C1 2_ SP 2014

Titular curs

Conf. Dr. Alexandra CUCU

*

Introducere curs Medicina sociala/Sanatate publica

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Sntatea publicObiective educationale:Cunoasterea conceptelor si domeniilor Sanatatii, DeterminantilorModelelor de analiza a starii de sanatateCunoasterea conceptelor si domeniilor sanatatii publice / Medicinei preventive/ Medicinei sociale/medicinei comunitareIntelegerea obiectului stiintei SPmisiunii , domeniului, responsabilitatilorprghiilor de intervenie

*

Starea de sntate i determinantii acesteia*


Ce este sntatea ?*Lipsa simptomelorstare de bine d.p.d.v.fizic .

Starea de sntate ABORDAREA POZITIVA*starea de bine din punct de vedere fizic, mintal i social si nu numai absena bolii sau a infirmitii (OMS1948)

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti*Starea de sntate/boalBoala - imposibilitatea de adaptare la multitudinea de condiii ambientale:de mediu fizic, psihic, social.

Aprecierea bolii:illness - perceptia individului,subiectiva(persoana se autodefineste bolnava. In unele situatii nu exista concordanta intre subiectiv (perceptia persoanei) i obiectiv (evaluarea medicala)disease incadrarea profesionistilor; definita dupa criterii biomedicale (un ansamblu de semne i simptome )sickness - expresia bolii n raport cu normele sociale


Abordari: modeleModelul clinic= absenta bolii

Modelul performantei rolurilor= indeplinirea rolurilor sociale

Modelul adaptativ= capacitatea adaptarii la mediu

Modelul Eudaemonistic = realizarea potentialului personal

Ce este sntatea ?*ABORDARIABORDAREA POZITIVAOMS-holisticafunctionala- indeplinire roluriadaptativa-

ABORDAREA CLINICA- NEGATIVA

Starea de sntate/boal Modelul pozitiv al sntii*sntatea este o stare de bine din punct de vedere fizic presupune c individul muncete, se hrnete, i desfoar activitatea n condiii bune

sntatea mintal-emoional - omul nu triete ntr-un climat de violen, nu este confruntat permanent cu stri ca fric, deprimare, nelinite, anxietate i are o bun capacitate de a face fa stresului zilnic

starea de bine din punct de vedere social relev abilitatea de a realiza i de a menine relaiile interumane n societate.(acele relaii care ajut individul s se integreze n familie, colectivitate, societate)

sntatea ca starea de bine din punct de vedere spiritual; concept care se refer nu numai la credina religioas dar i la obiceiurile, principiile personale care conduc catre un mediu favorabil sntii

Starea de sntate ABORDAREA POZITIVA*

Caracteristicile definiiei :este universal acceptat ca o aspiraierealizarea ei presupune responsabilizarea societiisubliniaz caracterul pozitiv i multiaxial al sntiisntatea este o component i o msur a calitii vieii

Criteriile utilizate tin cont de: bunstarea funcional, capacitatea organismului de a se adapta la condiiile variate de via i munc, condiia uman care l face pe individ creativ

Starea de sntate/boalModelul negativ*Boala - imposibilitatea de adaptare la multitudinea de condiii ambientale:de mediu fizic, psihic, social.

Aprecierea bolii:illness - perceptia individului,subiectiva(persoana se autodefineste bolnava. In unele situatii nu exista concordanta intre subiectiv (perceptia persoanei) i obiectiv (evaluarea medicala)disease incadrarea profesionistilor; definita dupa criterii biomedicale (un ansamblu de semne i simptome )sickness - expresia bolii n raport cu normele sociale

Starea de sntate/boal Modelul tiinific de definire a sntii modelul negativ*este un model biomedical, sntatea fiind privit ca fiind proprietatea fiinei biologice i nu a persoanei

este reducionist , afectarea sntii nu ia n considerare contextul (bolnavul), ci boala

conform modelului mecanicist, negativ de sntate, omul este privit ca o mainrie ce se poate defecta

caracterul allopatic din cadrul modelului negativ de sntate presupune c fiecare boal poate beneficia de un anumit tratament medicamentos

Ce influeneaz sntatea ?*De ce s vorbim despre factorii determinani ai sntii ?

Determinanii strii de sntate *Determinani : cauze i factori care pot nfluena riscul de mbolnvire (J. Last)

orice factor sau condiie care are efect asupra sntii, sau n termeni cantitativi msurabili are un efect asupra strii de sntate (D.Ruwaard,1997)

Determinanii = factori de risc , de protecie, indifereni.

Ce este sntatea ?*ABORDARIMODELUL Lalonde MODELE ECOLOGICE

Modelul LalondeDeterminanii strii de sntate *

Stilul de via = comportamente care sunt condiionate si influentate de factori sociali (obiceiuri,traditii, mediu)

Biologia umana (ereditate, caracteristici demografice ale populaiei);

Mediul (factorii mediului fizic i social: factori fizici, chimici, socio-culturali, educaionali);

Serviciile de sntate (preventive, curative, recuperatorii).

MediuStil de viata Biologie umana Sistem de sntate

Pondereainfluentei determinantilor sntii:

Sistem de sanatate

Factori de mediu

Factorii comportamentali

Factorii genetici*

Determinanii sntii i repartizarea resurselor

* Contribuia potenial la Repartizarea actual reducerea mortalitii a cheltuielilor pentru sntate (n procentaj) n S.U.A. (n procentaj)271943117.91.61.590BIOLOGIE UMANMEDIUSTIL DE VIASISTEM DE NGRIJIRI

Modelul epidemiologic al factorilor care determina starea de sanatate (Denver)*Starea de sanatateBiologiaMaturizare/ imbatranireMat geneticSist int complexeMediul fizicsocialpsihologicComportamenteRiscuri profesionaleRiscuri in timpul liberModele de consumSistemul de sanatatepreventivde recuperarecurativDup: Denver G.E.A. n Le planification de la Sant; Rayneed Pineault

Modelul ecologic*Modelul ecologic Dahlgren and Whitehead

Cheltuieli globale pentru sntate=$4.1trillionCheltuieli globale totale /persoana/an =639 Procent din cheltuielile totale mondiale pentru sntate utiliyat n rile OECD =80%Categorii de determinanti: sistemele de sntate Cost Calitate64 ri OMS cu cheltuieli totale anuale pentru sntate / pesoana/an < 50 USDProcent populatie n tarile OECD =20%Tara cu cea mai mica cheltuiala pentru sntate / pesoana/an Burundi=- US$2.90 Acesshttp//www.citizens healthcare.gov

Categorii de determinanti: comportamentele- efecte mortalitateIntermediari70% din determinsmul sanatatiiSchimbarea esentiala la nivel individualEfectul mediului social si geneticiiSchimbarile comportamentale- prioritatea SP

*


Categorii de determinanti: mediul social

FactoriImpact Structura familieiSan fizica si mentala copiiEducatia Venituri-realizare-nivel de trai- rel directa mortalitateRetele socialeRelatie inversa cu contactele socialeClasa socialaRelatie clara cu mortalitateaConditii de muncaEfecte san mentala si fizicaVenit Corelatie stare de san

Categorii de determinanti: Factorii de mediu

Apa nesigur i condiiile deficitare d eigien ucid aproximativ 1,7 milioane de persoane anual n special prin BDA

Fumul de tutun din aerul interior ucide aproximativ 1,6 milioane de persoane n special prin boli respiratorii

Poluarea urban produs de trafic, industrii i prOducia de energie ucid aproximativ 800 000 persoane anual

Accidentele de trafic sunt responsabile pentru 1,2 milioane de decese anual

Expunerea la Plumb ucide peste 230 000 de persoane anual

Schimbarile climatice induc aproximativ 150000 d edecese anual

Otrvirile accidenteale ucid peste 355000 de persoane anual

*


Categorii de determinanti: Factorii biologiciGenetica: Impact potential Interventii tintite bazate pe sesceptibilitatea geneticaDetermininarea riscurilor de dezvoltare a unor afectiuni sau conditii Dezvoltarea de noi tratamenteTerapia genetica: gena responsabila de cancer?

Categorii de determinanti: Noii determinantiAfectiunei noi:SARSBSEMutatii geneticeGripa aviaraGripa porcinaAntibiorezistenta

Noi tehnologii medicalePreventie secundaraCDC Initiative to curb inappropriate anti-biotic use

Categorii de determinanti: Noii determinantiGlobalizareLibera circulatie produseServcii Persane Schimbari mediuOzonIncalizrea globala

SARS: When a Global Outbreak Hits Home.

Categorii de determinanti: Noii determinantiMigratie Diversitate Pauperitate Schimbari culturaleSuport socialRetele socialeLocuireInegalitati

Teaching fire safety to refugees living in Concord(Photo Acknowledgement: Lutheran Social Services)

*

Sanatate publica/ Medicina preventiva/ Medicina sociala/medicina comunitare


Medicina sociala/sanatatea publica: ETAPE Dezvoltarea timpurie (1940s-60s)- medicina socialaStrans legate, expertiza complementara, metode epidemiologice comuneDezvoltare separata- igiena, epidemiologie, sociologie medicala(1970s - 1990s)Dezvoltarea metodelor calitative ale sociologiei medicale baza pe epidemiologieDezvoltare integrata- sanatatea publica

Noua sanatate publica (NEW PUBLIC HEALTH>1990)Cresterea aceptarii ideilor si altor metode decat cele ale epidemiologie

Medicina sociala

Debut 1800- 1840Obiect Studiul sistematic al individului ca fiinta socialaAccentfactorii sociali care influenteaza distributia bolii in populatie cu accent pe eduatie, saracie_ influenta asupra socialuluiInstrumenteepidemiologia si biostatisticaReflectaInfluenta factorilor sociali asupra sanatatii;Influenta sanatatii asupra socialului ;Continutul social al serviciilor de sanatateContinutul social al activitatilor sistemului de sanatateInterventii: interventii sociale si politice pentru imbunatatirea determinantilor sanatatiiReprezentanti: Rudolf Wirchoff 1848 (The Medical Reform, 1848): In prezent Navarro, Marmot2014

Medicina preventivaCuprinde masuri medicale de prevenire a imbolnavirilor

Se adreseaza persoanelor sanatoase; accent pe preventie

Strategiile cuprind interventii care se desfasoara la toate nivelurile preventiei: primar-cuaternar

Tipuri interventii: Preventie Universala: implica populatia ca intreg; ex prevenirea consum de alcol, tutun, droguriPreventie selectiva: se adreseaza grupurilor aflate la risc crescut Preventie indicata: succeed unui process de screening/ selectie medicalaPreventie de mediu: Sanatate si securiate in munca

*

Medicina comunitaraparte integrant a SP, desemnnd legtura bilateral ntre medicin i comunitate i determinismul socio-economic, politic i cultural al sntii comunitii

Se concentreaza pe interventiile preventive, curative si de reabilitare organizate de catre si la nivelul comunitatii:Consiliere alcooliciConsiliere familiala..Furizeaza servicii medico-counitare: asistentul comunitar, mediatorul sanitar

Sntatea publicWINSLOW (1920): tiina i arta de prevenire a bolilor, de prelungire a vieii i de promovare a sntii fizice i mentale i a eficienei prin eforturile organizate ale comunitii pentru: asanarea mediului, lupta contra maladiilor transmisibile, educaia individului n igiena personal, organizarea serviciilor de ngrijiri medicale i comunitare pentru diagnosticul precoce i tratamentul oportun al maladiilor i dezvoltarea unui mecanism social care s asigure fiecrui individ al comunitii un standard de via adecvat menineriii sntii saleFRENK: 1993 un concept bazat pe identificarea nevoilor de sntate i organizarea de servicii de sntate comprehensive la nivel populaionalHANLON (1960) : tiina protejrii oamenilor i sntii

*

Noua sntate publicDup OMS (2000) "tiina care studiaz;problemele de sntate ale unei populaii,starea de sntate a colectivitii, serviciile de igiena mediului, serviciile generale sanitare i administrarea serviciilor de ngrijiri;

strns legat de conceptele medicinei preventive, medicinei sociale, abordnd n egal msur sntatea comunitar si sntatea public veterinar

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti*


Sntatea public: disciplina academicaCatedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti*


Sntatea public: termenul Concept StiintaPolitica TendintaDomeniu de interventie

Scop: Prevenirea imbolnavirilor actiune la nivelul grupurilor populationale

*

Sntatea public: obiectulgrupurile populaionale umane; populaia

starea de sntate problemele de sntate managementul serviciilor de sntate cunotinele, deprinderile i atitudinile



Sntatea public: subiectul

Misiunea: interventii pentru protejarea sanatatii si nu numai prevenire :include supravghere si promovarea sanatatii

Activitati: Forme, abordari, activitati diferite care raspund problemelor de sanatate a populatiei

*

Sntatea public: scopuripromovarea sntiiocrotirea sntii, prin: prevenirea bolilor meninerea sntii controlul morbiditii prin combaterea bolilor i a consecinelor acestoraredobndirea sntii O via sntoas pentru toi conform strategiei OMS: Health for ALL 21



sntatea public: importanta

Imputerniceste indivizii sa se protejeze singuriActioneaza asupra determninatilor care exced capacitatea individuala de interventie: mediu, alimentAsigura informatii necesare intelegerii santatii si interventiilor de imbuntatire a cesteia

Sntatea public: componentedemografiabiostatisticaepidemiologiaeticalegislaia i dreptulaplicarea tiinelor sociale i comportamentale la sntatemanagementul serviciilor medico-sociale



Sntatea public: 10 funcii/operatii esentiale (EPHOs:supravegherea strii de sntate a populaiei,

monitorizarea i rspunsul la pericolele pentru sntate n situaii normale i de urgen,

protejarea santii fa de riscurile din mediul de via i ocupaional, sigurana alimentului , etc

promovarea santii i aciuni adresate determinanilor sociali i inegalitilor n sntate

*

Sntatea public: 10 funcii/operatii esentiale (EPHOs:5.prevenirea i depistarea precoce a mbolnvirilorasigurarea guvernanei pentru sntate i bunstare

asigurarea resurselor umane suficiente i competente

asigurarea organizrii i finanrii santii publice

advocacy, comunicare i mobilizare sociala

cercetarea n sntate public ca suport al politicilor i practicii domeniului

*

* Sntate public: Niveluri de interventiePreventia primordiala - -reducere FR in mediu- reglementari /politici programe)Preventia primara -evitarea aparitiei bolii la nivel de individ-red FR individuali-vaccinarea, prezervativ, act fizica, dieta.....Preventia secundara -dg. precoce pt.evitarea cursului nefavorabil si consecintelor bolii-screening, depistare activa)Preventia tertiara recuperare, reinsertia socio profesionalaPreventia cuaternara activiti destinate reducerii sau evitrii consecinelor interveniilor inutile sau excesive ale serviciilor de ngrijire a sntii


Prghii de intervenie SANATATE PUBLICAReglementare (imunizari, conditii de igiena in diferite institutii, regl de sanatate si securitate in munca, regl de siguranta rutiera, regl. pentru controlul poluarii) + Control de SP

Programe de sanatate nationale/locale/comunitare

Health in all policies- sanatatea in tate politicile

Capacitate instituional sistem de sanatate(cadru normativ, structuri, specialiti, echipamente, resurse financiare)

*

Responsabilitatea pentru sntatea public*Statul (Constitutia art 34) Parlamentul, guvernulAutoritatea de sntate (Ministerul Sntatii /agenia pt sanatate Legea 95/2006, Titlul I - sntatea public )Autoritatea local de sntate Comunitatea in ansamblu Fiecare individ

Sntatea public: funcii ale subsistemelor componente


Legaturi Functii Guvern-MSDirectii strategice Alocarea resurselorSistemul de SPElaborarea politicilor ReglementareSuport informational FinantareDezvoltarea RU Suport tehnicServIndividualeserv de SP Detectie precoce i tratement boli IEC la nivel individual Programe populationale- imunizari, screening, Accesibilitate, echitate, eficacitate, calitateComunitate SPschimbare stil de viata comunitar identificare i scaderea gr vulnSustinere programe de sp Feed back reforme sntate Integrare i sustinere sntate n programele localeSP-alte sectoareReglementare riscuri expertiza management riscIntegrare sn n policitici sectoriale proiecte comuneColaborare n actiuni de sntate public droguri, alcool, prostitutie, trafic persMediul acdemicimbunatatire curricule, abilitati practice profesionistiExpertiza n elaborare, evaluare politici, strategii, programeMasa critica de experti cu formare in sntate public


*Sntatea public

Mediusocial Fizic cultural

Organizare comportamenteComunitara individuale

Dupa WHO report 2000 Essential Public Health functions

Sntatea comunitatii


*Sntatea public medicina individuala

Sntatea public Medicina individualObiectul intervenieiPopulaia/ comuniti bine definite: persoane i familii sntoase i/sau bolnavePersoane izolate care solicit asisten medicalPreocupri prioritarePrevenirea imbolnavirilor si promovarea sntii prin intervenii as determinanilor acesteiaBoala/bolnavulTratamentul boliiFurnizorEchipa interdisciplinarMedicul (izolat)ScopPrevenia social i medical i educaia pentru sntate Diagnosticul clinic i terapeutic individualAplicatieGeneral: cercetare asupra problemelor de sntate-boal colective i nevoilor exprimate de comunitateIndividual, bolnavul izolat, cercetare intraorganic.Tipul intervenieiPlanificata- in raport cu problemele i nevoileEpidemiologia ca instrument prioritaractiv Fr planificarefr epidemiologiefr participarea utilizatorilorRezultateSunt apreciate mai mult de cei care nu sunt bolnavisunt apreciate de bolnavii tratai


Rezumand:Sntatea public este tiina protejrii oamenilor i sntii

desemneaz eforturile organizate i conjugate ale societii, susinute prin legi, programe de prevenire i combatere, instituii i servicii sanitare, sociale, educative n vederea reducerii disconfortului, bolii, incapacitii, invaliditii i a deceselor premature.

este o tiin a aciunii comunitare, economice i sanitare si o component a dezvoltrii, reprezentnd totodat argumentul major pentru cercetarea msurilor sanogene, cu contribuia grupurilor sociale i a tuturor sectoarelor comunitii, n scopul meninerii sntii, prevenirii i combaterii bolilor i a consecinelor lor.

concept politic, social, economic i managerial cu caracter evolutiv

ansamblul KAP cunotinte- atitudini- practici

*

Ex. ROL SP in bolile cardiovasculare1- corectitudine certificat de deces: B CV2- studii determinanti; 3- monitorizarea rezultatelor interventiilo medicale (by pass, medicatie, iMA) 4- Legi etichetare nutritionala 5- interzicere fumat6. IEC factori de risc7- screening TA si colesterol 8- Instruire medici stop fumat9. IEC activtate fizica10- By providing instructions in CPR

Concluzie: carcteristicile SPComplexaMulti-disciplinaraBazata pe teoriile holistice Focus pe interventiile activeConsecinta a influentei determinantilor de mediuSpera de influenta asupra determinantilor de mediu

Masurarea starii de sntate *


Instrumente de msurare a sntii - indicatoriiCatedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti*

Indicatorii sunt uniti standardizate de structurare a informaiei care faciliteaz monitorizarea i evaluarea strii de sntate, a determinanilor acesteia precum i a dinamicii acestora n raport cu diversele intervenii destinate sntii publice. n termeni generali indicatorii sunt: instrumente sintetice, standardizate evideniaz informaii relevante asupra atributelor i dimensiunii sntii sau a determinanilor acesteia.


*Tipuri de indicatori

A.Indicatori de nivel ai strii de sntate/rezultat

B. Indicatori de factori /determinanti

C. Indicatori complecsi

Tipuri de indicatori*A. Indicatori de nivel sau de rezultat-ai strii de sntate

B. Indicatori de factori (biologici, mediu, comportamente, servicii de sanatate resurse materiale, umane, financiare, servicii furnizate, etc)

C. Indicatori complecsi

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti*Indicatori de msurare a strii de sntateIndicatori de rezultat Demografici ( natalitate, fertilitate, mortalitate): de frecventa sau riscuri (probabilitati)

De morbiditate (clasici, de gravitate scoruri, consecite ale bolii-deficienta, incapacitate, handicap, combinati);Incidenta = nr.cazurilor noi de boala (caz nou de boala = cazul de boala luat in evidenta pt.prima oara)Prevalenta = nr. cazurilor noi si vechi de boalaGlobali ai sanatatii bazati de incapacitate functionala sau pe perceptia sanatatii/bolii DALY


*Indicatori de msurare a strii de sntateB. Indicatori de factori:biologici, mediu, comportamente, servicii de sanatate resurse materiale, umane, financiare, servicii furnizate, etcC. Indicatori complecsi Global Burden of Disease povara global a bolii evaluare complexa a mortalitatii si a pierderilor de sanatate atribuite bolilor, accidentelor, factorilor de risccalculat de OMS pentru principalele regiuni economice ale lumiiexprimata in DALY (Disability Adjusted Life Years)Suma: YLL+YLD

Surse de informatii*

Surse de informatii

*Surse de informatii

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti*Surse de informatii


***********In general este recunoscut faptul ca sanatatea este influentata de o serie de factori.Foarte des, primul lucru la care se gandesc oamenii se refera la factorii genetici sau serviciile de sanatate. De fapt foarte multe lucruri influenteaza sanatatea. O sa incercam sa punem ordine intre acesti factori, multi deja regasiti in exercitiul nostru

******Ficsi: varsta, genul si factorii ereditariSociali si economiciDe mediuStil de viataAccesul la servicii

Fiecare dintre cercurile concentrice care radiaza spre exterior reprezint un strat de factorii determinani pentru sntate. Vrsta, sexul i factorii genetici sunt factori ficsi care au legatura cu starea de sanatate a persoanelor, dar nu pot fi influentati. Ali factori care, n straturile nconjurtoare, pot fi eventual modificati pentru a obine un impact pozitiv asupra sntii populaiei: n primul rnd factori individuali, stilul de via, cum ar fi fumatul, dieta i a obiceiurilor de activitate fizic au potenialul de a promova sau a dauna sntii. Acest cerc este influentat, la rndul su, de factori sociali i de comunitate, cum ar fi interaciunile cu prietenii, rudele i sprijin reciproc pentru pastrarea santataii la nivelul unei comunitati.Apoi la un nivel superior exista alte influente exercitate asupra sntii, inclusiv condiiile de via i de munc, aprovizionarea cu alimente, accesul la bunuri eseniale i servicii, precum i condiiile generale economice, culturale i de mediu prevalente n societate n ansamblu. Aceast abordare si intelegere a sntii este adesea numit modelul social de sntate, deoarece se consider c sntatea oamenilor este determinat de contextulin care isi duc viaa. Aceasta nseamn, desigur, c nu poti invinui oamenii pentru stare o stare precar de sntate Cred ca ar fi util sa dam un exemplu ca sa intelegem mai bine acest model. Vom lua un aspect general si vom face refiri si la locul de munca. Sa ne referim la bolile cu transmitere sexuala pentru a da un exemplu:

Care este varsta, genul sau factorii genetici care pot influenta sansa de a deceda sau de a contacta o boala cu transmitere sexuala?Care sunt factorii individuali care tin de stilul de viata? Poate un stil de viata riscant? Sau nefolosirea unei protectii eficiente? Sau folosirea unor seringi contaminate? Ce putem spune despre retelele sociale? Datorita impactului negativ social al unei boli cu transmitere sexuala, e posibil ca datorita retelelor de socializare persoana respectiva sa se simta descurajata sa caute ajutor sau sa fie eliminat social din reteaua respectiva.Daca ne gandim la conditiiile de viata si de munca atunci cu siguranta ne gandim ca anumite ocupatii pot sa creasca riscul de a avea o boala cu transmitere sexuala- pericolul contaminarii prin ace infectate exista la personalul medical sau in politie de exemplu. De asemenea prostitutia este o alata ocupatie al risc. Prostitutia are insa efecte economice mai extinse- existamulte dezavantaje ale celor care practica prostitutia.Factorii care tin de serviciile de sanatate includ disponibilitatea serviciilor si accesul la aceste servicii precum si modalitatea in care sunt furnizate aceste servicii.Conditiile generale se refera de exemplu la egalitatea de gen, la accesul egal la oportunitatile de angajare, atitudinea fata de comportamentul sexual, toleranta fata de grupurile minoritare, prezenta sau puterea practicilor religioase fundamentaliste.

*Health CareConstructs include: Access, Utilization, Cost, Quality, Satisfaction, Confidence *An individuals response (behaviors or biology) to the social or physical environment in which he lives is now considered to bean intermediate determinant of health's.

Behavior change remains a goalas relates to health care i.e. adherence to treatmentas relates to health i.e. smoking

**Research studies are identifying links between social environment constructs and health. Lots of these factors were thought to have an impact on health but now we have the data to conclusively show that our intuition was correct.*Understanding of how genetics impacts health growing: Example: Humane Genome Project:Sequence DNA of entire human genome (April 2003)ID 30,000 genes

IF we know more about a persons genetic suspeptiblity we can target and design intervention to prevent their exposure and consequently prevent disease. For example, science is uncovering that a persons genetic make up can effect their ability to metabolize pesticides they are exposed to making them more or less at risk for pesticide toxicity diseases. One potential intervention could be screening those with frequent exposures to pesticides to determine their susceptbiltiy for toxicity buildup and then target interventions to limit/prevent their exposure to it.

Predictive risk for cancer: Cancer Genome Atlas: identify genetic changes that cause cancer (Dec 2005)Personalized Medicine: Prescribing Rxs based on genetic profile to reduce adverse reactions

*Bacteria: How bacteria changes to negate the effect of anti-biotics: Some bacteria develop the ability to neutralize the antibiotic before it can do harm, others can rapidly pump the antibiotic out, and still others can change the antibiotic attack site so it cannot affect the function of the bacteria. 1) Nearly all significant bacterial infections in the world are becoming resistant to the most commonly prescribed antibiotic treatments. (from CDC)

Overprescription of antibiotics for common cold. Use of antibiotics in animal feed to make animals grow faster and protect them against unsanitary conditions in large production facilities. Positive & negative affects: Positive (diagnose earlier, more successful treatment), negative (bad result of a screen, but further testing shows no disease more healthcare dollars consumed, worry of the person poorer mental health) ability to screen for abnormalities that could turn into or mean nothing (getting CT scansyou are going to find something weird, but whether it will lead to disease unknown.)

Resistant bacteria survive and multiply - causing more harm, such as a longer illness, more doctor visits, and a need for more expensive and toxic antibiotics.

http://www.ornl.gov/sci/techresources/Human_Genome/medicine/genetherapy.shtml

-----------------Diagnostic imaging: ability to see more detailed pictures/pick up masses has increased greatly HOWEVER does that mean that the abnormality will lead to disease? Or are we just causign needless worry to the patient (and greater heatlhcare system costs?0 These are issues being debated in NH, especially among researchers at the Dartmouth Medical School.)

Types of Gene therapy: A normal gene may be inserted into a nonspecific location within the genome to replace a nonfunctional gene. This approach is most common. An abnormal gene could be swapped for a normal gene through homologous recombination. The abnormal gene could be repaired through selective reverse mutation, which returns the gene to its normal function. The regulation (the degree to which a gene is turned on or off) of a particular gene could be altered. Aso

As of March 2004, over 600 research protocols related to gene therapy research have been submitted to the Federal Drug Admin. Cancer (65%), single gene disease (like cystic fibrosis). As of now, no gene therapy product has been approved for use in the USA, howver scientists contend it wont be much longer. http://www.asgt.org/history.shtml*Global trade: importing and exporting of goods and services across country borderswe are no longer self sufficient which makes us susceptible to the effects of unhealthy conditions in other countries or thing not indigenous to our home of NH.

Black Widow Spider case: Last November Boston area women with asthma bitten by black widow spider (not indigenous to NE) while washing grapes. She survived after oxygen & intravenous medication.

Mad Cow Disease: On Dec. 23, 2003, the U.S. announced that it had discovered its first apparent case of BSE in a cow in Washington state. DNA evidence later revealed that the cow was born in Canada, and the U.S. kept its border shut to live Canadian cattle. On Dec. 29, 2004, The USDA announced that it recognized Canada as a "minimal-risk region" for BSE and imports of young Canadian cattle would resume March 7, 2005. The new classification means the U.S. will not again close its borders to Canadian beef unless there are two or more cases of BSE per one million cattle older than 24 months of age in each of four consecutive years. Simply put, Canada can have up to 11 cases of BSE and still be considered a safe country for cattle exports. ------------------------------Ozone is one component of what is commonly called smog, air pollution Health Effects of high Ozone: high concentrations for periods of a few hours can damage lung tissue, reduce lung function (coughing, pain, shortness of breath), irritate eyes. Thus you will hear bad air quality day warning to warn those with lung disorders (like asthma) to restrict their outdoor activity to prevent aggravation of their condition. Parts of several counties (hillsborough, Rockingham, Stratford, and Merrimack) in southeastern NH have been designated by the EPA as serious non-attainment zones meaning if it has violated, or has contributed to violations of the national 8-hour ozone standard over a three-year period . High ozone concentration on seacoast due to 1) pollution generated by dense population (cars), 2) sunny in spring/summer because of sea breeze affect that prevents cloud cover leading to sunny periods sunlight reacts with pollution creates ozone 3) pollutants transported from states to the southwest of NH (new england is referred to as the exhaust pipe for the US with air pollutants coming from manufacturing/mining rust belt in mid-atlantic and midwest) - ON average, the coastal areas of in southern NH and ME experience 3-5 days of very unhealthy ozone levels. But some years are particularly bad1988(around 13 or so days) why so badbecause in this year they had an extended period of hot, sunny weather due to a weather circulation pattern in the south Pacific ocean call El Nina (often followed by an el ninyo event). Last fact, if you think high ozone levels are only a problem on the Seacoast, you are wrong.unhealthy ozone levels have been measured at the top of Mt. Washington. More info at http://airmap.unh.edu/outreach/neccwaq.pdf. Climate Change Research Center at UNH.

------------- *Growing Latino populationHispanic he 2000 census figure of 20,489, in a total population of 1.2 million, reflected an explosive 80 percent increase over the 1990 census figure. (anyone who speaks spanish or from spanish descent. Latino (covers everyone from latin america including portuguese speaking persons from Brazil) Refugee resettlementConcentration in Central and South East NH.Urbanization: Between 2000 and 2025 population of NH slated to increase by just over 350,000 (a 28% increase). 80% of the 350,000 will settle in 4 SE counties (Hills, Rock, Strafford, and Merrimack) which comprises about a third of the states land mass. Fastest rates of population change are expected to be in Lakes Region and along i-89. Rate of single family home construction is a marker of land development (low density consumes more land resources)Each home results in a conversion of 1.4 acres of land (including house, municipal features like parking lots, roads). 1998- 2003 Western Rockingham county, Lakes Region, lower Merrimack Valley experienced rapid growth in single family homes. Land conversion (undeveloped to developed) is another marker of population growth. Substantial land conversion now being seen adjacent to major roadways (I 93, 95, 89, 101, 16) Land development outpaced conservation) in 56% of NH municipalities. (better conservation in northen part of state, worse in south) More homes leads to need bigger roadways bigger roadways usually come at the detriment to pedestrians and bicyclists. Land values of increased 60% statewide since 1998 (again large increases often follow where the population is going) Source of Info: http://www.spnhf.org/research/research-projects.asp#nhcl.

Statewide median purchase price for new home construction for frist 6 months of 2005: $294,000. Housing hardship (2000 NH Census )Pct. hhlds. with income that is 0-80% of area median that are spending greater than 30% of their income on housing 52.1% . Pct. hhld. w/income 0-80% of area median spending more than 50% of their income on housing 23.5% **Reformist - concerned with the social causes of disease and health of the poorest groupsComplementary expertise - PH brought their view of medicine with them; MS brought their theories and methodsNew public health - emphasis on social environmental determinants of health and involvement of local communities in determining needs/priorities. ***********

C1 2_ SP 2014

Documents

Transcript of C1 2_ SP 2014