IN LEGATURA CU RAZBOIUL LUI FILIP ARABUL IMPOTRIVA CARPI LOR

Prol. Dr. Doc. D. TUDOR'

Citeva descoperirj epigrafice, dezgroparea mai multor tezaure mone­tare ~i rezultotele sapaturilor orheologice (Romulo-Molvo. Siaveni. Cioro­iul Nou. Sapota de Jos. Sucidava etc.) au adus. in ultimele patru decenii •. insemnate cantribu\ii privitaare 10 riizbaiul carpic 01 lui Filip Arabul . des ­fa~urat intre anii 245-247. Atacul acestor triburi dacice a pornit prin sur­prindere. deschizind serio unor invazii grave asupro provinciilor romone de· 10 Duniireo de Jos. Datele arheolagice de care dispunem azi. ne indrep­ta\esc So credem co el a fast dezastruas numai pentru a parte din Dacia· Malvensis. unde. timp de peste doi ani. ramanii au facut mari efartu ri mili­tare spre a alunge pe invadatori.

In expunerea naostrii nu yom aborda intreaga desfa~urare a luptelar .. Vom starui numai asupra citorva probleme discutabile, ce s-au iscat in. ultima vreme. Acestea se refera 10 : data sasir ii lui Filip Arabul pe frantul din Dacia: 10 identifi-e,area unei localitati in ca re imparatul i~ i stabilise­intr-un anumit moment, cartierul sou de razboi ~i 10 zona in care S-Oi

incheiat of ens iva romana. Contrar tuturor porerilor exprimate de invatatii straini ~i roman i'

(J. Eckel. Th. Mommsen. H. Schiller. C. Patsch. L. Schmidt. W . Ensslin. C. Daicaviciu. R. Vulpe. B. Mitrea. D. T udor ~.a . ). se afirmii intr-un recent· studiu. co Filip Arabul. porne~te din Ramo impatriva carpi lor. "numai in­vara sou taamna" anu/ui 247 e.n .• dupe ce in prea/abil il Meuse Augustus, pe fiul siiu. Imparatul or Ii dot batalia decisiva eu du~manul. abia 10 finele anului 247 e.n ., ; apoi impreuna cu trupele sale, ierneoza in Dacia pentru> co 10 inceputul primaveriionului 248 so piece spre Roma. spre a organizo festivita\ile mileniului "Cetatii Eterne". (deslii~urate 10 21 aprilie). Autorui" nostru este de parere. co numai in iarna anilar 247-248 e.n. sint inaltote­fartifica\iile Romulei. proclamotii colonia pentru prima data de catre Filip­Arobul ; apoi co, toote inscriptiile onorifice ce i se pun imparotului in Dacia ' or data de 10 ineeputul anului 248 e.n . '. Se manifesto a pruden\e exage-

1 loon Piso, "Razboiul lui Philippus cu corpii", in vol. In memoriam Constantin; Doi· · covidu. Cluj, 1974. p. 305-306.

90 D. TUDOR

rata in ceea ce prive~te cronologia evenimentelor refiectate in legendele unor manede cu : VICTORIA AVG (RIC, IV, 3, p. 74, nr. 49 a -b ; p. 92, nr. 191 a-c ~i p. 192) ; PAX AETERNA (RIC, IV, p. 60) ; VIRTVS AVG (ibid.) ; VICTORIA AVGG. (R!C, IV, 3, p. 74, nr. 51) ~i VICTORIA CARPICA (RIC, IV, 3, p. 75. nr. 66). In ceea ce prive~te data rea primelor trei seoii, el are dreptate sa fie neincrezator, nu insa ~i pen~ru ultimele dOUG emisi.uni. Cit prive~te titlurile imperiale GERMANICVS MAXIMVS ~i ~i CARPICVS MAXIMVS din inscrip\ii, ele s-ar f.i <acardat de senat celor dai Filipi, numai in 248 e.n. 2. De-a dreptul temerara este afirma\i.Q tinarului pe baza cararo se poote stabili cu precizie dat,o inapoierii 10 Roma a celor doi Phillippi, dupa 'incheiereo luptEllar. La <lCElasta se adauga necu.na'O~teoea ziua cind impoJ'1otul se gasea deja in fruntea ,ormatelor din Dacia .

Mamentul inapoierii din Dacia 1'0 Ramo a celar doi impara\i ne este indicat prin manedele de tipul ADVENTVS AVGG(ustarum)', canfruntate cu cele emise in Ale~andria Egiptului. Pe aceste ultime manede intilnim pe revers un /1, litera ce indica 01 patrulea Ian de damnie a lui Phi,lippus pater, de 10 29 august 246 - 29 august 247 5. Respectivele piese infa\i­~eaza, unele pe Phjfippus Augustus, altele pe Phjfippus Caesar, 'ambi·i co­lore. cu 0 mine. ridicata pentru salut. Este ~tiut co asemenea reprezentare face al·uzie 10 intrarea impol"lotului in capitola imperiuluL Aceste emisiuni manetare ne arata precis co adventus Philipparum 10 Ramo, din riizbaiul cu · corpii. a QV,ut loc in cursul lunii august a anului 247 e.n. In momentul sosi,rii, Philippusi unior purt,o Ijnea t iltlu111de Caesar. Numai dupa·ace-al5'1la. se­natul ii acardii tinarului calitotea de Augustus, desigur in urma victoriilor impotriva carpilor, [,a care participase ~i el in Dacia. Dies Augusti. pentru ma~tenitarul tranului, s-a putut stabili mai amanun\it intre 11 iulie 247, cind a inscrip\ie din Roma 6 il men\ianeaza pentru ultimo data, co simplu Caesar ~i legendele monedelor a lexondrine, care il indica ca Augustus inainte de 29 august din acela~i on 7. Deci, Filip cel Tinar a plecat ~i s-a intars din ·riizboiul cu carpii cu ml'ul de Caesar ~i a fost proclamat Au­gustus, 100 Roma, intre 11 iulie - 20 august 247 e.n., dnd pacEla era deja incheiata. In concluzie pleoarea in campanie a celor dai F';;;pi nu s-a produs "in vara sau toamna" anul'ui 247, fiindca la a·ceasta data razboiul cu carpii se terminase de citev.o luni.

2 Piso, op. cit., p. 303-304. Cf. iose L. Petersen, PIR, IV, 3, I, 461. 3 Piso. op. cit., p. 304. 4 RIC, IV, 3 ; 26, 81 ji 165. 5 J. Vogt, Die alexandrinischen Miinzen, Stuttgart. 1924, Bd. 2, p. 143 ~i Xavier

Loriot, "Chronologie du regne de Philippe l'Arabe (244- 249 cp. J. Chr.)", in Aufstieg und Niedergang der romischen Welt (herausgegeben van H. Temparjni~W. Hoose), 11. 2 (Principat), p. 793. Berlin·New-Yark, 1975.

6 ell. VI, 32414 = ILS, 4930. Cf. E. Stein, RE IX (1917), col. 761 ji 771 ,i L. Peter­se~n, PIR, IV, 3, I, 462 .

. 7 Vagt, ap. cit., t 1. p. 196 ~i lariat, ap. cit., p. 792. , Titlul .de Augustus I-au primit inse pe cimpul de lupte : Caroeollo, Geta, Hu t eel mare 01 lui Decius ~.a .

IN lEGATURA CU RAZBOIUl lUI FILIP ARABUl IMPOTRIVA CARPILOR. 91

Faptul ca Philippus Arabs venise pe teatrul de lupte. cu mult mal ma­inte de .. vara sau toamna" anului 247 e.n .• ne este oratat ~i de un rescript imperial. emis pe timpul primului consulat al imparatului ~i al co legului sau. C. Maesius Ti tianus. La 12 noiembrie anul 245 e.n. se da un rescript privitor 10,overea minorilor decedati, semnat .~~). localitateo Aquae 8. Ded la aceasta data imparatul parasise Roma ~i nu putea fi dedt pe frontul carpic deschis de un an in Dacia .

In ceea ce prive~te identificarea localita\ii Aquae din actul imperial. intra in competitie petru topinime entice, situate in zona luptelor cu car­pii. ~ i anume : Aquae (Calan. din Dacia Apulensis) 9. Ad Aquas (M ilosevo. d in Moesia superior) '0. Aquae Ver ... (de linga Durostorum) 11 ~i Aquae (Cio­roiul Nou din Dacia Malvensis) 12. Primele doua sint prea indeparlate de zona luptelor. a trela se gasea in spatele zonei de lupte cu carpii, incit ele se eli mina d in discutie. Dupe parerea lui Xavier Loriot 13, pe care 0

acceptam ~i noi, loca litatea in care s-a dat rescriptul de la 12 no iembrie 245 e.n. se identifica cu Aquae din Dacia Ma/vensis. Ea se gase~te in regiunea in care s-a desfa~urat 0 parte a razboiului ~i intr-o zona in care s-ou ingropat tezaure monetare legate de eceste even imente:

A~a cum au dovedi t sapaturile arheologice (1938 ~ i 1959-1961). statio Aquensis de la Cioroiul Nou - de fapt un pagus - a avut de suferit de pe urma razboiul ui cu carpii ~i a fost fort ifi cata dupa aceeo, cu un catel/um de pamint 14.

8 "P.P. prid. id. Nov. Aquis, Philippo A. et TWano conss". Cf. Corpus iuris Romani anteiustiniani (ed . Bocking) (Codicis Gregoriani et Codicis Hermogeniani fragment a) i nstruxit Gustavus Haendel, Bonn, 1837, p. 12 .$1 Fontes iuris Romani anteiustiniani, pars 2, p. 551 (ed . J. Baviera), Florentino, 1909. Textul rescriptului este extras din Codex Grego­rianus $i s-o p6strot prin Brevarium Alarid. EI ne-a fost semnalat de catre Loriot, op. cit., p. 793.

9 i lR, L. 34 : Budapest (1968), p. 29-30 (cu intreaga bibliografie). 10 Ibidem, p. 23. 11 ClL Ill, 7476 (nelocalizata precis) ~j door mentionata de aceast6 i nscrip~ie

fragmentara. 12 AnnEpigr., 1959, nr. 330 $i 1967, nr. 392; Tudor, Latomu5, XXV. 4. 1966,

p. 847-854; acelo$i. MeA, VIII, 1962, p. 547-554; acela$i, in Omagiu lui P. Constant;­nescu-Ia$i cu prilejul implinirii virstei a 70 ani, Bucure$ti, 1965, p. 109-115; acelo$i , Apulum, VI, 1967, p. 593-613; acela$i, ORJ, p. 214-220 $i 527-529, acela$i, Ora$e, tirguri ~i sate din Dacia romano, Bucure$ti, 1968, p. 315-322 $i TfR, L. 34: Budapest, p. 47.

13 Lariat, op. cit., p. 793. ,4 in legatura cu localizarea toponimului Aquae 10 Cioroiul Nou (jud. Doln, s-au

ridicot unele obiectiuni pe care Ie consider lipsite de seriozitate $tiintifica. C. S. Nicola· escu-Plop$or (RM, JI, 3, 1965, p. 203), caruia ii comunicasem intregirea mea (AnnEp., 1967, 392), dornic a descoperi enigmatica Malva 10 Cioroiul Nou, in chip nejustificat, afi rma inexistenta un or puternice izvoare, bol~i $i riuri in acest loc, care ofero ~i azi un puternic debi t de apa, in plino dmpie oridO. Existen!a acestui bogat mediu hid rologic am dove­dit-o cu un bloc diagramo ridiea de Prof. univ. dr, p. Cote~ (d. Latomus,1966, pI. XXXVlII, 2) , C. Daicoviciu (AMN, II, 1966, p. 654- 655 ~i VI, 1969, p. 543), care n-a vizitat niciodato localitatea respectiva, se folose~te de inexactita1ile lui Plop~or, co so afirme cum co, 10 Cioroiul Nou "or fi door un simplu izvor". In locul intregirii date de noi : IAq]uensium, d in . inscrip1ia voti'vo a lui M. Ope/ fius Maxim us (AnnEpigr., 1967, 392), el propune [AequJ ­uensium, fapt ce or aminti colonia Aequum din Dalmafia, dupo -core, soar fi da t numele acelei statio ~i pogus de [a Ooroiu l Nou. Singuru l argument invocat pentru restituirea unui atare toponim, ar fi dupo CD., gentiliciul dalmotic (Opellius) 01 dedicantului, frecvent intilnit pe inscrip\iile d in Dacia, Constatam co, nu numai in aceasto p-rovincie, dar in

92 D. TUDOR

Relativ la punctul terminus al cantraofensivei romane impatriva car­pilar, Zosimos scrie co dupii ce a ajuns la Roma (244 e.n.), imporatul i~i nume~te fratele (pe Priscus) ca guvernator al Siriei ~i pe cum nat (Severia­nus) in fruntea armatelor din Moes ia ~i Macedon ia. Apoi : "Socotind co in felul ecesta i~i va vedea into rita domnia, Filip a porn it cu oaste impotrivQ carpi lor, care acum pustiau meleagurile de lingo Istru. ~i avind lac 0 biitii­lie, barborii n-au indurat atacul, ci au fugit intr -o cetote (. .. d~ .ort. qlpOUpl.O\I Ciul-Lrpuy6'J'!'e~), unde au fast impresura1i. Vazind co aceia care se impotrivisera in toote p6r~ile se string 100101t6, au p rins inim6. Ei novalira din cetote ~i pe negindite, se nopustiro asupra o~tirii romane . Dar neputind t ine piept otacurilor mourilor, ei propusera 0 intelegere pe core Filip 0 primi u~or . Apoi ocesta 5- 0 retres" 15,

Textul istoricu lui grec, destul de sumar redactat. se completeazii in parte cu 0 interesont6 inscriptie descoperito 10 Intercisa in Pannonia Infe­rior. Este vorba de 0 pietro funeraro (noi credem un cenotaf!) pusa in amintirea lui P. Ael. Proculinus, centurion din coh(ors) VII praet(oria) p(ia) v(index) Phil(ippiana) bello dacico deside(ratus ad ca)stell(um) Carpo­rum 16, loti istoricii sint de acord eel acest castellum Carporum este unul ~i acela~i loc cu 'f'POD p'OV din textul lui Zosimos. Opi niile sint divergente

intreg imperiul roman, se intilnesc Opel/;; (lntre core ~ i un imparat, M. Opel/ius Macri­nus /) La fel de gre~jta este ~j ofirmotia lui C. Daicoviciu (AMN, II. p. 655 ~ i n. 2). cum co : "Individul va fi fost ostfel ~ i el un emigrant din Aequum. negustor ~i decurion in Municipiul Montono", in inscrip\i e, nu se spune deice co el a fost negustor ~ i niei ori­ginor din Aequum, ci co era numoi decudo Montanensium, deci domiciliot in acee loco ­litote din Moesio inferioo ra . EI vine 10 Aquae din Dacia sudico, in treocot, ~i cu aceast6 ocozie ofero a dedicatie [pro solute Aq]uensium, in templul lu i Hercule (ce s-o identifi­cat de sopaturi). drept multumire pentru ospitatitoteo ce i-ou oratot-o toeatnicii . Am ora tot ~i cu olto oeazie, co toponimele Aqua-Aquae se dadeou, nu numai locurilor eu izvoore termote sou minerole, ci ~i celor cu opa potabila, puternico ~i situate in loeuri oride. Toponimul opore de asemeneo in denumirea unor sate ~i locuri, ee nu ou nici 0

legaturo cu izvoo rele. lata citeva denumiri care nu ou nlci a legaturo in aquae co izvoare termale ~i minero le : Ad Aquas sou Aquae, bogate surse cu apa potobile ce izvorasc de sub plotoul Vidrovoc (pe core este a cetate ramona) ~j formeaza riurile Cubra ~i lose­nico, intre Milosevo ~i Provo, in Jugoslavia (d. TfR, l. 34, p. 23 ~i Tomaschek, RE. II. col, 294-295) ; Aqua nigra. riu in Pann. ; Ad Aquas, a~ezare ramona (Thuburnica in Numidia) ; Aquae Albenses. simple a~ezare (Maur. Stitlf.) ; Aquae Balissae (Daruv6r) 0 mansio (Pann. sup.): Aquae Flavianoe, v;eus in Numidia; Aquae Gradatae, asezare lingo Aquileia (TIR, l. 33, p. 24); Aquae Nept uniae sau Fons Neptunius de lingo Terracina ; Aquae Persianae, linga Cothogo j Aquae regiae fons (Epir); Aqua viva, 0 mansio in Ponn. sup. etc. Adeseo nu se face deosebire intre Fontes ~i Aquae (d. Fontes Mattiac; $i Aquae Mattiad), in cazul izvoarelor terma le ~i naturale. In imperiul roman sint cunoscute circa 120 local itcti cu denumirea Aqua sou Aquae. adesea inso,ito de un al doilea topo­nim (d. art. Aquae din RE, 11, col. 294-307; Suppl. 1, col. 113; Suppl. III , col. 137 ~i Suppl. VII, col. 45). Pentru obreviereo Aq(uens;um), v. D. Sergejevski, "Aq( uoe) S ... bei Sarajevo", in Novitas Musei Soraiovensis, no 13, Sarajevo, 1930 ~i RE, art. cit .• passim.

15 Zosimos, I, 20. Cf. /zv. 1st. Romoniei, II, p. 301, Bueure~ti, 1972. 16 AnnEpigr., 1965, nr. 223 ::= A. Dob6, Inscriptiones extra lines Pannoniae Dociae­

que repertoe ad res earundem provinciorum pertinentes, ed. IV-a. p. 163. nr. 836, Buda­pest. 1974. Cf. Soproni, Folio Archaeo/ogica. XV, 1963. p. 43-54; J. Filz, [atomus , XXIV. 1965, p. 565-567 ; aeela~i, Alba Regia, 6- 7, 1965-1966, p. 205-207 ; C. Doieoviciu,----stu"­dii cfasice, VII, 1965, p. 242- 243; D. Tudor, Historia, XVI, 1965, 3, p. 375. n. 29'-; M. Macrea, Viota in Dacia (omona. Bucure~ti, 1968, p. 440-441 ~i Gh. Biehir, Cultura corpica. Bucure~tj, 1973. p. 181 - 183.

IN LEGATURA CU RAZBOIUL LUI FILIP ARABUL IMPOTRIVA CARPI LOR, 93

numol in ceea ce prive~te localizarea respectivei fortificatii. Soprani 0 situa "undeva in nordul Transilvaniei" 17, ceea ce este ercnot, deoorece luptele cu carpii s-au purtat pe lingo Dunore (dupo cum afirma Zasimos ~i se confirma prin cercetorile arheologice). C. Daicoviciu vedea finalul razboiu­lui "in sudul Moldovei, pe lingo Istru" 18, iar Radu Vulpe crede co numai in Carpetii orientali au fest "incoltiti" carpii 19, M. Macrea considera cos­tellum Carporum "un castru eu fortificatii permanente", ~i co el or putea fi "un castru cucerit sou devastat de carpi", co eel de 10 Siaveni sou Romula" 20. in sfir~it, am aratat, mai de mult, co respect ivul caste/um -- 9~OUPto'J trebuie a~ezat undeva prin Muntenia "regiune dominate in ccest timp de carpi, uncle ei aveau posibilitate de a organize asemenea fortifica\ii de po mint" 21,

Faptul co in cele deua izvoare nu se mentioneaza un toponim outoh ­ton, ci doar 0 fortificatie cppoopwv castel/um, orata eo nu avem de-o face cu 0 o~ezore corpica permonenta ~i puternic intorita, ei doar eu o taba ra de razboi efemera, cu intarituri din pamint, folosita co bozo de aprovizionare ~i de retragere. Tinind cont de informatia lui Zos imos care a localizeaza in vecinatatea Dunarii, apoi de faptul co din cauze podurilor ~i a absentei unor drumuri de la est spre vest peste teritoriul aetl/alei Mun­ten ii, nu credem co Filip Arabul s-a putut aventura pe aceasto directie pina in podijul central 01 Moldovei, unde se gasea de fapt in acea vreme ,,\ara carpi lor". Este drept co pe teritoriul Munteniei se infiltrasera unele fracVuni carpice 22, dor acestea nu reprezentau 0 forta militara importanta in foto legiunilor. Raminem deci 10 parerea co acest cppoupwv - caste­Hum (orporum fusese 0 intaritura de pamint, 10 rasarit de Olt, construita in timpul razboiului de catre carpi, Tabara a fost cucerita de catre trupele moure, foarte probabil de cavaleria maura adusa de catre Filip Arabul din nordul Africei.

Zona de invazii ~i pr6daeiuni carpice se poate delimita pe bazo cer­cetorilor orheologice ~i a descoperirii de tezaure monetare. Atacul carpic a venit prin Muntenia, osupra cimpiei bogate din Dacia inferioara. EI S-Q

17 Soproni, art. cit ., p. 52. 18 C. Doicoviciu. art. cit., p. 242 ~i n. 29. El af;rmo just co : Filip Arabul a sosit

pe cimpul de lupta 10 finele anutu; 245 ; co dintre toote tinuturile dacice, numoi Oltenio o avut rna; mult de suferit de pe urmo invaz iei venite prin Muntenia ; co n-ou fost cuce­rite Apulum ~i Porolissum (cum opinau Mocrea, AfSCI, 111. 1936-1940, p. 278-279 ~i Pro­tose, SCN, 11. 1958, p. 490-491). Relativo lini~te in ceo moi more porte a Dociei se reflecta ~i in dreptul ocordcit provinciei in 246 e.n. de a bote moneda proprie, 10 Viminocium. d. B. Pick. Die antiken Munzen von Dakien und Moesien. 1898, I, p. 1-7. Dupe Loriot, op. cit .• p. 793, piesele soar fi emis pentru plata armatei din Dacia.

19 R. Vu lpe. Din ;storia Dobrogei, vol. II, p. 240, Bucure~ti, 1968. Pisc, alt. cit., p. 307, varbe~te wag "de Moldova".

20 M. Mocrea , Viofa, p. 440. J. Fitz. Alba Regia, loc. cit.. se ginde~te 10 Carpis din opropierea Intercisei (Ptof., II. 11, 3; II, 15, 3 ~ i 111, 7, 1), unde ar fi murit Proculu'i. Recentele sopoturi de Ie Sloven; ~i Romulo-Molve. orata numoi devastori ole corpilor, nu ~ i locuirea ocestoro in castrele de ocolo. Corpis din Ponnonio nu poate fi identica cu coslelJum Corporum, deoorece acesto se situa lingo Dunore ~i in Docio (beffum Dacicum).

21 D. Tudor, Historia, XVI. 1965, 3, p. 375, n. 29. 22 Gh. Bichlr, op. cit .• p. 166 ~i urm.

94 D. TUDOR

produs, probabil, in iarna ani lor 244-245 e.n., cind ar fi avut loc destra­meree limesului T ransalutanus ~i a celui Alutanus. Gravitatea situatiei il sile~te pe Fi l ip Arabul so ia conducerea razboiului, la finele anului 245 e.n . A~a vad lucrurile, in mod just, W. Ensslin (CAH, XII, 1939, p. 30) ~i C. Dai­coviciu (Ioc. cit.) Tocmai greuta\ile campaniei il determina pe imparat so incheie pace "eu u~'upjntc]", de indatC) ce "i-o ofero 'carpii", dupe cum sub­liniaza Zosimos. Co in telegerea a fast in detrimentul romanilor, se vede din faptur co zona de 10 est de Olt, dintre cele doua limesuri, este cedata carpilor, ce se vo:r fi stabilit de acum in mare num6r, pe ter'itoriul Mun­teni ei. Este prima p;ierdere teritorial6 a imperi.ului di-n timpul crizei seco lu­lui III e.n.

Ce ne spun recentele s6paturi arheologice din zona de cimpie a Olteniei, cercetar; in cea mai mare parte inca inedite ?

Materialul epigrafic, numismatic ~i stratigrafic ne-au dus 10 con­cluzia ca la Siaveni pe Olt, castrul roman a fast distrus in 245 e.n. EI a fost insa refacut de Filip Arabul, pentru co in 248 so fie delinitiv distrus $; parasit 23,

Cele mai grave devastari corpice le-a suferit Romula-Malva, capi­tola provinciei Dacia Malvensis. Sint deja cunoscute 0 parte din masurile luate de Filip Arabul pentru relortilicorea acestui more ora~ , lucrari inche­iote in 248 e.n. printr-un circuitum muri 24, 10 care participo, intre altele. legiuni din Germanic inferior ;;i din cele doua Moesii, armate devenite di5-ponibile, dupa incheierea razboiului cu carpii 25. Sapaturile arheologice din ultimii ani de la Romula-Malva arata ca in alara de acest circuitum muri (ce inch ide 0 suprafa\a de 64 hal, Filip Arabul a mai ridicat ~i un quadra: tum muri (lung de circa 300 m ~i lat de 200 m). EI constituia a a doua forti­fica\ie civila, situata in centrul ora~ului (cercetari inca inedite).

La Sucidavo, 5e constata reintarieo fortificatiilor ora?ului. prin ridicarea unui mare zid cu turnuri ~i 0 poarta in spre Dunare 26.

Pine in momentul de fato 5e cunosc 19 tezaure monetare ascun5e in pamintul Daciei Malvensis, p~ timpul domniei lui Gordian al III-lea ~i a

23 D. Tudor, OR3, p. 538 ; ocela~i, Historica, I. 1970. p. 67-83. In costru s-au of lot (izolote) 185 monede ce se incheie co emisiune. in onul 247. La ocestea se adauga doue tezoure cu ontoninieni, unul afolt in castru ~i oltul in a~ezorea civile (inedit) ole earor ultime piese apartin tot onului 247 e.n. ; d. Gh. Popilian, Oltenia-Istorie, I, 1974, p. 75-82.

2~ CIL, III, 8031 = ILS, 510. Vezi deseriereo acestor fortifieoti i 10 D. Tudor, OR3, p. 193-1 94. Loriot, lac. cit., erede eo aeeste luer6ri romulente s-au ineheiat in primele luni ale anului 248 e.n.

25 elL, 1fI, 8047; Anntpigr., 1939, 207, nr. 28; 1940, nr. 13 ~i 14. Yezi de aseme­neo: D. Tudor, Germanio, XXV, 1941, p. 239-241 ; acela~i, aCMI, XXVII I. 1935, p. '15-116 ~i OR3, p. 495-496, nr. 82-84. Pererea lui Pi so (art. cit., p. 306, n. 32) eo Romula ajunge 10 rongul de colonia abia in 248 e.n .. dovede~te eo nu eunoa~te cronologla inscriptiilor $1 fine~ea sculpturilor de pe sorcofogul lui Ael. luI. lulianus (AnnEpigr., 1957, nr. 334; Tudor. Rev Univ ~i . Inst. Po/it. - lo~i, I, 1-2, 1954, p. 293-312 ~i OR3, p. 411 - 413. eu fig. 120-121) ~i de pe relieful dedieot zeitei Dardanica (Tudor·Ylodescu. Apulum, X. 1972, p. 183- 190).

26 D. Tudor, Une ville daco-romaine et byzantine en Docie: Sucidava, Bruxelles. 1965. p. 39 ; OR2, p. 206-207 ~i Sucidava, Croiova. 1974. p. 29.

TN LEGATURA CU RAZBOIUL LUI FILIP ARABUL iMPOTRIVA CARPlLOR, 95

lui Fil ip Arabul 27. In marea lor majoritate ele nu s-au salvat in intregime. Unele sint inca inedite, iar altele conlin piese de dupa anul 247 e.n., cind razboiul cu carpii se incheiase. in mod sigur, numai cinci dintre ele pot fi puse in legatura cu evenimentele din 244-246. Acestea s-au descoperit 10 : Ba/e~ti (jud. Gorj), cu ultimele monede datate in 243/244 e.n. 28 ; la Birca (II) judo Dolj, cu ultimele monede din 243/244 e.n. ; la Birca (III) cu o singura moneda de 10 Fil ip Arabu l 29 ; la lone~tii Govorii (jud. Vilcea), cu 130 piese de 10 Gordianus II I ~i un singur antoninianus de 10 Fil ip Ara­bul 30 ~i desigur, cel de la Sapota de los (jud. Arge~) cu ultimele exem­plare datate din anii 243/244 31.

In Transilvania 5e cunosc circa ~ase tezaure monetare, cu 0 datare putin sigura, a caror ingropare se presupune co s-ar fi produs din cauza pericolului carpic 32.

In ceea ce prive~te situatia de la sud de Dunare, ne sint extrem de pre\ioase concluziile formulate de catre profesorul Boris Gerov 33. Invata­tul bulgar arata clar, co niciunul dintre cele 19 tezaure monetare ingro­pate in Moesia inferior pe timpul lui Gordian al III-lea .i Filip Arabul, nu se leaga istorice~te de invazia carpica din 245 e.n. Despre ea s-a afirmat exagera! co s-a extins pina in Thracia ~i Macedonia. Tezaurele de 10 sud de Dunare se incheie cu anii 247- 248 e.n. 34. Gerov conchide co aces!

27 Vezi pentru acesteo : Tudor, OR3, p. 125-129: B. Mitrea, sefV, IV, 3-4, 1953. p. 619-627 ( :::::; Nouvelles etudes d'histo;re, Bucure~ti, 1955, p. 149-168) ; acela~iJ SeN, IV, 1968, p. 197-206 j; 209-222; C. Preda, SCN, IV, 1968, p. 175-196; Oet. IHeseu, SCN, V, 1971, p. 128-129 ~i 327-333; Gh. Popilian - Z. G6r6u. Contributii istorice I (Centrul de ~tiinte sociole 01 Acad. R.S. R. - C(aiova), Croiova, 1972 ~ i Gh. Popilian, SCN, VI, 1975, p. 213- 216.

28 Predo, art. cit., p. 194, core subliniaza ingroporeo celor moi multe tezoure cu monede de 10 Gordian 111 ~i Filip Arabul , in anu! 245 e.b., din couzo invaziei carpice.

29 Oct. lliescu, SCN, V, 1971. p. 327-333 ~i Preda. loc. cit. 30 Gh . I. Petre - B. Mitrea, SCN, IV, 1968, p. 207- 222. Salvat aproape ;n intreg ime,

tezourul de 10 lone~tii Govorii, con;ine 151 antoninieni (2 de 10 eorocollo, 18 de 10 Elogo· bol, 130 de 10 Gordian III ~i unul singur de 10 Filip Arabul). Moneda lui Filip Arabul are legenda VIRTVS AVG (RIC, IV, 53), nu of era urme de uzura, incit poote fi considerata co emisa in primul an de domnie a imparatului (244-245), dnd a fost ingropct ~i tezou­rul. EI s·o oflat lntr-un turn 01 costrului, sub un strot de orsura ramas de pe urma dis· trugeri i provocata de carpi (Mitrea, art. cit., p. 214).

3 1 Mitreo, SCN, IV, 1968. p. 197-206. tezour aflot tot sub un strot de incendiu. 32 Mitrea, SCIV, IV, 1953. p. 615-617 ~i Preda, art. cit., p. 188 ; A1el, Ocna Sibiu ·

lui, Apoldul Mic (loote in judo Sibiu) , Jelin!i (jud. Hunedooro), Geomal (jud. Alba), ~i Togo (jud. Cluj). Zono descoperirii lor oro ta co in Dacia nordica s·a produs numoi panico, nu 0 invazie carpica distrugatoare, cum 5-0 crezut: J. Jung, Romer und Romo­nen in den Donau/ondern, 1887, p. 176; A. Alfoldi, A got mozg6/on es Dacia le/adciso, Budapest, 1944, p. 44 ~i 8. Mitrea, Nouvelles etudes, p. 149-160. Fara indoiala, dupa cum ora ta condi1ii1e in care s-a descoperit tezouru l de 10 l one~ti i Govorii , 0 invozie a co rpi ­lor a patruns pine. in defileul Oltului. C. Doicoviciu (art. cit., p. 242) arata just co nu poate fi vorba · ocum de 0 distrugere a ora~elor Apulum ~i Porolissum cum credeou unii numismeti. Pentru inscrip~io lui C. Val. Serapio .. " a Carpis liberatus, din Apulum, nu pose· dam 0 detare certe. din timpul domniei lui Fil ip Arobul (CfL III, 1054).

33. 8 . Gerov, in Acfo Antiquo Philippopolitona . . St·udio Historico et Philo/.ogica, Sofia, 1963, p. 127-144.

34 Ibidem, p. 132.

'96 D. TUDOR

razboi a avut consecinte puternice numai in Dacia ~i co in Moesia 0 produs 'Obi.?nuita panico, numai pe molul Dune rii 35,

Concluzi i le generale pe care Ie desprindem la sfir?itul acestei expu­neri ni se par destul de clare, in urma analizei atente a moterialului arheo­'logic. Invazia carpica porn ita din podi?ul central moldovenesc s-a indrep­tat prin Muntenia asupra Daciei Malvensis, in iarna anilor 244-245, cind au fost distruse fortifica\iile de pe limes Transalutanus, cele de 10 Siaveni, Romula-Malva , Aquae ?i altele. Devastarile nimicitoore ale corpilor s-au abatut numai asupro partii sudice a Daciei Malvensis, ele au destramat ~; limes Alutanus ?i au intrerupt circulalia rutiera pe Olt ?i pe Jiu . Panica, poate ~i unele incursiuni rnai mici ale invadatorilor, s-au resimtit in sudul Transilvaniei ?i pe malul moesic 01 Dunarii. Trupele Daciei n-au fast in stare singure a face fate presiunii carpice, de oceeo 5-0 apelat 10 aju­torul armatelor din provinciile dunarene ~i din olte parti ole imperiului. Virulenla incle~tGrii I-a silit pe Filip Arabul, co cel mai tirziu 10 finele anu­lui 245 e.n., sa vina in Dacia. Prezento imparatului se atest6 prin rescrip­tul emis in Aquae, la 25 noiembrie 245 e.n. Lupte crincene s-au dot in tot cursul anului 246, pina 10 inceputul verii celui urmator. Carpii au fast izgoniti din Dacia inferioara ~i urmariti pe teritoriul Munteniei. pina 10 castel/urn Carporum. Lingo oceosto tobara 0 du~monului romanii nu au obtinut 0 victorie categorica in 247. Filip 5-0 grabit s6 incheie paceo, de indata ce i-a fast oferita de catre carpi, carora le-a cedat teritoriul dintre cele douD limesuri estice ale Daciei Malvensis.

Dupe incheierea pacii, SMa trecut manu militar; la opera de refacere a localitatilor distruse de carpi , lucrari ce s-ou incheiat in cursul anului 248 e.n. Inscripliil e onorifice din acest an, dedicate lui Filip Arabul ?i familiei sale indica term ina rea acestor restaur6ri ~i nu sfir~itul luptelor. Cele ce cuprind formula devotus numini maiestatique eius (sou eorum) 36 or putea marturi si fidelitatea trupelor ~i a organelor provincia Ie din Dacia, fala de imparot. in 248, cind s-o produs in Pannonia ~i Moesio, uzurparea lui Pacatianus.

Din razboiul cu carpii, cei doi Filipi s-ou reintors 10 Romo intre 11 iulie - 20 august 247 e.n., data ce marcheaza : triumful, acordarea titlu­lui de Augustus lui Philippus lunior, baterea monedelor cu legendele Adventus Augustorum, Victoria Augusta, Victoria Augustorum, Victoria Car­pica ?i primirea epitetelor de Carpici Maximi.

1M ZUSAMMENHANG MIT DEM KRIEG FILIP DES ARABERS GEGEN DIE KARPEN.

Zusommenlossung.

Der Verfasser untern immt eine Reihe von kri tischen Bemerkungen, ein unlangst im Zusommenhong mit einem neulich erschienenen Studiums lU diesem Thema betreffend (siehe N. 1). In jenem Artikel wird behouptet, doss der Kaiser nur im Sommer oder Herbst

35 Ibidem. Combote in ocest sens opiniile formulate de cotre W. Ensslin, foe. cit.: B. Mitreo, Nouvel1es etude s, p. 149- 160; R. Vulpe. Dacia, N.S., V, 1961. p. 384-386 ~i Isto rio Dobrogei II. p. 240 etc.

36 H. G. Gundel, Epigrophico, XV, 1953, p. 128-150.

,N LEGATURA CU RAZBOIUL LUI FILIP ARABUL IMPOTRIVA CARPI LOR, 97

des lahres 247 auf die dokische Front gekommen sel, nachdem er seinen Sohn in Rom zum Augustus ernannt hat; doss er die Karpen nur 1m FrGhjohr des nochsten Jahre3 besiegt h6tte, cis er nach Rom oufgebrochen 5ei urn die Feiern zu des sen tausendj6h­rigem Bestehen zu er6ffnen.

Die ri::imi schen Munzpragungen (siehe N. 4-7) und diejenigen def Stadt Alexan ­dria bewe isen uns jedoch, dass Filip def Arober 1m Sommer des lohre s 247 seinen Einzug in Rom moehte, nachdem er den Krieg mit den Karpen beendet hotte und nur nachher Filip den Jungen zum Augustus proklomierte.

Die Anwesenheit des Kaisers auf der Korspischen Front, schon vom 12. November 245 ist dUTch ein von ihm in def Ortschaft Aquae, heute bei Cioroiul Nou (Kreis DolH lokalisiert. Reskript bewiesen (siehe Nr. 8).

Die entscheidende Schlacht mit den Karpen fand in einem, def on der Donou gelegen war, stott, wie Zosimos (I, 20) behauptet. Diese Befestigung ist ein und dieselbe mit castel/urn Carporum, wo ein aus Intercisa stommender Protorioner storb (N. 16). Wir glauben, dass die betreffende Befestigung ein provisorisches lager der Karpen in Gebiet Munteniens in def Ncihe der Donau gewesen ist.

Die neueren archoolog ischen Ausgrabungen (Slaveni, Romula-Malva. Cioroiul Nou usw.) beweisen, dass die von den Karpen verurscchten Zerstorungen nur im sudiichen Teil von Dacia Malvensis ve rh eerend gewesen sind (N. 25-27). Dos epigrophische Mote­ri al und inshesonders die Horte stimmen dieser Tatsache bei (N. 28-31). In Suden des intramontonen Dakien und auf clem Donauufe r von Moesia Inferior wc r die Pa nik gro­sser ols die Karpischen RaubGberfi::ilie (siehe N. 32- 35).

Der im Fruhjahr oder im Sommer des Jahres 247 von dem Kaiser mit den Karpen geschlossene Frieden war fUr Rom v611ig ungi..instig, denn es verliert des Gehiet zwischen limes Tronsalutonus und Alutonus. Es ist der erste Gebietsverlust cles Reiches im 3. Jh.

Wie es die epigraphischen Terle unci die olexandrinischen Munzen beweisen, kehrte Filip def Arcber zwi schen clem 11. Jun; und dem 29. August 247 nach Rom zuruck.