Etapele unui studiu de cercetare

Elaborarea protocoluluiProtocolul de cercetare este un document

care:

– emite obiectivul și ipoteza studiului

– defineşte condițiile de desfășurare și realizare a viitorului studiu

Protocolul include

a) Titlul proiectuluib) Sumarul proiectuluic) Descrierea proiectuluid) Normele deontologice de cercetaree) Modalitățile de diseminarea și valorificarea

rezultatelorf) Perspective de continuare a cercetăriig) Anexe

Metodologia utilizată• Se vor menționa:- factorul/factorii studiați care reprezintă variabila

independentă, respectiv dacă este cazul modalitățile de măsurare;

- criteriile de raționament - variabila dependentă (situația sau evenimentul ce se presupune a fi rezultatul factorului studiat, cum ar fi boala, handicapul, complicații, decesul);

- tipul de studiu care se va aplica, împreună cu design-ul acestuia;

- eșantioanele de lucru și modalitățile de eșantionare;- metodele de culegere și de prelucrare a datelor- planificarea activităților

Culegerea informaţiei• Eşantionul Un eşantion este practic un grup de elemente

selectate dintr-un grup mai extins (populaţia ţintă). Studiind eşantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de unde a fost ales (populaţia ţintă).

Este în general ales pentru studiu pentru că: - Populaţia ţintă este prea mare şi nu poate fi studiată

ca întreg; - Nu avem acces din diverse motive decât la o parte

din populaţia de studiu; - Un studiu pe întreaga populaţie poate distruge

populaţia; - Eşantioanele pot fi studiate mai rapid; - Costul şi resursele necesare studiului sunt mai

reduse.

Metode de eşantionare1. Eşantionarea probabilistică este metoda cea mai

folosită în studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a realiza reprezentativitatea calitativă.

În medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări:a. Simplu randomizatb. Sistematicc. Stratificatd. Cluster (în cuiburi)

2. Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă neindicată în studiile medicale, datorită lipsei de forţă în ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populaţiei de studiu.

1) esantionare aleatoare simpla

-fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat

2)      esantionare aleatoare sistematica

-fiecare al n -lea (ex : al 6 -lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei

3)      esantionare aleatoare stratificata

-participantii sunt aleator selectionati din grupuri, subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex : stratul intre 18-25 de ani)

4)      esantionare aleatoare multistadiala (cluster, ciorchine)

- grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex: testam comportamentul liceenilor, bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

Parametru şi estimator• Parametrul este o valoare, de obicei

necunoscută (şi care trebuie să fie estimată prin studiu), folosită pentru a reprezenta o anumită caracteristică a populaţiei de studiu. De exemplu media populaţiei (înălţime) este un parametru populaţional.

• Raportat la o populaţie parametrul este o valoare fixă şi exactă care nu variază.

• Estimatorul este o valoare calculată dintr-un eşantion studiat. Este folosit pentru a putea aprecia parametrul populaţional pe care îl căutăm.

Metode de culegere a datelor1. Fiziologice2. Metode observaţionale3. Interviul4. Chestionarul(introducere, conţinut,

exprimarea întrebărilor, grafica chestionarului)

5. Înregistrări preexistente

Instrumente de cercetare1. Studiul în bibliotecă2. Computerul3. Determinările experimentale4. Statistica5. Mintea umană6. Facilităţi de limbaj şi comunicare

Prelucrarea datelor• Populaţie • Variabile

– cantitative – calitative

• Există două ramuri ale statisticii: statistica descriptivă statistica inferenţială.