C 05Psihozele colective

Termenul de psihoza are o conotatie medicala si desemneaza o afectiune extrem de grava ce impregneaza intreaga personalitate a omului, ii afecteaza conduita si comportamentul, ii perturba profund relatiile sociale si relatiile interpersonale.Psihoza inseamna si o alterare a imaginii de sine, presupune tulburari in sfera perceptiei (halucinatii), tulburari in sfera gandirii (delirul) si o serie intreaga de perturbari in sfera reprezentarilor sau proceselor mnezice. Din cauza instalarii unei psihoze, gradul de adaptabilitate a individului in societate are foarte mult de suferit.Termenul de psihoza colectiva are o conotatie sociopatogena. Spre deosebire de psihoza individuala, in care factorii genetici si cei ce tin de perturbarile metabolismului au un rol extrem de semnificativ, in cazul psihozelor colective cauzele declansarii sunt exclusiv externe, avand in centru eul colectiv, grupul social uman.Din punct de vedere al psihanalizei, psihozele colective sunt un fel de mecanisme de aparare la nivelul eului social, utilizate de intreg grupul social. Factorii declansatori ai unor astfel de fenomene sunt :1. Hiperemotivitate corelata cu exaltarea emotionala.2. Sugestibilitate extrem de crescuta a grupului social ce se caracterizeaza in mod particular printr-o receptivitate atipica la elementele irationale, fara logica si prin acceptarea totala a unor solutii absurde, fara niciun fel de critica.3. Nevoia de compensare a fricii (un fel de cautare a unor iesiri din situatii limita create de factorii sociali psihotraumatizanti) are la baza nevoia profunda de securizare intr-o lume care este perceputa nesigura si angoasanta.4. Adoptarea unor reprezentari colective cu valoare directoare in sfera gandirii si a comportamentelor. Reprezentarile colective ajung sa inlocuiasca modul de gandire individual5. Tendinta de imitatie prin scaderea sau pierderea initiativei individuale.6. Influentarea emotionala reciproca printr-un proces de inductie sugestiva de tip colectiv.7. Automatizarea sau robotizarea conduitelor indivizilor din grupul respectiv.8. O eliberare pulsionala de factura agresiva, extrema.

In functie de aceasta schema distingem doua zone/tendinte de manifestare psihosociala a grupului respectiv. Zona 1 (zona de sublimare psihoculturala a supraeului colectiv): caracterizata printr-o intoarcere in trecut, o reactualizare a evenimentelor de tip traumatizant din istoria psihosociala a grupului respectiv Zona 2 (zona de descarcare a pulsiunilor fundamentale ale inconstientului colectiv): se caracterizeaza printr-un fel de proiectie in viitor si o anticipare a evenimentelor cu un caracter compensator de tip reparator).In functie de cele doua zone, putem evidentia urmatoarele tipuri de psihoze colective:1. Psihoze colective de sublimare ce isi au originea in supraeul colectiv si privesc problemele trecutului.2. Psihoze colective de descarcare ce isi au originea in inconstientul colectiv si care se proiecteaza in viitor.

1. PSIHOZE COLECTIVE DE SUBLIMARE

a. Psihoze colective utopice/idealiste : se manifesta prin tendinta de afirmare intr-o maniera sublimata a idealurilor maselor sociale. apar sub forma unor idei sau ideologi reformatoare sociale, politice, religioase si chiar economice. uneori apar sub forma unor proiecte utopice de schimare a lumii, alteori imbraca forma unor doctrine de tip filozofic sau de tip social-politic. din punct de vedere functional au in cadrul grupului social un rol compensator,oferind o solutie la criza sociala puternica a valorilor normative.

b. Psihozele regresive/de refugiu : exprima situatiile sociale de inchidere colectiva, rupere de realitatea prezenta, cu o intoarcere in trecut si aparitia unor fenomene de regresiune de factura isterica compensarea culpabilitatii prin autopedepsire, performarea unor ritualuri cu caracter de act reparatoriu, refuzul mijloacelor medicale moderne (refuzul transfuziei de sange, refuzul asistentei la nastere, refuzul medicamentelor). diferite manifestari extreme, conduite de izolare si desprindere fata de familia de origine si prieteni, efectuarea unor acte cu caracter antisocial (distrugeri si crime), acte cu caracter autodestructiv, ajungandu-se pana la suicidul colectiv. in aceste cazuri, rolul liderului este unul extrem de important, de obicei avand triada intunecata a personalitatii. in aceste cazuri se poate ajunge si la exacerbarea manifestarilor cu continut religios cum se intampla in cazul unor secte (ex : se poate ajunge la bigotismul exagerat, intolerante religioase de tip agresiv, fanatism religios si de cele mai multe ori la delirul colectiv: Ex concret : in cazul sectelor asa numite apocaliptice, delirul religios indus membrilor a dus la fapte cu caracter pronuntat antisocial si chiar la sinucideri colective. Cazuri celebre : Johnstown, Peoples Temple lider : Jim Johnes ; in Uganda in 1940 s-au sinucis intr-o zi 100 de oameni, membrii ai unei secte apocaliptice; in Elvetia: Ordinul Templului Soarelui, etc.) in ceea ce priveste exacerbarea manifestarilor, intre contextele generale de tip istoric, social, politic si efectele comportamentale concrete se interpun urmatorii factori : Personalitatea individului Factorii psihici de fond (nivelul de inteligenta, gradul de labilitate emotionala, sugestibilitate, impresionabilitate) Trasaturi de personalitate configurate in structuri tipice ce au conotatia unor sindroame cristalizate Existenta unor complexe emotionale dobandite in ontogeneza, ca urmare a unor traume, esecuri existentiale repetate (complexul infrangerii, complexul inutilitatii in lume si complexul insignifiantei) Factori de natura psihotica care isi gasesc formele de manifestare intr-un comportament specific: diferite forme de paranoia, delir si chiar schizofrenie. Grupul social de apartenenta cu o intreaga fenomenologie psihosociala ce influenteaza conduita membrilor sai.

2. PSIHOZELE COLECTIVE DE DESCARCARE

a. Psihozele de violenta : sunt acele psihoze aflate in raport direct cu inconstientul colectiv manifestate prin descarcari ale tensiunilor pulsionale acumulate de masele sociale intr-o forma negativa. la baza producerii acestor psihoze sta potentialul agresiv latent al maselor ex : psihozele colective violente din sport care se soldeaza cu fapte extrem de grave de tip antisocial

b. Psihoze colective expansive : sunt manifestari psihopatologice colective dominate de tendintele proiective ale grupului social catre viitor ca o negare absoluta a prezentului. acestea sunt de regula constructii de tipul delirului colectiv si pot fi numite si psihoze delirante colective. caracteristici : masele nu se mai recunosc ca apartinand unor valori anume si doresc cu orice pret impunerea unor alte valori care sa le reprezinte ; pierderea identitatii sociale pe fondul crizelor axiologice profunde dintr-o societate. solutiile adoptate in aceste situatii sunt expresia unei confuzii generale de tip social si axiologic si au un caracter aberant (nefondat), luand aspectul unor constructii delirante de masa. Ex : psihozele colective legate de angoasa, nesiguranta si panica vis a vis de sfarsitul lumii, apocalipsa sau diferite dezastre naturare (inundatii etc); un fenomen pe care il putem incadra in anumite proportii aici ar fi migratia populatiei catre alte regiuni sau tari ce apare ca expresie a cautarii unei noi ordini si sigurante sociale care sa anuleze nesiguranta si angoasele si care sa ofere oamenilor o identitate sigura; tot aici intra anumite miscari sociale de masa cu caracter de schimbare a ordinii sociale si politice cum ar fi actele teroriste.

4