7/25/2019 Business Mare i Mic

1/3

Business mare i mic: avantaje i dezavantajeDup dimensiunea lor (n realitate dup numrul persoanelor ocupate), ntreprinderile pot fi: mici, mijlocii, mari. Criteriuldup care o ntreprindere este inclus ntr-o categorie sau alta difer de la o ar la alta. De regul, ntreprinderile mici au

pn la 100 de salariai, cele mijlocii - ntre 100 si 00, iar cele mari ! mai mult de 00 de salariai. n "rana ns, dee#emplu, e#ist o alt clasificare: 0-$ salariai - ntreprindere arti%anal& 10-'$ - ntreprindere mic& 0-'$$ - ntreprinderemedie& peste 00 de salariai - ntreprindere mare. are o alt tipologie a ntreprinderilor: cele cu 0-*0 salariai sntnumite ntreprinderi +micro & ,,mici - cele care angajea% ntre *1 i de persoane& /-'$$ - ,,medii& i pe

de salariai - ,,mari . ntreprinderile mici constituie, ntr-un fel, nsu i fundamentul economiei de pia. ai mult, de regula, datoritac eltuielilor de productie reduse (lipsa c eltuielilor pentru pu licitate, gestiune etc.) si a capacitatii de mane2raaceste intreprinderi mentin mereu aprinsa flacara spiritului de concurenta. Din aceste considerente, in tarile cu oeconomie de%2oltata, statul sprijina intreprinderile mici, inclusi2 prin ela orarea unei legislatii antimonopol.

3n intreaga lume predomina numeric intreprinderile mici. 4stfel, in 564, din cele circa *0 de milioane deintreprinderi, 07 snt intreprinderi mici. 8n "ranta ponderea intreprinderilor mici este i mai mare. 8n aceasta tarcirca $'7 din numarul total de ntreprinderi angajea%a mai putin de 10 salariai. ai mult, /07 din toateintreprinderile france%e n general nu au nici un salariat. 9redominarea numerica a ntreprinderilor foarte mici este trasatura specifica a "rantei. 8n ermania, din contra, este foarte insemnata ponderea intreprinderilor mijlocii. 8n

, circa $07 din numarul total al intreprinderilor, in principal din agricultura nu folosesc munca salariata sau ofolosesc oca%ional.

ntreprinderile mari , desi relati2 nu prea numeroase, asigura producerea partii co2irsitoare, in unele tari pina la

0-$07 din 2olumul total de unuri si ser2icii produse. 4ceste performante se datorea%a crearii conditiilor optim pentru aplicarea in practica a reali%arilor progresului te nico-stiinjific. 4nume intreprinderile mari asigursta ilitatea i progresul in intreaga economie. 3n 564, circa 00 de mii de intreprinderi falimentea%a anual. 4cestesint, in fond, intreprinderile mici, rareori cele mijlocii, dar niciodata cele mari, care i i sc im a doar proprietarul.

Desi fiecare categorie de intreprinderi (mari, mijlocii si mici) are un sir de a2antaje specifice, precum si anumitneajunsuri, impreuna se completea%a, formind un sistem economic 2ia il, dinamic i eficientntreprindere mic si mijlocie dimensiune optim

3 -urile joacun rol nsemnat n economie din urmt moti2e:- 5upleea structurilor care le confer o capacitate ridicat de adaptare la fluctuaiile mediului economic&- 8ntreprinderile mici i mijlocii se pot integra relati2 u or ntr-o reea industrial regional, ceea ce contri uie

de o parte la de%2oltarea economic a regiunii respecti2e, iar pe de alt parte la reducerea omajului i cre terni2elului de trai, pentru c ofer locuri de munc&

- Dimensiunea lor redus, care contri uie la e2itarea irocraiei e#cesi2e i la e2itarea de%umani%rii&

- 3 -urile formea% la ni2elul indi2idual un ansam lu mult mai u or de controlat;condus. IMM-urile sunt organisme cu vocaie industrial sau comercial cu un centru de profit i cu o singur activitate.olul i importanta 3 -urilor decurg din urmtoarele trsturi ale acestora:

1) rf, o in>nd c iar e#clusi2itate n raport cu marile ntreprinderi.

6n domeniu de performan al ntreprinderilor mici i mijlocii este repre%entat de su contractri, mai ales pentacti2iti speciali%ate i ser2icii.

4cest lucru este e2ident n economia rilor de%2oltate, dar i a unora aflate nc ntr-o situaie economic de%2oltare. Compar>nd densitatea medie la mia de locuitori numrul de ntreprinderi mici i mijlocii acti2e n an*000, care a fost n 6niunea ?uropean de aproape 07, se distri uie foarte inegal: *07 n 3rlanda, apro#imati2'07 n "rana i ermania, deci su media din 6niunea ?uropean, /7 n area @ritanie, peste /17 n 5pania,

peste /'7 n 9ortugalia, //7 n 3talia i apro#imati2 07 n recia. Diferenele 2i%i ile in de politica statuluirespecti2, de aplicarea politicilor regionale, de spiritul i c iar de curajul ntreprin%torilor.?#istena i acti2itatea 3 -lor se desf oar pe coordonate trasate sau determinate de caracteristicile distincti2e

ale acestora:

7/25/2019 Business Mare i Mic

2/3

Dimensiunea redus: determin un potenial redus al ntreprinderii, conduce la limitarea cotei de pia, determinimposi ilitatea unor reduceri su staniale ale costurilor unitare i aduce ntreprinderea n situaia de a face fa unconcurene puternice din partea ntreprinderilor mari. < cale de a e2ita aceast concuren pentru 3 -uri poate fiaceea de a juca rolul de furni%or sau su contractant pentru aceste nteprinderi mari. Un ritm ridicat de creare i faliment: este un factor care determin starea de sntate a unei economii, motor dede%2oltare a oricrei economii. Specializarea: e determinat de dimensiunea lor redus.

Ponderea redus pe pia: pre%int a2antaje i de%a2antaje. 9rintre a2antaje amintim cunoa terea mai un cererii i o fle#i ilitate mai ridicat la modificrile care se pot manifesta pe pia. Dificulti la intrarea i ieirea de pe o pia: pentru 3 -uri pia cea mai un i con2ena il e aceea cu ariere mai ridicate la intrare i mai reduse la ie ire. 4ceast pia ofer o inerea unor c> tiguri mai sta ile.

Cele mai gra2e pro leme care influentea%a negati2 acti2itatea antreprenorilor sunt:- imperfectiunea a%ei legislati2e a acti2itatii de antreprenoriat&- neeficacitatea sistemului de impo%itare&- dificultatea si costul ridicat al nregistrarii noilor intreprinderi&- imperfectiunea sistemului se licentiere a acti2it de antreprenoriat&- dificultatea si costul ridicat al certificarii si standardi%arii productiei marfurilor si ser2iciilor&- controlul si supra2eg erea e#cesi2a asupra acti2itatii de antreprenoriat.

Cele mai des efectuate controale sunt e#ecutate de:- inspectoratul "iscal de 5tat ! $/7 din respondeni&

- arda "inanciar ! A$7&- 9oliia ?conomic ! A17&- centrul de edicin 9re2enti2 ! /7&- Direcia 9rotecia Ci2il i 4prare mpotri2a incendii - 1/7."iecare al 10-lea control este efectuat de repre%entantii primariei si politiei. 4ceasta ultima pro lema a fost

re%ol2ata partial prin introducerea registrului de e2identa a controalelor agentilor ec.Crearea in anul 1$$' a "ondului pentru sustinerea antreprenoriatului si de%2oltarea usinessului mic in , fiind

imputernicit de catre u2ern de a se ocupa cu diferite tipuri de acti2itati: creditarea usinessului mic& garantarecreditelor& studierea, deser2irea informationala si consultati2a a antreprenorilor mici& reali%area si coordona politicii de stat de sustinere a usinessului mic, nu si-a reali%at pe deplin misiunea. 9e intreaga perioada de acti2ita"ondul a eli erat doar cite2a %eci de credite, celelalte functii raminind nereali%ate. 3n ultimii ani (1$$$-*00finantarea de catre "ond a sustinerii si de%2oltarii micului usiness, practic s-a intrerupt, multe din intreprinderiinregistrate asa si nu si-au inceput acti2itatea antreprenoriala din lipsa de capital initial, altele falimentea%a sau di

cau%a impo%itelor e#agerate completea%a usinessul Btene ru .9ro lemele principale cu care se confrunta 3 pot fi sistemati%ate astfel: decapitali%area acestora ca urmare a inflatiei, fenomen care a condus la reducerea sustantiala a capacitatilor d

productie& incapacitatea de plata, care duce la faliment. Catre / martie *000 au fost ram ursate doar ''7 din suma totala

de credite alocate 3 , '* de agenti economici, detinatori de credite, fiind deferiti judecatoriei economice&4u ie it n e2iden unele lacune pri2ind:- imperfectiunea actelor normati2e ce reglementea%a acti2itatile antreprenoriale&- concentrarea acti2itatii "ondului asupra e#ecutarii unei singure functii - asistenta financiara, accentul fiind pus

asupra unei singure surse de finantare - ugetul de stat&- lipsa controlului asupra acordarii, utili%arii rationale si ram ursarii creditelor&- lipsa transparentei si controlului asupra acti2itatii "ondului care a condus la incalcarea egulamentului pri2ind

conditiile si ordinea acordarii creditelor si su sidiilor cu inlesniri&

- ine#actitatea rolului central al "ondului: fie aceasta o institutie, care se ocupa e#clusi2 de acumularea sireparti%area resurselor financiare sau ca tre uie sa se ocupe si de coordonarea politicii de stat pri2ind sustineremicului usiness& fie ca efectuea%a creditarea directa si garantarea creditelor sau acti2ea%a prin intermediul ancaltor institutii financiare&

- lipsa unei strategii de de%2oltare a fondului si acordarea creditelor doar pe termen mediu si lung, fapt ce condus la imo ili%area de resurse financiare si reducerea 2ite%ei de rotatie a acestora, la reducerea capacitatii creditare a unui numar sporit de intreprinderi.

Specificul RM - lipsa mijloacelor ne ti pentru in2estiii i o pia mic intern de desfacere.8ntreprinderilor mici le este destul de greu sa-si de%2olte singure afacerile, de aceea in multe state se procedea

la incadrarea lor in e#ecutarea comen%ilor de stat: lucrari de constructie, li2rarea unor produse etc. Ea noi au foscite2a propuneri din partea unor ateliere de incaltaminte sa incalte armata nationala. aspunsul a fost negati2 pemoti2 ca este prea scump. De acord, dar cumpararile incaltamintei de la o intreprindere de a noastra si nu din Furciade e#emplu, era un act de sustinere a economiei nationale. efu%ul, de fapt, nu este ilegal, dar este un mod de a

intelege unilateral deci%iile gu2ernamentale pri2ind ac i%itiile pu lice, conform carora ele se fac prin tender, ceste cistigat de cei care propun cele mai a2antajoase conditii.5e pare, insa, ca la acest capitol mai este o pro lema ! comisioanele platite functionarilor. 4i nostri nu platesc

(pentru ca n-au de unde), pe cind unii importatori pot plati din plin.

7/25/2019 Business Mare i Mic

3/3

"ara a mai descrie si alte modalitati de sustinere a usinessului mic, modalitati care nu tre uie cautate culuminarea, de altfel, 2reau sa spun ca in toate actiunile gu2ernamentale se simte o frica cronica de a nu-si im ogatcetatenii.

9iata interna, infim de mica determina sa ne orientam spre pietele e#terne. icii intreprin%atorii, desigur, nu posinguri sa-si e#porte productia. De aceea este necesar asociarea lor, care tot tre uie sa fie stimulata de catre stat. De#emplu, 3rlanda, despre care am mai 2or it, au ajuns sa e#porte $07 din productia de lapte si A07 din casca2aluritocmai prin intermediul asociatiilor de fermieri si asociatiilor fa ricilor de prelucrare a laptelui. 5i tre uie de spus c

statul le creea%a toate conditiile ca ele sa acti2e%e normal, pentru ca altfel, pierderile ar fi enorme.Desi au fost facute multe promisiuni si a e#istat c iar un program de stat de sustinere a micului usiness,re%ultatele sunt departe de a fi optimiste. ai mult de o treime din intreprinderi au inc eiat anul *000 cu 2enit %er peste trei%eci la suta au iesit cu pierderi, iar ceilalti o duc de a%i pe miine.

4ceasta se e#plica prin puterea mica de cumparare a populatiei, lucru care a fost confirmat de mai multe ori dee#perti independenti.