevăzută cu o instalaţie de

automatizare care să asigure controlul şi reglajul parametrilor impuşi.

a) Priza de aer proaspăt. 4.3. Priza de aer prdaspăt este dispozitivul prin care sa asigure accesui aerului

exterior în instalaţia de climatizare.Se recomandă ca priza de aer să fie confecţionată sub forma unei rame cu jaluzele

profilate fixe, înclinate faţă de orizontală cu un unghi minim de 45° şi plasă de sârmă,astfel încât să asigure o protecţie împotriva pătrunderii în instalaţie a precipitaţiiloratmosferice şi a corpurilor străine.

4.4. Jaluzelele fixe vor fi corect distanţate, cu marginile rotunjite, rigide şi binefixate pentru a se înlătura posibilitatea vibrării şi generării zgomotului.

4.5. Priza de aer va fi protejată prin modul de amplasare sau prin măsuriconstructive, împotriva acţiunii vântului, astfel încât fluctuaţiile în viteza sau direcţiaacestuia să nu producă perturbări în funcţionarea normală a instalaţiei.

4.6. Priza de aer va fi situată la o înălţime minimă de 10 m de sol la laturainferioară.

4.7. Suprafaţa prizei va fi astfel stabilită încât viteza aerului în secţiune liberă săfie cuprinsă între 2,5 şi 4 m/s.

b) Agregatul de climatizare a aerului. 4.8. Se recomandă folosirea agregatelor de climatizare modulate compuse în mod

uzual din următoarele module: — amestec aer; — filtrare treapta I; — răcire; — ventilator; — încălzire; — amortizor de zgomot; — filtrare treapta II; — distribuţie aer tratat.

7/22/2019 c_253_1_1994


4.9. Modulul amestec aer va fi prevăzut cu un set de clapete pentru aer proaspăt şiaer recirculat. Acţionarea clapetelor se va face automat cu servomotor comandat detemperatură.

4.10. Pentru obţinerea purităţii necesare a aerului acesta trebuie filtrat progresiv, înacest scop se recomandă în general 3 trepte de filtrare, o prefiltrare (treapta I) o filtrare

medie (treapta II) şi filtrare de înaltă eficienţă (filtre finale). Aerul conţine un număr marede particule ce pot fi efectiv reţinute de prefiltru şi filtru mediu. Acestea în general suntmai ieftine ca filtrele finale. Folosirea corespunzătoare a prefiltrului şi filtrului mediu

prelungeşte viaţa filtrelor finale, iar pe de altă parte, rezultă o importantă reducere acheltuielilor anuale de exploatare. Viaţa filtrelor finale este cu atât mai mare cu câteficienţa prefiltrelor este mai mare.

Sistemul de filtrare trebuie astfel ales încât înlocuirea prefiltrelor să se poată face cuuşurinţă fără să se dezechilibreze sistemul.

In general prefiltrele (inclusiv filtrele medii) au pierderea de presiune iniţială demax. 120 Pa. Ele se vor înlocui în momentul în care valoarea pierderii depresiune ajungela 250 Pa. Controlul colmatării prefiltrelor se va face cu micromanometrul diferenţial.

4.11.Modulul filtrare treapta 1 — aceasta treapta de filtrare trebuie asigure oeficienţă de filtrare de minim 30% (Dust spot eff).Filtrele recomandate pentru prima treapta sunt:

— filtru cu casete (material filtrant uscat) — filtre cu buzunare4.12.Modulul de racire va cuprinde o baterie de răcire, cu detentă directa montată

într-o cutie metalică termoizolată.Bateria asigură răcirea în procesul de tratarea aerului, fiind alcătuită din ţevi din

cupru şi aripioare din aluminiu.Modulul va fi prevăzut cu un sistem de eliminare a condensului format aripioarele

bateriei în procesul răcirii aerului.Bateria de racire se racordează la maşina frigorifică, amplasată de regula în

exteriorul clădirii. Agentul frigorific utilizat în prezent în mod curent în astfel de instalaţiieste freon R 22.

Din motive de protecţie a mediului, începând cu anul 2005 se va interzice utilizareaagentului frigorific R 22. Din acest motiv firmele producătoare de masini frigorificestudiază în prezent modalităţile de înlocuire a R 22 cu alt agent de răcire. Pentru protecţia

păturii de ozon în prezent s-au realizat maşini frigorifice noi care utilizează agentfrigorific R 134 A, în loc de R ll şi R 12.

4.13. Ventilatorul are rolul de a asigura vehicularea aerului tratat pe instalaţia declimatizare, el este în general de tip centrifugal cu dublă aspiraţi acţionat prin curele.

Rama de susţinere a ventilatorului va fi montată pe amortizoare pentru evitareatransmiterii vibraţiilor.

Carcasa va fi izolată cu material fonoabsorbant iar legăturile ventilator - carcasă vorfi prevăzute cu racorduri elastice pentru evitarea transmiterii zgomotului şi vibraţiilor îninstalaţie.

Ventilatorul va fi prevăzut cu variator de turaţie, debitul variabil permiţând: — ca instalaţia de climatizare să lucreze la 50% capacitate în timpul nopţii sau la

sfârşitul de săptămână când nu se lucrează în sălile climatizate; — compensarea colmatării progresive a filtrelor finale şi reglarea vitezei aerului.

7/22/2019 c_253_1_1994


Se recomandă ca variaţia de viteză să fie asigurată de un vibrator electron reglat pentru un anumit punct de lucru.

4.14. Modulul de încălzire poate fi realizat în două variante:a) Carcasă metalică în care este înglobată o baterie de încălzire cu ţevi cupru şi

aripioare de aluminiu (funcţionând cu agent primar apă caldă 90/7C). Pe racordurile

termice, de regulă pe întoarcere, vor fi montate prin mufe sau flanse robinete cu trei căicu reglaj automat. b) Carcasă metalică ce include registre de încălzire electrică utilizaţi trei sau mai

multe trepte de încălzire.Supravegherea încălzirii aerului va fi urmărită automat. Viteza medie circulaţie a

aerului prin baterie se recomandă să fie de 2 m/s. Temperatura maxima a aerului este de60°C.

4.15. Modulul amortizor de zgomot va fi căptuşit pe toate părţile laterale cumaterial fonoabsorbant şi prevăzut interior pu lamele confecţionate din acelaşi materialfonoabsorbant. Rolul modulului este de a atenua zgomotul produs de echipamentul declimatizare şi cel produs de aer la trecerea prin instalaţie.

4.16. Modul de filtrare treapta II — această treaptă de filtrare trebuie să asigureeficienţa minimă de filtrare de 90% (dust spot eff).Se utilizează filtre cu saci pentru obţinerea unui grad ridicat de filtrare. Modulul

filtrant este amplasat după modulul ventilator.Alegerea corectă şi întreţinerea filtrului asigură o durată mai lungă a filtrelor finale.Diferenţa iniţială de presiune fiind de cea. 120 Pa, înlocuirea filtrelor se face când

pierderea de presiune se dublează.4.17. Modulul de distribuţie a aerului tratat va fi prevăzut cu mai multe ieşiri

(ştuţuri), funcţie de numărul de camere deservite de agregatul de climatizare a aerului.Fiecare ieşire va fi echipată cu o ramă cu jaluzele opuse acţionate automat cu

servomotor pentru reglarea debitului de aer tratat.c) Tubulatura de introducere a aerului tratat (recirculat) 4.18. Tubulatura va asigura condiţiile de etanşeitate la transportarea aerului tratat

de la agregatul de climatizare a aerului la spaţiile climatizate. Se recomandăconfecţionarea sa din oţel inoxidabil pentru asigurarea condiţiilor igienice.

d) Umidificatorul cu abur 4.19. Umidificarea aerului cu abur este cea mai bună metodă deoarece nu implică

efecte neplăcute colaterale, având avantajele: — este un proces izoterm; — împiedică pătrunderea minereurilor componente ale apei, în stare lichidă, care s-

ar putea depune pe tubulatură sau în incăpere; — este inodoră; — este sterilă (perfect igienică); — permite controlul optim al umidităţii; — permite stabilirea cu uşurinţă a capacităţilor dorite.4.20. Umidificatorul cu abur corectează umiditatea aerului tratat în agregatul de

climatizare, înainte de introducerea lui în încăpere.Umidificatorul cu abur se va compune dintr-un aparat generator de abur şi

dispozitivul de distribuţie a aburului (distribuitor abur + racord alimentare abur + racordeliminare condens).

7/22/2019 c_253_1_1994


Distribuitorul de abur se va monta pe tubulatură în aval de agregatul de climatizare.e) Modul de filtrare finală 4.21.Vezi „Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie a elementelor de construcţii

şi de instalaţii pentru camere curate utilizate în domeniul sănătăţii (spitale, laboratoare şiindustria farmaceutică)”.

i) Dispozitivele de reglare a debitului de aer. 4.22. Dispozitivele de reglare a debitului de aer se vor realiza din rame cu jaluzeleopuse reglabile, acţionate automat cu servomotor. Ele vor asigura reglarea debitului deaer şi presiunea în instalaţia de climatizare.

Ramele cu jaluzele pot fi montate pe tubulatură sau pe modulele de filtrare finala.g) Rame cu jaluzele de suprapresiune. 4.23.Vezi „Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie a elementelor de construcţii

şi de instalaţii pentru camere curate utilizate în domeniul sănătăţii".h) Agregat modulat de recirculare a aerului 4.24.Agregatul modulat de recirculare a aerului este necesar pentru vehicularea

aerului recirculat, evacuat din camerele curate, filtrat şi introdus în camere anexe vestiare,

anvelopă, culoar service etc.Acest agregat va conţine:a) Modulul ventilator (de acelaşi tip ca cel din componenţa agregatului modulat de

trecere a aerului) care trebuie să asigure vehicularea aerului recirculat cu învingerearezistenţelor opuse de: filtre, rame cu jaluzele şi modulele atenuatoare de zgomot şi

pierderea de sarcină pe tubulatură. b) Două module atenuatoare de zgomot care vor fi montate pe aspiraţia şi refularea

modululni ventilator în scopul atenuării zgomotelor provenite de la echipamentulinstalaţiei de climatizare.

i) Agregat modulat de evacuare aer 4.25.Agregatul modulat de evacuare aer va fi constituit din:

— modulul ventilator; — ramă cu jaluzele opuse reglabileModulul ventilator va conţine un ventilator axial, carcasa modulului fiind

fonoizolantă.Jaluzelele opuse vor fi acţionate de un servomotor, reglarea realizându-se automat.4.26.Reglajul independent pe încăpere a temperaturii şi umidităţii aerului este

deosebit de important.La variaţii necontrolate ale temperaturii şi umidităţii este favorizată înmulţirea

microbilor.Este recomandabil controlul continuu al parametrilor aerului (temperatura,

umiditatea, viteza presiunea).5. Recomandări pentru climatizarea camerelor curate din unităţile sanitare5.1.In tabelul 1 sunt indicate recomandările pentru climatizarea încăperilor din

cadrul unităţilor sanitare.5.2.In figurile l— 10 sunt prezentate schematic exemple tipice de realizare a

instalaţiilor de tratare a aerului.

7/22/2019 c_253_1_1994


7/22/2019 c_253_1_1994


ANEXA 3

LISTA PRINCIPALELOR NORMATIVE

1. Standarde româneşti 1. STAS 7771/3-75 Determinarea rezistenţei la foc a ferestrelor;2. STAS 8558-78 Determinarea incombustibilităţii materialelor deconstrucţii;3. STAS 7248-81 Metoda de determinare a propagării flăcării pe supra-faţa materialelor combustibile folosite în construcţii;4. STAS 10903/2-79 Determinarea sarcinii termice în construcţii;5. STAS 12605-87 Protecţia împotriva electrocutării.

Prescripţii generale;6. STAS 12604/5-90 Protecţia împotriva electrocutărilor.

Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şiverificare.7. STAS 9436/3-73 Cabluri şi conducte electrice. Conducte pentru instalaţii

electrice fixe. Clasificare şi simbolizare.8. STAS 9436/5-73 Cabluri şi conducte electrice. Cabluri de semnalizare,

comanda şi control. Clasificare şi simbolizare.9. STAS 9436/6-73 Cabluri şi conducte electrice. Cabluri şi conducte de

telecomunicaţii. Clasificare şi simbolizare.10. STAS 9192-74 Culorile izolaţiei de PVC a conductelor şi cablurilor

electrice. Prescripţii.11. STAS 9436/2-80 Cabluri şi conducte electrice. Cabluri de energie de

joasă tensiune. Clasificare şi simbolizare.12. STAS 11388/3-82 Cabluri şi conducte. Metode de încercare. Verificarea

dimensiunilor şi caracteristicilor constructive.13. STAS 11388/13-85 Cabluri şi conducte. Metode de încercare. Incercări

electrice specifice cablurilor şi conductelor detelecomunicaţii.

14. STAS 8778/1-85 Cabluri de energie cu izolaţie şi manta PVC. Condiţiitehnice generale.

15. STAS 8779-86 Cabluri de semnalizare cu izolaţie şi manta PVC.16. STAS 7350/3-86 Cordoane cu izolaţie de PVC în execuţie mijlocie.

Condiţii tehnice speciale.17. STAS 552-89 Doze de aparat şi doze de ramificaţie pentru instalaţii

electrice. Dimensiuni.18. STAS 6362-79 Grade normale de protecţie asigurate de carcase.

Clasificare şi metode de verificare.19. STAS 8498-89 Presgarnituri de trecere pentru cabluri şi conducte la

echipamentele electrice. Forme şi dimensiuni.20. STAS 10801-77 Demaroare de joasă tensiune pentru pornirea şi protecţia

motoarelor electrice.

7/22/2019 c_253_1_1994


21. STAS 4479-82 Contactoare şi ruptoare de joasă tensiune. Condiţii tehnicede calitate.

22. STAS 3184/1-85 Contactoare şi ruptoare de joasă tensiune. Condiţii tehnice decalitate.

23. STAS 12787-89 Intrerupatoare si comutatoare pentru aparate electrice

24. STAS-9866-74 Corpuri de iluminat industriale. Prescriptii de proiectare25. STAS 7710-66 Aparate telefonice de abonat BC pentru centrale automate.

2. Normative si instrucţiuni tehnice

1. C 56-75 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şiinstalaţii aferente.

2. P 118-83 Norme tehnice de proiectare şi realizarea construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului.3. I 7/1991 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cutensiuni până la 1 000 Vca.

4. I 18/1982 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare detelecomunicaţii din clădirile civile şi industriale5. PE 107/1985 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice.6. P 136/1988 Normativ republican privind folosirea raţională a energiei electricela iluminatul artificial.7. PE 119/1990 Norme de protecţie a muncii pentru activităţi în instalaţii electrice.8. I 9-82 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare.9. I 1-78 10. I 45/1993 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor tehnologicecu ţevi PVC neplastifiat.10.I 45/1993 Instructiuni privind metodologia de testare aeraulica si termica acamerelor curate(metodologie INCERC 1988)11. NPSI-DIEE/1991 Norme de prevenire şi stingere a incendiilor pentru departamentulindustriei electrotehnice şi electronice12. NRPM Norme republicane de protecţia muncii.

3. Standarde străine 1. FS 209 D (FS 209 E) - SUA2. VDI 2083 - Germania3. BS 5295 - Anglia4. Afnor x 4410 - Franţa5. JACA 24 - Japonia6. AS 1386 - Australia7. CEN - Europa8. IES - RP - CC – 006- 84- Recommended Practice for Testing Clean Rooms

7/22/2019 c_253_1_1994


CUPRINS

1. Obiect şi domeniu de aplicare2. Camere curate — clasa de puritate şi tipuri

3. Principii generale pentru proiectarea camerelor curate4. Principii generale pentru organizarea camerelor curate5. Principii generale pentru recepţia camerelor curate6. Prevederi comune unităţilor din spirale, laboratoare, industria farmaceuticaAnexa 1 — TerminologieAnexa 2 — Tratarea aerului pentru medii asepticeAnexa 3 — Lista principalelor normativePlanşa1 —Ansamblu de camere curate. Schema generală de principiuPlanşa 2 — Ansamblu de camere curate pentru intervenţii chirurgicale. Schema generalăde principiuPlanşa 3 — Ansamblu de camere curate pentru asistenţă medicală nou-născuţi. Schema

generală de principiu

c_253_1_1994

Documents

Transcript of c_253_1_1994