S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Noi suntem ceea ce

faptele noastre sunt”

Tudor Vianu

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 278 anul 6 vineri, 24 septembrie 2010 1 RON

Unii, toamna î}i num@r@ roadele. Al]ii – grevele. Uniisunt solidari la bine }i la r@u, îi vezi punând um@rul,to]i, pentru mai binele general. Al]ii se împart în tabereadverse: de o parte sindicali}tii care-}i z@ng@nescarmele protestelor, de cealalt@, guvernan]ii care ]in cudin]ii de redutele austerit@]ii. A]i ghicit cu siguran]@ cinesunt AL[II. S@-i cunoa}tem în cele ce urmeaz@, maiîndeaproape, pe UNII, nu pu]ini la num@r, care reu}escs@ sfideze criza mondial@ }i î}i v@d în lini}te de treab@pentru c@ au }tiut la vremea cuvenit@ s@ gândeasc@ }is@ aplice strategii }i politici care s@-i fac@ imuni ladezastre. Sunt cei pe care criza nu i-a luat prin sur-prindere }i nu le-au anesteziat instinctul supravie]uirii încele mai vitrege condi]ii.

Criza mondial@ – pentru uniimum@, pentru al]ii cium@

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

27 septembrie 1905: Albert Einstein publică studiul

"Depinde iner]ia unui corp de con]inutul lui de energie?”

%n Annalen der Physik. Aceast@ lucrare cuprinde conceptul care mai târziu

va fi simbolizat de celebra rela]ie E = mc2

„De nimica alta nu m@ tem f@r@ decât de pâra ascuns@ }i de prigoana nemotivat@”

Mihail Kog@lniceanu

...„Anul sabatic” reprezint@ un drept imprescriptibil al profesorilor dela universit@]ile multor state europene. Aproximativ din 6 în 6 ani,un an întreg profesorii c@l@toresc unde vor în lume, primind salari-ul integral }i nefiind obliga]i în nici un fel s@ aibe activitate la pro-priile universit@]i. „Anul sabatic” este privit nu atât ca o recompens@,ci ca un instrument de lucru, ca o posibilitate de a cunoa}te, îndetaliu }i dintr-o perspectiv@ relativ inedit@, }i alte „universuri”, înspe]@ institu]ii, „strada”, nivelul „profund” al unor ]@ri, ruralul. De a„citi” mult }i la fa]a locului altfel decât pe Internet sau din c@r]i, dea „vedea”, de a recepta, comenta, discuta cu diver}i oameni, spe-ciali}ti sau nu. Pe scurt, profesorii sunt astfel mai aproape de unelerealit@]i pe care, altminteri, le-ar putea privi, examina, concluziona cuo anume doz@ de exagerare, de fals, de eroare, v@dindu-se elementestimulative pentru cursurile, seminariile, dezbaterile curente, pentrucomunic@rile, conferin]ele lor, etc.

Are România nevoie deo schimbare major@ depolitici economice }ifis cale sau poate mergepe drumul pe care apornit? Indiferent der@s puns, pozitiv saunegativ, noii mini}tri nupar a se potrivi cu celedou@ variante. Pare ocontra dic]ie, dar dinp@cate, nu este.

{i nu este pentru c@ to]i, }i ministrul Finan]elor}i ministrul Economiei, au declarat sus }i tare c@vor sus]ine politicile promovate de predecesoriilor, pe care ambii i-au l@udat mult mai multdecât se cuvine unui simplu protocol de predareprimire a mandatului în cadrul aceluia}i partid.

Drumul bun nu s-a g@sit

Dan POPESCU

Globalizarea pie]ei de capital:avantaje }i dezavantaje în evolu]ia

economiei române}ti (II)

M@d@lina BUTIUC Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Concuren]a dintre supermarketuri}i magazinele mici (buticuri).Revenirea magazinelor mici

(a buticurilor)Ne-am propus s@ ne referim înaceast@ sintez@ mai întâi laraporturile anterioare }i apoi lastadiul actual al dezvolt@riirela]iilor dintre supermarketuri(hipermarketuri) }i magazinelemici }i s@ dezvolt@m acesteconsidera]ii cu pre zentarea uneidispute conceptuale, iscat@ înjurul dezvolt@rii unui fenom eco-nomic, asupra c@ruia ne vomopri în continuare. Aceast@ dis-put@ se refer@ la dou@ viziunidespre fenomenul economicdefinit comer] cu am@nuntul, }i

anume la viziunea cl@dit@ pe conceptele anterioare, dejadep@}ite, care au fundamentat în trecut comer]ul cuam@nuntul, iar, pe de alt@ parte, la viziunea sus]inut@ deconceptele actuale, care stau, în prezent, la baza viziuniidespre comer]ul cu am@nuntul. continuare ^n pag. 2

drd. AnastasiosMINTOPOULUS

pag. 8

B@trânul continent: probleme }i dezbateri- unele compara]ii cu România -

pag. 7

Solilocvii de duminic@Santa Monica (III)

continuare ^n pag. 4-5

Dan SUCIU

ec. master Ilie BANU pag. 6

Corpora]iile transna]ionale }i declan}area crizei

Periplu european

continuare ^n pag. 7

Bucure}ti, sediul Guvernului

Vedere din Viena

Vedere din München

COMER[ CONSUM2 VINERI 24 SEPTEMBRIE 2010

urmare din pag.1Trebuie men]ionat aici }i faptul c@diferen]a categorial@ dintre supermar-ket (deci un supermagazin, magazinmare de consum) }i un magazin mic(o pr@v@lie, un butic) trebuie argu-mentat@, de asemenea, prin recurg-erea la conceptele istorice }i actualeale comer]ului cu am@nuntul. În decursul istoriei europene,începând cu Evul Mediu, alimentele }ibunurile de consum s-au vândut prinintermediul a dou@ c@i de desfacere,}i anume: alimentele perisabile saucele sezoniere, la fel }i cele care, fiec@ erau neobi}nuite, exotice, fie c@erau foarte solicitate în cantit@]i mari,erau vândute în pie]ele zilnice sau întârguri s@pt@mânale, de obicei subcerul liber, în locuri publice, sau înhale de pia]@ mari. Alimentele neperis-abile, necesare consumului zilnic, saubunurile solicitate în mod constant,dar care nu se vindeau în cantit@]imari, în mas@, se desf@ceau înpr@v@lii, în magazinele mici alecomer]ului cu am@nuntul. Aceste dou@concepte se aflau arareori în con-curen]@, iar cererea era acoperit@ prinambele c@i de desfacere, f@r@ ca s@apar@ perturb@ri ale pie]ii.1 Diferen]aesen]ial@ dintre cele dou@ concepteprovenea din faptul c@, pe de-o parte,cantit@]ile mari, care se vindeau înpie]e sau târguri, }i pe de alt@ partevarietatea de oferte a magazinelormici, stabile, care, totalizat@, asigurachiar }i de pe urma cererilor individ-uale limitate un profit corespunz@tor,proveneau, prin logistica achizi]ion@rii,din surse total diferite: Comercian]iimarilor pie]e î}i procurau marfa directde la produc@tor sau se realiza o vân-zare proprie, în schimb comercian]iicu am@nuntul aveau de între]inut ore]ea de furnizori, care, pe de-o parte,implica costuri mai mari, dar care, pede alt@ parte, asigura o disponibilitatede livrare constant@. Situa]ia micilor comercian]i deveniseîns@ problematic@ atunci când încomer]ul angro s-au dezvoltat struc-turi, care datorit@ costurilor imobiliaresc@zute, dar îndeosebi în urma dez-volt@rii gigantice a domeniului trans-porturilor }i a logisticii interna]ionaledup@ Cel de-al Doilea R@zboi Mondial,au avut capacitatea de a atinge sauchiar de a dep@}i oferta extrem dediferen]iat@ a micilor comercian]i.Datorit@ faptului c@ cifra de afaceri asupermarketurilor era mult mai maredecât cea a micilor comercian]i, iarlan]ul de magazine de desfacere dinspatele pie]elor de consum î}i puteapermite, datorit@ re]elelor de filiale,adausuri comerciale evident mai micifa]@ de cele ale comer]ului angros,micii comercian]i au fost nevoi]i s@ sesupun@ tendin]ei de retragere dineconomia de aprovizionare. În consecin]@, anii 70 au însemnatpentru supermarketuri o victorieaproape total@ asupra magazinelor

mici ( buticurilor). Aceast@ victorie,îns@, nu a putut fi complet@ acolo,unde cererea total@ constituia unvolum prea mic pentru structurilemari ale lan]urilor de desfacere, deciîn mediul rural sau în anumite zoneintraurbane.2 Decursul anilor 80, cudezvolt@rile specifice acelei perioade, adovedit c@ conceptul care a stat labaza magazinelor mici, cu vânzarea cuam@nuntul, a asigurat capacitatea }i afundamentat pe deplin crearea demodele de afacere alternative, respec-tiv de modele alternative de magazine,care s-au putut afirma, în ciuda pre-siunii de costuri exercitat@ de super-marketuri: Primele magazine bio pre-cum }i comercian]ii cu am@nuntul, cutendin]e spre comer]ul cu delicatesesau specializa]i pe anumite complexetematice, s-au putut pozi]iona în fa]asupermarketurilor. Modelele de afaceriîn cauz@ nu mai erau limitate lafunc]ia de aprovizionare, asemeni celeipracticate în mod tradi]ional de miciicomercian]i, ci puteau facilita clien]iloro cre}tere emo]ional@ a consumuluica tr@ire, ca eveniment. Aceast@ plus-valoare emo]ional@ a putut avea }ipoate avea }i ast@zi forme de expri-mare foarte diferen]iate, dar este real-izabil@ doar în structuri mici, în cadrulc@rora poate fi prezentat }i transpus,într-un mod omogen, un concept deimagine.3 Dac@ dorim s@ ne întreb@mcare este esen]a acestei plusvalori,rezultat@ din consumul ca tr@ire, caeveniment, atunci trebuie men]ionat,mai întâi, c@ acesta provine, sededuce în principal din deficiturileconsumului ca tr@ire, înregistrate însupermarketuri. Înainte de a se fiimpus anonimitatea supermarketurilor,nu s-a putut concepe s@ se adauge lapre]ul produselor o valoare ad@ugat@sub forma unor accente precum„atmosfer@ personal@” sau „factor cul-tural local”. Îns@ deficitele extreme alesupermarketurilor, înregistrate în aces-te domenii, au permis, într-o m@sur@crescând@, desfacerea }i plasarea unorasemenea modele creatoare de valori. Dezvoltarea }i cre}terea comercializ@riiconsumului ca tr@ire, bazat@ pe influ-en]e }i determin@ri reciproce, la carene-am referit mai sus, va avea un rol

esen]ial în lupta de supravie]uire amagazinelor mici }i a buticurilor, pecare acestea au purtat-o înurm@toarele decenii. Succesul în luptapentru supravie]uire era asigurat decapacitatea întruchip@rii }i aprezent@rii a acestei valori ad@ugate înfa]a clien]ilor }i de captarea interesu-lui unui grup vizat de persoane (tar-get group). Acolo unde, îns@, mod-elele de comercializare nu s-au orien-tat în conformitate cu aceast@ ofert@a pie]ii }i unde, dimpotriv@, a fostdus@ mai departe lupta pentrucâ}tigarea de acei clien]i care erauconsidera]i clien]i ai pre]urilorobi}nuite, str@daniile comercian]ilorau fost sortite e}ecului.4Astfel, în decursul anilor trecu]i, pen-tru magazinele mici a ap@rut o mul-titudine de modele de creare de val-ori; acestea fac posibile, datorit@ val-orii ad@ugate/a plusvalorii rezultatedin consumul ca tr@ire, asemeneaadausuri comerciale care sunt nece-sare pentru supravie]uirea micilorstructuri de aprovizionare }i au cascop transpunerea în circula]ie a unortendin]e de dezvoltare în domeniulconsumului. Pe lâng@ lan]ul de magazine bio, lacare m-am referit deja, caremijloce}te o tr@ire s@n@toas@ a con-sumului }i care din punct de vederepolitic este corect@, s-a instituit }i olinie de consum regional, care seaxeaz@ pe alimente, dar }i pe alteproduse oferite de ofertan]ii regionali}i locali. În afar@ de aceasta s-ainstalat }i factorul convenience("g@sire simpl@ }i rapid@ a produselor,aproape }i comod") al cump@r@turilorintravilane, care se adreseaz@ în prin-cipal p@turii de mijloc }i superioaredin centrele de aglomera]ie urban@.Preferin]ele clien]ilor au cunoscut cutimpul modific@ri, în sensul c@ pentruclien]i convenience }i consumul catr@ire, cump@r@turile-eveniment audevenit mai importante decât pre]ulsc@zut, iar de aceste schimb@ri prof-it@ magazinele mici, pr@v@liile.Cump@r@turile f@cute într-un caz deurgen]@, atunci când pe nea}teptate î]ilipse}te o bagatel@ în gospod@rie,aduc un profit suplimentar, care vine

în mod spontan. Imaginea 15: Sondajul realizat deMcKinse reflect@ modific@rilepreferin]elor clien ]ilor }i importan]aacestora în procente: pe primul loc sesitueaz@ convenience (g@sirea rapid@a produselor) cu 71 puncte, pe loculal doilea cump@ r@turile-eveniment cu69 de puncte }i apoi urmeaz@ pre]ulcu 52 de puncte. Imaginea 26: Arat@ o prioritate evi-dent@ valabil@ }i în str@in@tate: con-venience, cump@r@turile-eveniment }iapoi pre]ul ca importan]@ în alegereade c@tre clien]i a magazinelor înscopul efectu@rii cump@r@turilorPentru magazinele mici, pentrupr@v@lii (buticuri), alte }anse valoricesuplimentare constau în aspectulsocial al consumului ca tr@ire, a con-sumului-eveniment, apoi în dimensi-unile reduse ale structurilor deaprovizionare precum }i în aspectelespecifice dezvolt@rii demografice, da -to rit@ c@reia, odat@ cu cre}terea pop-ula]iei de vârst@ mai înaintat@, cre}te}i cerin]a de efectuare a cump@ -r@turilor în vecin@tate sau în zonedin apropiere. S-au instituit }i aspec -te ecologice ale unei valori ad@u gatea consumului-eveniment, a}a deexemplu, în leg@tur@ cu cuantumulconsiderat mai redus al energiei con-sumate pentru aprovizionare (“cos-turi de transport”), datorit@ struc-turilor mici (“achizitor de apropiere”,“de vecin@tate”). În general se poate afirma c@ maga-zinele mici, pr@v@liile }i-au recâ}tigatun loc sigur în peisajul aprovizion@riidin Germania. În consecin]@, aceast@situa]ie devine realist@ }i sub spectulperspectivei viitorului, în m@sura încare cre}te num@rul acelor clien]ipoten]iali ai comer]ului cu am@nuntulcare semnalizeaz@ un interes pentruconsumul ca tr@ire }i solicit@ un con-sum-eveniment de o calitate multipl@.Cre}terea utopiilor de consum }i astructurilor identit@]ii personale, carese formeaz@ la indivizi prin intermedi-ul consumului de calitate multipl@,constituie o dovad@ c@ magazinelemici (buticurile) au în viitor }ansereale de supravie]uire în anumitedomenii, chiar }i în condi]iile unei

presiuni crescânde a costurilor exerci-tat@ de supermarketuri. Referitor laproblema }anselor de pia]@, pe caremagazinele mici (buticurile) le voravea în viitor, trebuie ]inut cont defaptul c@ preferin]ele de consum,manifestate în ultimii ani, se vorschimba f@r@ nicio îndoial@. Îns@ nuse poate spune cu siguran]@, în cemod vor avea loc aceste schimb@ri.Este îns@ de necontestat faptul c@acele magazine mici (buticuri), carevor s@ se men]in@, nu se pot opri lapreferin]ele actuale ale acelor clien]icare formeaz@ majoritatea consuma-torilor, ci vor trebui s@-}i orientezemodelele de creare de valori dup@preferin]ele de consum viitoare.{anse exist@ aici, desigur, mai alesîn domeniul lifestyle }i al s@n@t@]ii7.Este, îns@, foarte probabil ca datorit@caracteristicilor distinctive ale viitoru-lui, care în prezent pot p@rea înc@nesemnificative, s@ ias@ la iveal@ }is@ se fac@ sim]ite poten]iale de difer-en]iere care vor trebuie folosite, dac@se va dori ca micile structuri s@supravie]uiasc@. În final putem afirma c@ în ultimiizece ani în Germania peste de20.000 de magazine alimentare audat faliment, iar din localit@]ile cumai pu]in de 5.000 de locuitorilan]urile comerciale s-au retrasaproape definitiv. C@ci deschiderea denoi filiale este rentabil@ numai înzone cu peste 8.000 de clien]ipoten]iali. Efectul acestei tendin]e,care este în cre}tere, este resim]itmai ales de locuitorii din mediul rural- iar ace}tia constituie, în total, totu}i12,3 milioane }i reprezint@ 15& dincet@]enii Republicii Federale Germa -nia.8 Aceast@ structurare, convertit@într-o baz@ suficient@ a pie]ii, ofer@micilor firme de aprovizionare, supli-mentar, posibilitatea de a se po -zi]iona, în viitor, într-un mod core-spunz@tor în structura ierarhic@ apie]ii. O condi]ionare în ceea ceprive}te cucerirea acestei pozi]ii pepia]@ const@, îns@, în disponibilitateaacestor structuri de a ]ine seam@ }ide a se orienta dup@ tendin]eleactuale în domeniul consumului }i dea dezvolta ofertele corespunz@toare.

Concuren]a dintre supermarketuri }i magazinele mici (buticuri).

Revenirea magazinelor mici (a buticurilor)drd. Anastasios MINTOPOULUS

Convenience mai presus de pre] - schimbarea preferin]elor clien]ilor din Germania

imaginea. 1 imaginea. 2

1 Spiekermann Uwe: Basis der Konsumgesellschaft: Entstehung und Entwicklung des modernen Kleinhandels in Deutschland 1850-1914. München 1999, pag. 5722 Purper Guido: Die Betriebsformen des Einzelhandels aus Konsumentenperspektive. Stuttgart 2005, pag. 29-333 Schwedt, Georg: Vom Tante-Emma-Laden zum Supermarkt: eine Kulturgeschichte des Einkaufens. München 2006, pag. 454 Schwedt, Georg: Vom Tante-Emma-Laden zum Supermarkt: eine Kulturgeschichte des Einkaufens. München 2006, pag. 1045 ttp://www.mckinsey.de/downloads/publikation/akzente/2007/akzente_0702_tanteemma.pdf6 ttp://www.mckinsey.de/downloads/publikation/akzente/2007/akzente_0702_tanteemma.pdf7 Kummer, Serena: Swot-gestützte Analyse des Konzepts der Corporate Social Responsibility: Die soziale und ökologische Verantwortung der Unternehmen. Saarbrücken 2009, S. 33-36.8 http://www.spiegel.de/wirtschaft/service/0,1518,657696,00.html

urmare din pagina 1{i nu a supravie]uirii oricum, ci lastandarde tot mai înalte.SUEDIA. Statul scandinav, promotoral modelului de protec]ie social@ celmai de succes din lume, }i-a contin-uat, chiar }i în condi]ii de criz@, pro-gramul s@u protec]ionist bazat pe odezvoltare economic@ }i financiar@s@n@toas@. Prioritatea guvernamen-tal@ în ultimii patru ani a fostob]inerea unui sistem financiar per-misiv }i flexibil având ca obiectivreducerea masiv@ de taxe, concomi-tent cu m@rirea cheltuielilor cu pro-tec]ia social@. Prognozele arat@ c@economia Suediei va cre}te cu 4,5 lasut@ în acest an. [ara are cel maiputernic sector financiar din UniuneaEuropean@. Rata }omajului a sc@zutde la 9,5 la sut@ în iunie, la 7,4 lasut@ în august anul acesta. Per -forman]ele economice se reflect@fidel în aria protec]iei sociale, unadin cele mai performante din lume.Printre altele, suedezii beneficiaz@ deasigur@ri medicale universale, con-cediu parental de peste un an,educa]ie gratuit@ }i performant@,concedii medicale nelimitate }i unsistem de pensii multipilon, doi din-tre ace}ti piloni fiind acumulativi }inu redistributivi ca la noi.POLONIA. Obsevatorii str@ini o cred-iteaz@ drept autoarea „miracoluluieco nomic” comunitar. Într-adev@r,eco nomia polonez@ s-a dovedit imun@la }ocurile crizei mondiale, crescândconstant }i semnificativ f@r@„sprijinul” împrumuturilor exter neîmpov@r@toare. Statisticile reflect@obiectiv aceast@ dinamic@. Dac@ în1990, la startul tranzi]iei, PIB-urile pelocuitor ale României }i Poloniei erauaproximativ egale, în prezent situa]ias-a schimbat radical: Polonia a ajunsla dou@ treimi din media UE – 27, învreme ce România va reveni probabilla o treime. Câtu}i de pu]in întâm-pl@tor, la Var}ovia func]ioneaz@ unadintre cele mai dezvoltate burse dinregiune, unde întreprinz@torii g@ sescoferte }i instrumente prin care potinvesti în domenii dintre cele maidiverse. Valorificând la maximumaceast@ oportunitate, autorit@]ilepoloneze au elaborat un plan de vân-zare a participa]iilor statului la câtevadintre cele mai importante companii.Bugetul Poloniei a beneficiat astfel,numai de la începutul acestui an, de3,5 miliarde euro prin vânzarea pepia]a de capital a unor procente dinac]iunile de]inute de stat la cea maiimportant@ companie energetic@na]ional@, la cel de-al doilea pro-duc@tor de cupru din Europa }i la ceamai mare banc@ polonez@. Aten]ie: pro-cente }i nu pachetul majoritar!Evident, fluxurile de capital dezvolt@afaceri }i produse, substituie impor-turi }i genereaz@ exporturi. A}a seexplic@ faptul c@, fa]@ de 30 la sut@din PIB la noi, exporturile polonezeajung în prezent la circa 2/3 din PIB-ul na]ional. A}a cum recuno}tearecent premierul polonez, cre}tereaeconomic@ de 3,1 la sut@ înregistrat@în semestrul I al acestui an se dato -reaz@ în cea mai mare parte expansi-unii exporturilor.Din p@cate, modelul polonez aplicatcu succes la vremuri de criz@, nu mai

poate fi valabil pentru noi din simplulmotiv c@ ne-am gr@bit s@ vindem camtot ce era de vândut, la pre]uri denimic, în timpuri când al]ii î}i conser-vau cu grij@ valorile na]ionale.UNGARIA. Maniera în care auto rit@]ilede la Budapesta a abordat b@t@lia cucriza }i, în context, rela]iile cuorganismele financiare interna]io nale,este extrem de interesant@ }i, în oricecaz, plin@ de înv@]@minte. Dup@ cumse }tie, în vara acestui an Ungaria asistat unilateral acordul cu FMI,invocând între altele c@ ]inta de deficitbugetar de 3,8 la sut@ ar putea fiatins@ printr-o tax@ pe profiturileb@ncilor }i prin orientarea spre pie]eleexterne în c@utarea de fin a n]@ri. Adic@,prin emisiuni de obli ga]iuni ale statu-lui care, în prima jum@tate a lui 2010s-au ridicat la 340 miliarde de forin]i,adic@ aproximativ 1,2 miliarde euro.Aceast@ strategie a avut succes,întrucât Ungaria a reu}it s@-}i asiguredeja pe cont propriu finan]area nece-sar@ pentru anul în curs, f@r@ s@implementeze m@surile adi]ionale deausteritate pe care le presupuneauacordul cu FMI. Guvernul lui ViktorOrban a avut chiar t@ria }i îndr@znealas@ afirme c@ ]inta de deficit bugetarva fi respectat@ f@r@ împrumuturiexter ne suplimentare }i c@ refuz@ s@aplice noi m@suri de austeritate carear putea afecta }i mai mult popula]ia}i vor deteriora economia na]ional@.Desigur, ar fi prea simplu s@ punemu}urin]a cu care Ungaria a renun]at lasprijinul finan]atorilor externi exclusivpe seama succesului emisiunilor detitluri de stat. O analiz@ comparativ@la obiect întreprins@ de observatoriautoriza]i ai vie]ii economice pune înlumin@ }i alte as pecte delicate care, înfinal, ne surclaseaz@. ProfesorulDaniel D@ianu de monstreaz@ de pild@c@, de}i Ungaria are o datorie public@

considerabil mai mare celei aRomâniei, ea a revenit cu succes petermen mediu }i scurt pe pie]ele inter-na]ionale de credit, din ra]iuni evidente:ea are un deficit bugetar structuralinferior celui de la noi; de}i serviciuldatoriei publice este important, rela]iaîntre încas@rile }i cheltuielile bugetuluipu blic este mai bun@ decât la noi;nivelul încas@rilor bugetare a fost depeste 42 la sut@ din PIB între 2004 }i2009, fa]@ de 31 la sut@ la noi, ceeace ofer@ un mai mare spa]iu demanevr@; balan]a comercial@ este echi -librat@, ceea ce nu pune presiune peechilibrele interne prin filiera extern@.Concluzia lui Daniel D@ianu este f@r@echivoc: „Putem constata c@ modelulde cre}tere din ]ara vecin@ a benefi-ciat de o mai bun@ inserare înre]elele industriale occidentale.Ajustarea fiscal@ între 2006 }i 2009,de mare anvergur@, f@cut@ de guver-nul desemnat de partidul care azi seafl@ în opozi]ie a dus deficitul buge-tar de la peste 9 la sut@, la sub 4la sut@ din PIB. Deci, guvernulOrban se confrunt@ azi cu o situa]iecare, de}i înc@ foarte dificil@, ar fifost cople}itoare dac@ predecesoruls@u ar fi lâncezit în consolidarea fis-cal@ din motive electorale”.Cine are urechi de auzit, s@ aud@...CHINA. Cine spune c@ lumea se afl@într-o recesiune economic@ global@f@r@ speran]e, s@ citeasc@ anuarelestatistice ale Chinei. Sau m@car s@viziteze grandiosul complex expozi -]ional din Shanhai (unde se afl@ }i„m@rul” României), o demonstra]iede for]@ a noii puteri globalechineze}ti, metropol@ – gigant care,ea singur@, are o cre}tere econom-ic@ de 15 la sut@, contribuind cu unsfert la PIB-ul Chinei. Per ansamblu,dup@ trei decenii de cre}tere con-stant@ a produsului intern brut, ofi-

cialii de la Beijing anticipeaz@ unavans al economiei de cel pu]in 11la sut@ în 2010. Dup@ ce a devansatJaponia }i a devenit a doua putereeconomic@ din lume, fiind dep@}it@numai de SUA, economia Chinei arputea ajunge s@ reprezinte în numaicinci ani 11,4 la sut@ din sistemuleconomic mondial. Datele statisticearat@ c@, în 2009, China de]ineaobliga]iuni americane în valoare de939,9 miliarde de dolari! Pentru ademonstra c@ avansul economic esteunul sustenabil, banca central@ aChinei a l@sat, recent, liber cursulmonedei na]ionale. Rezultatul a fostc@, într-un timp foarte scurt, cursulyuanului a înregistrat cel mai înaltnivel în raport cu dolarul de laînl@turarea vechilor restric]ii. Concluzia: ca }i România, China seafl@ }i ea în plin@ tranzi]ie la econo-mia de pia]@. Cu randamente }i per-forman]e îns@ care ne deosebesc cade la cer la p@mânt. C@uta]i expli-ca]iile unde vre]i. Poate }i în reali-tatea c@ un comision de afaceri depeste 3 procente (derizoriu pentru„b@ie]ii de}tep]i” din România) încontul personal al unui om de afac-eri chinez risc@ s@-l duc@ pe acestaîn fa]a plutonului de execu]ie.INDIA.Poten]ialul de for]@ de munc@imens al Indiei este cel care apropulsat-o pe plan mondial. Astfel,dac@ acum aceasta ocup@ locul 11între economiile lumii în func]ie dePIB pe cap de locuitor, având opondere de 2 la sut@ în economiaglobal@, aceasta va cre}te la 3 pro-cente în urm@torii cinci ani datorit@reformelor fiscale introduse în anul2000. Cele mai multe locuri demunc@ (52 la sut@) sunt create deagricultur@, care reprezint@ 17 lasut@ din PIB, în timp ce sectorulindustrial contribuie cu 28 la sut@

din PIB }i 14 la sut@ din locurile demunc@. În parantez@ fie spus, amputut vedea cu ochii mei cum, înni}te condi]ii de munc@ extrem devitrege, muncitorii indieni realizauutilaje tipografice extrem de pre-ten]ioase, în concep]ie inginereasc@proprie, înglobând electronic@ }itehnologii de vârf, care aveau s@devin@ apoi competitive pe pie]eleeuropene de tradi]ie.INDONEZIA. În îndep@rtatele insuleindoneziene este pe cale s@ se pro-duc@ un nou miracol economic asi-atic la care europenii cople}i]i degrijile zilei de mâine privesc cu stu-pefac]ie. Sfidând criza mondial@,economia indonezian@ va înregistrao cre}tere economic@ de 6,2 la sut@în acest an, iar în proiectul bugetarpentru 2011 prezentat recent parla-mentului sunt prev@zute investi]ii deaproape 14 miliarde de dolari desti-nate exclusiv moderniz@rii infrastruc-turii. Climatul economic stabil }ifavorabil, precum }i încrederea inves-titorilor au concentrat c@tre Indo -nezia investi]ii str@ine de 14,9 mil-iarde dolari în 2008, peste 10 mil-iarde în 2009 }i 3,7 miliarde dolariîntr-un singur trimestru din acestan. În perioada urm@toare, Consiliulde Coordonare a Inves ti]iilor de laJakarta estimeaz@ investi]ii str@inede 30 - 40 miliarde de dolari anual !...Orice comentariu este de prisos.Lumea se mi}c@, caut@ }i g@se}tesolu]ii de dezvoltare durabil@, s@ -n@toas@, fluxurile financiare circul@,ierarhiile economice se modific@spectaculos. La noi, timpul pare s@se fi oprit în loc. Contabiliz@m pasivinum@rul grevelor }i al g@urilor dinbuget. {i ne hr@nim cu citate obse -dante din „Biblia austerit@]ii” }i cusperan]e de mai bine amânate de laun an la altul.

3SOLU[II DE CRIZ~VINERI 24 SEPTEMBRIE 2010

Criza mondial@ – pentru unii mum@,pentru al]ii cium@

Emil DAVID

urmare din pagina 1

...Eu nu am cum beneficia de un „ansabatic” – înv@]@mântul nostru mai aremulte de rezolvat, chiar „pe picior”,pân@ s@ dispun@ de astfel de resurse,promise, de altfel, într-o lege a înv@ -]@mântului. În concediu, îns@, mi-ampermis un mic periplu de 10 zile, cu„trecere” prin câteva state }i ora}eeuropene – Ungaria, cu Budapesta, Ger-ma nia cu München, Frankfurt, Man -heim }i cu sejur de una sau câtevazile în Belgia - Bruxelles, Fran]a -Paris, Rennes, Sain-Malo, Granville,Austria – Viena. Desigur, economic,cu grij@ fa]@ de cheltuial@. Cu trenul,beneficiind de reducerile astfel pre -v@zute (Interail) }i luând în seam@ oveche vorb@ româneasc@: „dac@mergi cu trenul, dac@ în]elegi }i }tiis@ ascul]i ce se vorbe}te este ca }icum ai asculta la u}@ ce spun uniicare se feresc de tine”....A}adar, cu prec@dere – exceptândparcursul românesc, cu unelezdruncin@turi, frâne bru}te, limit@ devitez@, de}i era vorba de un Expres,aproape ca regul@ întârzieri la totpasul, - condi]ii bune de voiaj. Tre -nul merge lin, repede, aproape exact,iar când treci pe parcursul austriac,pe cel german }i francez, pe ICE }iTGV, c@l@toria dobânde}te, deo -potriv@, }i elegan]@, }i rafinament, }isatisfac]ie. Trecerea de fapt de lainfern, prin purgatoriu spre paradis.M@ rog, cu relativit@]ile de rigoare.La noi, chiar dac@ s-a mai investitcâte ceva în trenuri, cele rapide }iexpresuri mai ales, vagoanelear@tând ceva, ceva mai bine, nu atâtca între]inere ci din punct de vedereal construc]iei, „calea” (}inele), dedou@ decenii, a r@mas eminamente

s@rac@ în investi]ii. O posibil@ }ichiar probabil@ explica]ie? În generals-au importat vagoane, cele maimulte u}or sau mai mult declasate,din vest, dar pe bani buni }i aproapesigur cu comisioane deloc neglijabile- s@ ne amintim c@ am început ast-

fel prin 1991, când am importat dinfosta RDG vagoane de clas@,vagoane, îns@, pe care le pu tea fab-rica, noi, foarte bine „Aradul”. Învreme ce investi]iile de „cale” pre-supuneau }i presupun lucr@ri solide}i responsabile, sigur costisitoare,

care aduc mai mult@ b@taie de capdecât comisioane. Ceea ce ar puteaexplica, posibil, marginalizarea aces-tora, explicând, deopotriv@, chiardac@ par]ial, halul }i calitatea infect@în care circul@ trenurile în România.Mai departe. Ceea ce am remarcat,

nu atât în g@ri ci indeosebi în ora}elevestice prin care am trecut, au fostgrupuri mari de turi}ti occidentali,oameni simpli, cu prec@dere de clas@medie }i s@rac@, dincolo de 65 }ichiar 70 de ani, dar care erau re -laxa]i, voio}i, îmbr@ca]i cu gust,mul]umi]i de hoteluri }i nutri]ie, ceeace spune ceva despre problema pen-siilor în statele din Apus. Este drept,problema respectiv@ este acut@, sus-citând, acum, dezbateri, deseoriaprige, furtunoase, dar chestiunea seînvârte, din perspectiva noastr@, înjurul calit@]ii dintre “satisf@c@tor”,“bine” sau “foarte bine” }i nu ^n juruldramei extermin@rii cu ade v@rat aunei p@r]i din popula]ia vârstnic@”,cum se vorbe}te la noi. Cum rostulînsemn@rilor de fa]@ nu este neap@ratturistic, nu vreau ca aceste rânduri s@fie un jurnal turistic, ci o examinare,cât de cât pertinent@, a unor prob-leme cu care se confrunt@ economi-ile europene, cele din UE, - prin com-para]ie cu proiec]ia care se v@de}tepentru aceste probleme la noi. M@ voiopri, dar, într-o „prim@ gar@”, la pensii.Cum spuneam, pensiile se afl@ „a laune” în dezbaterea economic@ vestic@.„Salaria]ii }i sindicatele euro peneoscileaz@ între furie }i fatalism”, searat@ în presa economic@. De ceaceast@ confruntare? Iat@, în general,popula]ia din ]@rile vestice „îmb@ -trâne}te”. Adic@, în totalul popula]iei,cre}te ponderea celei de 65 de ani}i peste, în condi]iile unei natalit@]ideloc dinamice }i a unei speran]e devia]@ de 80 de ani }i peste. Este evi-dent, în asemenea circumstan]e, c@fondul de pensii greveaz@ serios pebugete. Nu se pune în discu]ie, înmod deosebit, cuantumul pensiilor,ci, mai ales, vârsta de pensionare }iperioada cotiza]iilor, contributivit@]ii.Chiar }i doar pe baza acestor ele-mente se poate realiza o compara]iecare nu este deloc favorabil@ Româ -niei }i care pune, principial, în discu-]ie maniera de calcul }i vârsta depensionare la noi. Din p@cate, dintrespeciali}tii domeniului, aproapenimeni nu a ridicat-o, nu o ridic@,ceea ce eviden]iaz@ }i ignoran]@ }ilipsa de profesionalism, îngem@nate.

(continuare ^n pag. 4)

CONSTRUC[IE EUROPEAN~ VINERI 24 SEPTEMBRIE 20104

c my b

c my b

c my b

c my b

Dan POPESCU

B@trânul continent:- unele compara]ii

Periplu european

Vedere din Frankfurt am Main

TGV sau tren de mare vitez@ (francez@ train à grande vitesse) este un tren automotor electric care poate circula cu vitez@ mare (270 sau 320 km/h), dezvoltat de Societatea Na]ional@ a C@ilor Ferate Franceze

(SNCF) }i construit de societatea Alstom. Termenul a fost generalizat }i se refer@ }i la totalitatea sistemuluiferoviar constituit din aceste trenuri }i liniile dedicate. „TGV” este o marc@ înregistrat@ a SNCF.

Intercity-Express, pe scurt ICE, este un sistem german de trenuri de mare vitez@ care circul@ în Germania,Austria, Elve]ia, Fran]a, Belgia, Olanda }i Danemarca, fiind cea mai rapid@ categorie de trenuri

ale companiei germane Deutsche Bahn AG. În Austria }i Elve]ia se mai întrebuin]eaz@ scrierea veche„InterCityExpress”.

VINERI 24 SEPTEMBRIE 2010 5

c my b

c my b

c my b

CONSTRUC[IE EUROPEAN~

c my b

continuare din pag. 4Despre ce este vorba? Iat@, spuneamc@ în Fran]a, dar }i în alte state ves-tice, Germania, Regatul Unit, Belgia,Olanda, chiar Italia, Spania, etc.,speran]a medie de via]@ se apropiede 75 – 81 ani }i chiar mai mult.Iar vârsta de pensionare este, pentrupensiile de b@trâne]e, dup@ caz }i îngeneral, de 62 ani, de 65 ani, 67ani. Ceea ce înseamn@ un consum alcontributivit@]ii de c@tre pensionari,de circa 16 – 18 ani. Or, la noi, cusperan]a de via]@ – f@când confi-den]@ Anuarului Statistic al României- în medie de 69 de ani }i cu ie}ireala pensie actualmente în general la60 - 62 de ani (65 de ani în înv@ -]@mântul superior), consumul uneicontributivit@]i acumulate în 35 – 40de ani }i chiar mai mult este dedoar maximum 7 - 8 ani. Ceea ce nueste deloc în regul@, reflectând,oricum, o important@ iresponsabili-tate din partea factorilor deciden]i înraport cu cuantumul de efort alromânilor pentru a avea o b@trâne]ecât de cât acceptabil@ la nivelul caatare al posibilit@]ilor ]@rii. În Fran]a,chestiunea în dezbatere – 60 sau 62de ani pentru pensia comun@, ]ine }ide posibila preve dere de a avea celpu]in 40 de ani de contributivitate,care, pentru mul]i, nu se poate real-iza decât la 62 ani }i nu la 60 ani.Se relev@, odat@ mai mult, felul încare astfel de probleme sunt tratateîntr-o serie de ]@ri care apreciaz@socialul }i felul în care aceste pro -bleme sunt tratate la noi, unde nupu]ini factori responsabili demon strea -z@ c@ detest@ soci alul, fiind impor-tante, cu prec@dere, propriile avanta-je. Fire}te, este un desen strategicgeneral, rezumat ^ntr-o m@sur@aproxi mativ, el poate fi completat cumulte detalii }i interpret@ri, dar sem-nifica]ii se v@desc.Sunt interesante, în acela}i cadru, }ialte date. În Germania, vârsta depensionare va cre}te între 2012 –2029, în mod progresiv, de la 65 la67 de ani, în afara celor ce vorputea asigura }i demonstra cel pu]in45 de ani de cotiza]ii obligatorii. În

Regatul Unit, pensiile de stat vor fi înmai mare m@sur@ indexate cu veni-turile }i mai pu]in cu cre}tereapre]urilor. Tot aici, pension@rile dinoficiu vor fi suprimate. În Italia,coabiteaz@ sistemul pensiilor deb@trâne]e cu punctul de plecare 60 deani pentru femei }i 65 de ani pentrub@rba]i. În Spania, vârsta legal@ depensionare se va ridica de la 65 la67 de ani începând cu 2013, procesce se va desf@}ura pe o perioad@ de12 ani. Tot aici, vârsta minim@ depensionare se va ridica de la 52 la58 de ani, iar cuantumul pensiilor vafi calculat nu pe ultimii 15 ani, ci peultimii 20 de ani de salarii. În Cehia,odat@ cu 2009, vârsta de pensionarea fost progresiv crescut@ la 65 de anipân@ în 2030 pentru b@rba]i }i între63 }i 65 de ani pentru femei

începând cu anul 2043, luându-se încalcul }i num@rul copiilor n@scu]i. În„înfierbântata” Grecie, vârsta de pen-sionare va fi aliniat@ la b@rba]i }ifemei de la 60 la 65 de ani pân@ în2015. Plec@rile anticipate la pensievor fi suprimate, contributivit@]ilepân@ în 2015 vor urca de la 37 la 40de ani, iar cuantumul pensiilor va firedus cu 7& în medie de la aceea}idat@. Se v@desc limpede prevederisolid mai generoase decât cele de lanoi, o grij@ mai mare fa]@ deb@trâne]ile celor ce au muncit, com-parativ cu România. Cine }i de ceoare ne-au determinat }i ne determin@astfel?...Iat@-ne acum la Bruxelles, undeînnopt@m }i r@mânem pân@ în ziuaurm@toare spre prânz. Am reg@sitaceast@ splendid@ capital@ european@

}i a Belgiei }i cu ploaie m@runt@ }icu cer senin }i soare, fiecare din celedou@ st@ri meteorologice trecând laintervale scurte una în locul celeilalte.Era, oricum, frumos. Hotelul nostruse afla în fa]a unui mic scuar, unp@rcule] foarte bine îngrijit, în al c@ruicap@t era intrarea în celebrele „Galeriede la Reine” (Galeriile Reginei), bou-tique-uri cu obiecte de art@, mici darcochete restaurante cu fel de fel detrufandale, în fapt o încreng@tur@ depasaje luminoase, construite cu art@}i cu acoperi}ul de sticl@. Ce ne-aimpresionat nepl@cut - }i trebuie spus}i acest lucru – au fost cei circa 20de concet@]eni brune]i de-ai no}tri,f@cându-}i veacul în parc, }i carecer}eau cu o agresivitate demn@ de ocauz@ mai bun@. O tân@r@ cu câtevarânduri de fuste, cam de 20 de ani,

plesnind de s@n@tate chiar a remarcat:”cum, vorbi]i române}te }i nu ne da]inimic?” În Belgia, cu re glement@rimai generoase, s-au repliat mul]idintre cei evacua]i din Fran ]a }iItalia... Este corect, înl@turarea unuifenomen complex }i cu adâncir@d@cini istorice nu se poate realizacu m@suri de for]@, ci impune, înprimul rând, m@suri }i ac]iuni decomplexitatea fenomenului pe care îlvizeaz@. Nu cred îns@ c@ respectivacomunitate nu are obliga]ii }iresponsabilit@]i esen]iale în ceea ceprive}te educa]ia }i cultura defamilie. Atâta timp cât continu@ s@fie inculcat cer}itul }i altele la carenu ne referim, ca mijloc esen]ialvital al etniei, rezultatele nu preaau cum s@ fie cele a}teptate...

(va urma)

Dan POPESCU

probleme }i dezbatericu România -

Vedere din Paris

Vedere din Budapesta

DEZVOLTARE STRUCTURI VINERI 24 SEPTEMBRIE 20106

1 Date prelucrate din UNITED NATIONS CONFERENCE ON TRADE AND DEVELOPMENT World Investment Report 2008: Transnational Corporations and the Infrastructure Challenge

2 Ec. S@l@jan Timotei- Rolul corporatiilor transnationale in declansarea crizelor

Alan Greenspan red@ în urm@torulcitat sursa crizelor }i anume:„…pie]ele au devenit prea mari, preacomplexe }i prea dinamice, pentru aface obiectul tipului de supraveghere}i reglementare al secolului dou@zeci.Nu-i de mirare c@ acest mamutfinanciar globalizat le dep@}e}te put-erea de în]elegere deplin@ pân@ }i acelor mai sofistica]i dintre partici-pan]ii la pia]@.”

Pentru a avea o imagine asupra sis-temului financiar în perioada apari]ieicrizei economice mondiale }i pentrua face leg@tura cu citatul de mai sus,v@ supun aten]iei câteva date prelu-ate din statisticile . În topul celor 50 de corpora]iitransna]ionale financiare, 9 dintre elesunt americane cu un capital de8.260 miliarde de dolari, 6 suntengleze, cu capital total de 6.780miliarde, 5 sunt franceze, cu un cap-

ital de 6.360 miliarde de dolari.Germania }i Japonia se afl@ peaceea}i pozi]ie cu 4 corpora]iitransna]ionale financiare, }i ambelecu un capital total în dolari deaproximativ 4.000 miliarde. Doaraceste transna]ionale din ]@rilemen]ionate mai sus, adunate, au unnum@r total de peste 10.000 de fil-

iale în str@in@tate. În ce prive}te cor-pora]iile non-financiare din top 100,SUA din nou ocup@ primul loc cu unnum@r de 21 de transna]ionale }i cuun capital de 2.430 miliarde dolari,urmat@ de Germania cu 14 }i cucapital total de 1.800 miliarde, apoide Fran]a cu 14, cu capital total de1.140 miliarde, Regatul Unit ocup@

locul 4 cu 13 }i cu capital de 947miliarde, }i Japonia cu 9, pe un cap-ital total de 949 miliarde dolari.Cifrele sunt deja astronomice, }i dac@le compar@m de exemplu cu PIB-ulRomâniei, de aproximativ 130 mil-iarde euro, începem s@ con}tientiz@mputerea care se afl@ în mâinile cor-pora]iilor transna]ionale.1 Graficul din

text reprezint@ topul corpora]iilortransna]ionale financiare în compara -]ie cu PIB-ul României. Erodarea capi-talului moral necesar mediului afac-erilor se datoreaz@ }i unor desco -periri legate de fraudele corporatisteale unor corpora]ii care fac parte dintopul celor 50 de transna]ionale lanivel mondial: Morgan Stanley, Gold -man Sachs Group Inc, Merrill Lynch& Company Inc, Citi group Inc, AIUHoldings Inc, Ubs Ag, Credit SuisseGroup }i Societe Generale.<<Criza mondial@ din prezent poate ficonsiderat@ ca fiind vârful unui ice-berg n@scut din l@comia corporatist@,o l@comie dus@ la extrem }i în@l]at@ lagrad de ideal, ice-berg de a c@rui exis-ten]@ abia acum începem s@ ne d@mseama, iar în profunzimea acestuia seafl@ o serie de alte fenomene carea}tept@m a se produce în viitor.2>>. În concluzie, trebuie exprimat@ îngri-jorarea cu privire la s@n@tatea }i sta-bilitatea mediului afacerilor din pre -zent }i trebuie început@ lupta soci-et@]ii cu ace}ti gigan]i ai planetei, cuscopul de a reoferi puterea IMM-uri -lor }i comunit@]ilor locale. Mai mult,criza actual@ este una profund@, iarîntrebarea care se pune este dac@ seva manifesta în form@ de W înperioada urm@toare sau cre}tereaînregistrat@ de unele state europeneva continua }i în perioada urm@toaref@r@ s@ mai fie urmat@ de declin.

Corpora]iile transna]ionale }i declan}area crizei

ec. master Ilie BANU

Ne afl@m ^n plin peisaj de toamn@. Toamn@ nostalgic@ }i trist@. Nostalgia poate fi sugerat@ prin cromatic@. Triste]ea - prin grijile, tot mai multe, tot mai grele, ale zilei de m$ine.

POLITICI ECONOMICEVINERI 24 SEPTEMBRIE 2010 7

În continuare, analizând criza pie]elorde capital din SUA vom ar@ta }i in -fluen]a asupra economiei române}ti.Câ]iva factori au condus la actualacriz@. Unul prive}te mi}carea ciclic@inerent@ a economiei.Sc@derea drastic@a dobânzilor în SUA dup@ c@derea bur-sier@ de la finele deceniului trecut aconstituit un demers în a evita panicape pie]ele financiare }i dup@ 11 sep-tembrie 2001 a stimulat extraordinarcreditatrea. Aceasta a avut loc pefondul globaliz@rii pie ]elor financiare }ial folosirii tot mai intense a inova]iilorfinanciare/ deri vatelor. Inversareatendin]ei în politica de dobânzi, în sen-sul cre}terii acestora, a modificat rad-ical contextul, iar o verig@ slab@-pia]aipotecar@ a determinat tensiuni ce s-au extins pe alte pie]e. În aceast@evolu]ie g@sim originea înghe]@riipie]elor de credit. Exist@ teama fireasc@c@ dorin]a de risc sc@zut }i fuga dup@lichiditate ar putea crea probleme desolvabilitate pentru insti]uiile financiare,ceea ce conduce la încetinirea activ-it@]ii economice.Câteva înv@]@minte majore ale tur-bulen]elor de pe pie]ele financiare:

- reglement@ri pruden]iale a pietelorde credit (de pild@, în SUA pia]aipotecar@ nu este reglementat@ deFed). La noi BNR nu s-a implicat anibuni în reglementarea activit@]iicooperativelor de credit;- existen]a pie]elor interna]ionale careaccentueaz@ deficitul de reglementareîntrucat nu exist@ organisme supra -na]ioanele în domeniu. Exist@ inte reseputernice de a nu se reglementaopera]iunile fondurilor de risc, care artrebui s@ fie supuse cel pu]in unorreglement@ri în care s@ se cunoasc@ cetranzac]ii se fac }i mai ales care estesituatia lichidit@]ii lor;- utilizarea extins@ a derivatelor a ocul-

tat riscurile asumate de investitori lacump@rarea de obliga]iuni ce aveauîntre colaterale ipoteci .Aceste ino va]iifinanciare nu sunt bine în]elese de uti-lizatori }i nici nu au o pia]@ de tran-zactionare efectiv@ care s@ ilustrezeriscurile a}a cum sunt ele relevate demersul evenimentelor;- agen]iile de rating au contribuit ladeficitul de transparen]@ prin califica-tive mari acordate unor obliga]iuni careîn fapt aveau în spate hârtii de valoarecu risc înalt;- globalizarea a m@rit riscul pie]elor decapital, care tranzac]ioneaz@ obli ga ]iuni,în intermedierea financiar@; b@ncile,mai ales cele de investi]ii, au devenit

ele însele un motor al acestei evolu]iiinclusiv prin administrarea direct@ aunor fonduri de risc;- problema conflictelor de interese este^nc@ în actualitate dup@ scandalurile deacum câ]iva ani de pe Wall Street.Profesorul Daniel Daianu în ZiarulFinanciar din 27.08.2007 ar@ta c@pie]ele financiare din România suntrelativ primitive, ponderea interme-dierii financiare în PIB este la noi decirca 25& fa]@ de 80-90& în econo -miile mature din UE, b@ncile ocup@un loc mult mai important decâtpia]a de capital în intermedierea fi -nan ciar@; gama de produse financia-re/derivate aproape nu exist@. Aceste

tras@turi fac ca pie]ele financiare dela noi s@ fie mai pu]in expuse direct.Totodat@ economia româneasc@ seafl@ într-un ciclu de cre}tere propriucelor emergente unde ratele decre}tere economic@ sunt mai înaltedecât în economiile mature.La noi s-au simtit acum efecte aleturbulen]elor fiindca unii investitorisi-au lichidat punctele de lucru dinRomânia dorind s@ fac@ rost rapidde lichiditate asa cum au fugit }i dinalte economii emergente. Indirect,economia româneasca va fi afectat@de o posibil@ încetinire a activit@]iieconomiei în UE }i în SUA.Pe termen lung am putea suferi dac@creditarea de la noi nu ]ine cont debonitatea solicitan]ilor de credite }ireglement@rile legale nu vor fi pru-den]iale }i adecvate. În plus, oaten]ie sporit@ trebuie acordat@inova]iilor financiare/derivatelor.La o analiz@ global@ concluzion@m c@sistemul financiar global trece princriz@ deoarece una din economiilelider (SUA) intr@ în recesiune riscândcontamniarea întregului sistem eco-nomic global, iar sistemul ei finan-ciar a intrat în criz@ contaminândmult mai usor sistemul financiar glo -bal. În perioadele de expansiune eco-nomic@ fluxurile financiare migreaz@de la centru la periferie, în perioadade criz@ fluxurile au tendin]a de a seretrage de la periferie c@tre centrusau c@tre instrumente cât mai pu]inriscante. În perioadele de criz@ capi-talurile venite din centrele financiareglobale p@r@sesc ]@rile emergente.

Globalizarea pie]ei de capital:avantaje }i dezavantaje în evolu]ia economiei române}ti (II)

ec. master M@d@lina BUTIUC

urmare din pag.1Atunci, dac@ vechii mini}trii au fosta}a de buni }i noii mini}tri nu vordecât s@ se ridice la în@l]imea prede-cesorilor, la ce bun o schimbare careva întârzia cu lunile orice proiect -din acelea grozave – lansate deja?O întrâziere care vine din perioadanecesar@ de în]elegere a mersuluiministerelor de vreme ce nici un nouministru nu a fost serios implicat înactivitea respectiv@ pân@ acum. Dar s@ trecem la esen]a problemei.Avem nevoie de ajust@ri marginaleale politicilor economice }i fiscal –bugetare a}a cum se las@ s@ seîntrevad@ sau de reforme serioase?Suntem pe drumul cel bun }i e doaro chestiune de timp }i consecven]@pentru a avea un deznod@mândreu}it? Din p@cate, nu suntem într-oasemenea situa]ie. Chiar dac@ con-secven]a în unele cazuri (oricum, nuîn gre}eli cum ne-am obi}nuit înultimul timp, vezi cazul impozit@riidrepturilor de autor }i PFA) este bin-evenit@, România are nevoie deschimb@ri serioase }i profunde depolitici. Consecven]a, pentru a epuizaacest aspect, ]ine de p@strarea]intelor de deficit }i de politica dereducere a cheltuielilor cu salariile }ipensiile în sectorul public. De}i }iaici vorbim de o consecven]@ nomi-nal@, mai pu]in una real@, pentru c@cifrele continu@ s@ fie pe muchie decu]it în ceea ce prive}te succesul.Consecven]a se impune }i în cazulp@str@rii acordului cu FMI. Pentru

simplu motiv c@ este singura ancor@de credibilitate pentru orice guvenromânesc în acest moment pentrupie]ele interna]ionale. Chiar dac@ esteîn realitate exagerat, ie}irea de subacord, ar fi interpretat@ de pie]e caun drum spre faliment }i investitoriiar ac]iona în consecin]@ agravândsitua]ia. Ne-am legat de acord, sin-gura }ans@ este s@-l respect@m chiardac@ se pot imagina solu]ii alterna-tive. Dar la modul real, chiar cu unguven superperformant }i corect, nuse mai poate p@}i f@r@ pagubeenorme în afara acordului. Trebuietotu}i s@ se schimbe multe. Poate nutaxele mari cu tot r@ul indus de TVA–ul majorat trebuie s@ constituie oprioritate, de}i un orizont de timpmai bine identificat în privin]a aces-tora este esen]ial. S@ nu uit@m c@programul de guvernanre prevedeap@strarea vechilor cote pe tot man-datul; }i c@ TVA majorat este aplica-bil pân@ la sfâr}itul anului, conformordona]ei de acum trei luni... Cu siguran]@ trebuie umblat la nivelulimpozit@rii muncii. E prea ridicat,cum am mai explicat în aceste arti-cole, }i prea descurajant pentru oriceangajare. Se poate sus]ine faptul c@de vreme ce }omajul nu e la cotealarmante nu aceasta ar trebui s@ fieprioritatea. Dar dac@ se privescceilal]i indicatori care vizeaz@ popu-la]ia activ@ }i popula]ia asistat@, neapuc@ groaza, }i doar emigrarea }iindicatorul statistic prea pu]in con-sistent ne fac s@ nu d@m importan]@acestor lucruri. Avem mai pu]in

angaja]i decât Ungaria cu o popula]iela jum@tate cât noi. Avem un PIB lajum@tatea celui din Grecia, ]ara ceamai dat@ peste cap de criz@ din UE.Avem cel mai prost raport angaja]i –pensionari din noile state europene}i toate acestea de la PIB la pensiise pot rezolva prin munc@ }iinvesti]ii. Avem }i cele mai mici ven-ituri raportate la PIB, dar parc@ a}vrea s@ avem întâi PIB }i apoi s@începem s@ împ@r]im. Dac@ acumîn]elegem c@ nu este o perioad@ deinvesti]ii orcât le-am încuraja (de fapt}i aici e enorm de lucru, dar primulpas este cel al predictibilit@]ii pe careo guvenare o poate oferi, ale noas-tre nu prea..), ce ne opre}te s@încruaj@m munca? Pentru asta,România poate accepta }i un împru-mut pe câtiva ani. Dac@ acest împru-mut s-ar duce în pensii acest lucruar fi de acceptat pân@ când noilecote de CAS - sc@zute bine^n]eles –ar da drumul angaj@rilor iar impoz-itarea pensiilor ar mai echilibra unbuget care risc@ în fiecare an s@sufoce economia. Cu tot riscul de aatrage antipatia unor pensionari caretr@iesc }i a}a prost, România nupoate avea ca obiectiv unic }i deneclintit doar plata pensiilor ca acum.Schimb@rile de pe pia]a muncii, bineadministrate, pot da mai mult@vigoare consumului acum când amîn]eles cu to]ii c@ doar exporturile nune vor scoate niciodat@ din criz@. Caace}ti bani s@ nu ias@ îns@ pe impor-turi, }tie BNR cum s@ administrezesitua]ia. Îi trebuie doar pu]in curaj }i

sprijin în guvern. Aceasta este îns@ ochestiune pentru alt@ dat@.O a doua schimbare, corelat@ de celede pe pia]a muncii, atât fiscale cât }iadministrative, ]ine de politicile indus-triale. Nu avem a}a ceva. O palid@strategie energetic@ mai mult criticat@decât aprobat@ – cu cele dou@ com-panii energetice na]ionale – ar fi doarun prim pas al acestei strategii. Totulpleac@ de la acest necesar energetic}i de la o independen]@ energetic@

relativ@. Dac@ o ai, po]i avea industrieeficient@. Dac@ nu, pa}ii sunt imposi-bili. Pentru a porni nu exist@ o prob-lem@ de bani, ci doar de inteligen]@ }icunoa}tere a situa]iei. Bani priva]ipentru proiecte energetice se g@sesc,parteneriatul cu statul este îns@}ubred }i birocratic. Aceste lucruriodat@ schimbare, se poate mergeînainte. De}i dup@ experien]a ultimilorani de dat înapoi, întrebarea e: chiarse mai poate merge înainte?

Dan SUCIU

Drumul bun nu s-a g@sit

Vedere din New-York

ART~ ECONOMIE VINERI 24 SEPTEMBRIE 20108

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Dup@ mai bine de 6 ani petrecu]iîn U.S.A. unde, pentru a putea rezis -ta în primul rând biologic, am f@cutcele mai diverse munci pe care„pia]a muncii” din aceast@ ]ar@ leoferea emigran]ilor legali sau ilegalila aceea vreme, mi-am formulat op@rere, cred eu f@r@ a m@ supraeval-ua, bine documentat@ despre „]aratuturor posibilit@]ilor”

Indiferent cum ai intrat în aceast@]ar@, legal sau nu, nimeni nu te d@afar@ din America dac@ respec]i dou@lucruri esen]iale: s@ nu comi]i acteantisociale }i s@-]i pl@te}ti impozitelela stat corect }i la timp.

Legile emigra]iei în U.S.A. suntmult mai permisive, mai bine }i mairiguros definite decât în alte ]@ri dinlume, pentru c@ aceast@ ]ar@ esteprin construc]ie, o ]ar@ a emi-gran]ilor. Poten]ialul s@u economic,via]a social@, necesit@]ile materiale }ispirituale ale popula]iei americaneofer@ nenum@rate posibilit@]i de ven-ituri, de realizare a unui câ}tig minimde subzisten]@.

În ceea ce urmeaz@ s@ afirm, nueste nici pe departe un elogiurealit@]ilor americane. Nu doresc s@supralicitez standardul de via]@ }iciviliza]ie al oamenilor din aceast@]ar@. Nu am devenit un pro americanfanatic. Cunosc }i o mare parte alelaturilor negative ale societ@]ii ameri-cane dar nu pot s@ nu recunosc c@aceasta func]ioneaz@ la parametriinormali, }i de ce s@ nu spunem c@este râvnit@ de foarte mul]i oamenidin întreaga lume.

La bunul mers al tuturor sec-toarelor vie]ii economice, sociale,politice }i culturale î}i aduc con-

tribu]ia toate comunit@]iile de emi-gran]i care s-au adaptat cerin]elorvie]ii americane. Pe lâng@ celeanglo-saxone, fran ceze, spaniole, alenegrilor afro-americani ce în prezentnum@r@ circa 40 de milioane desuflete, o imens@ for]@, s-au închegatîn ultimii 50 de ani comunit@]ichineze}ti, japoneze, sud-coreene,indiene, filipineze, gre ce}ti, ruse}ti,s@rbe}ti dar nu în ulti mul rând celeale evreilor veni]i în America dinîntreaga lume, începând înc@ dinsecolul al 18-lea. Despre comunitatearomâneasc@, care în pre zent num@r@peste 800.000 de oameni nu sevorbe}te ca despre o structur@comunitar@ închegat@. Acest lucrueste datorat faptului c@ românii ajun}iîn America î}i reneg@ ]ara, limba,istoria, cultura, fiind total dezbinat@.

Dup@ ultimul reces@mânt din2008, num@rul evreilor din U.S.A.

este de aproximativ de 5.200 000.fiind pe primul loc din lume, dup@Israel, ca num@r de locuitori de orig-ine evreiasc@. Prin geniul lor, de carenumai r@uvoitorii se îndoiesc, aureu}it s@ ridice puterea financiar@ aAmericii pe primul loc în lume. B@n -cile cu cel mai mare capital financiardin America }i din lume sunt alebancherilor de origine evreiasc@. Or,este de notorietate c@ finan]ele, cap-italul financiar, conduc }i determin@dezvoltarea celorlalte capitaluri, aîntre gii economii a unei ]@ri. Nusunt antisemit dar nu sunt nici se -mit, îns@ m-am convins c@ în art@,cel pu]in în secolele 20 }i 21, f@r@aportul marilor dealeri de art@ }i spe-ciali}ti evrei în acest domeniu, aceas -ta nu ar fi luat amploarea pe care oare în prezent în întreaga lume.

În Santa Monica, de pild@, uria}ulcomplex expozi]ional Bergamot Sta -

tion Arts Center care cuprinde peste50 de galerii, Santa Monica ArtMuse um, luxoasele galerii de art@ depe Third Street, sunt în proprietateasau managementul ultra-profesional-izat al unor dealeri de art@ }i galeri}tievrei faimo}i în lumea artelor dinAmerica }i din lume, precum: FredHoffman, Marc Foxx, Barbara Acker -man, Robert Ross, Sherry Frumkin,Shoshana Wayne, Bobbie Greenfield,sau Robert Berman.

Accesul ca artist la aceste super-galerii, este din principiu prohibit. Secreeaz@ un cerc vicios. Nu te expunepentruc@ e}ti, în America, un anonimiar ca s@ devii cunoscut nu esteposibil pentru c@ nu ai unde expune.A sparge acest cerc vicios este posi-bil dar trebuie s@ apelezi la anumitesubterfugii care nu totdeauna suntsimplu de aceptat.

Am g@sit în Third Street o galerie

specializt@ pe pictur@ european@. Senumea Promenade Gallery. Ea f@ceaparte dintr-un lan] de galerii cu acela}inume din mai multe state americane,printre care cele mai reumite se aflaula New York, Berea, Kenntuky, }i Vail,Colorado apar]inând renumitului ga -lerist evreu Robert Berman.

Mi-au trebuit 5 ani de c@ut@ri, desperan]e ca s@- mi v@d împlinit visulde a expune pictura mea în Americaîntr-o galerie profesionist@ consacrat@.Acest lucru a fost posibil datorit@recomand@rii pe care pa tronul meu, unevreu din Iran la care lucram ca build-ing manager, a f@cut-o galeristului dela Promenade Gallery din SantaMonica. Recoman darea unui bog@ta}american de origine evreiasc@, f@ceaparte din “gama” de subterfugii de a fib@gat în seam@ în America un artistdac@ venea dintr-o ]ar@ fost comunist@.

(va urma)

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~

B@t@lia de la Stamford Bridge (lit. de la Podul Stamford) în Anglia este privit@ adesea ca un reper pentru sfâr}itul Erei Vikinge în Marea Britanie. B@t@lia a avut loc la 25 Septembrie 1066, la pu]in timp dup@ ce armata norvegian@ invadatoare condus@ de regele Harald al III-lea a învins armata seniorilornordici Edwin de Mercia }i Morcar de Northumbria în B@t@lia de la Fulford cu dou@ mile la sud de York.

Însemn@rile unui pictor. Despre AMERICA - Santa Monica (III)

Muzeul de Art@ - Santa MonicaCentrul de Art@ - Bergamot