Călin-Andrei Mihăilescu Ionuţ Rădulescu

2011

Redactor: Răzvan PenescuEditor format.pdf Acrobat Reader: Ionuț Rădulescu

Text © 2011 Călin-Andrei MihăilescuDesign şi ilustrație © 2011 Ionuț RădulescuToate drepturile rezervate autorilor.

© 2011 Editura LiterNet pentru versiunea.pdf Acrobat Reader.Este permisă descărcarea liberă, cu titlu personal, a volumului în acest format. Distribuirea gratuită a cărții prin intermediul altor siteuri, modificarea sau comercializarea acestei versiuni fără acordul prealabil, în scris, al Editurii LiterNet sunt interzise şi se pedepsesc conform legii privind drepturile de autor şi drepturile conexe, în vigoare.

ISBN: 978-973-122-062-8

Editura LiterNethttp://editura.liternet.ro o�ce@liternet.ro

POEZOO

CE FAC ANIMALELE CÎND LE FACI

Text: Călin-Andrei MihăilescuDesign și Ilustrație: Ionuț Rădulescu

Editura LiterNet, 2011

4 5

11 Peștera cu animalecouri

16 O cămilă, o cămilă pentru un deșert!

20 Mac

23 Dacă vrei un elefant, fă așa

26 Producţia de bărzăuni în satul Aluni, jud. Sălaj

28 Cum să-ţi faci un tigru când chiar ai nevoie de el

33 Hei, la o adică, fă-ţi o maimuţică

Când rujul (roșul buzelor) e treaba buburuzelor 34

Cum prinzi un canguruţ în dans 37

Pis, pis, pis, pis (pis! pis! pis!) 38

Cum să-ţi faci un ţânţar 41

Buf și Pleosc 42

Fin’că o ornitorincă e-un ornitorinc c-un ou 44

Unu-2 lebădoi 47

Corul animalelor 48

8 De la început

CUPRINS

7 Un cuvințel înainte

Un cuvințel înainte

Cine a făcut toate animalele? Cine a făcut girafa și cățelul? Cine cotoiul? Cine pătrunjelul? (stai, că pătrunjelul nu e animal). Unii cred că Dumnezeu le-a făcut pe toate atunci când a făcut lumea. Alții cred că le-a făcut natura. Când suntem mici, unii dintre noi credem că ni le-au adus părinții sau Walt Disney. Dar acum, că am crescut mai mari și nu ne e frică de întuneric, hai să ne facem animale așa cum vrem noi. Nu e ușor, dar nici foarte greu nu e. Uitați-vă la eroii noștri, care sunt doar oleacă mai mari decât voi. Îi cheamă Arina și Matei, și și-au făcut o sumedenie de animale, jucându-se cu cuvintele, cu sunetele, cu ideile şi cu atâtea închipuiri că mi-ar lua două mii trei sute patru zeci și opt de minute ca să le înșir pe toate. Cartea Poezoo ne povestește cum și-au făcut un tigru și o girafă, căței și pisici, arici și pe alții mai mici. Și credeți-mă că dacă poți să-ți faci singur animale, atunci chiar poți să faci orice orice orice orice chiar orice.

6 7

8 9

De la început

Mihoho și buhuhu,Ia’n uitați poveste-acu,că-i poveste cu povețeși cu multe, muulte fețe,care-ntoarse către fete,mai zurlii sau mai cochete,care-ntoarse la băieți,că micuți, că mălăieți.E-o poveste cu potaie,cu mîță și bucălaie,cu țînțar și papagal,și banzar și papacal,crocodil și-ornitorincfăcut dintr-un ou de zinc,și girafă și cămilă,de n-ai vreme, măi copilă,măi băiete, măi vecinesă le vezi pe toate bine.Nu grăbi! Citeşte rarși recită. Așadar:mare ni-e grădina nouă:s-o vedem în poezoo.Buhuhu și mihoho,Do-re-mi-fa-sol-si-do.

8 9

10 11

Peștera cu animalecouri

– A fost ca niciodată o peșteră ciudată,și-n fața ei stăteau o fată și, parcă, o-altă fată.– Ba nu! Ce spui? Erau alți doi:o fată blondă și un băiețoi.Pe fată o chema ArinaȘi pe băiat Matei, mi-a spus vecinaunchiului lor, care îi trimisesesă-și ia animăluțe și să le pună-n lesede cum ar fi ieșit din peștera ciudată –cea plină de ecouri și de „a fost odată”.

Arina și Matei s-au furișat, doar ei,și s-au urcat pe munte, und’ iarba ca de unt e,printr-o pădure-adâncă cum marea; lâng-o stîncăpierdută toată într-un nor, i-a prins ecoul lor:Matei striga „Mateeei” și auzea doar „heeei”,iar ea striga „Ariiina”; ecoul spunea: „viiina”.Îi atrăgea ecoul ca un magnet, de-a dura,i-a tras pe calea lui pân-au ajuns la guraunei imense peșteri, unde stăteau de-a valmafiarele lumii toate, ținute-n frâu de calmași oarba nimfă Echo.- Aș vrea un cățeluș i-a spus Arina lui Matei,- Să hămăi, ne-a zis unchiul, dacă-l vrei.- Arina a lătrat cât a putut: „Ham-ham”Dar Echo i-a trimis un hipopotamcare-a ieșit cu buf şi bum,și le stă în față-acum.Matei a făcut „Mac-mac” și-a ieșit un liliac.Cînd Arina a zis „oac”, le-a țâșnit in faț-un rac,ca racheta a sărit,ziceai c-a înnebunit.- Matei strigă: „Cotcodac”.Și pe dată un gândac ieși ca un maniac,căci crezuse că pe el

10 11

12 1312 13

14

îl voise. Dar defel.Când au zis, ca vaca, „Mu”hopa, antilopa gnu!Echo și ecouri vechile băgase în urechi,c-au ieșit și animaledispărute, poate,-n cale-le arcăi lui Tata Noe(de-un’ să iasă n-aveau voie):când au miorlăit „Miau-miau”,a sărit un cotrobau’;când au grohăit „groh-groh”le-a venit un epiloh;când au bâzâit „bâz-bâz”,a venit un pentacâz;cînd au scos un „be-he-he”a ieșit peștele Re...- Să fugim! - Ba tu să taci!Și-au venit trei pitpalaci.- Au!- Văleu!- Of!- Aoleu!Și s-a prezentat un leu.Clonc și mu și miau şi ham, cip-cirip și... habar n-amce-au mai spus; harababura m-a speriat, m-am dat de-a dura, până m-au ajuns cei doi:

15

toți trei, cu genunchii moi,ne-am rostogolit la vale.Nu mai voiam animale-’nchipuite din ecou.Pe Arina și Mateii-am lăsat să-și facă, în vale,câte un animal nou.Dar i-am spionat – și-acumaies secretele ca spumamării când zeița-n calevă apare.Cum să faceți animalevă dezvăluiesc și vouă:toate sunt în Poezoo.

16

O cămilă, o cămilă pentru un deșert!

De la teatrul de păpușimi-am rupt sforile, păpuș’,și-am zburat c-aeroplanuldar mi s-a bâlbâit planulși-i sunt rob aéruluideasupra deșertului.Ce să fac? Să cad, nu-i chip:jos, acolo, pe nisip,scorpionii și călduram-ar topi, ce tura-vura.Și nici nici duh din sticlă nuera-n jur să mă ajuuu...

Cum stăteam, of!, suspendat,tii! ce gând prin cap mi-a datcând m-a prins de mine-o miiilă:mi-am propus să-mi fac cămilă.„– Cum să-ți faci, din ce, când n-aisus, în aer, nici un pai?”o să mă-ntrebați, deștepți,eu strâmb-strâmb și voi drepți-drepți.Voi nu știți că o păpușăpoa’ să-şi facă o mânușă,un vaccin sau un furnalfără nici un material?N-are decât să îl vreași se face, uite-așa(nu-i chiar simplu, să nu crezi:trebuie să-l asamblezi).

Întîi i-am făcut cocoașecum văzusem la strămoașe.– Au cocoaşele strămoașe?– N-au cocoaşele strămoașe.– Au strămoaşele cocoașe?– Poate c-au, că sunt strămoașe.

Și deodată: bum și bum!am văzut pe clipă cumîn nisip cocoașelecad, și cad strămoașele.

Și atunci i-am pus picioareîmblănite și ușoare,buze mari să facă brrrréși nări largi să respirrré,i-am pus coadă și urechi,un ochi nou și unul vechiși cocoaşe pentru apăși-n cocoaşe numai apă.Dar, of!, n-am avut lipicică toate s-au deslipicica-un castel de cărți de joc,unde nu poți, că n-ai loc,cât ai vrea, ca să ascunziprințesă cu ochi rotunzi.

M-am gândit să-mi fac cămilădin pastilă de cămilă;n-aveam însă nici pastilă,nici sămânță de cămilă.

N-am cămilă. Sînt deşerbși mi-e frică să nu fierb.

Numai că, de sus, din car,mi-a trimis un păpușarcămiluț’ de lemn pictatpe care m-am așezatși care m-a dus în zbor,încurcându-ne în sfori,pân’ teatrul de păpuși,de unde vă scriu acuș.

17

1918

Mac

Un brotacface mac;derutac,sare-n lac;rața vine să-l aline:ham și oacși miau! cu bine!

Un gânsacface mac;ignorîndu-l,dar stimându-l,rața-l facepe macacde rușine.

Un gândacdin rucsacface mac.Ete, nac!zice rața, asta chiar că nu e bine.

20 21

22

Dacă vrei un elefant, fă așa

iafăină, apă și zahăr,ghiulul vreunui oacheș mahăr,drojdie din Yeastern Europebucuroasă de frânghíe,o andrea (verde, de ai)și-o turbincă cu mălai;alunițele și apasă le ții; spada și capasă le dai (pe alt mălai)și-ți mai trebuie o lupăsă te uiți prin ea când, dupăce-ai turnat făina-n apă,zahărul – la gust să-ți placă,și-ai vârât prin ghiulul de-aurcu andreaua, un combaurcare, plin de alunițe,încrețește pielea-n fițe,apoi torni mălaiul fin 2322

24 25

pui și drojdie și bumbin, le acoperi c-un obroc,încălzești nasul la foc,desenezi doi fildeși maricu andreaua pe bilbari,îți pui nasul în mălai,lustruiești lupa c-un pai,și-o-nvîrteşti s-o facă marepe-arătania pe caretocmai ai făcut-o vie(că dormeai, ca-n vis să fie,și acolo i-ai pus trompă,nu-nșelatul ochi, ci-o pompălungă-așa, ca namilasă se spele ea pe ea).

Ș-așa-ți faci un curățel –doar al tău – elefănțel.

Producţia de bărzăuni în satul Aluni, jud. Sălaj

Cît de verde l-ai vrea, un bărzăunese face întotdeauna din șapte alune:o alună să mâțâie,a doua să bâzâiea treia să țâțâiea patra s-o bâțâiepe-a cincea, să scârțâie,c-a șasea se fâțâie,și-a șaptea a înnebunit de atâta zgomot.Așa că au dus-o la spitalul de nebuni mici,unde infirmierii au legat-o cu un elastic galben de coada unui ibric,și biata alună nebună delira așa:– La Mangalia, pe dig, o, mamă, mamă,se izbeau de mine bărzăunii ăia mari şi urâți,o, mamă, mamă,mâncam „Eugenia”,mă durea capul de nu mă puteam uita la palmieri, la pompieri;bzzz, buzzz, zzzub!Celelalte șase aluneau lăsat-o pe aluna lunaticăși bărzăunaticăși s-au întors în satul lor cu coaja-ntre picioare:a șasea smiorcăindu-se,a cincea strâmbându-sea patra chiorându-seși-a treia-mbrâncindu-se-n a doua băgându-se,-n prima, bulbucându-se.Și cum erau doar șase rămase,au rămas fără bărzăunecele patru alune.De-atunci nu mai sunt bărzăuniîn satul Aluni.

2726

Cum să-ţi faci un tigru când chiar ai nevoie de el

M-am trezit din somn speriatăatacată de-o armatăde gazele fără milă –coarne mari, nara subtilă,că mă miroseau pe undenu mă mai puteam ascundeCe să fac? Tremuram toată,dar mama mi-a zis: armatăde gazele fără milă?- măăi, tu te-ai prostit, copilă!Desenează-ți tu o fiarăsă le sperie, că zbiarămai ceva ca domnul Gelucând nu a găsit hotelu’.Și m-am pus pe desenat(era zidul lîngă pat,am tras dungile pe zidși-ntre ele-am pus un fidsă le sperie pe ele,domnișoarele gazele). – Ce-i un fid? m-a-ntrebat mama,că nu seamănă cu lama,cu leul ori crocodilul,ia zi-mi, care este șpilul?Mamă, are colții lungi,dinți puzderie și dungiși aleargă reepedeeape gazelele să le deaîn tărbacă, dacă – bis! –vin să mă atace-n vis.– Dungile nu-s trase bine:ăsta-i figru, nu e fid;l-ai băgat la închisoaresub dungi lungi, ca la partid.

28 29

Aşa că ia dungilecât or fi de lungileși-nvârteşte-le oleacăpână cînd o să le placă,că doar le-ai făcut un dar:le-ai pus perpendicular.Dup-aia pui între elefiara aspră, ca din stele,felină cu mușchi ca piatra,labe moi, dintr-una-n patra,cu dinți lungi și-ochi feroci,ce-ard cât pânea poți s-o coci,care fac din noapte zicînd vrei tu și cât vor şti:ea le vede pe gazelecînd nu se pot vedea ele.Asta, mamă, nu e figruși nici fid: ditamai tigru,care-o să te apere,ochii cât îi scapere.Și așa l-am desenat:tigru-n zid și jungla-n patși când vin gazelele,sare: fug beleleleși-mi rămâne-n zid un gol,intră frigul ca la pol –și ce? ninge drept prin elnici nu-mi pasă: nu-i gazelăfăcută din zăpadă,golul ăla e o nadă,tigrul vine înapoisă mă apere. Noi doi,eu fetiță, el tigruț,să ne pisicim finuț.

30 31

32

Hei, la o adică, fă-ţi o maimuţică

Când te plictisești de tine:la oglindă! că e binesă o-ntrebi pe oglinjoarăcine-i mai grozavă-n țară.Și dacă oglinda-ți spune„maimuțica”, nu te puneîmpotrivă-i; dimpotrivă,fiindcă ești mai sugestivă,fă-ți o maimuțică tu,n-o lăsa pe-oglindă, nu!

Pune pe oglindă o hârtie mare și desenează-ți conturul pe ea. Fă-l să fie caraghios și drăgălaș. Colorează hârtia în negru, apoi lipește hârtia cât mai bine, ca pe un tub cu burtică. Îi pui coadă, buze groase și patru labe păroase, până când arată a maimuțică. Și acum, mare atenție: o ții cu labele din față ridicate în fața oglinzii și începi să-i miști câte o lăbuță, ca și cum ar fi o păpușă. Când ai chef, dansează puțin cu ea, dar cu grijă, să nu o șifonezi. Și, pe neaşteptate, te apuci să o gâdili până începe să râdă. Atunci știi că ai maimuțărit-o și acum e vie: râzi tu, râde și ea; plângi tu, te mângâie și te înveselește,

Miști o mână – mișcă-o mânăstai pe o rână – stă pe-o rânăzici „cadână” – zice „lână”,papi banana -ți pune frânăși se joacă ziua toatăfără mamă, fără tată:tu ești totul pentru eași-ntr-o zi vei fi a ta.

33

34 35

Când rujul (roșul buzelor) e treaba buburuzelor

Cu cârmâz pe cârmă,cu șofran pe urmăsă te dai c-un pai, dar pe ruj cu buze,singură, pe suzetă, să nu te dai, căci o buburuzămică, andaluză,s-a apropiat și cu piciorușe-le-i pe buze, tușe-le-i te-au meduzat:

roșie-ești pe buze,ruj de buburuze,de la gâdilat.

34 35

Cum prinzi un canguruţ în dans

Că e estic, că e vestic,canguruțul nu-i domestic:sare-ncolo și încoacepeste nasuri, peste ace,nu-l poți prinde, orice-ai face.

Matei sare-acum și cântăca să prindă-un canguruțși-a pus șorț cu buzunarși-n el are-un penarde-unde-n dans acuma sar

barză, iepur și căluț,până vine-un canguruțsă danseze cu toți trei.Doar că ei, fuga-n penar,și-a rămas cangurul doar.

Și acum, cu buf și bum,Sar, se joacă, -n pod, pe drum,Matei-cangu, cangu-Mat.Sunt ca frații, chit că-n patfiecare cade lat.

36 37

Pis, pis, pis, pis (pis! pis! pis!)

Hai, pisică! Hai, pisic!Haide, pisi! Haide, pis!Haide, pi și haide, p!Cine să mai vin-acu?Că pisica-i obosică(nu se vede? nu-i port pică).

Dacă nu pot să o facsă vină la mine-n lac,atunci o să-mi fac eu unade-o să miaune și luna.

38 39

Cum să-ţi faci un ţânţar

Să nu-ți faci țânțar, băiete,că te pișcă de cum mișcă!

4140

Buf și Pleosc

În căldarea cu var verdea căzut – buf! pleosc! – o râmăși se zbate de dărâmăchiar căldarea; și se vedeo omidă râzând verdede cum iese, cam uşor,cu picior după picior,în marș vesel,parc-ar fi aligator.

A căzut o gâză-n mâzgăși-a găsit-o un guzgan:haide, soro, să o-ntindem,că ne prinde vreun hultan!

Și s-au întâlnit cu toții,cum veneau încet încoa:– Nu ți-a fost frică?– Ba da.

Mie nu, că, bat-o vina,așa ne-a creat Arina.

42 43

45

Fin’că o ornitorincă e-un ornitorinc c-un ou

Ornitorincul caraghiostrăiește-n Australia;dar poți să-ți faci unul pufospe plajă la Mangalia.

Ornitorincii ies din ouăși oul din ornitorinc;îți trebe timp ca să faci două:ornitorinc și ou de ’rinc,

că-i mai simpatic decât struțul, cu care, de-altfel, juca șahîn Australia, unde cuțu-iprivea și lătra moale „bah!”

Și dacă buză peste buză,făr’ să se prindă, -n cioc i-ai pus,și bagi în priză o meduză,poți să îi spui și platypus.44 45

Unu-2 lebădoi

Albe, alte lebedezboară-n zare, repede.Numai domnul lebădoinumără până la 2.

Și cum dânsul e făcutdintr-un 2, deși-i cam mut,se mândrește– Ho! Ho! Ho! –când se vede-n apă (l’eau)

E un 2 cu pene albeși cu încă 2 salbe:picăturile mai micicurg pe el din cer aici.

4746

48 49

Corul animalelor

Greierul în frac subțire,că-i făcut din mătăsi verzi,păși – grijuliu din firedin vedere să nu-l pierzi;din pădure, intră-n scenă,(scena este-un luminiș)și orchestra, țapul, corulse-aranjează pe furiș;el se-nclină: Gata? Gata! dau din cap a-ncuviințareanimalele făcute, -n Poezoo,mi se pare.

Hopa sus bagheta, da?Orchestra începe așa:delfinul cântă la nai,crocodilul la buhai,caracatița la tobe,licuriciul, de pe sobe,scoate câte-o notă scurtăscărpinându-se pe burtă.Într-un colț (fierbinte vara)e-o girafă cu vioara,greierele cu chitara,rinocerul gras cu nara.Unii cântă-n legea lor,legea animalelor:pingulindul pinguincântă polca (dar puțin),Don Vulpoiul, că-i beat cui,zice numai „Ratatouille!”„Ratatouille, oh, Ratatouille,ia mai pune-ți pofta-n pui!”;foca fonfăne (nas rece)și strănută (că nu-i trece),elefantul trompețeștegușterul cântă nemțește,delfinul zice-o baladă

să nu-i intre apă-n coadă,găinușa piuie,țânțarul joacă țintarul,că doar n-o să țiuie.

„Înc-o dată, de la cap”,face greierul nervos(dirijorul firoscosnu vrea să audă rap).„Noch einmal”,necheaz-un un cal,băgând botul în pocal.„Înc-o dată, și mai tare”,face broasca din căldare„Mihoho!”,nechează calul,„vai, mi s-a golit pocalul!”Iar maimuța, cu trombonul,le ținea la toți isonul.

50 51

În fine, greierele bate ca apucat cu bagheta în pupitru, face ordine, toți se pun serios pe treabă, mai greșesc pe ici, pe colo, până când orchestra merge așa de bine că vântul se oprește, iar norii își fac urechi să audă mai bine. Arina, soprana și Matei, tenorul, conduc corul. Și toți, chiar și sconcul puturel, cântă de se aude în toate lumile:

Glorie, ție,copilărie!Tu ne-ai făcutmai vii decât Darwin,mai vioi decât zeii,din apă și foc și din joacă,ca să ne placă.Fiecare – animal fără mal –liber să fie caraghios și prost,fericit și haios,cocoloș, lunguieț sau păpușă.Glorie, ție,copilărie!Că joaca e mai mare decât orice lume,în ea vom trăi pentru totdeauna,copii, oricât de mari ori mici ați fi.Glorie, ție,copilărie!

52 5352 53

54

Citiți şi alte volume din colecția cărților pentru copii a Editurii LiterNet:

1. Alina Andrei, Iuliana Vâlsan - Prea frumoasa poveste a d-lui Măgar2. Voicu Bojan - 9 + 1 poveşti cu mustăți despre nişte hamsteri cu adevărat adevărați3. Valentina Carmen Dincă, Iuliana Vîlsan - Lumea lui Ciupicilă - Mofturici4. Kenneth Grahame - Vântul prin sălcii5. Cătălina Miciu, Iuliana Vîlsan - Uşu, măgăruşul buclucaş6. Valentina Mihart, Iuliana Vîlsan - Aventurile lui Noruleț, măgăruşul călător7. Sînziana Popescu - Andilandi - Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm8. Sînziana Popescu - Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei9. Sînziana Popescu - Domnul de Ciocolată10. Eliane Roussel - Două poveşti cu Papuşi / Deux histoires de Papouch's11. Eliane Roussel - Le conte de l'oiseau bleu et du chat noir12. Eliane Roussel - Povestea Păsării Albastre şi a Motanului Negru13. Eliane Roussel - Zmeul din Lună / A Holdsárkány14. Eliane Roussel - Zmeul din Lună / Der Monddrache15. Eliane Roussel - Zmeul din Lună / El Dragón de la Luna16. Eliane Roussel - Zmeul din Lună / Le Zméou de la Lune17. Nicole Sima, Iuliana Vîlsan - Povestea măgăruşului18. Mediana Stan, Mircea Drăgoi - Cucurigu-Piticot19. Mediana Stan - Regele Harbuz20. Mediana Stan, Ráduly Melinda - Păpădii21. Dana Stănescu - Motanul Suki şi floarea22. Eduard Țone, Iuliana Vîlsan - Aventurile măgarului Alfred23. Lucia Verona, Gabriela Vrânceanu Firea, Radu Preda, Olga Delia Mateescu, Cristina Grecu - Carte de poveşti

Lista completă a volumelor din colecția pentru copii se află la http://editura.liternet.ro/catalog/toate/0/2/Carti-pentru-copii.html.

Lista completă a volumelor publicate de Editura LiterNet se află la http://editura.liternet.ro/catalog.

Toate volumele pot fi descărcate gratuit de pe siteul LiterNet pentru uz personal. Reproducerea lor pe alte siteuri sau pe alte suporturi este interzisă.