PLASMA SANGUINA

Obiectivele cursului:Enumerati substanţele organice şi anorganice din compoziţia plasmeiReproduceti valorile fiziologice ale principalelor substanţele organice şi anorganice din compoziţia plasmeiDefiniti noţiunile de euproteinemie, hiperproteinemie şi hipoproteinemie ; identificati condiţiile posibile care determină creşterea sau scăderea proteinemieiEnumerati funcţiile generale ale proteinelor plasmaticeIdentificati fracţiunile electroforetice ale proteinelor plasmatice, definiti disproteinemiile, mentionati 2 tipuri specifice de disproteinemiiIdentificati proteinele de fază acută şi analizati dinamica lor; precizati importanta masurarii concentratiei proteinelor de faza acuta in clinicaPrecizati functiile haptoglobinei, ceruloplasminei, transferinei, albumineiIndentificati tipurile de lipoproteine plasmatice; definiti profilul lipidic; explicati importanta determinarii profilului lipidic inn practica medicalaIdentificati substanţele azotate neproteice plasmatice; precizati sursa lor si calea de eliminareIdentificati condiţiile patologice posibile care determină modificarea concentraţiei substanţelor organce azotate neproteice plasmatice

A. Proprietatile plasmeia. Culoare: galben citrin,transparent, usor vascoasa. Aspectul se modifica postprandial,

in icter, in hemolizab. pH, densitate, presiune osmotica – vezi cursul anterior

B. Compozitia plasmei

90% apa

Plasma 10 % reziduu uscat 9% subst organice 8% azotate proteice

Neproteice

1% neazotate (lipide, glucide,etc)

1% subst. anorganice

I. Compusi organici plasmatici

Proteinele plasmatice

PROTEOM = totalitatea proteinelor plasmatice

In plasma exista peste 250 molecule proteice diferite , cu functii distincte. Dintre acestea, 12 proteine

reprezinta 95% din masa proteinelor plasmatice.

Origine

a). Secretate in plasma (15 g/zi la adult) :

-majoritatea proteinelor plasmatice provin din ficat;

- o mica parte, gammaglobulinele, sunt sintetizate si eliberate de plasmocite.

- se mai adauga proteine secretate de alte organe (intestin, rinichi, glande)

b) proteine de membrana, citoplasmatice sau ale organitelor celulare, ajunse in plasma in situatii

patologice – aceste proteine servesc ca markeri de boala

Indepartarea din plasma a proteinelor :

- Pinocitoza, urmata de degradare intracelulara

- Internalizare mediata de receptori

- Pierdere in urina

- Catabolizarea in plasma

Rolurile generale ale proteinelor plasmatice

1. Controlul volumului plasmatic –presiunea coloidosmotica, generate de macromoleculele proteice, este importanta in reglarea schimburilor de apa si micromolecule prin peretele capilar (in tesuturi, rinichi). Hipoproteinemiile sunt o cauza de edeme

2. Mentinerea echilibrului acido-bazic - prin sistemele tampon plasmatice ale proteinelor3. Transport: lipide, metale, ioni, bilirubina, hormoni, medicamente4. Coagulare/fibrinoliza - factorii coagularii si ai fibrinolizei sunt in mare parte proteine

plasmatice5. Aparare – prin imunoglobuline, lizozim, proteinele sistemului complement, lactoferina6. Influenteaza vascozitatea sangelui (vezi cursul anterior) si deci contribuie la mentinerea

presiunii arteriale (vezi crusul Presiunea arteriala)7. Rezerva de proteine – pentru sintezele proteice celulare ; in situatii de necesitate proteinele

pot servi ca substrat energetic8. Enzime :

a. Secretate de diverse celule, au functii in plasma (gamaglutamiltransferaza, lizozim)b. Secretate in tubul digestiv si care ajung si in plasma (tripsina, amilaza, pepsinogen)c. Enzime eliberate din celule lezate (transaminaze, creatinkinaza) – servesc ca markeri

de leziune ( de exemplu, cresterea nivelului transaminazelor indica leziuni hepatice

Proteinemia

– Concentratia plasmatica a proteinelor = proteinemie

Valori normale = euproteinemie = 6.5-8,5 g/dl in ambulator

Aparente (in modificari de volum plasmatic)

– Hiperproteinemie/hiporpoteinemie

Reale (variatii ale sintezei de proteine, pierderi, aport insuficient)

Separarea proteinelor plasmatice

Electroforeza = migrare a particulelor in camp electric; proteinele migreaza diferentiat in functie de marimea molecule, incarcatura electrica, intensitatea campului electric

Prin ELFO pe hartie se separa 5 fractiuni:

Albumine 56-60%

Globuline alfa1 3-5%

Alfa 2 6-8%

Beta 10-14%

Gamma 16-20%

Disproteinemia = variatia procentajului fractiunilor electroforetice

Disproteinemii tip:

infectii, inflamatii acute – cresc α 1 si α2 globulinele

Infectii cronice – cresc ɤ globulinele

Deficite immune – scad ɤ globulinele

Boli renale (sindrom nefrotic) – cresc α 2 si β globulinele

Proteine cu importanta clinica

– Albumine

– Proteine de faza acuta (protein C reactiva, procalcitonina, α1 glicoproteina acida)

– Antiproteaze plasmatice

– Transferina

– Ceruloplasmina

– Fibrinogen

– Sisteme proteazice plasmatice: coagulare , fibrinoliza, complement, kininoformator

– Gammaglobuline

Proteinele de faza acuta

= acele proteine a caror concentratie creste cu cel putin 50% fata de normal in cursul reactiilor inflamatorii : ● infectii ●inflamatii ●distructii tisulare : infarct miocardic acut, posttraumatic, post intervenii chirurgicale ●neoplazii

- proteina C reactica, procalcitonina, α1 glicoproteina acida, haptoglobina, certuloplasmina, fibrinogenul

- concentratia celor mai multe creste de 3-4 ori; concentratia proteinei C reactive creste de 1000 ori

- Sintetizate de ficat, sinteza mediate de interleukina-6

! Imp. Clinica: Dozarea lor in plasma serveste la detectarea si monitorizarea reactiilor de faza acuta

Ceruloplasmina

- α1globulina

- Roluri • feroxidaza, •antioxidant •transportor de Cu

Haptoglobina

- α2globulina

- roluri •fixeaza si indeparteaza hemoglobina din spatiul intravascular (deci previne precipitarea hemoglobinei in tubii renali si previne pierderile renale de fier) •proteina de faza acuta •antioxidant

Transferina

- βglobulina

- roluri •transporta fierul de la organele de absorbtie la maduva rosie hematoformatoare •protectie fata d einfectii, deoarece exercita o competitie cu bacteriile pentru fier

Albumina

- componentul major al plasmei

- roluri •principalul determinant al presiunii coloidosmotice • transport medicamente, bilirubina, acizi grasi

Posibilitati de utilizare a proteinelor plasmatice in clinica

Scop diagnostic – proteinele plasmatice servesc ca marker de boala, ca grup sau protein individuale

Scop therapeutic

- produsele majore = ser uman, albumina , gammaglobuline

- utilitate: •in hemoragii; arsuri (pierdere de proteine); infectii; boli immune, expunere la hepatita, tetanus, rabie (gammaglobulinele); • hemofilie • pentru mentinerea volumului plasmatic (albumina)

Compusi azotati neproteici

• Aminoacizi

• hormoni

• Cataboliti ai proteinelor (creatinica, uree) sau acizilor nucleic (acid uric) – fenomenele toxice generate de cresterea concentratiei lor plasmatice in bolile renale = UREMIE

! Imp. Clinica: dozarea lor in plasma ofera informatii despre functia renala

Compusi organici neazotati

• Glucide – sunt reprezentate intr-o proportie covarsitoare de glucoza

Glicemia : 70-110 mg/dl (a jeun )

• Lipide/Lipoproteine

• Lipemia – 600-800 mg/dl

• fosfolipide, trigliceride, colesterol , acizi grasi

• Sunt mentinute solubile prin asocierea cu apoproteine produse in ficat si intestin

• Prin ultracentrifugare se separa in HDL, LDL, VLDL, chilomicroni

• Colesterol: total, HDL “bun”, LDL“rau”

• Profil lipidic = dozarea trigliceridelor, a colesterolului, a LDL colesterolului, a HDL colesterolului

Dozarea lipidelor in plasma si separarea in fractiuni ofera importante informatii in patologia clinica hiperlipemiile sunt associate cu risc cardiovascular crescut

• Hormoni: cortisol ,T3, T4

Compusi anorganici

Na, K, Cl, Mg, PO4, HCO3

Subst micromoleculare: Cu, I, Zn, Se

CONCENTRATIA PLASMATICA A IONILOR = IONOGRAMA

In general, cresterea concentratiei de Na+ este considerate indicator de hemoconcentratie, iar scaderea concentratieie plasmatice a Na+ ca indicator de hemodilutie

In laboratorul clinic este utila determinarea:

Panelului metabolic de baza: glucoza, azot ureic, creatinine, Na, K, Cl, CO2

Panelului metabolic complet: se adauga proteinemia, albuminemia, enzime, bilirubina