Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

23
Sisteme de organizare in timp a intreprinderii. Ciclul de productie Studenti, Luca Petronela Elena Mihailescu Anisoara CIG 3; GR.2;

Transcript of Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

Page 1: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

Sisteme de organizare in timp a intreprinderii. Ciclul de productie

Studenti,Luca Petronela ElenaMihailescu Anisoara

CIG 3; GR.2;

Page 2: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

CUPRINS:Cap I - Noțiunea și structura duratei ciclului de

productie1.1.Durata ciclului de producție1.2. Metode de îmbinare în timp a execuţiei operaţiilor tehnologice

1.2.1.Metoda de îmbinare succesivă1.2.2.Metoda paralela1.2.3.Metoda succesiv-paralelă (mixtă)

1.3. Cai de reducere a duratei ciclului de productie Cap II – Studiu de caz – Ciclul de producție

Page 3: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

Obiective prezentareÎn acest proiect am prezentat următoarele aspecte: Ciclul de producție : importanță, durată, perioade; Metode de îmbinare în timp a execuţiei operaţiilor

tehnologice : tipuri de metode; Mijloace de reducere a duratei ciclului de productie; Studiu de caz: Procesul de fabricare al rujului(istorie,

ingrediente, utilaje de fabricare, curiozitati);

Page 4: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

Noțiunea și structura duratei ciclului de productie

Ciclul de productie al unui produs sau al unui lot de produse (piese, setului de piese sau masinei) este perioada de timp din momentul lansarii in fabricatie sub forma de materie prima si pina la momentul iesirii lui sub forma de produs finit.

Page 5: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

Ciclul de producţie este un indicator de bază în

activitatea unei unităţi economice.

IMPORTANȚA

Volumul de producție

Mărimea capacității de producțieNecesarul de

Aprovizionat

Termenele de Livrare a produselor

Page 6: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

1.1.Durata ciclului de producție

Durata ciclului de producţie reprezintă intervalul de timp necesar obţinerii unui produs finit, din momentul intrării în fabricaţie a materiei prime şi până la efectuarea controlului final de calitate şi depozitarea produsului. Durata ciclului de productie poate fi exprimata in minute, ore, zile lucratoare si calendaristice și are influență asupra rotatiei mijloacelor banesti al intreprinderii

Bani Marfă Bani

Achizitionare-prelucrare-comercializare

Page 7: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

Prin structura ciclului de productie se intelege totalitatea elementelor componente a procesului de productie.

Ciclul de productie consta din doua parti: • perioada de lucru;• perioada de întreruperi.

Page 8: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

Perioada de lucru cuprinde timpul in care obiectul de munca se afla nemijocit in process de fabricatie

(productie). Perioada de lucru

Ciclul operativ

Procese naturale

Operatii auxiliare

de control de transportare de servire

Page 9: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

Perioada de intreruperi cuprinde intreruperile care au loc in process de productie.

Perioada de intreruperi

Intreruperi interoperationale(privind completarea

loturilor, asteptarilor)

Intreruperi intre Schimburi

(include intreruperi datorita zilelor

si schimburilor nelucratoare).

Pierderi

Page 10: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

1.2. Metode de îmbinare în timp a execuţiei operaţiilor tehnologice

În practică se utilizează trei tipuri de îmbinare în timp a operaţiilor tehnologice:

tipul de îmbinare succesivă; tipul de îmbinare paralelă; tipul de îmbinare paralel - succesivă sau mixtă

Page 11: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

1.2.1.Metoda de îmbinare succesivă

Se caracterizeaza prin faptul ca produsele sau piesele dintr-un lot se executa toate la anumita operatie, trecerea la operatia urmatoare se face dupa terminarea intregului lot la operatia anterioara. Se folosește pentru tipul de productie individuala sau in serii mici (pe partide).

Avantajul acestei metode este acela de a permite urmărire relativ simplă a fabricaţiei produselor. Dezavantajul folosirii succesive este determinat de:

durata mare a ciclului tehnologic;

creşterea volumului de producţie nedeterminată;

Page 12: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

1.2.2.Metoda paralelă

Metoda paralelă de îmbinare în timp a operaţiilor tehnologice presupune ca fiecare piesa din lot trece la operatia urmatoare imediat dupa ce s-a terminat prelucrarea ei la operatia anterioara.

Metoda paralelă se aplică în special la producţia de masă sau serie mare.

Principalul ei avantaj constă în faptul că se realizează cea mai scurtă durată a ciclului tehnologic. Dezavantajele se referă la întreruperile în funcţionarea utilajelor şi folosirea forţei de muncă la operaţiile ale căror durate sunt mai mici decât timpul operaţiei cu durata maximă.

Page 13: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

1.2.3.Metoda succesiv-paralelă (mixtă)

Metoda succesiv-paralelă (mixtă) se caracterizează atât prin paralelismul prelucrării diferitelor piese din lot la operaţiile de pe fluxul tehnologic - ca în cazul metodei paralele, cât şi prin continuitatea prelucrării întregului lot la fiecare operaţie - caracteristică a metodei succesive.

Poate sa apare trei cazuri:

1.Operatia urmatoare are o durata mai mare decit cea anterioara.

2. Operatia urmatoare are o durata egala cu cea anterioara.

3.Operatia urmatoare are o durata mai mica decit cea anterioara.

Page 14: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

1.3. Cai de reducere a duratei ciclului de productie

Exista diferite cai de reducere a duratei ciclului de producție:

Introducerea tehnicii si tehnologiilor noi, perfectionarea utilajului de productie si tehnologiilor de fabricatie existente.Inlocuirea proceselor naturale cu procesele artificiale.Mecanizarea si automatizarea proceselor de transport, de control si organizarea executarii lor paralel si concomitent cu procesele de baza.Ridicarea nivelului de organizare a productiei si a muncii (organizarea productiei in flux, folosirea imbinarilor paralela si mixta, reparatia in zile si schimbuiri nelucratoare, aprovizionarea si desfacerea).

Page 15: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

Studiu de caz Procesul de fabricare al rujului

Istorie Femeile antice din Mesopotamia au fost primele femei care au inventat și au folosit rujul. Acestea zdrobeau pietre prețioase și le foloseau pentru a-și înfrumuseţa buzele. Femeile din civilizația antică care locuiau în Valea Indusului aplicau ruj pe buze cu scopul de a-și decora fața, iar egiptenii antici au extras colorant roșu din fucus, alge marine brune. Rujurile cu efect strălucitor au fost realizate inițial dintr-o substanță sidefată ce putea fi găsită în solzii de pește.

Page 16: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

Ingredientele rujului și procesul de fabricare

Pentru fabricarea unui ruj este nevoie de cel puţin 30 de ingrediente, iar procesul de producţie durează între opt şi zece ore.

Page 17: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

De obicei, ingredientele sunt clasificate în câteva categorii: ceară, uleiuri și grăsimi, emolienți și pigmenți. Tipurile diferite de ceară folosite în rujuri includ ceara de albine, parafina și ceara carnauba. Ceara stabilizează batonul de ruj și permite modelarea sa.

Page 18: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

Iniţial, ingredientele rujului sunt amestecate în malaxoare cu o capacitate care variază între câteva zeci şi câteva sute de kilograme. Amestecul rezultat este pus la răcit timp de câteva ore după care este mutat în rezervoarele de unde pleacă spre liniile de ambalare. Din 30 de kilograme de amestec rezultă nu mai puţin de 6.000 de rujuri. 

Page 19: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

De asemenea, în producerea rujului există și tipuri diferite de uleiuri, ulei de ricin, ulei de măsline și unt de cacao.Uleiurile și grăsimile oferă rujului textura potrivită: suficient de moale pentru a putea fi aplicat pe buze, dar  destul de ferm încât să nu se topească.Substanțele emoliente fac rujul să fie mai hidratant pentru buzele tale și acestea ar putea include vitamina E și aloe vera.

Page 20: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

Rujurile sunt pregătite în loturi (în serii). După ce au fost create formulele specifice fiecărui tip de ruj, ingredientele trebuie să fie combinate cu atenție, astfel încât tot lotul de produse să aibă o culoare și o textură consistentă. Pigmentul și celelalte ingrediente uscate sunt măcinate fin, astfel încât, în cadrul amestecului,  acestea să fie netede și distribuite uniform. În timp ce această pastă este amestecată, se adaugă ceara încălzită și celelalte ingrediente necesare.

Page 21: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

În cele din urmă, lichidul fierbinte este turnat în matrițe din aluminiu răcit și apoi refrigerate până când conținutul devine ferm.  De obicei produsul este trecut rapid printr-o flacără, pentru a obține acel aspect satinat, iar apoi rujurile sunt introduse în tuburi de metal sau din plastic și ambalate pentru a fi livrate către agenții economic.

Page 22: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

Știați că….?

În 1770, o lege britanică propusă în Parlament spunea că, în cazul în care femeia folosea produse cosmetice înainte de ziua nunții ei, căsătoria ar trebui anulată;

Primul ruj pentru volum a apărut pe piaţă în anul 1915;

Pe parcursul întregii vieţi, o femeie “consumă” până la 3 kg. de ruj, doar prin simplul fapt că acesta se ia de pe buze în timpul mesei. De aceea este necesar să reaplicăm rujul după fiecare masă!

Page 23: Mihailescu Anisoara, Luca Petronela.ppt

Bibliografie:

Unguru Ion, “Managementul Productiei Întreprinderii”, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1998http://ro.oriflame.com/http://www.financiarul.ro/www.biblioteca-digitala.ase.ro