BYPASS Nutritional[1]

7/24/2019 BYPASS Nutritional[1]

1/37


2/37

DESPRE AUTOR

Dr. David Rowland este fondatorul Institutului de Nutritie Edison si directorul editurii

revistei Health Naturally. Timp de 1 ani! a desfasurat o practica activa de consultatii pe

teme de alimentatie rationala. David Rowland este autorul a "" de carti si ## de disertatii pe

teme de nutritie si sanatate.

In primii $% de ani ai vietii sale! David a suferit repetate infectii respiratorii! tul&urari 'astro(

intestinale si repetate infectii pulmonare. )tarea sa &olnavicioasa a avut insa si un aspect

po*itiv determinindu(l sa studie*e metode naturiste de vindecare.. In procesul de auto(

vindecare! David a fost animat de dorinta de a(i a+uta si pe altii.

,alea spre o vindecare completa a fost marcata de studii aprofundate in domeniul nutritiei in

care si(a luat si doctoratul -h.D/. Toate cunostintele acumulate prin studiu! practica si predare

le impartaseste cu placere cititorilor sai! intr(un stil clar si direct.

ALTE CATEVA CARTI DE DAVID ROWLAND

DIGESTIA: CALEA INTERNA SPRE SANATATE

ARMONIE ENDOCRINA

NUMAI ALIMENTATIE NU ESTE SUFICIENT

CUM SA OFERI CONSULTATII NUTRITIONALE LEGAL

ASCULTA CE ITI SPUNE ORGANISMUL

CEEA CE ESTE HRANA PENTRU UNII ESTE OTRAVA PENTRU ALTII

MEDICINA NATURII

TINAR LA ORICE VIRSTA

"


3/37

CUPRINS

. C!a %a" "#u%a#a "#!r/!#"! 0"rur'"a$a

1. Ma" 2u"#! "#""".

3. T!ra2"a d! 0!$ar!4. S!%#a$! "%2ur"" d! a/!r"5%!#

6. Fa*r" d! r"5

7. Cau!$! a!r*5$!r*!"

8. Rad"a$"" $"&!r"

9. Gra5"%" 5" u$!"ur"

:. C*$!5!r*$u$ - "#r"%"#a ;ara /"#a


4/37

2ceasta interventie chirur'icala a fost lansata in a&senta avanta+elor pe care le aduc testele

clinice premer'atoare. -Nu s(a procedat la separarea unor pacienti cu acelasi dia'nostic in doua

'rupe pentru a evalua comparative re*ultatele/. 2plicindu(se insa de atitia ani! se pot face

evaluari statistice si astfel au aparut studii retrospective. ,onform tuturor acestor studii!

operatia de &ypass nu prelun'este! in medie! viata pacientilor operati comparativ cu cei

neoperati si cu un dia'nostic similar.

In revista medicala New England Journal of Medicine -11 2u'ust!13##/! este pre*entat un

studiu efectuat in rindul a 454 de pacienti din diverse centre medicale europene. Re*ultatele audemonstrat ca multi dintre pacientii operati nu au supravietuit mai mult celor care au urmat un

tratament medicamentos. Din numarul total amintit! 1%3 pacienti operati au decedat in

urmatorii 1" ani! fata de 3" decese in 'rupul de control. De asemenea! $6 de pacienti operati

au necesitat o noua interventie -66 de re(operati in total/! iar cinci dintre ei au decedat.

7a ,on'resul International de Neurochirur'ie -Toronto! uilie! 13#/! Dr. Henry 8arnett!

professor de neurolo'y la 9niversity of :estern 0ntario! a demonstrat pe &a*a re*ultatelor

clinice! inutilitatea interventiilor chirur'icale de &ypass la nivelul creierului -care aveau la acea

data o istorie de "% de ani/. ,onform datelor finale de anali*a! pacientii operati pe artera

carotida au suferit mai multe con'estii cere&rale si decese -1;/ decit cei cu dia'nostic similar

dar neoperati -6; con'estii cere&rale si decese/.

0peratia de &ypass presupune devierea fluului san'uin pe un canal colateral *onei de &loca+!

'refat dintr(o portiune de vena! prelevata din alta parte a or'anismului. -Tesuturile din *ona de

prelevare a venelor('refa raminind cu un aport redus de alimentare san'uina/. 8ypass(ul se

poate aplica numai acelor portiuni din or'anism accesi&ile pentru operatie cum sint partea

anterioara a inimii! a&domenul sau 'itul. Nu se poate efectua pe latura interna a inimii! sau in

interiorul craniului! spre eemplu.

0rice operatie comporta riscuri. ,ea in discutie poate pre*enta o rata a mortalitatii de 1(6; pe

masa de operatie si aproimativ "%; sau mai mult in urmatorii doi ani. 9neori! chea'uri de

sin'e de la operatie mi'rea*a si se instalea*a in artere de cali&ru mic din alte *one aleor'anismului! provocind con'estii cere&rale sau alte complicatii.

In revista British Medical Journal-noiem&rie! 13#/! se pre*inta un studio asupra $1"

pacienti supusi operatiei de &ypass pe artere coronariene! dintre care 13% -51;/ au manifestat

complicatii neurolo'ice postoperatorii. Dintre acestia! ma+oritatea nu au suferit consecinte

'rave! dar 1 au facut con'estii cere&rale! 1% si(au recapatat cunostinta dupa "(1" *ile! iar "

au avut tul&urari de vedere -va* incetosat/ si dificultati la citit. 2ceste riscuri pe care le

antrenea*a operatia sint rareori discutate cu viitorii pacienti. 2stfel de dere'lari in functionarea

creierului sint su&tile dar sesi*ate de familie si prieteni apropiati. acientul nu isi mai

aminteste nume sau cifre la fel ca inainte de operatie. 2par adesea tul&urari de somn si de

personalitate. 7e*iunile cere&rale par sa fie cau*ate de macanismul inima(plamini care poate

afecta componente ale sin'elui! si astfel ! 'a*e toice! 'lo&ule de 'rasime si


5/37

procesul de deteriorare oriunde in ramificatia arteriala. rima interventie chirur'icala de &ypass

este adesea urmata de a doua sau chiar a treia operatie in urmatorii citiva ani. )e poate a+un'e

in situatia in care or'anismul nu mai dispune de *one opera&ile.

Daca aceasta operatie are atitea nea+unsuri! de ce este totusi atit de raspindita= Dupa parerea

mea! cred ca pu&licul! in 'eneral! nu cunoaste alte optiuni. ,artea de faa a fost scrisa tocmaidin dorinta de a pre*enta si alte optiuni. 0peratia poate fi o solutie inteleapta! dar nu si cind

este aleasa fara a cunoaste alternativele.

". MAI PUTINE INCIZII

2n'ioplastia este o alternativchirur'icala mai &lnda fa de &ypass. 0 versiune mai desaplicata a acestei tehnici presupune introducerea unui cateter(&alon in interiorul vasului san'uin

oclus. ,ateterul este umflat si apoi este deplasat inainte si inapoi pentru a lar'i artera si acomprima placa de aterom de peretii arteriali. 0 alta versiune presupune ale*area &loca+ului

cu o &ormasina foarte fina si rapida care! aparent! nu deteriorea*a tesutul. Dar si in acest ca*!

dupa aplicarea procedurii! nimic nu impiedica refacerea placii aterosclerotice ! uneori destul de

rapid.

Intr(un studiu pu&licat in New England Journal of Medicine -septem&rie!13##/! se arata ca in

";(6%; din ca*urile de an'ioplastie coronariana! acelasi vas san'uin se &lochea*a din nou!

de o&icei la sase luni dupa aplicarea procedurii.

Intr(un articol mai recent din aceeasi pu&licatie! ).R.Tunis si 2sociatii! arata ca in statul

>aryland -)92/! folosirea operatiei de &ypass s(a etins mult! in ciuda faptului ca si optiunile

pentru an'ioplastie au crescut.

Endarterectomia este o alta alternativa chirur'icala care consta in indepartarea invelisului

interior al arterei. )e aplica in special in ca*ul arterei carotide de la 'it. Desi se presupune ca

aceasta tehnica chirur'icala previne accidente vasculare cere&rale! trei studii atesta ca operatia

cau*ea*a mai multe con'estii cere&rale! atacuri de cord si decese decit previne (New England

Journal ofMedicine!octom&rie!13#[email protected].>ed.2ssn.!noiem&rie? 2nn.Int.>ed.! ianuarie!

13#4/

Intr(o scrisoare adresata editurii! o persoana notrea*aA In fe&ruarie 13#%! sotul meu a suferit a

doua interventie chirur'icala pe artera carotida. rima! efectuata in septem&rie!1343! dupa o

con'estie cere&rala minora! a fost un succes. ,inci *ile dupa a doua operatie! a suferit unaccident cere&ral masiv dupa care nu a mai putut sa lucre*e. >i s(a spus ca eista o posi&ilitate

de ; de a face con'estie cere&rala in timpul operatiei. Evident! viata intre'ii noastre familii

s(a schim&at instantaneu.

Tehnicile chirur'icale de solutionare a aterosclero*ei incearca fie sa indeparte*e placa

aterosclerotica fie sa ocoleasca -&ypass/ artera &locata. N"" u#a d"# a!5! %!*d!

0"rur'"a$! #u ra!aa aua 2r*&$!%!". Ele se concentrea*a numai pe diminuarea

efectelor placilor aterosclerotice odata formate! si nu pe eliminarea factorilor care au 'enerat(o.


6/37

3. TERAPIA DE CHELATINARE

Eista o procedura medicala prin care placa de aterom formata pe peretii arteriali poate fi

inlaturata eficient si fara riscuri. Nu comporta nici unul din riscurile care insotesc tehnicile

chirur'icale. 2re potentialul de a curata intre'ul sistem arterial! inclusiv *one inaccesi&ile

chirur'ical. Din pacate! nu este usor accesi&ila. >ulte or'ani*atii medicale au limitat

utili*area ei! din motive parti*ane! dupa cum se pare. >etoda face concurenta la urma urmelorprofita&ilei chirur'ii de &ypass.

Tehnica la care ne referim este chelatia intravenoasa si consta in in+ectarea lenta de E.D.T.2.

-acid etil diamino tetra acetic/ B un aminoacid sintetic ( in circuitul san'uin pe parcursul a

citorva ore. )u&stanta E.D.T.2. reduce drastic continutul de minerale din sin'e pina la limita

cind sin'ele incepe sa etra'a calciul din placa de aterom pentru a(si pastra echili&rul

structural. >ineralele formea*a le'aturi -sint chelatate/ cu E.D.T.2.! iar apoi sint eliminate

prin rinichi in conditii de si'uranta. e masura ce calciul este etras din placa aterosclerotica!

isi pierde proprietatea de cimentare! si astfel clesterolul si alte su&stante sunt de&locate si

apoi transportate de sin'e spre or'anele de eliminare. Ecesul de colesterol este convertit de

ficat in secretie &iliara si ecretat prin tractul intestinal.

Doua aspecte suscita atentie si anumeA 1. )u&stanta E.D.T.2. este straina or'anismului uman B

nu participa la nici o reactie si este eliminata in conditii de si'uranta. >ineralele vitale

eliminate in cursul terapiei de chelare tre&uie reintroduse imediat prin administratea de

suplimente.

Terapia de chelatinare a inceput sa fie aplicata din 136#! initial ca procedeu de eliminare a

plum&ului din or'anism in ca*urile de intoicatie acuta cu acest metal. 9nii medici au

constatat o ameliorare simultana a simptomelor de aterosclero*a si au inceput sa utili*e*e

technica si in tratamentul aterosclero*ei. ,u toate ca scopul initial al terapiei de chelare este

lar' aceeptat in rindul comunitatii medicale! cea de(a doua aplicatie metionata face o&iectul

unor controverse aprinse de interese. rintr(o initiativa fara precedent! ,ole'iul medicilor si

chirur'ilor din 0ntario -,olle'e of hysicians and )ur'eons of 0ntario B ,)0 (/ a inter*is

le'al aplicarea terapiei cu E.D.T.2. in ca*ul &olilor cardiovasculare -ractica o&isnuita aplicata

de ,)0 in ca*ul tuturor terapiilor respinse pina atunci a fost de a pu&lica o nota prin care se

recomanda mem&rilor sai sa nu foloseasca metoda respectiva in practica lor. Niciodata insa

recomandarile sale nu au fost impuse le'al/.

Detractorii terapiei de chelatinare sustin ca nu pre*inta si'uranta. Dar opiniile lor se &a*ea*a de

re'ula doar pe speculatii sau cercetari eronate. Inainte de 136! s(au inre'istrat numai doua

decese atri&uite tratamentelor cu E.D.T.2. Dupa acea data! un protocol lipsit de orice pericol afost pus la punct. In structura sa actuala! protocolul terapiei de chelatinare este in mod

remarca&il lipsit de pericol.

9na dintre temerile le'ate de folosirea su&stantei E.D.T.2. este ca ar putea disloca calciu din

structura sistemului osos. In realitate! lucrurile stau ect invers. arte din calciul ionic eli&erat

din placile de aterom ar putea! de fapt! deveni disponi&il si ar putea contri&ui la fortificarea

sistemului osos in ca*urile de osteoporo*a.

,a masura de ur'enta! terapia de chelatinare poate repre*enta solutia salvatoare pentru

eliminarea unor o&structii pe artere. Nu este totusi o tehnica preventiva intrucit nu se adresea*a

cau*ei. Nu impiedica procesul de refacere a placilor aterosclerotice. acientii supusi acestuiprotocol medical revin adesea dupa citiva ani pentru repetarea tratamentului.

5


7/37

Terapia de chelatinare este mai costisitoare si de durata. De re'ula! tratamentul consta dintr(o

serie de cel putin "% de in+ectii B fiecare avind un protocol de citeva ore B iar costul total este

de citeva mii de dolari.

>ulti medici specialisti in chelatie recomanda anumite suplimente nutritive la sfirsitul

tratamentului! pentru prote+area sistemului arterial. Rareori aceste suplimente sunt suficiente si

complete pentru a preintimpina refacerea placilor ateromatoase. A ;*5 r!aa "#5a * ;*r%u$a

52!"a$a+ #ur""*#a$a d! ura"r! a ar!r!$*r ar! 2*a! a>ua *r'a#"5%u$ #u #u%a" 5a

"#$aur! 2$a"$! a!r*5$!r*"!+ dar 5a 5" 2r!/"#a r!;a!r!a $*r u$!r"*ara. 9nele persoaneconstata ca or'anismul lor raspunde mai &ine la un tratament nutritiv de curatire arteriala decit

prin chelare. 2ltii prefera terapia intravenoasa. 2m&ele metode dau re*ultate! depin*ind de

structura &iochimica individuala a fiecarui or'anism. Nu inseamna ca o metoda este automat

superioara celeilalte. Cireste! cine are acces la aceste terapii! si fondurile necesare poate ale'e

solutia ideala de a com&ina am&ele tratamente.

4. OCOLIND BYPASS-UL

Eista o a&ordare nutritionala prin care s(ar putea evita necesitatea operatiei de &ypass si a

tuturor interventiilor chirur'icale asociate. Este atit lipsita de pericole! cit si eficienta ! si poatefi folosita atit terapeutic cit si profilactic.

Incepind din 13#$! mii de oameni au folosit cu succes aceasta procedura unica de curatire a

arterelor atit pentru a preveni cit si a elimina depunerile aterosclerotice pe peretii arterelor!

depuneri care 'enerea*a infarctul de miocard si con'estia cere&rala. 2n'io'ramele si testele

Doppler -functionind in sistemul de redare vi*ualainainte si dupa/! au evidentiat in unele

ca*uri! * !$"%"#ar! *%2$!a a &$*a>!$*r ar!r"a$! 2r"#"2a$! la numai citeva luni dupa

aplicarea tratamentului. )imptomele specifice cum sint an'ina pectorala! crampe la picior!

lipsa unui puls masura&il la 'le*na! furnicaturi in miini! stare de tremor intern si chiar 'an'rena

B dispar adesea in numai citeva saptamini. Tensiunea arteriala si valoarea

colesterolului


8/37

nutritive vitale necesare supravietuirii. De asemenea! o circulatie san'uina ameliorata mareste

si capacitatea de eliminare a re*iduurilor care pot 'enera o serie de afectiuni de'enerative! daca

se acumulea*a in or'anism. Cura"r!a ar!r!$*r a>ua *r'a#"5%u$ a" "# a$"%!#ar!a u

0ra#a " 5" "# 2r*!5u$ d! au*-d!*=";"ar!B doua aspecte ma+ore pentru o stare de sanatate

optima.

In 13"%! se inre'istrau foarte putine atacuri cardiace cau*ate de o &oala. )e pare ca inainte de

anii 13"%! or'anismul uman era re*istent la infarct miocardic ! imunitate care ulterior pare sa se

fi spul&erat. entru a reduce riscul de a sucom&a in fata acestui fenomen uci'ator! este nevoiesa ne aducem or'anismul intr(o stare de sanatate similara cu cea a 'eneratiei care a trait cu

aproape 1%% de ani in urma. ro'ramul succint pre*entat in aceasta &rosura demonstrea*a cit

de usor este sa ne refacem imunitatea vitala a+utind procesul launtric al or'anismului de auto(

vindecare.

oate aspectul cel mai in&ucurator al curatirii arterelor este simplicitatea sa. Ciecare dintre noi

ne putem a+uta sin'uri! fara a avea nevoie sa apelam la eperti sau tehnolo'ii complicate.

Pr*!5u$ !5! $"25" d! r"5ur"+ dr!u$a! 5" !5! !=r!% d! *#/!#a&"$ prin comparatie cu

tratamentele alternative -maiales cu alternativa de a nu face nimic/.

,uratirea arterelor este un eemplu foarte ilustrativ al modului in care ne putem eersacontrolul asupra sanatatii si vietii noastre. >ulte persoane folosesc Terapia in scopul vindecarii

&olilor cardiovasculare odata instalate? altii B ca masura de prevenire! si in sfirsit! sint persoane

care urmea*a Tratamentul din dorinta de a(si optimi*a starea de sanatate cu mult peste ceea ce

inseamna lipsa unei stari de &oala. Totul depinde numai de noi.

4. SEMNALE TIMPURII DE AVERTISMENT

0r'anismul ne comunica o multitudine de semnale care averti*ea*a asupra deteriorariicirculatiei san'uine cu mult inaintea declansarii unui atac cardiac sau a unei con'estii

cere&rale. Totul este sa invatam sa recunoastem aceste su&tile avertismente si sa le dam atentia

cuvenita. Iata lista acestor avertismenteA

1. De'etele miinilor si


9/37

11. )en*atia lipsei de aer la efort sau in po*itia culcat

1". Nevoia de a urina mai mult de doua ori pe noapte

1$. ,erc al&icios su& *ona eterioara a corneei ochiului

16. Hipertensiune arteriala

1. Dureri in cosul pieptului dupa efort fi*ic sau stres emotional

9nele din aceste manifestri ar putea avea si alte cau*e! dar cu cit simptomele resimtite sint mai

multe! cu atit este mai pro&a&ila deteriorarea sistemului circulator.

entru multe persoane! primul infarct de miocard este fatal. Nu /a $a5a" "#5!$a" d! a2ar!#!.

ro&leme minore la un moment dat pot averti*a asupra unor dificultati 'rave ulterior. De

indata ce unul sau mai multe din aceste simptome timpurii sint sesi*ate! se pot lua masuri de

prevenire a a'ravarii conditiei sistemului circulator! si chiar de remisie a afectiunii din stadiul

la care a evoluat.

6. FACTORI DE RISC

iata cotidiana comporta multi factori de risc care contri&uie la aparitia si evolutia &olilor

cardiovasculare! unii dintre ei fiind &ine intelesi! iar altii ( mai putin.

Cumatul

,onsum de uleiuri polinesaturate -mai ales cele rincede/

Nitrati si nitriti -conservanti alimentari/

Inhalarea de monoid de car&on -'a*e de esapament/

oluarea atmosferei! inhalarea de chimicale toice ,onstipatie cronica

,onsumul de apa clorinata -inclusiv la dus/

Epunerea la radiatii -ra*e F! 'ama! ultraviolete/

)tres la seviciu sau acasa

7ipsa unui pro'ram re'ulat de eercitiu fi*ic

,onsum ecesiv de *aharuri! alcool si


10/37

este %; din decesele in rindul populatiei occidentale sint cau*ate de &oli initiate de acelasi

fenomen de &a*a si anumeA ri'idi*area arterelor -denumit si aterosclero*a sau arteriosclero*a/.

0&structionarile arteriale 'enerea*a circulatie san'uina defectuoasa! senilitate! con'estii

cere&rale! 'an'rene! infarct miocardic si in final decesul.

>aterialul -sau placa de aterom/ care &lochea*a vasele san'uine se acumulea*a treptat! de(a

lun'ul anilor. In trecut! aceasta afectiune era depistata in rindul adultilor de virsta mi+locie saual persoanelor mai in virsta. In pre*ent! conform re*ultatelor de autopsie! afectiunea de&utrea*a

la virste adolescentine.

,onform unor statistici! numarul deceselor prin infarct cardiac a sca*ut! comparativ cu " de

ani in urma. Nu neaparat. In pre*ent! medicii dispun de aparatura si tehnolo'ii care mentin in

viata un numar sporit de pacienti dupa un infarct miocardic! dar sansele reale de a suferi un

prim atac de cord sint aceleasi sau poate chiar mai mari decit oricind. In )92! &olile de inima

continua sa detina recordul deceselor provocate de o &oala! si asta in ciuda dietelor pentru

scaderea colesterolului -practicate de *eci de ani/! si in ciuda unei a&undente de medicamente si

proceduri chirur'icale. 2terosclero*a a atins proportii epidemice.

Deteriorarea peretilor arteriali de&utea*a la o virsta foarte fra'eda si pro'resea*a lent de(a

lun'ul intre'ii vieti. e masura ce aceste depuneri aterosclerotice se acumulea*a in anumite

*one! chea'uri de sin'e circulante se pot &loca in locatiile in'ustate! &locind &rusc alimentarea

cu sin'e a unor tesuturi vitale si precipitind astfel atacul de cord! con'estia cere&rala sau

'an'rena! in functie de locatia respectiva. Coarte adesea! nu chea'ul circulant este cel ce

opturea*a circumferinta in'ustata. Depunerile succesive pe placa de aterom se pot acumula

pina cind a+un' sa opture*e complet artera.

laca aterosclerotica este un con'lomerat de fi&rino'en! cola'en! fosfolipide! tri'liceride!

colesterol! mucopoli*aharide! proteine straine! metale 'rele! tesut muscular! etc. 2sadar!

colesterolul este numai u#a din componentele placii de aterom.

2terosclero*a afectea*a #u%a" arterele! niciodata venele! deoarece arterele au un strat

muscular interior care lipseste in structura venelor. 2cest invelis muscular permite dilatarea si

contractia arterelor in cadrul iri'arii san'uine activate de pompa inimii. De asemenea! peretele

arterial muscular se contracta la stres! ceea ce face sa creasca tensiunea arteriala pentru ca mai

mult oi'en si nutrienti sa alimente*e re'iunile periferice ale or'anismului! pre'atindu(le

pentru situatii critice - asa numita con+unctura lupta sau fu'i B fi'ht or fli'ht/. enele

repre*inta traseul de intoarcere a sin'elui la inima! avind o presiune sca*uta! rol care poate fi

indeplinit in a&senta unui strat muscular interior.

8olile cardiovasculare de&utea*a cu deteriorarea acestui invelis muscular arterial. 7a un

moment dat! apare un proces muta'en de recom&inare 'enetica in structura celulara a acestui

invelis! proces prin care celulele sint fortate sa se multiplice cu o mare vite*a. 2cest fenomen

da nastere unei proeminente pe peretele arterial interior. De re'ula! o celula sanatoasa se

replica numai o sin'ura data dupa care incepe sa se u*e*e. ,elulele arteriale mutante insa! se

auto(reproduc la nesfirsit printr(un proces denumit proliferare monoclonala. rotu&eranta

'enerata prin multiplicarea necontrolata a celulelor musculare se pre*inta ca o minuscula

tumora &eni'na denumita aterom. 2teromul se poate insa mari atit de mult incit provoaca

reperea invelisului interior arterial. Intr(o astfel de situatie! circuitul san'uin dispune de

fi&rino'en -fi&re coa'ulante/ pe care le tese in *ona de ruptura. Diverse minerale din

componenta sin'elui! si mai ales calciu! sint accidental cuprinse in aceasta tesatura coa'ulanta.In virtutea sarcinilor electroma'netice opuse din aceasta tesatura! mineralele atra' 'rasimi.

Treptat! tot mai multe elemente din componenta sin'elui se acumulea*a in *ona le*ata.

1%


11/37

C*$!5!r*$u$! o su&stanta cerata! viscoasa! se numara printre ultimele elemente in'lo&ate B

a/"#d 2r*&a&"$ u# r*$ 2r*!*r in aceasta situatie B prevenind deteriorarea celulelor san'uine

in scur'erea lor peste asperitatile protu&erantei. -2sadar! colesterolul #ueste prima su&stanta

depositata in formarea placii aterosclerotice/.

9n sistem imunitar puternic si sanatos identifica celulele mutante ca straine or'anismului si

produce anticorpi impotriva lor. Daca in sistemul san'uin circula suficiente celule(T -produse

de 'landa timus/! ele au capacitatea de a identifica imediat pre*enta unor celule anormale si

stimulea*a 'landa sa produca anticorpi pentru a le elimina inainte de a prolifera necontrolat.

Dar daca sistemul imunitar este sla&it din cau*a unei diete necorespun*atoare! un stil de viata

stresant! diverse alte epuneri la pericole de sanatate!! producerea anticorpilor este la rindul ei

neadecvata. )i astfel celulele mutante a+un' sa se multiplice mai repede decit productia de

anticorpi conceputa impotriva lor. Eista doua motive care eplica de ce 'eneratiile anterioare

nu au suferit de &oli de inimaA 1. Nu au fost epusi in aceeasi masura factorilor de risc? ".

)istemul lor imunitar era mai puternic.

Daca vrem sa 'asim un raspuns in ca*ul &olilor cardiovasculare! tre&uie sa identificam mai intii

cau*a lor reala. entru asta! vom cauta raspunsul dincolo de colesterol -care pro&a&il are un rol

minor in acest proces/! pentru a descoperi fenomenul care determina mutatia 'enetica initiala instructura peretelui arterial. ,andidatii cei mai pro&a&ili sint rene'atele su&stante chimice

denumite rad"a$" $"&!r".

8. RADICALII LIBERI

Radicalii li&eri sint fra'mente moleculare foarte de*echili&rate ener'etic care interactionea*a

rapid si a'resiv cu alte molecule din or'anism 'enerind celule anormale. Ei pot penetra chiar si

structura moleculelor de 2ND modificind codul 'enetic si determinind producerea de celule

re&ele cu proliferare necontrolata.

Radicalii li&eri sint etrem de insta&ili. e or&itele lor eterne 'ravitea*a electroni insta&ili

-fara pereche/ care reactionea*a aproape instantaneu cu orice su&stanta din vecinatate.

Radicalii li&eri de oi'en sint deose&it de periculosi intrucit reactionea*a cu usurinta cu multe

alte molecule.

,elulele al&e din sin'e -leucocite/ utili*ea*a radicali li&eri! in conditii de si'uranta! in scopul

anihilarii &acteriilor care patrund in or'anism sau de*afectarii celulelor infectate de virusi.

,hiar si ficatul foloseste radicali li&eri in procesul de detoificare. Dar inafara acestui cadru

or'ani*at si controlat! radicalii li&eri distru' mem&rane celulare! en*ime! material 'enetic si

chiar viata in sine. Ei accelerea*a fenomenul de im&atrinire si contri&uie la escaladarea &olilor

cardiovasculare! a cancerului si cataractelor. Radicalii li&eri le*ea*a cola'enul producind linca+-inlantuire/ incrucisat al moleculelor -cross(linGa'e/ si pierderea elasticitatii tesuturilor. 9n ten

ridat! incheieturi ri'ide si hipertensiunea arteriala sint adesea re*ultatul acestui proces de

deteriorare.

Radicalii li&eri se formea*a in or'anism prin descompunerea sau detoificarea multor compusi

chimici cum sintA su&stantele petrochimice -folosite la prepararea unor medicamente! a

colorantilor artificiali utili*ati in industria alimentara! poluarea atmosferica! etc./! conservanti

in me*eluri si alte semi(preparate din carne -nitrati! nitriti/! 'a*e de esapament! solventi lichi*i

-tetraclorura de car&on/! 'rasimi rincede sau nesaturate! alcool! tarul din fumul de ti'ara! apa

pota&ila cu clor -care se poate transforma in cloroform in or'anism/! cadmiu si alte metale

'rele! precum si radiatiile -ra*e F sau 'ama/. ,u cit ne epunem mai mult acestor pericole! cuatit se amplifica numarul necontrolat al radicalilor li&eri din or'anism! si pro&a&ilitatea ca

sistemul imunitar sa nu mai faca fata acestui asalt necontenit si potential distru'ator. Dupa cum

11


12/37

se o&serva din lista enumerata! riscul aparitiei radicalilor li&eri in mediul in care traim s(a

amplificat pro'resiv de(a lun'ul timpului. iata stra( stra&unicilor nostri a fost pertur&ata mult

mai putin de acesti factori nocivi.

9nul dintre pericolele create de radicalii li&eri afectea*a sistemul nostru 'astro(interstinal. In

situatia de constipatie! in colon se formea*a produsi chimici de descompunere -cum sint acidul

epcolic si trimetilul colantren/ care a+un' se se strecoare si in sistemul circulator! contri&uind

astfel la aparitia cancerului de colon si a &olilor cardiovasculare. Hrana stramosilor nostri afost neprelucrata! &o'ata in fi&ra! care tinde sa umple colonul a+utind astfel la eliminare. Nu ar

fi rau daca am incerca sa ne inspiram din eemplul lor. Intrucit fi&ra a fost indepartata din

produsele rafinate de faina si *ahar! ele tind sa constipe.

Daca vreti sa aflati in ce masura or'anismul a fost de+a afectat de radicali li&eri! eista un test

simplu la indemina oricuiA Intindeti mina! cu palma in +os! intr(o po*itie relaata. rindeti

pielea de pe dosul palmei cu virful de'etelor miinii celeilalte si ridicati cuta pielii in sus. Dati(i

drumul si o&servati in cit timp isi revine. Daca sinteti tineri sau putin afectati de efectul nociv

al radicalilor li&eri! pielea miinii va reveni imediat in po*itia normala. ,ind cola'enul din

structura pielii a fost afectat considera&il de linca+ incrucisat! cuta pielii va aluneca lent in

po*itia normala! uneori chiar a&ia dupa citeva secunde.

9. GRASIMI SI ULEIURI

,ontrar opiniei 'enerale! u$!"ur"$! 2*$"-#!5aura! NU 2r!/"# &*$"$! ard"*/a5u$ar!si chiar

ar putea contri&ui la 'enerarea lor. ,resterea consumului national de uleiuri poli(nesaturate

-uleiuri ve'etale! mar'arina si alte uleiuri prelucrate/ coincide cu o sporire a incidentei &olilor

cardiovasculare.

)tructura chimica a uleiurilor polinesaturate este insta&ila avind mai multe le'aturi du&le de

car&on li&ere in confi'uratia atomica. Epuse caldurii sau aerului! aceste uleiuri se oidea*a

rapid 'enerind radicali li&eri nocivi. ,u cit 'radul de nesaturatie este mai mare! cu atit uleiul

devine mai daunator. 9leiurile predominant polinesaturate sint uleiul de floarea soarelui! soia!

porum& si nuci.

,ele mai periculoase uleiuri ve'etale sint cele folosite in restaurante la fier&erea in &aia de ulei

-deep fryin'/. )int refolosite de nenumarate ori. )int de asemenea rincede! dar nu se simpte

din cau*a deodori*antelor adau'ate de producatori.

2lte uleiuri foarte daunatoare sint cele hidro'enate pentru producerea mar'arinei. 2ceste

su&stante sint complet ne(naturale! apartinind mai de'ra&a cate'oriei de produse artificiale sauinventate. Ele contin 'rasimi peroidate! aci*i trans'rasi si alte molecule de aci*i 'rasi

modificati care compromit 'rav functionarea sistemului imunitar.

,hiar si uleiurile poli(nesaturate de mare reclama! asa(*is presate la rece pot fi potential

daunatoare. arte din ele sint prelucrate la o temperatura rece de 1%% 'rade ,elsius. )e

deteriorea*a rapid cind sint epuse aerului! iar daca sint incal*ite! se deteriorea*a 'arantat.

2ci*ii 'rasi &enefici or'anismului sint o necesitate a&soluta pentru conditia de supravietuire.

Ei intra in componenta mem&ranelor fiecarei celule din or'anism! prote+ea*a or'anismul

impotriva &olilor de'enerative! sint precursorii unor su&stante asemanatoare hormonilor

denumite prosta'landine care re'lea*a secretia 'astrica! functiile pancreasului si eli&erareahormonilor de catre 'landa pituitara. 2ci*ii 'rasi se com&ina cu 'licerolul formind su&stantele

1"


13/37

denumite tri'liceride care transporta vitaminele 2!D si E in or'anism! si a+uta la transformarea

&eta(carotenului in vitamina 2.

2ci*ii 'rasi sint de trei tipuri si anumeA saturati -acidul palmitic! acidul stearic/! mono(ne(

saturati -acidul oleic/ si poli(ne(saturati -acidul linoleic! acidul linolenic! acidul arahidonic/.

Toate uleiurile si 'rasimile din alimentatia noastra contin diverse com&inatii si proportii ale

acestor trei 'rupe. Daca dieta noastra asi'ura necesarul adecvat din toti aci*ii 'rasi de &a*a!

or'anismul poate hotari la discretie cind si cum sa(i foloseasca pe cei mai sanatosi! in orice

moment al *ilei. Dar daca uleiurile cele mai utile lipsesc! fortam or'anismul sa se descurce cuce primeste. Din nefericire! daca numai 'rasimi rincede! peroidate sau aci*i trans'rasi sint

disponi&ili! va tre&ui sa functionam cu mem&rane celulare inferioare sau perforate -leaGy/!

prosta'landine necorespun*atoare si un sistem imunitar supra(solicitat care s(ar putea stradui

de'ea&a sa previna efectele nocive ale radicalilor li&eri.

Eista alti doi aci*i 'rasi! foarte importanti! denumiti esentiali pentru ca ne a+uta sa

supravietuim! iar or'anismul nostru nu poate sa ii produca. Tre&uie o&tinuti din alimentatie.

Este vor&a despre acidul linoleic -supradenumit ome'a(5/ si acidul linolenic -ome'a($/.

Daca dispune de o cantitate suficienta din acesti aci*i 'rasi esentiali -si in pre*enta unor

vitamine si minerale adecvate/! or'anismul iti poate produce toata 'ama de aci*i 'rasi de care

are nevoie! inclusiv acid arahidonic! 'ama(linolenic si multi altii.

2ci*ii 'rasi de care avem nevoie se 'asesc in proportii relativ mari in uleiurile predominant

polinesaturate. Dar acestea sint tocmai uleiurile care se deteriorea*a repede si 'enerea*a un

ecess de radicali li&eri. 2sadar! tre&uie sa respectam masura. Din fericire! uleiurile si

'rasimile predominant saturate sau mononesaturate contin si ele cantitati mai mici dar

importante de aci*i 'rasi esentiali.

)tramosii nostri primitivi au 'asit solutia. Ei nu puteau fireste! sa etra'a uleiuri din plante! asa

ca si(au asi'urat necesarul de aci*i 'rasi esentiali consumind hrana neprelucrataA 'rasime de

pui! 'rasime animala! peste! fructe de avocado! 'al&enus de ou! masline! unt! nuci si seminte. E

o dovada de intelepciune in a lua uleiurile polinesaturate din nuci sau seminte crude prote+ateastfel deteriorarii. Este insa riscant a fi consumate ca uleiuri etrase si rafinate in proportii

nefiresti si potential periculoase.

,ind sunt supuse la caldura! nucile si semintele isi pierd protectia naturala impotriva

descompunerii -potential nocive/ uleiurilor polinesaturate pe care le contin. >are atentie la

nucile pra+ite si sarate ecesiv. )area poate masca 'ustul de ulei rinced -alunele americane

pra+ite sint intr(o po*itie privile'iata pentru ca au un continut ridicat de ulei mononesaturat/.

2ci*ii 'rasi mononesaturati -e. 0me'a(5/ contin numai o sin'ura le'atura li&era de car&on in

stuctura moleculara ! si sint deci mult mai re*istenti la efectul caldurii si al luminii. 2ci*ii

mononesaturati confera sta&ilitate mem&ranelor celulare precum si plantelor si uleiurilor care

contin un mare procent din acestia. Eemple de astfel de uleiuri sintA uleiul de masline! de nuci

de macademia! de alune de padure! de mi'dale! de canola! de alune de fistic! de alune

americane si de susan.

9leiurile din carnea de peste contin 'rasimi polinesaturate unice. ,el mai insemnat este E2

-acidul eicosapentenoic/! acid 'ras de tip ome'a($! avind calitatea de a mari fluiditatea sin'elui.

9leiul E2 previne a'lutinarea celulelor san'uine de a forma chea'uri care altfel! ar putea

&loca prematur arterele. 9leiul E2 are de asemenea calitatea de a reduce tri'liceridele si

colesterolul total din limfa! precum si de a mari componenta po*itiva a colesterolului

-lipoproteine cu densitate inalta B HD7 (/. 2cest ulei actionea*a ca un a'ent de anti(con'elare-anti(free*e/! preintimpinind ri'idi*area or'anismului pestilor la temperaturi +oase. 2sadar!

cu cit mediul in care pestii traiesc este mai rece! cu atit continutul lor de ulei &enefic E2 este

1$


14/37

mai mare. 2proape toate speciile de pesti au aceasta calitate! cu o recomandare speciala pentru

somon! macrou! cod! herin'! hadoG! pastrav! pestele al&! stridii si calmar.

0 alta eceptie din cate'oria uleiurilor polinesaturate periculoase este uleiul din seminte de in!

cnd este etras si procesat in conditii speciale de temperatura maima de 6% 'rade ,elsius si

in lipsa oi'enului. De aceea! acest ulei se im&utelia*a cu nitro'en! in sticle de culoare inchisa.

9leiul de in ecolo'ic contine aproimativ 4; acid linolenic ome'a($! 15; ( acid linoleic

ome'a(5! si 1#; ( acid oleic. )e foloseste terapeutic! in tratamentul unor &oli de'enerative.

9n astfel de ulei are o perioada de valabilitate foarte scurta si tre&uie intodeauna ermeticinchis! pastrat la fri'ider si niciodata incal*it. ,hiar respectind aceste instructiuni! pe masura

ce se consuma! tot mai mult oi'en intra in reactie cu uleiul din sticla. 9leiul de in se poate

procura si su& forma de 'elule ermetic si'ilate care nu se vor deteriora daca se am&alea*a in

flacoane ferite de lumina. )u& aceasta forma! este un supliment ideal de aci*i 'rasi esentiali.

2tit calitatea cit si cantitatea 'rasimilor si uleiurilor repre*inta un factor etrem de important

pentru sanatate. Daca se consuma in cantitati prea mici! nu furni*am or'anismului suficienti

aci*i 'rasi esentiali! care sint vitali pentru insasi conditia de supravietuire! si ma+oram riscul de

a ne in&olnavi de cancer. Iar daca aportul de 'rasimi in dieta este prea mare! or'anismul va

utili*a mai intii aci*ii 'rasi -cel mai usor asimila&ili/! a&andonind restul 'rasimilor in circuitul

limfatic unde pot vatama tesutul si provoca tumori.

re*entam in continuare! citeva recomandari utile privind corelatia dintre uleiuri -sau 'rasimi/

si &olile cardiovasculareA

1. Gra5"%"$! 5aura! #u 2r*/*aa &*$" d! "#"%a. Daca nu ar fi asa! populatia rurala

nord(americana ar fi disparut de mult din cau*a consumului de carne de vaca sau de

porc! slanina! oua! cirnati! untura!etc. rasimile naturale! predominant saturate! sint

foarte sta&ile si furni*ea*a totusi o cantitate modesta de aci*i 'rasi esentiali.

". U$!"ur"$! 2*$"#!5aura! #u 2r!/"# &*$"$! ard"*/a5u$ar!. Daca nu ar fi asa!

incidenta infarctelor miocardice nu ar fi crescut odata cu sporirea consumului de uleiuri

ve'etale. 9leiurile polinesaturate sint foarte insta&ile si pot contri&ui la evolutia &olilorcardiovasculare epunind or'anismul efectelor nocive ale radicalilor li&eri.

$. 9leiurile cu un continut mare de 'rasimi mononesaturate -ulei de masline! de alune

americane! de avocado/ sint mai sta&ile si contin un aport util de aci*i 'rasi esentiali. In

tarile mediteraneene! &ine cunoscute prin consumul traditional de ulei de masline! &olile

cardiovasculare au o incidenta mult mai mica decit in alte tari unde predomina

consumul de 'rasimi polinesaturate.

6. 9leiurile hidro'enate si prelucrate -mar'arina/! cele in care se fier&! de pilda! cartofii

frantu*esti


15/37

In pre*ent! eista o&sesia conform careia colesterolul ar fi cau*a &olilor cardiovasculare. 0

eaminare atenta a dove*ilor actuale nu vine in spri+inul acestei teorii lar' acceptate! dar

inselatoare. )tiati! de pilda! ca 9


16/37

direct sau indirect din acest lucru. ,onform unor estimari! reducerea colesterolului se reflecta

in vn*ari de sase miliarde dolari anual pentru industria de medicamente.

)tudiile privind medicatia pentru scaderea nivelurilor de colesterol arata ca efectul lor este

ne'li+a&il -de pilda! reducerea riscului teoretic in ca*ul &olilor cardiovasculare cu aproimativ

1; pe o perioada de opt ani/. In plus! aceste medicamente comporta riscuri putind afecta

ficatul si


17/37

$. )(a demonstrat ca efortul fi*ic scade nivelurile colesterolului. 0rice fel de eercitii

cardiovasculare! in sesiuni de $% minute! de trei ori pe saptamina! au un efect deose&it.

Este important ca in timpul acestor antrenamente sa apara sudoarea pe frunte.

,olesterolul este cate'oric o su&stanta vitala. In lipsa lui! nu putem creste! nu putem di'era! nu

ne putem maturi*a si nu putem supravietui. ,olesterolul este si un antioidant puternic care

distru'e radicalii li&eri si ne prote+ea*a impotriva efectelor nocive ale acestora. )(ar putea

numara chiar printre mi+loacele noastre de aparare impotriva factorilor care deteriorea*a

arterele. 2lti factori din arsenalul de aparare sint vitaminele 2! ,! E! 8(1! 8(5! &eta(caroten!niacin! acid pantotenic! crom! man'an! seleniu si *inc. 2cestea sint toate vitamine si minerale

pe care or'anismul nu le poate produce si tre&uie luate din alimentatie. Daca nu asi'uram

necesarul lor! or'anismul este nevoit sa depuna eforturi suplimentare pentru a fa&rica unul din

putinele mi+loace interne de auto(aparare pe care le poate produce B colesterolul. ,ind insa

dieta noastra furni*ea*a cantitati ample de antioidanti si alte su&stante nutritive! valorile

ridicate de colesterol revin la normal.

,olesterolul marit nu este o &oala. Este un simptom al a&u*urilor la care supunem or'anismul

prin lipsa de activitati fi*ice si prin alimentatie necorespun*atoare. ,ind corectam aceste

nea+unsuri! colesterolul se auto(normali*ea*a! pe cale naturala si fara efecte secundare

neplacute.

,ind valorile colesterolului nu se auto(normali*ea*a prin reducerea consumului de *ahar!

suplimentarea aportului de fi&ra alimentara! pro'ram re'ulat de eercitii fi*ice si antioidanti

suplimentari! atunci suspectam eventualitatea unui hipotiroidism.

Din pacate! testele o&isnuite de la&orator nu detectea*a o mare parte din ca*urile de

hipotiroidism. 2sta se intmpla pentru ca un nivel su&normal al hormonilor tiroidieni in sin'e

nu 'arantea*a accesul acestora spre toate tesuturile de destinatie. Hormonii tiroidieni

controlea*a ritmul de desfasurare al meta&olismului! influentea*a de*voltarea fi*ica si

intelectuala si previne acumularea calciului in sin'e. Cunctionarea su& limite normale ale

acestei 'lande! 'enerea*a riscul unor &oli cardiovasculare! cancer hipo'licemie! dia&et sialer'ii! sau diverse alte simptome cum sintA colesterol marit! crestere in 'reutate -mai ales

+umatatea superioara a or'anismului/! temperatura mai sca*uta a corpului! sen*atie de rece la

mini si picioare! sen*atii de amorteala sau furnicaturi! constipatie! apatie! minte incetosata!

incapacitate de a functiona in conditii de stres sau su& presiune! par aspru! te'ument su&tire!

un'hi casante si


18/37

putin! sau de loc! cu comsumul alimentar de colesterol. Ecesul de colesterol se corelea*a insa

nemi+locit cu un consum ridicat de *ahar! insuficienta fi&ra alimentara! lipsa de pro'ram re'ulat

de miscare! aport redus de antioidanti in dieta! si


19/37

9. E$"%"#a" a;!"#a (!a"+ a;!a+ "**$aa+ &auur" C*$a,. I#$*u"" u !a"ur" d"#

2$a#!+ 5u&5"u!#" d! a;!a+ a2a 2ura+ 5u d! ;ru! 5au &auur" d!a;!"#"a!.

:. L"%"a" *#5u%u$ d! &auur" a$**$"!


20/37

Im&unatatirea circulatiei san'uine! facind sin'ele mai alunecos si redicind a're'area

hematiiilor.

,rearea unor canale san'uine colaterale care sa ocoleasca *one o&structionate pentru a

nu intrerupe iri'area tesuturilor vitale afectate.

Di*olvarea chia'urilor de sin'e.

Normali*area presiunii arteriale.

,helarea sau indepartarea metalelor 'rele de pe peretii arterelor.

rote+area tesuturilor vitale impotriva efectelor nocive de oidare.

>a+oritatea oamenilor din *ilele noastre nu &eneficia*a pe deplin de toate procesele naturale

interne mentionate. 2sta se datorea*a faptului ca su&stantele nutritive necesare acestor

activitati nu a+un' in *onele unde este nevoie de ele! in cantitati suficiente. ,hiar si persoanele

care iau vitamine si alte suplimente! nu asi'ura toti factorii necesari! in cantitati suficiente!

si


21/37

normali*area visco*itatii sin'elui -caracteristicile de circulatie/. 2+uta la preintimpinarea

a'lutinarii placilor aterosclerotice.

Ma'#!"u. 2+uta la mentinerea calciului in stare de solutie pentru a nu se precipita pe peretii

arteriali. 2+uta la re'larea &atailor inimii. 2+uta la contracararea acumularilor de aluminiu in

or'anism.

P*a5"u. 2+uta la normali*area tensiunii arteriale. 2+uta la re'larea ritmului cardiac.

Z"#. Inhi&a radicalii li&eri. 2+uta or'anismul in utili*area vitaminei 2.

S!$!#"u. >ai potent de "%%(%% ori decit vitamina E! in calitate de oidant. 0r'anismul il

incorporea*a in structura peroida*ei 'lutationa B o en*ima antioidanta care detoifica

peroidul de hidro'en si peroi*ii aci*ilor 'rasi. 2+uta vitamina E in actiunea de inhi&are a

radicalilor li&eri si prote+are a tesuturilor impotriva deteriorarilor oidative. ,ontracarea*a

acumularea de mercur in or'anism. 2+uta la normali*area tensiunii arteriale -)eleniul este o

componenta ma+ora a usturoiului B planta medicinala de mult cunoscuta pentru efectele

&enefice asupre tensiunii arteriale/.

H"dr*$*rura d! L-"5!"#a. 9n amino(acid cu rol de a'ent de chelare in epul*areaplum&ului din tesuturi. 2+uta la anihilarea radicalilor li&eri produsi de radiatiile ioni*ante.

M!"*#"#a-d$. 2'ent chelator si antioidant. Este un amino(acid care a+uta or'anismul in

procesul de detoificare si de emulsificare a 'rasimilor actionind asemanator cu colina.

E=ra5 d! "%u5. Tesut 'landular a+utind 'landa timus in activitatea antioidanta.

0 do*a suficienta din fiecare din factorii nutritivi mentionati va stimula or'anismul sa 'enere*e

o serie de compusi de meta&olism intermediar! care a+uta la curatirea arterelor si in alte functii

imunitare. 2ceste a+utoare intermediare sint repre*entate de lipa*a lipoproteica si peroida*a

'lutationa! dar si de alte su&stante ca superoid dismuta*a si ,o(en*ima K(1%.

4. DOZA SI MOD DE ADMINISTRARE

Dupa o eperienta de 1 ani in curatirea arterelor prin nutritie! se o&serva ca este nevoie de

administrarea *ilnica a tuturor urmatoarelor suplimente nutritive! in do*ele indicate in dreptul

fiecareia. ro'ramul de ,uratire 2rteriala poate include si alte in'rediente! dar 2!#ru a

;*r%u$a 5a ;u#"*#!! + *a! !$! 18 d! *%2*#!#! r!&u"! 5a ;"! 2r!!#!)

itamina 2LLLLLLLLLLLLLLLLLLLL"".%%%(6%.%%% I.9.itamina DLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL.6%(5 I.9.

itamina ELLLLLLLLLLLLLLLLLLLL 5%%(5% I.9.

itamina ,LLLLLLLLLLLLLLLLLLLL.6.%%%(6.6%% m'.

itamina 8(1LLLLLLLLLLLLLLLLLLL.55("%% m'.

itamina 8(" -ri&oflavina/LLLLLLLLLLLLL.. $%( m'.

itamina 8(5 -piridoina/LLLLLLLLLLLLLL.%(1% m'.

itamina 81" -co&alamina/LLLLLLLLLLLLL .15%(% mc'.

NiacinLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL66(4% m'.

NiacinamidaLLLLLLLLLLLLLLLLLLL .."%(% m'.

2cid antotenicLLLLLLLLLLLLLLLLLL..$$%(% m'.

2cid ColicLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL ..%!6("!" m'.8iotinaLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL%(1"" mc'.

,olina -&itartrat/LLLLLLLLLLLLLLLLLL.66%(4" m'.

"1


22/37

InositolLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL6%( m'.

dl(>etioninaLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL15%(% m'.

>a'ne*iu -oid/LLLLLLLLLLLLLLLLLL. 6%%(% m'.

otasiu -clorura


23/37

Eista mai multe tipuri de anali*e medicale pentru dia'nosticarea &loca+elor arteriale. 9na

dintre cele mai recomandate este an'io'rama! care consta in citeva radio'rafii luate in

succesiune rapida! dupa in+ectarea unei su&stante de contrast in vasul san'uin anali*at.

2n'io'ramele efectuate inainte si dupa tratament indica adesea o reducere marcanta a

o&structiilor arteriale ca re*ultat al terapiei de &ypass nutritional. Dar ele antrenea*a unele

riscuri -epunerea la ra*e F si culoarea de contrast in+ectata in sin'e/. 0 alternativa mult mai

si'ura si sanatoasa este anali*a Doppler cu ultrasunete.

2nali*a Doppler masoara tensiunea si fluul arterial in diferite re'iuni ale corpului. 2paraturade mare finete verifica tensiunea arteriala la 'it! &rate! incheieturi! coapse! 'am&e! 'le*ne si

de'ete de la picioare. alori im&unatatite ale tensiunii arteriale in *onele periferice amintite

indica efectul de&locarilor pe artere. 9nele aparate Doppler au monitoare si permit ca stadiile

inainte si dupa sa apara clar vi*i&ile medicilor si pacientilor! dupa cum ilustrea*a eemplul

urmator.

9n &ar&at din Toronto si(a pierdut cunostinta timp de aproape un minut. Colosindu(se metoda

Doppler -la )pitalul )unny&rooG/! a fost dia'nosticata cau*aA 6%(%; oclu*ie pe artera

carotida stin'a. )(a recomandat operatie de &ypass. acientul a refu*at si a urmat in schim&

rotocolul de 8ypass Nutritional. Dupa trei luni! a revenit la spital unde medicul nu a mai

putut identifica *ona de oclu*ie. acientul a fost trimis la )pitalul enera Din Toronto-TH/pentru anali*e suplimentare. 2u fost repetate aceleasi teste Doppler care au reconfirmat

a&senta oclu*iunii. >edicii de la TH au apreciat cadia'nosticul )pitalului )unny&rooG a fost

eronat B si totusi pacientul va*use ne'resit ima'inile arterelor proprii pe monitor. In am&ele

situatii! a fost folosit acelasi tip de aparatura cu ultrasunete.

Nu sint necesare intodeauna teste complicate pentru masurarea pro'resului inre'istrat prin

metoda nutritionala de curatire arteriala. 9nii medici notea*a doar -a/ distanta pe care pacientii

suferin*i de claudicatie -crampe intermitente la picioare/ pot sa o parcur'a fara dureri! si


24/37

Este deose&it de placut sa constati cum oameni mai invirsta isi recapata din vi'oarea si

vitalitatea tineretii dupa curatirea arterelor. Dupa numai citeva saptamini de tratament! apare o

schim&are vi*i&ila a aspectului fetei la ma+oritatea pacientilor. Tonusul fetei se in&unatateste!

radiind o culoare mai sanatoasa.

0 mare parte a persoanelor urmind ro'ramul de 8ypass Nutritional au relatat ameliorari

neasteptate ale altor stari medicale pe care le preentau cum sintA artrita reumatismala! pro&leme

de prostata! hipertensiune arteriala si deterioratea va*ului. Este suprin*ator cit de &enefica

devine restaurarea circulatiei san'uine! pentru tot restul or'anismului. re*entam in continuareciteva pasa+e din scrisorile primite de la &eneficiarii acestei terapiiA

B$*a>! !$"%"#a!

a multumesc pentru ca l(ati salvat pe sotul meu din situatia de a fi supus unei operatii

complee de &ypass. Dupa ce mi s(a comunicat ca sotul meu are nevoie de aceasta interventie

chirur'icala! am facut cercetari pe Internet prin cuvintul inima si am identificat metoda de

8ypass Nutritional. 2m vi*itat un ma'a*in de suplimente nutritive! am citit &rosura voastra si

l(am intre&at pe sotul meu daca ar fi dispus sa incerce acest tratament. 7a raspunsul sau

afirmativ! am revenit la ma'a*in! am cumparat cartea 8ypass(ul Nutritional si suplimentul. Nu

aveam prea multe sperante pentru ca sotul meu tre&uia sa urme*e terapia cu suplimente timp de

sase luni pentru a da re*ultate! iar intre timp! eram in asteptarea unui telefon de la spital undeera pro'ramat pentru operatie. >edicul nostru de familie a o&servat ca spitalul facuse o

'reseala si sotul meu nu era inscris pe lista de asteptare. )pecialistul cardiolo' a hotarit sa se

efectue*e o noua an'io'rama! pentru si'uranta.

)aptamina trecute! sotul meu a fost supus celei de(a doua an'io'rame! si cele 4; si %; de

oclu*ii nu mai eistau. )intem inca intr(o stare de soc. >edicul care a efectuat an'io'rama a

marturisit ca nu 'eseste eplicatia si nu a stiut ce sa mai spuna.

>ultumim! multumim! multumimJ ( ).H.

U# O% T"#ar d"# #*uIn toamna anului 1343! chirur'ul cardiolo' m(a anuntat ca situatia mea necesita o operatie de

&ypass! dar ca sistemul meu cardiovascular este atit de de'enerat incit nu voi supravietui

interventiei chirur'icale. Eram dupa cel de(al doilea atac de cord! si mi s(a spus ca nu voi mai

putea munci. ,onform re*ultatelor an'io'ramelor! arterel mele coronariene erau o&turate in

proportie de 3%;! iar valvele inimii erau 'rav afectate. )otia ma a+uta sa co&or din pat

dimineata. Dupa numai citiva metri de mers pe +os! incepeau dureri de an'ina.

>i(am dat seama ca medicii nu ma pot a+uta si am hotarit sa ma a+ut sin'ur. >(am lansat intr(

un pro'ram de me'a suplimente -vitamine si minerale/. 2m eliminat din dieta carnea de vita!

sarea! *aharul! alcoolul si cafeina. De asemenea! am inceput un pro'ram usor de eercitii

*ilnice. Dupa trei ani! am descoperit protocolul de curatire arteriala. 7(am urmat! si

pro&lemele mele au devenit de domeniul trecutului.

In pre*ent! am o sanatate ro&usta si uneori mer' pe +os chiar 1 mile pe *i. ,olesterolul meu a

sca*ut de la $%% la 13%! iar valorile lipidelor din sin'e au indicat o in&unatatire similara. >a

simpt ca in tinerete! ma &ucur din plin de viata! nu mai am simptomele &olii cardiovasculare

care ma transformase intr(un infirm! numai cu citiva de ani in urma. Imi mentin starea de

sanatate consumind hrana nutrutiva! practicind eercitii fi*ice *ilnic si folosin' suplimente

nutritive de vitamine si minerale cu spectru lar'.

,ind eram &olnav! suferind de &oli de inima! costurile mele medicale -inclusiv retetele/ seridicau la peste $.%%% dolari pe an. 2nul trecut! aceste cheltuieli au fost de numai 1%% dolari.

H.2.! ictoria! 8,

"6


25/37

MULTUMESC PENTRU CA MI-ATI REDAT SANATATEA

Desi am numai 56 de ani! nu mai eram instare sa(mi desfasor munca la companie! din pricina

unei afectiuni cardiace care a necesitat trei operatii distincte de &ypass. )ufeream de dureri de

an'ina! care determinau spitali*are la fiecare citeva saptamini. Dupa numai citva pasi! imi

pierdeam respiratia! tre&uia sa ma opresc si sa ma spri+in pina cind simteam ca pot sa mai fac

citiva pasi. Imi era aproape imposi&il sa urc scarile. ,ind medicii mi(au spus ca am opturatie

coronariana de 'radul patru! m(am 'indit ca sint la capatul drumului. De data asta! &loca+ul seinstaura pe partea dinspre interior a inimii si deci era inopera&il. >(am inscris pentru operatie

de transplant la alte citeva spitale! dar am fost refu*ata pe motivul riscului prea mare.

Din fericire! o ruda mi(a trimis o carte intitulata ,uratirea vasculara! care mi(a dat o ra*a de

speranta. 2poi mi(a trimis citeva ta&lete de curatire arteriala! preci*ind ca tre&uie sa iau 1% pe

*i. 2m inceput tratamentul imediat si numai dupa o saptamina eram de+a mai &ine. In pre*ent!

dupa folosirea a sase flacoane! ma simpt un om renascut. Toata lumea din +urul meu este

etrem de incintata de pro'resul meu. 2cum ma pot plim&a prin >all fara nici o tul&urare. De

cind folosesc rotocolul! nu am mai a+uns la spital cu dureri de an'ina. Recent! am revenit la

medic pentru un control mai serios! si mi s(a spus ca nu mai este nici urma de oclu*ie. 2l

patrulea &loca+! pe latura interioara a inimii! se curatase si el. >i s(a spus ca sistemul meuvascular nu mai fusese atit de curat de $% de ani. >ultumesc pentru sanatatea pe care mi(ati

redat(o. R.@.>. New orG

A#'"#a /"#d!aa

2n'ina mea pectorala! re*ultat al ri'idi*arii arterelor! pare sa fie de domeniul trecutului! slava

Domnului! ca urmare a eficientei roceduri de ,uratire 2rteriala. Durerile au incetat si mi(am

recapatat respiratia normala. )tarile de letar'ie din ultimii ani au disparut si ma simpt atit de

&ine cum nu m(am simptit de multi ani. R.T.Totonto!0N

Z'*%*u$ 2u$5a# "# r!"!r a d"52aru

2m urmat ro'ramul de ,uratire 2rteriala pentru a scapa de o stare de sla&iciune si o&oseala!precum si de o sen*atie de *'omote puternice ca de ciocan re*onind in creier. )int fericit sa

constat ca numai dupa 1% *ile de tratament! sen*atia &atailor puternice re*onind in cap a incetat

si nu a mai revenit. R.>. B Toronto! 0N

C*$!5!r*$ N*r%a$

0 doamna de la &anca unde lucram avea deseori momente de pierdere a cunostintei. )e pare

ca nivelul colesterolului ei era prime+dios de ridicat. I(am su'erat sa urme*e terapia de curatire

arteriala. Dupa ce a terminat primul flacon! si(a facut din nou anali*ele de colesterol. Intr(o

seara! cind ramasesem amindoua dupa pro'ram sa terminam lucrarile! l(a sunat pe medic

pentru a afla re*ultatul anali*elor. 270RI7E ,07E)TER07979I ER29 N0R>27E.

@.R.8ri'hton! 0N

O2!ra"a d! a%2uar! ? a#u$aa

In primele doua luni ale anului 13#6! aveam pro&leme mari de circulatie la picioare. 2nterior!

specialistii de la spitalul !t"Michael#s $ospital#imi comunicasera imposi&ilitatea de a mai fi

supus altor operatii de &ypass. >edicii au recomandat amputarea piciorului drept. >i s(a dat

un ra'a* de sase luni.

9n prieten a avut ama&ilitatea sa stea de vor&a cu mine despre rocedura de ,uratire 2rteriala

si dieta. 2cum! dupa aproape sapte ani! ma pot deplasa pe distante re*ona&ile B nu repede! dar

destul de &ine. Iau si lectii de 'olf.etc. )i cind imi amintesc ce dificultati teri&ile aveam saparcur' mici distante citadine! de la o strada la altaJ Intr(un cuvint! am mo&ilitatea necesara

acum sa ma descurc in cele mai multe situatii.

"


26/37

2m luat 1% ta&lete pe *i din Cormula de ,uratire 2rteriala in cursul primilor patru ani de

tratament! iar acum iau cinci pe *i. 2m convin'erea ca acest tratament mi(a redat capacitatea

de deplasare si sansa de a ma &ucura de viata. 7ORO,.Richmond Hill!0N

Ar!r! #*"

2m 5# de ani si pe data de 1 mai am suferit un atac dureros la plamini. e 3 mai! am fost

consultat de un cardiolo' si am facut o anali*a de stres si o eco'rama. Dia'nosticul a fost de

an'ina pectorala si mi s(au prescris medicamente. De asemenea! medicul cardiolo' m(apro'ramat la urmatoarea consultatie peste doua luni cind pro&a&il ! a spus el! urma sa discutam

operatia de &ypass.

Intre timp! am dat peste o &rosura intitulata Cormula de ,uratire 2rteriala. Dupa numai doua

saptamini! respiratia mea 'reoaie era de+a mai &ine! iar *'omotele din piept se rareau. e 1#

iulie am fost re(eaminat de un alt medic cardiolo' B erau eact doua luni de cind urmam

rocedura amintita. >edicul a constatat ca nu eista pro&leme cu inima si m(a repro'ramat

peste trei luni. 2m intrat in a cincea luna de tratament cu Cormula de ,uratire 2rteriala si pot

sa parcur' pe +os peste doua mile pe un drum rural! cu urcusuri foarte a&rupte. @ena si

*'omotul din plamini au disparut aproape complet. 2stept cu nera&dare reinnoirea arterelor

mele! la sfirsitul celor sapte luni de tratament. Dupa aceea! intentione* sa continui nelimitat cupro'ramul de intretinere.

P""*r 5a$/a

7a 15 aprilie 1331! am suferit o operatie de chirur'ie vasculara la piciorul strin'. Dupa doau

saptamini a urmat o alta operatie! lin'a 'enunchi. 2m fost spitali*at timp de o luna.

9na dintre competentele asistente care ma pansa! a sesi*at o prelin'ere se su& crusta cea mai

mare! care supura. ,hemat de ur'enta! medicul a declarat ca nu mai are cum sa ma mai a+ute.

Daca durerile devin insuporta&ile! mi(a recomandat sa revin pentru amputarea piciorului.

In iulie! am aflat de la vecinii mei despre ro'ramul de ,uratire 2rteriala. In pre*ent! urme*rotocolul de trei luni? picioarele imi sint calde! iar rana a disparut Lcomplet vindecata.

,ind am revenit la medic pentru culoarea schim&ata a pielii! medicul a spus ca te'umentul inca

se mai acomodea*a cu o circulatie san'uina foarte &o'ata. 2sadar! iata ca nu mi(am pierdut

piciorul. >.R.8. eter&orou'h! 0N

Tr!%ur "# * *r2u$

)criu aceste rinduri pentru a consemna adevaratele minuni pe care Cormula de ,uratire

2rteriala le(a facut pentru mine. In pre*ent sint in a treia luna de auto(tratament. >a simpteam

foarte sla&it si eram cuprins de un tremur spastic in tot corpul. 2m trei artere o&structionate in

*ona inimii. ,ardiolo'ul a vrut sa ma opere*e! dar am refu*at si m(am hotarit sa opte* pentru

Cormula de ,uratire 2rteriala. 2nterior! am consultat chiar si un specialist neurolo' si un

endocrinolo' pentru sen*atia de tremur interior fara nici un re*ultat. ,onform opiniei lor!

arterele din *ona cere&rala care controlea*a sistemul nervos central s(au ri'idi*at! si provoaca

aceste spasme. Datorita ro'ramului de ,uratire 2rteriala! tremurul intern a disparut si ma

simpt incredi&il de &ine. De asemenea! nivelul tri'liceridelor a sca*ut cu peste 1%% puncte!

tensiunea arteriala s(a sta&ili*at! colesterolul a re'resat.

>.R.,ourtenay! 8,

C0"5ur"$! au d"52aru

9rme* Terapia de ,uratire 2rteriala de patru luni. 2s putea adau'a ca am &eneficiat si de

efecte secundare foarte in&ucuratoare. atru chisturi s(au retras complet! iar alte citeva s(aumicsorat. ,irculatia san'uina s(a intensificat in *ona miinilor si picioarelor.

).>.>uenster! )P

"5


27/37

P$"%&ar" %u$ %a" $u#'"

,a utili*ator al rocedurii de ,uratire 2rteriala! tre&uie sa declar ca re*ultatele sint ecelente.

,u o luna in urma! totul era un mare efort pentru mine! din cau*a an'inei pectorale. Imi era

foarte 'reu sa me' chiar si citeva sute de metri. Iar acum! dupa numai trei saptamini de

tratament! parcur' *ilnic distante de "%($% ori mai lun'i in cadrul pro'ramului meu de

de*voltare fi*ica. H.:.H.! )idney! 8c

D!'!! d!'!ra! ? /"#d!a!In partea a doua a iernii! cind a fost foarte fri'! mi(a in'hetat la&a piciorului drept. Trei de'ete

s(au inne'rit. 2veam dureri foarte mari. 2sta m(a determinat sa urme* rotocolul de ,uratire

2rteriala. )pre sfirsitul primului flacon! la&a era de+a mult mai &ine. De'etele nu mai erau

ne're! iar tesutul din virful unui de'et se refacea. ielea compromisa s(a descuamant de pe

picior! ca o cochilie. Dupa aceea! nu am mai avut dureri si nici un fel de alte pro&leme.

.:.:elland! 0N

C0!$a"#ar! F*r%u$a d! Cura"r! Ar!r"a$a

7a inceputul anului! am facut un tratament de chelatinaree intravenoasa. Tratamentul a fost

structurat in $% de sedinte! iar de curind! am inceput rotocolul de ,uratire 2rteriala. 2m

remarcat o in&unatitire cu totul deose&ita a circulatiei san'uine si o stare 'enerala mult mai&una. @.,.).C.! )idney! 8,

By2a55 N!>u5";"a

0 cunostinta a fost pro'ramat pentru operatie tripla de &ypass in iunie! a.c. e la mi+locul lunii

aprilie! la insistentele mele! a inceput tratamentul cu Cormula de ,uratire 2rteriala. )pre marea

noastra surprindere si &ucurie! la ultima consultatie pre(operatorie din iunie! s(a constatat ca

operatia devenise inutila. 2fectiunea circulatorie a pacientului se vindecase.

C.Rl. Toronto! 0N

Cra%2!+ D!&"$"a! ? /"#d!a!

Celicitari si mii de multumiri pentru Cormula de ,uratire 2rteriala. 0 folosesc numai de douasaptamini. De+a mi(au disparut crampele dureroase de la picioare. Nu mai am momente de

sla&iciune si amorteli insotite de dureri de cap pulsante. 2m aproape 4$ de ani si vreau sa ma

&ucur activ de viata cel putin inca $% de ani. >.H.!1%% >ileHouse!8,

V"aa !5! d"# #*u+ 2$"#a d! ;ar%!

In toamna! am inceput sa ma simpt tot mai rau cu picioarele din cau*a pro&lemelor de

circulatie. 2m inceput Tratamentu de ,uratire 2rteriala. 2m convin'erea ca aceasta terapie a

avut un efect &enefic asupra intre'ului meu sistem circulator. ,u trei ani in urma! am avut o

operatie de triplu &ypass.

e o nota si mai placuta! vara asta! eu si sotul meu am facut o ecursie la >aritimes. 2 fost

pentru prima oara dupa doi ani si +umatate! cind ne(am simptit atit de &ine incit sa ne

aventuram intr(o astfel de ecursie. iata noastra este din nou placuta.

D.8.!eter&orou'h! 0N

PROBLEMELE DE PROSTATA AU DISPARUT

De cind am inceput Tratamentul cu Cormula de ,uratire 2rteriala ! am o&servat urmatoarele

modificari in starea mea de sanatateA culoarea urinei s(a schim&at de la tul&ure('ri la 'al&en

clar. ro&lemele de prostata cau*au o constrictie a de&itului urinei pina la nivel de stropi.

2cum insa pro&lema s(a re*olvat. Inainte eram nevoit sa mer' la toaleta de trei! patru ori pe

noapte. In pre*ent! mi(am revenit la normal si am nevoie numai o data sau de doua ori.:..T.!8rid'ewater! N)

"4


28/37

AM INCEPUT SA TRAIESC DIN NOU

7a 5" de ani! am fost dia'nosticat cu aterosclero*a intr(o forma atit de 'rava! incit am fost

pro'ramat la operatie de &ypass. Nu am avut tensiune sau colesterol marit! si nici dia&et.

Renuntasem la fumat cu 1 ani in urma! luam vitamine multiple! si am facut modificari in dieta

punind accent pe fi&ra si reducind drastic 'rasimile. >edicul mi(a spus ca operatia de &ypass

nu imi va prelun'i viata mai mult de opt ani! dar mi(o va face mai suporta&ila. 2m spus N9 si

m(am hotarit sa caut alternative. ,ineva mi(a dat sa citesc &rosura ,uratirea vasculara B Noi

)perante pentru 8olile ,ardiovasculare. ,artea mi(a dat intr(adevar sperante ! dar si multe

temeri ( 0are este &ine ce fac= 0are efectele pre*entate sint reale= ,e va spune medicul cindva afla=

2m hotarit sa urme* ro'ramul de ,uratire 2rteriala. Toata lumea din +urul meu s(a opus! dar

eu am considerat ca merit aceasta sansa. Nu voiam sa a+un' o le'uma pentru tot restul vietii.

ot sa indur putina suferinta timp de sase luni! dar asta ma va face &ine pentru restul vietii. )i

nu m(am a&atut de la planul meu.

In pre*ent! ma aflu in a sasea luna de tratament cu Cormula de ,uratire 2rteriala! si in a patra

luna a pro'ramului de mers pe +os. )tiu ca marsurile m(au a+utat foarte mult! dar fara formula

de curatire arteriala! m(as chinui por&a&il in continuare sa parcur' " mile in 6% minute! in loc

de $ mile in 1 minute. Dupa numai o luna de tratament cu rotocolul mentionat! aveampicioare si miini calde? de fapt! intre'ul or'anism era mai cald. )tiu asta pentru ca am dormit

citeva nopti de Ianuarie intr(o camera neincal*ita! in >anito&a! cind afara erau minus $% 'rade

,elsius B fri'! nu 'lumaJ

2ceasta a fost prima &inefacere. 2poi! nasul -care era mereu infundat/ mi s(a desfundat? nu am

mai racit! am mai multa ener'ie! vederea s(a in&unatatit! la fel si prostata. In stadiul de fata!

simpt ca procesul de curatire nu s(a incheiat! dar chiar si acum! pot face mai multe lucruri! cu

mai putine dureri de an'ina decit puteam cu o luna in urma. 2cum pot chiar sa(mi fac planuri

de viata din nou! inclusiv poate! chiar reluarea serviciului.

.D. Toronto! 0N

NotaA 8rosura ,uratirea vascularaA Noi )perante pentru 8olile ,ardiovasculare se

intitulea*a acumA 8ypass(ul Nutritional B Reversati 2terosclero*a fara 0peratie! ( autor

David :. Rowland! h.D.

8. STARI PATOLOGICE ASOCIATE

Recomandarile de alimentatie! suplimente nutritive si stil de viata pre*entate pina acum!aduc

&eneficii uriase ma+oritatii oamenilor care doresc fie sa previna! fie sa reverse*e deteriorareaarterelor. )(ar putea insa ca unele persoane sa manifeste alte form de de*echili&ru al

or'anismului cum sint dia&etul si hipertensiunea arteriala. 2cestea necesita o a&ordare

separata.

DIABETUL

Dia&eticii sint in mod special predispusi la aterosclero*a si pro&leme asociate de circulatie.

Din nefericire! multi dintre ei au fost afectati de retinopatie si


29/37

solutie inteleapta pentru ma+oritatea dia&eticilor B ca supliment permanent. 2ceasta a+uta la

mentinerea starii de sanatate a sistemului circulator! fiind in acelasi timp si o sursa adecvata de

nutrienti pentru or'anele interne -pancreasul! ficatul! 'landa adrenala/ care sint suprasolicitate

la dia&et. 2stfel de nutrienti sintA crom! man'an! *inc! vitamina , si compleul de vitamine 8.

>ulti dintre dia&eticii care au urmat acest protocol au putut sa reduca! iar uneori chiar sa

elimine dependenta de insulina -cu apro&area medicului curant/.

In cele mai multe ca*uri de dia&et! ficatul converteste cu 'reu &eta(carotenul din dieta in

itamina 2 si de re'ula! ineficient. De aceea! dia&eticilor le recomandam o varianta a Cormuleide ,uratire 2rteriala care asi'ura tot aportul de vitamina 2! din vitamina 2 in sine! si nu din

&eta(caroten.

HIPERTENSIUNE ARTERIALA

>ulte ca*uri de hipertensiune arteriala reactionea*a favora&il la Tratamentul de ,uratire

2rteriala. Refacerea circulatiei periferice determina o scadere a presiunii asupra inimii si

arterelor principale. ,ind aceasta afectiune nu raspunde favora&il la ro'ramul de 8ypass

Nutritional! este nevoie de ceva aditional.

9nul dintre factorii 'enerali -si cel mai putin intelesi/ care contri&uie la cresterea tensiuniiarteriale este aler'ia mascata! sau sensi&ilitatea la alimente o&isnuite. De cele mai multe ori!

a'entul provocator este cafeina -cafea ! ceai! ciocolata! &auturi ,ola/ B un stimulent potent care

acelerea*a pulsul si constricta vasele san'uine. Eliminind toate sursele de cafeina poate foarte

adesea conduce la normali*area rapida a tensiunii arteriale.

Camiliile de plante sau fructe cu pro&a&ilitate mai mare de a provoca hipertensiune la persoane

suscepti&ile sintA 9m&ra Noptii -rosii! cartofi! ardei! paprica! ardei iute rosu! vinete! tutun/ si

citriceA portocale! 'rapefruit! lamii/. Ciecare dintre noi are o &iochimie interna unica! si deci

poate reactiona sau nu! fata de un factor anumit din alimentatie. entru a trata hipertensiunea

arteriala 'enerata de reactii aler'ice! este necesar sa se identifice! iar apoi sa se elimine complet

toti a'entii aler'eni mascati. In acest scop! se foloseste dieta prin eliminare! Ginesiolo'ia!testatea muschilor si


30/37

tine pasul cu uriasul volum de cercetari de specialitate care se pu&lica neincetat in fiecare an.

Totusi! un numar tot mai mare de medici incepe treptat sa ia cunostinta de rotocolul de

,uratire 2rteriala pe &a*a nutritionala.

D! ! 2u&$"u$ #u !5! "#;*r%a d!52r! Cura"r!a Ar!r"a$a Nur""*#a$a

rofiturile care se o&tin de pe urma suplimentelor nutritionale si ale alimentelor naturale

neprelucrate sint foarte mici? prin urmare! furni*orii nu dispun de fonduri pentru o campanielar'a de reclame si pu&licitate. In plus! conform re'ulamentelor federale! este ile'al sa se faca

reclama pu&licului lar' faptul ca o anumita su&stanta din cate'oria alimentelor repre*inta un

tratament! un remediu sau chiar o cura profilactica impotriva aterosclero*ei sau &olilor

cardiovasculare.

F*r%u$a d! Cura"r! Ar!r"a$a *#"#! %!d"a%!#!

Toate in'redientele din suplimentele de curatire arteriala sint componente de hrana naturalaA

vitamine! minerale amino(aci*i si etracte 'landulare B intr(o &alanta eficienta si lipsita de

riscuri.

Cu% 5! ad%"#"5r!aa a&$!!$!

Ideal! do*a *ilnica se divide in mai multe su&do*e! luate la masa. 2stfel! daca do*a *ilnica este

de 1% ta&lete! se pot lua trei la micul de+un! trei la prin* si patru la cina! sau cinci la micul de+un

si cinci cu masa de seara. Important este ca ta&letele sa fie insotite de hrana. In acest fel!

su&stantele nutritive din alcatuirea ta&letelor pot completa si intre'i nutrientii din alimentele

servite la masa si invers. Di'estia se optimi*ea*a! la fel si a&sorptia si asimilarea tuturor

factorilor vitali. entru a &eneficia deplin de terapie! nu luati ta&letele pe stomacul 'ol.

Cu% "%" dau 5!a%a daa *r'a#"5%u$ a&5*ar&! #ur"!#"" d"# a&$!!

9rina va deveni un 'al&en aprins. ,ularea este data de o mica proportie de vitamina , si 8("

care se elimina. Daca ta&letele se iau la masa! iar urina nu are acest aspect! inseamna ca

di'estia este 'reoaie! si in acest ca* se recomanda suplimentarea cu en*ime de spectru lar'

-continind hidroclorura de &etaina! pepsina! pancreatin si &ila/! la fiecare masa la care se iau

suplimentele de curatire arteriala.

Cura"r!a ar!r"a$a 2r!"#a r!a"" ad/!r5!

Nu tocmai. In'redientele din componenta Cormulei sint naturale si fara nici un risc. 9neori

pot apare reactii trecatoare de curatire! la administrarea suplimentelor -; din persoanele in

tratament/. 2stfel de reactii sintA dureri de cap! stare de 'reata! indi'estie! diaree! o&oseala sau

'a*e intestinale! care durea*a in 'eneral! intre cinci si 1% *ile. 2ceste simptome apar datorita

modificarilor &enefice din flora intestinala! si eli&erarii de acumulari toice care se devarsa in

sin'e! pentru a fi apoi eliminate. ,ind se manifesta! aceste simptome sint o dovada a faptului

ca procesul de curatire se desfasoara efectiv si era necesar.

Pr*!5u$ d! ura"r! ar!r"a$a a#r!#!aa ;ra'%!#! d! 2$aa a!r*5$!r*"a ar! ar 2u!a

a2*" *&ura ar!r!$! u#d!/a %a" d!2ar! 2! ra5!u$ 5a#'u"#

Nu. Cenomenul nu se petrece astfel. laca depo*itata nu se desprinde in fra'mente! ci este

di*olvata treptat in conditii de si'uranta! actionind asemanator unui deter'ent. Cormula de,uratire 2rteriala contine suficienti a'enti emulsificatori -colina! metionina/ pentru a mentine

'rasimile in stare lichida! preintimpinind &loca+ul in alta re'iune arteriala.

$%


31/37

Cura"r!a Ar!r"a$a Nur""*#a$a a"*#!aa a5!%a#a*r 0!$a"!" "#ra/!#*a5!

Tehnic vor&ind! nu. )e a+un'e la acelasi re*ultat! dar pe cai diferite. ,uratirea 2rteriala

Nutritionala contri&uie la normali*area chimiei or'anismului astfel ca procesele imunitare sa

poata indeparta pe cai naturale ! placile de aterom . 9na dintre aceste cai este producerea

interna a en*imei lipa*a lipoproteica care di*olva 'rasimile din structura placilor. e de alta

parte! terapia de chelatie cu E.D.T.2. actionea*a prin indepartarea calciului si a metalelor 'reledin structura placilor de aterom.

F*r%u$a d! Cura"r! Ar!r"a$a ar 2u!a "#!ra"*#a #!'a"/ u u# %!d"a%!# 2! ar! "$

"au

Daca luati medicamente prescrise de medicul curant! se recomanda sa faceti terapia su&

suprave'herea acestuia. e masura ce starea or'anismului dumneavoastra se in&unatateste

urmind acest protocol! s(ar putea sa aveti nevoie de mai putine medicamente. Nu omiteti sa

comunicati periodic cu medicul! pentru ca acesta sa poata opera modificari in tratamentul

prescris. Nu se cunosc nici un fel de reactii adverse intre nnutrientii din compo*itia Cormulei si

medicamente? o sin'ura preci*are totusiA in ca*ul unui tratament simultan cu anti&iotice!acestea tre&uie administrate cu doua ore inainte sau dupa suplimentele nutritionale! pentru

simplul fapt ca anti&ioticele si vitaminele au tendinta sa se anule*e reciproc. Doctorul de

familie si farmacistul sint cei mai in masura sa va sfatuiasca asupra modului de administrare a

medicamentelor prescrise. Nutrientii in sine ! nu au contra(indicatii.

A% 0*ar" 5a "au * a52"r"#a 2! " 2!#ru a a% au" a a>ua $a 2r!/!#"r!a "#;ar!$*r

ard"a!++ 2r"# !;!u$ d! 5u&"!r! a 5"#'!$u". P* 5a %!#"# a52"r"#a 5"%u$a# u

Pr***$u$ d! Cura"r! Ar!r"a$a

>a+oritatea persoanelor nu au sin'e prea 'ros! ci mai de'ra&a celule san'uine care se

a'lutinea*a. )uplimentele de curatire arteriala a+uta ca sin'ele se devina mai alunecos -si numai su&tire/ pentru a circula mai usor. 2ceasta este o a&ordare mai naturala decit su&tierea

sin'elui! fenomen care a&u*iv! poate le*a vasele san'uine determinind hemora'ii sau chiar

con'estie cere&rala.

La ! "#!r/a$ d! $a "#""!r!a Pr***$u$u" d! Cura"r! Ar!r"a$a 5! *&5!r/a !;!!$!

2sta depinde. Ciecare dintre noi este unic in felul lui si difera de ceilalti. 9nele persoane

sesi*ea*a usoare efecte &enefice chiar din prima saptamina de tratament. 2proape toata lumea

remarca efectele &enefice de inceput in primele patru saptamini.

C" "%2 r!&u"! 5a ur%! raa%!#u$ u 5u2$"%!#! d! ura"r! ar!r"a$a 2!#ru

r!u$a! *2"%!

,uratirea arteriala optima durea*a aproimativ o luna pentru fiecare decada de virsta. )pre

eemplu! o persoana de 6% ani! va &eneficia de efectele rotocolului de ,uratire 2rteriala!

urmind tratamentul timp de patru luni! $a d*a "$#"a "#!'ra$a. Intrucit Cormula este un

supliment alimentar atit de complet! multe persoane prefera sa(l foloseasca in continuare ca

pro'ram permanent de intretinere! unii la do*a normala de tratament! iar altii la +umatate din

do*a *ilnica recomandata.

S"# 2r*'ra%a 2!#ru *2!ra"! d! &y2a55 2!5! r!" 5a2a%"#". Sa r!#u# $a *2!ra"! 5" 5a

"#!r Pr*'ra%u$ d! Cura"r! Ar!r"a$a

$1


32/37

2sta este o deci*ie care depinde numai de dumneavoastra. 7e'al! numai un medic poate

recomanda operatie sau nu. Este putin pro&a&il ca Terapia de ,uratire 2rteriala sa poate

elimina &loca+e ma+ore in numai trei saptamini. 2cesta este un aspect care tre&uie luat in

considerare! daca intervalul de timp de trei saptamini este critic. Daca interventia chirur'icala

ar putea fi aminata in conditii de si'uranta! cel putin trei luni! ati dispune de mai mult timp

pentru a incerca un tratament nutritional. Daca optati pentru operatie! continuarea ro'ramului

de ,uratire 2rteriala Nutritionala va fortifica or'anismul pre'atindu(l mai &ine pentru operatie!

va a+uta apoi la o vindecare mai rapida! va preintimpina reformarea placilor in *ona operata! si

va indeparta placi aterosclerotice in re'iuni inopera&ile.Car! d"#r! !$! d*ua !ra2"" !5! %a" !;""!#a ? 0!$a"a u E.D.T.A. 5au Cura"r!a

Ar!r"a$a Nur""*#a$a

2m&ele terapii inlatura cu eficienta placile de aterom depuse pe artere. Depinde de fiecare

persoana dupa cum raspunde mai &ine la un tratament sau altul. Nici una dintre metode nu este

definit superioara celeilalte. Totusi! numai terapia nutritionala poate efectiv preveni refacerea

placii! prin spri+inul adus neincetat sistemului imunitar. 9nii dintre sustinatorii terapiei de

chelatie intravenoasa eprima re*erve fata de cea nutritionala. oate pentru ca nu au folosit(o

personal! sau poate pentru ca re*ultatele au de*ama'it luind formule mutritionale inferioare

reclamei care li s(a facut. Daca dispuneti de resurse si aveti oca*ia! incercati am&ele terapii si

va veti convin'e sin'uri. Este mult mai usor sa fii o&iectiv dupa ce ai trait am&ele eperiente.

T*a! 5u2$"%!#!$! d! ura"r! ar!r"a$a 5"# $a ;!$ d! !;""!#!

Nicidecum. erificati in'redientele listate pe eticheta pentru a fi si'uri ca &eneficiati de *a!

componentele enumerate in capitolul F*r%u$a d! Cura"r! Ar!r"a$a! respectind proportiile

specificate. 2&senta chiar a unui sin'ur in'redient ma+or ar putea invalida eficacitatea

produsului. Daca suplimentele pe care vreti sa le luati nu contin cel putin do*ele *ilnice

minime ale tuturor in'redientelor B si mai ales vitminele , si E! metionina! cisteina H,l!

niacinul si vitamina2 B atunci ar putea fi doar o formula scumpa de vitamine si minerale!

lipsita de efectul real de curatire arteriala. ,umparati de la furni*ori cu o istorie verificata in

fa&ricarea acestui 'en de formulari foarte speciali*ate. la'iatorii au tendinta de a simplificaputin lucrurile B aspect nedorit mai ales cind este vor&a de propria ta persoana.

:. ESTI PROPRIUL TAU TAMADUITOR

Eista o lectie care rever&erea*a puternic pe tot parcursul rotocolului de ,uratire 2rteriala

prin mi+loace nutritionale! si anumeA or'anismul uman a fost foarte inteli'ent conceput sa se

auto(repare


33/37

$$


34/37

1


35/37

)tudii epidemiolo'ice corelea*a consumul de cafea cu aterosclero*a si hiper Blipidemia.

-4 studii/

C*#5u%a" a$**$ "# %*d!ra"!

2lcoolul influentea*a ne'ativ prevenirea &olilor cardiovasculare si are efecte nedorite asupra

tensiunii arteriale! 'reutatii corporale si tolerantei la 'luco*a. ,resterea consumului de alcool

mareste incidenta con'estiilor cere&rale. -# studii/

U$!"u$ d"# ar#!a d! 2!5!Eista un raport invers proportional intre consumul de peste si decese in &olile de inima.

9leiul de peste are multiple valenteA -1/ poate reduce visco*itatea sin'elui? -"/ poate micsora

nivelul de colesterol total? -$/ poate mari valoarea colesterolului &un -HD7/? -6/ poate reduce

valorile tri'liceridelor? -/ poate diminua le*iunile de tesut provocate de ischemii acute? -5/

poate reduce durerile de an'ina? -4/ poate mari toleranta la eercitiu fi*ic? -#/ poate reduce

a're'area plachetara? si -3/ poate optimi*a dinamica fluului san'uin.

-$1 studii/

Gra5"%" %*#*#!5aura!

2ci*ii 'rasi mononesaturati -pe care ii 'asim in uleiul de masline si de alune americane/ par sa

reduca nivelul colesterolului rau -7D7/ din plasma san'uina! fara a afecta nivelurile decolesterol &un -HD7/? de asemenea! pot sa reduca riscul afectiunilor coronariene. )tudiile de

la&orator au demonstrat ca aceste uleiuri nu au un impact ne'ativ asupra sistemului imunitar si

nu promovea*a carcino'ene*a -cum este ca*ul uleiurilor polinesaturate/.

-$ studii/

L"%"a" *#5u%u$ d! 'ra5"%" 2*$"#!5aura!

In pre*ent! societatea American $eart Association recomanda evitarea consumului ecesiv

de uleiuri polinesaturate! dat fiind volumul limitat de date privind si'uranta consumului

acestora.

V"a%"#a A9n consum sporit de vitamina 2 ar putea reduce rata mortalitatii provocate de &olile de inima.

itaminele 2 si E au proprietati antioidante si pot prote+a impotriva fenomenelor ecesive de

peroidare a lipidelor. 2ceste doua vitamine pot reduce fenomenul de a're'are plachetara! pot

influenta transportul de oi'en si utili*area oi'enului! pot ma+ora nivelul colesterolului &un

-HD7/ si pot potenta capacitatea niacinului de a reduce nivelul lipidelor.

-" studii/

V"a%"#a C

7eucocitele si concentratiile de ascor&at -vitamina ,/ din plasma san'uina sint mult sca*ute! in

ca*ul cardiopatiilor coronariene. 0 deficienta chiar minora de vitamina , poate contri&ui la

sclero*area arterelor. itamina , stimulea*a en*ima lipa*a lipoproteica din plasma! care este

necesara in cata&olisnul tri'liceridelor. itamina , este necesara in hidroilarea prolinei pentru

formarea cola'enului! si astfel influentea*a po*itiv inte'ritatea peretilor arteriali.

)uplimentarea cu vitamina , poate reduce valoarea colesterolului total! al tri'liceridelor si al

lipidelor! in acelasi timp ridicind nivelurile colesterolului &un -HD7/! impulsionind activitatea

fi&rinolitica si atenuind fenomenul de a're'are plachetara. )uplimentarea cu vitamina , poate

in&unatati circulatia arterala periferica.

-1$ studii/

V"a%"#a E

)uplimentarea cu vitamina E poate inhi&a a're'area plachetara -ce se depo*itea*a pe peretiiarteriali/ si proprietatea ade*iva a plachetelor fata de cola'en. )uplimentarea cu vitamina E

poate stimula meta&olismul lipidelor si reduce claudicarea intermitenta. )uplimentarea cu

$


36/37

vitamina E poate reduce a're'area plachetelor si descura+a pro'resia aterosclero*ei in dia&et.

-1$ studii/

V"a%"#!$! B-*%2$!=

)uplimentarea poate otimi*a proportia aci*ilor 'rasi nesaturati in raport cu aci*ii 'rasi saturati

in sin'e. -1 studiu/

V"a%"#a B-7 (2"r"d*="#a,

Deficienta alimentara de piridoina este asociata cu le*iuni ateroslerotice si un risc sporit deaterosclero*a la vasele coronariene. )uplimentarea cu piridoina poate avea un efect

antihipercolesterolemic. Deficienta vitaminei 8(5 poate cau*a le*iuni la mivelul inimi! datorita

homocisteinei in crestere. -1$ studii/

V"a%"#a B-1

Deficienta vitaminei 8(1" este asociata cu nivele ridicate de homocisteina B un amino(acid

atero'enic. -" studii/

N"a"# )uplimentarea cu niacin poate avea un efect favora&il asupra colesterolului total! &un

-HD7/! rau -7D7/ si asupra tri'liceridelor. )uplimentarea cu niacin poate reduce riscurile

infarctului de miocard ->I/! in ca*ul pacientilor cu astfel de antecedente. -5 studii/A"d F*$"

)uplimentarea cu acid folic poate reduce concentratiile de homocisteina care se numara printre

factorii ce contri&uie la aterosclero*a. -6 studii/

C*$"#a

)uplimentarea cu fosfatidil(colina optimi*ea*a meta&olismul lipoproteinelor si poate chiar

determina re'resia placilor de aterom. -$ studii/

I#*5"*$

)uplimentarea cu inositol poate a+uta la protectia impotriva cresterii valorilor colesterolului

total si a aci*ilor 'rasi in ficat. -1 studiu/

Ma'#!"u

acientii cu infarct de miocard pot pre*enta deficienta de ma'ne*iu. Deficienta de ma'ne*iu se

corelea*a cu un risc sporit al afectiunilor arterelor coronariene! cu deces cardiac spontan! cu

fenomene de infarct miocardic si tahi(aritmie ventriculara. )uplimentarea cu ma'ne*iu poate

reduce riscul aritmiilor cardiace! al an'inei vasospastice si al infarctului miocardic.

)uplimentarea cu ma'ne*iu poate preintimpina calcificarea vaselor san'uine si evolutia

aterosclero*ei. )uplimentarea cu ma'ne*iu poate reduce colesterolul total! poate mari nivelul

colesterolului &un -HD7/ si poate inhi&a a're'area plachetara.

-1 studii/

P*a5"u

Deficienta de potasiu -care poate fi pre*enta! chiar daca valorile potasiului din plasma sint

normale/ este asociata cu aritmii! toleranta sca*uta la medicatia cardiaca si modificari ale

eco'ramei. otasiul poate prote+a vasele san'uine impotriva le*iunilor cau*ate de

hipertensiune arteriala. 2ctiunea potasiului si ma'ne*iului poate fi mai eficienta cind se

administrea*a impreuna! in situatia in care nivelul unuia sa celuilalt este deficitar! din

BYPASS Nutritional[1]

Documents

Transcript of BYPASS Nutritional[1]