Business Magazin Nr. 272

Nr. 272 (10/2010) n Preţ: 4,9 lei n www.businessmagazin.ro n Până la 21 martie 2010

Renașterea Centrului Vechi (pag. 52)

AFACERI

FOTO

: AD

RIA

N S

TOIC

OV

ICIU

Ţigările de contrabandă,

o afacere de un miliard de euro (pag. 14)

COMERŢ

REPORTAJLAS VEGAS, ORAȘUL

CARE POATE PĂSTRA

ORICE SECRET

(PAG. 56)

NEW YORK TIMES: TOYOTA, EȘECUL UNUI GIGANT (PAG. 42)

FMCG

POVESTEA PEPSI ÎN

ROMÂNIA, AȘA CUM A

VĂZUT-O CREATORUL

AFACERII (PAG. 10)

Există viaţă după ce pierzi un contract cu Mittal?(pag. 28)

ENERGIE

Pac-Man

GIGANTUL JAPONEZ NAMCO

BANDAI COMPLETEAZĂ ÎN ROMÂNIA,

SUB CONDUCEREA LUI ANDREI LOPATĂ,

CAREUL CELOR MAI IMPORTANŢI

PRODUCĂTORI DIN INDUSTRIA

JOCURILOR PENTRU MOBILE

(PAG. 20)

15-21 martie 2010 I BUSINESSmagazin 3

CUPRINS

56

20to start

PE O PIAŢĂ CARE

LA NIVEL MONDIAL

DEPĂȘEȘTE 5

MILIARDE DE EURO,

CEA A JOCURILOR

PENTRU MOBILE,

LUCREAZĂ MAI MULT

DE 1.000 DE ROMÂNI.

RECENT INTRATĂ ESTE

COMPANIA JAPONEZĂ

NAMCO, CREATOAREA

BINECUNOSCUTULUI

PAC-MAN.

DE ANCA ARSENE-BĂRBULESCU, DORIN OANCEA

A: Alro (26), ArcelorMittal (26); B: Bernschutz & Co. (52), British American Tobacco Rom`nia (14); C: CB Richard Ellis Rom`nia (34), Chevrolet (18), Citi Rom`nia (32), City Grill (52), Colliers (52), Continental (36), Cosmote (32); D: Dacia-Renault (18); E: Electrica (26), Electronic Arts Mobile Rom`nia (20), Energy Holding (26); F: French Bakery (52); G: Gameloft (20); J: Japan Tobacco International Rom`nia (14); L: Lugera & Makler (20); M: Manpower (36), Mazda (18); N: Namco Bandai Networks Rom`nia (20), Novel Research (14); O: Oltchim (26), Opel (18), Orange Rom`nia (20); P: Petprod (26), Petrom (26), Philip Morris International Rom`nia (14), Porsche Inter Auto (18), Porsche Rom`nia (18); R: R=d=cini (18), RCS&RDS (32), Romtelecom (32); S: Shapir Group (34), Sonae Sierra (34), Sony (32), Spazio Studio (52), Suzuki (18); T: Toyota (42), Transelectrica (26), TriGranit (34); U: Ubisoft (20), UPC (32); V: Vodafone (20); Z: Zentiva (36).

10

n ACTUALITATE

10 FMCG: Povestea unui succes, \ntr-o carte

14 COMER}: Pia]a neagr= a ]ig=rilor atinge niveluri record

18 AUTO: Programul Rabla a scos 60.000 de ma[ini noi de pe str=zi. V`nz=rile celor noi n-au crescut \ns=

28 ENERGIE: Anul schimb=rilor pe pia]a furniz=rii de energie

34 IMOBILIARE: Ce se va \nt`mpla cu proiectele gigantice stopate?

36 RESURSE UMANE: Cine caut= un loc de munc= acum are mult de c=utat

n BUSINESS HI-TECH

32 TELECOM: |n vizit= la gigantul [i discretul RCS&RDS

39 WEBOSCOP: A[tept=m sau plec=m?

n SPECIAL NEW YORK TIMES

42 AUTO: Toyota trece printr-una din cele mai grele perioade ale sale

46 UE: Revenirea Germaniei e bun=, dar face r=u Spaniei, Greciei [i Portugaliei

n ART+ {I SOCIETATE

52 LIFESTYLE: Centrul Vechi din Capital= nu \nseamn=

doar baruri [i terase

56 REPORTAJ: Las Vegas, ora[ul care nu doarme niciodat=

n ULTIMUL CUV~NT

66 UMBERTO ECO: Ghici, ghicitoarea mea

BUSINESSmagazin I 15-21 martie 20104

PRIM-PLAN

|n contra devia]ionismului

Tab=ra lui Mircea Geoan= a pierdut, conform a[tept=rilor, [i ultima b=t=lie pentru infl uen]a la v`rful

partidului, dup= ce Adrian N=stase a fost reconfi rmat \n func]ia de pre[edinte al Consiliului Na]ional. N=stase ar urma s= fi e coordonatorul departamentelor partidului, extinse p`n= la 31, ceea ce-i confer= atribu]iile unui “premier din umbr=”. De[i Mircea Geoan= se bucur= \nc= de sprijinul partidului \n lupta pentru p=strarea func]iei de pre[edinte al Senatului, viitorul apropia]ilor s=i nu sun= deloc promi]=tor. |n contradic]ie cu trecutul deloc onorabil al partidului \n cazurile de corup]ie \n care erau implica]i lideri ai PSD, dar [i cu pozi]ia lui Geoan=, noul pre[edinte Victor Ponta a anun]at c= va l=sa justi]ia s=-[i fac= datoria \n ce-l prive[te pe senatorul C=t=lin Voicu, apropiat al grup=rii Vanghelie-Geoan=, pentru care Parchetul General a cerut deja Senatului [i Pre[edin]iei \ncuviin]area arest=rii.

Este plauzibil ca solicitarea Parchetului s= fi e am`nat= la vot cu sprijinul lui

Mircea Geoan=, dar e de a[teptat ca noua conducere a PSD s= pun= presiune pe acesta pentru a nu periclita opera]iunea de rebranduire a partidului. Sesizabil= la congres, dar aproape sigur= cu ocazia discursului lui Ponta de la Consiliul Na]ional PSD, reorientarea ideologic= a social-democra]ilor se traduce \ntr-o accentuare a discursului de st`nga, dup= ce ambiguit=]ile garniturii Geoan= au f=cut ca PSD s= pun= \n practic= m=suri economice de dreapta c`t timp s-a afl at la putere cu PD-L \n 2008-2009. Strategia echipei Ponta este riscant= pe termen scurt din cauza posibilelor dezert=ri c=tre partidul fo[tilor independen]i (UNPR) a parlamentarilor nemul]umi]i, dar cu poten]iale efecte benefi ce pe termen lung, de vreme ce UNPR vizeaz= tot electoratul de st`nga pentru viitoarele alegeri. Dac= ad=ug=m sprijinul indirect, dar decisiv pe care fostul pre[edinte Ion Iliescu \l acord= noii echipe de conducere, rebranduirea PSD poate avea succes \n r`ndul unui electorat de st`nga care resimte din plin efectele crizei economice. n

Echipa perdant= la congresul PSD din 2005 recupereaz= \n for]= terenul

PREMIERUL DIN UMBR+

n PARTIDE

Func]ia [i gradul. Organiza]ia PNL sector 2, din care face parte omul de afac-eri Viorel Cataram=, ar trebui s= discute \n aceste zile dou= solicit=ri de excludere a acestuia din partid. Omul de afaceri ar fi astfel pentru a treia oar= pus \n discu]ia organiza]iei de baz=, care a respins \n august anul trecut o solicitare similar=. La Congresul PNL, la care Viorel Cataram= a renun]at s= mai candideze la func]ia suprem=, pre[edintele Crin Antonescu a sugerat c= “cet=]eanul Cataram= Viorel, nu [tiu gradul” ar trebui eliminat din partid, dup= ce a sus]inut c= este marginalizat \n interiorul forma]iunii pentru c= “spon-sorii PNL cer eliminarea incomozilor”. Imediat Antonescu s-a declarat nepl=cut surprins de fotografi ile ap=rute \n pres=, \nf=]i[`ndu-i pe Viorel Cataram= [i Dinu Patriciu lu`nd masa la un restaurant chiar \n ziua Congresului, preciz`nd c= el \nsu[i, “ca liberal”, nu ar fi luat masa tocmai atunci cu Dinu Patriciu.

n POLITIC+

Clubul nemul]umi]ilor. Grupul parlamentarilor independen]i va \nscrie \n aceast= s=pt=m`n= la tribunal Uniunea Na]ional= pentru Progresul Rom`niei, par-tid de centru-st`nga care va organiza luna viitoare un congres pentru a-[i alege struc-turile de conducere. Surse politice sus]in c= fo[tii lideri ai PSD au cele mai mari [anse la [efi a UNPR: pre[edintele UNPR ar putea fi Marian S`rbu, pre[e dintele execu-tiv - Gabriel Oprea, iar Cristian Diaconescu ar urma s= de]in= postul de pre[edinte de onoare. UNPR este de a[teptat s= emit= preten]ii la mai multe posturi \n administra]ia central= [i local= \n schimbul sprijinului acordat guvernului Boc.

FOTO: MEDIAFAX, REUTERS

CELE MAI CITITE*

1. Articolul realizat după prima ediţie a „Meet the CEO“, la care au participat Mariana Gheorghe și Liliana Solomon, a fost cel mai citit în ultima săptămână

2. Povestea celor două prietene care conduc împreună afaceri de peste 4 mld. euro

3. Reportaj: Cum s-a văzut lansarea Duster la concurenţă cu concertul Justin Timberlake

4. Cele mai interesante gadget-uri noi lansate la CeBit

5. Special: Cum să te protejezi pe internet

6. Bucureștiul, înecat în zăpadă

ARTICOLE PE

PUBLICITATE

n BULGARIA

Avantajul parlamentarismului. Partidul de guvern=m`nt din Bulgaria, GERB, condus de actualul premier Boiko Borisov, a anun]at c= va depune o cerere la Parlament pentru \nceperea procesului de \nl=turare a pre[edintelui Gheorghi P=rvanov din func]ie. P=rvanov este acuzat c= a \nc=lcat dreptul la intimitatea convorbirilor, dup= ce a publicat pe site-ul pre[edin]iei transcrierea unei dispute avute \n particular cu ministrul de fi nan]e Simeon Djankov, \n acela[i timp [i vicepremier. Confl ictul dintre Djankov [i P=rvanov a izbucnit dup= ce ministrul de fi nan]e a insinuat despre pre[edinte c= ar fi un “proasp=t milionar”, care de]ine “zeci de propriet=]i de lux \n Statele Unite, Europa [i Dubai”.

n RUSIA

Un clic contra lui Putin. Opozi]ia din Rusia a lansat o campanie de str`ngere de semn=turi pe internet pentru a cere demisia premierului Vladimir Putin. Opozi]ia se preg=te[te s= cear= \n strad= demisia lui Vladimir Putin, la 20 martie. Printre semna-tarii peti]iei fi gureaz= Elena Bonner, v=duva laureatului premiului Nobel Andrei Saharov, fostul disident sovietic Vladimir Bukovski [i campionul mondial de [ah Garry Kasparov.

n REPUBLICA MOLDOVA

Ne vedem la referendumuri. Liderii Alian]ei pentru Integrare European= au anun]at c= Republica Moldova va avea o nou= constitu]ie p`n= la 16 iunie, adoptat= prin referendum [i care va stipula alegerea [efului statului cu votul majorit=]ii simple a parlamentarilor. Conform constitu]iei \n vigoare, actualul legislativ ar urma s= fi e dizolvat dup= 16 iunie, deoarece a e[uat \n mod repetat \n alegerea [efului statului. Opozi]ia comunist= acceptase [i ea ideea alegerii pre[edintelui cu majoritate simpl=, dar numai dup= dizolvarea parlamentului [i alegeri anticipate.

n SUA

A fost sau n-a fost? O comisie a Con-gresului american a recunoscut genocidul comis \mpotriva armenilor \n ultimii ani ai Imperiului Otoman, ignor`nd avertismentele [efei Departamentului de Stat de la Washing-ton. Hillary Clinton se teme de o \nr=ut=]ire a rela]iilor cu Ankara, \n contextul situa]iei tensionate din Orientul Mijlociu. Turcia a [i ripostat, rechem`ndu-[i de la post amba-sadorul din SUA. Masacrele [i deport=rile suferite de armeni \ntre anii 1915 [i 1917 s-au soldat cu 1,5 milioane de mor]i, potrivit armenilor, [i cu 250.000 p`n= la 500.000 de mor]i, potrivit istoricilor turci.

prim-plan


n TRANZAC}II

Popoviciu, \mbog=]it de IKEA. Omul de afaceri Puiu Popoviciu, unul dintre cei mai importan]i investitori imobiliari din Rom`nia, a v`ndut opera]iunile IKEA din ]ar= c=tre grupul suedez, pentru circa 30 de milioane de euro, conform Ziarului Financiar. Popoviciu a adus IKEA \n 2007 \n complexul B=neasa, dezvoltat de el \n nordul Capitalei, prin intermediul unei francize, cu o investi]ie de 25 de milioane de euro pentru Popoviciu. |n primul an, magazinul a adus v`nz=ri de 70 de milioane de euro, dublu fa]= de estim=ri, [i un profi t net de 4,6 milioane de euro, ca efect al boom-ului economic traversat atunci de Rom`nia. {i acum \ns=, IKEA r=m`ne cel mai mare comerciant de mobil= din ]ar=, cu afaceri de peste 80 de milioane de euro \n 2009, din care restaurantul aduce 5 milioane. Popoviciu [i-a fi nan]at investi]ia de 25 de milioane de euro \n magazinul din B=neasa din fonduri asigurate de BRD-Societe Generale.

n ECONOMIE

La ce ne-am euroobligat. Nu \n zadar ar fi declarat ministrul Elena Udrea, recent, c= \n actualul Guvern sunt doi constructori, ea [i ministrul transporturilor, Radu Berceanu. Imediat dup= ce Rom`nia a contractat de pe pie]ele externe un \mprumut de un mld. euro, gra]ie emisiunii de euroobliga]iuni pe cinci ani, ministrul de fi nan]e Sebastian Vl=descu a declarat c=, de[i banii ob]inu]i din acest \mprumut n-au o destina]ie special=, el i-ar orienta spre proiecte de infrastructur= [i cofi nan]=ri de fonduri europene. |mprumutul a fost ob]inut \n condi]iile unei dob`nzi fi xe de 5% pe an (comparativ cu circa 3% pentru sumele atrase de la FMI, cu dob`nda de 6% ob]inut= de emisiunea lansat= de Grecia tot s=pt=m`na trecut= sau cu cea de 5,25% ob]inut= de Polonia \n ianuarie) [i este cel mai mare de acest fel contractat vreodat= de Rom`nia, urc`nd gradul de \ndatorare public=, ajuns la 30% din PIB (circa 35 mld. euro) la sf`r[itul anului trecut. Folosirea banilor pentru proiecte de infrastructur= [i dezvoltare, dup= sugestia lui Vl=descu, ar \nsemna un pas evident \nainte fa]= de situa]ia obi[nuit=, \n care statul se \mprumuta ca s= acopere defi citul bugetar; ca de obicei \ns=, r=m`ne deschis= chestiunea licita]iilor, [tiute fi ind criticile la adresa statului ca administrator de proiecte scumpe, greu fezabile [i uneori utopice.

PRINTRE GHILIMELE

“SUNT C~}IVA DEPUTA}I CARE PROBABIL C+ AU NI{TE DATORII DE DIVERSE FELURI C+TRE DIVERSE PERSOANE {I CARE OR S+ PLECE. DAR DEC~T S+ AI P+DUCHI |N BLAN+, MAI BINE DUC+-SE!”Andrei Chiliman, pre[edintele PNL Bucure[ti

“Sunt ni[te [acali care nu \n]eleg altceva dec`t vagabonzii pe bulevard” frunta[ul PSD Marian Vanghelie despre democrat-liberali

“S= [ti]i c= de la frizerie [i de la sala de fi tness afl u lucruri foarte importante, chiar unele pe care le pot materializa apoi [i \n Guvern”premierul Emil Boc, ad=ug`nd c= la sala de fi tness are convorbiri inclusiv cu oameni de afaceri

“Cred c= suntem ca Fidel Castro [i Che Guevara, dar dictatorul \nc= n-a fugit” pre[edintele PSD Victor Ponta despre rela]ia sa cu liderul PNL Crin Antonescu

“A[a a fost primit [i Ceau[escu, [i Elena Ceau[escu \n Academie, deci eu pot s= m= jenez c= sunt membru \ntr-o asemenea Academie”Ion Iliescu (PSD), coment`nd atribuirea de c=tre Academia Oamenilor de {tiin]= a titlului de academician de onoare pre[edintelui Traian B=sescu

“A[a cum spune [i Biblia, s= nu pui un petec nou la hain= veche, s= nu pui vinul nou \n burduf vechi” Mircea Geoan= (PSD) despre cursa dintre Adrian N=stase [i Gheorghe Nichita pentru [efi a Consiliului Na]ional al partidului

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE

editorial


}es=torii credeau c= oricine \ncearc= s= imite perfec]iunea lui Alah, a lui Dumnezeu, a fi in]ei divine, oricare

ar fi aceea, este un p=c=tos. De aceea se mul]umeau s= se apropie de perfec]iune, s= creeze opere care s= tind= numai, dar s= nu egaleze echilibrul perfect al crea]iei divine.

M= rog, privind \n jur ajungi lesne s= te \ndoie[ti de “echilibrul crea]iei divine” [i m= g`ndeam, citind [i scriind cele de mai sus, c=, din fericire, creatorii lumii rom`ne[ti, cei ce tot reformeaz=, fac, desfac, creeaz= [i r=pun, legifereaz= [i reglementeaz= sunt feri]i de orice c=dere \n p=cat. Indiferent ce fac, desfac, creeaz= [i r=pun, legifereaz= [i reglementeaz=, lumea care iese este inevitabil, invariabil mai rea dec`t cea precedent=.

Nu [tiu dac= f=c=torii [i reformatorii societ=]ii rom`ne[ti cunosc modul de lucru al ]es=torilor persani; sunt tentat s= cred c= nu. De aceea, m= g`ndesc, ei nici nu au limite \n ac]iunile lor. Persanii se mul]umeau s= ciobeasc= frumuse]ea muncii lor numai pu]in, \ntr-un col] al covorului, pentru a nu-[i dezam=gi nici clien]ii (clien]i autentici, desigur, din cei ce-[i pun ochelarii pe nas [i exclam= cercet=tor [i admirativ privind vechile ]es=turi) [i pentru a nu-l sup=ra nici pe cel divin, care ar primi astfel o critic= st`njenitoare: “...Amice, [tii ceva, ai f=cut ni[te fl e]i care nici m=car o linie dreapt= nu pot trasa!”.

Ai no[tri, \n schimb, caut= perfec]iunea imperfec]iunii, dac= o fi posibil a[a ceva. Cel mai comic mi se pare, de exemplu, anun]ul elabor=rii unui program anticriz= \n momentul \n care destul de mul]i vorbesc despre sf`r[itul crizei. M= rog, pu]in plauzibil sf`r[itul acesta, dar, totu[i, posibil. {i atunci? Dar

de ce nu un bilan] al primului, o evaluare pe cifre, cu realiz=ri, reduceri, efi cientiz=ri [i efecte binef=c=toare \n economie?

Uite, s= lu=m programul Rabla, una dintre pu]inele m=suri ce pot fi asociate unui program anticriz=, m=sur= care, zice lumea, func]ioneaz=. Ba programul va fi chiar suplimentat \n urma succesului din cele trei s=pt=m`ni de aplicare: 32.000 de ma[ini casate.

Fiind lipsit de feti[ul rom`nesc al ma[inilor, pe care le consider a avea mai multe ro]i dec`t \i sunt necesare unui om pentru a se deplasa, \mi permit s= str`mb din nas la rezultat [i s= consider c= cele c`teva milioane de euro destinate programului puteau fi cheltuite mai cu folos.

|n plus, a ap=rut \n joc [i [mecheria rom`neasc=: multe ma[ini casate, dar pu]ine ma[ini noi v`ndute, sub 2.000, o cincime din num=rul minim de ma[ini care ar fi putut fi cump=rate. Desigur, biznismenii care cump=rau tichete pe la poarta REMAT-urilor, dar [i fo[tii proprietari nu vor s= fac= nimic altceva dec`t afacerea vie]ii lor, de aceea unii dau pu]in iar ceilal]i nu se las=.

Afacerile vie]ii lor le vor face rom`nii \n general, sunt sigur, dup= ce fondul na]ional de investi]ii n=[it de acela[i guvern [i, \n]eleg, coloana vertebral= a noului progam anticriz=, va ap=rea pe lume - vor ap=rea o sumedenie de locuri de munc=, iar parteneriatul public - privat va reprezenta mai mult dec`t proiectata plat= a TVA dup= \ncasarea facturilor \n cazul contractelor fi rmelor cu institu]iile statului.

Constat \n ultima vreme, din ce \n ce mai acut, dou= caracteristici ale societ=]ii rom`ne[ti - lipsa puterii de a anticipa [i devierea discursului.

Lipsa puterii de anticipa]ie porne[te de la [oferul hipnotizat de dorin]a de a mai avansa m=car un centimetru f=r= s= se g`ndeasc= c= poate bloca intersec]ia [i se termin= cu ministerele care propun m=suri care ar trebui s= sporeasc= veniturile la buget, dar care, \n realitate, \nchid companii [i arunc= oameni \n [omaj.

Devierea discursului, adic= avem un subiect care rapid alunec= fi e \n derizoriu, fi e este deturnat \ntr-o h=rm=laie generalizat=. Adic= vorbe[ti despre pericolele care amenin]= Rom`nia [i despre posibilitatea de a ajunge \n situa]ia statelor cu probleme grave - Grecia, de exemplu. {i imediat apare cineva care \]i replic= c= nu te pricepi, pentru c= grecii au min]it [i au nu [tiu ce defi cite [i cheltuieli grozave, \n timp ce \n Rom`nia e cu totul altceva. Iar tu te g`nde[ti c= fi e ai o problem= de comunicare, fi e ceilal]i au o problem= de \n]elegere - pentru c= ]i se pare c= abureala \n discurs [i raport=ri este la fel de prezent= \n Rom`nia pe c`t a fost [i \n Grecia, c= avem acela[i nivel de[=n]at al cheltuielilor [i c= este numai o problem= de timp - mai lung, mai scurt - p`n= c`nd ne vom pr=v=li.

Nu conteaz= dac= nivelul datoriei e de 30 sau de 120% din PIB, conteaz= ce faci cu banii [i cum aju]i companiile [i oamenii s= dep=[easc= problemele, iar aici mi se pare c= suntem pe acela[i plan cu grecii. Iar pove[tile de la televiziunea poporului nu m= conving c= Rom`nia se afl = pe drumul cel bun.

{ti]i ce ar fi cu adev=rat grozav? Un program Rabla pentu administra]ii, valabil \n toat= Europa. Mi-a[ vinde cuponul imediat. n

[email protected]

Programul Rabla pentru administra]ii

Creatorii de covoare persane, cele autentice, desigur, gre[eau, \n mod voit: modelele pe care le f=ceau

ascundeau mici imperfec]iuni, geometriile sufereau mici abateri, culorile aveau abateri vagi de la nuan]a

de baz=. Ei voiau, astfel, s= se pun= la ad=post de p=cat. de DORIN OANCEA, REDACTOR-{EF ADJUNCT


FMCG


Artizanul afacerii Pepsi pe pia]a rom`neasc=, Aviad Meitar, avea 29 de ani [i lucra \n New York la fondul de investi]ii North American Resources

\n urm= cu 20 de ani. Nici prin minte nu-i trecea c= va ajunge s=-[i petreac= ani buni din via]= \n Rom`nia sau pe drum c=tre aceast= destina]ie. Iar aceasta se refl ect= chiar \n titlul c=r]ii scrise \n urma experien]ei ce a urmat: “O c=l=torie de neimaginat; Cum s-a luptat Pepsi cu destinul \n Rom`nia” (“An Unimaginable Journey; How Pepsi Beat the Odds in Romania”). Ideea cu care i-au b=tut \ns= la u[a biroului trei investitori din Kentucky - doctorul Qusai Al-Mahasneh, de origine iordanian=, avocatul Dennis Clare [i oftalmologul Shelly Schiller - avea s=-i schimbe radical cariera [i via]a. Ideea de investi]ie le venise investitorilor din Kentucky la fi nalul unei partide de squash, c`nd urm=reau [tirile, \n 1989, [i au afl at de c=derea regimului comunist din Rom`nia. F=r= a sta prea mult pe g`nduri, s-au hot=r`t c= o afacere pe aceast= pia]=, \n domeniul b=uturilor carbogazoase, s-ar putea dovedi o min= de aur. A[a [i avea s= fi e: \n intervalul 2005-2006, Pepsi Americas a preluat opera]iunile Quadrant Amroq Beverages, \mbuteliatorul dezvoltat de Meitar pe pia]a

rom`neasc=, prin dou= tranzac]ii a c=ror valoare s-a apropiat de 200 de milioane de dolari.

|nainte de prima vizit= \n Rom`nia, Meitar s-a \nt`lnit cu actualul bancher Mi[u Negri]oiu, care la acea dat= era ata[atul comercial al ambasadei rom`ne[ti \n SUA. “Negri]oiu mi-a dat un sfat valoros pe care l-am urmat \ntocmai: nu-]i pierde vremea \ncerc`nd s= stabile[ti contacte cu mediul politic - identifi c= \n schimb cei mai buni poten]iali parteneri.” Dup= primul contact cu Rom`nia, \n ianuarie 1991, americanul de origine israelian= ar fi fost \nclinat mai degrab= s= nu se mai \ntoarc= niciodat=. |nc= de la aeroport (controlul [i formalit=]ile de la vam= au fost de natur= s= descurajeze orice optimist) [i-a dat seama c= intrase \ntr-o alt= lume. Toate primele impresii au fost deprimante: pie]e [i magazine goale de produse, personalul de la hotel p=rea deranjat de clien]i, iar ma[ina folosit= pentru deplasare (o Dacie, evident) l=sa impresia c= \n interior era mai frig dec`t temperatura exterioar= (-21 grade Celsius). Tot ce-[i dorea cel ce venise s= descopere oportunit=]i de investi]ii era s= fi fost mai inspirat [i s=-[i fi adus \nc=l]=ri mai c=lduroase. |ncrederea \n poten]ialul ideii a fost singurul argument care l-a determinat s= continue. Ulterior,

POVESTEA PEPSI: AGONIE {I EXTAZ

Mult= lume crede c= lucrurile au mers dintotdeauna ca unse \n multina]ionale, dar pu]ini [tiu cu ce improviza]ii s-au creat bazele. Pentru Pepsi, care a avut v`nz=ri de 202 milioane de euro pe pia]a rom`neasc= \n 2008, \nceputul a fost o combina]ie de \ndr=zneal= american= [i un buget de investi]ii de 5 milioane de dolari. Cam c`t investesc acum multina]ionalele \n marketing \ntr-un singur an. de IOANA MIHAI

“NEGRI}OIU MI-A DAT UN SFAT VALOROS PE CARE L-AM URMAT |NTOCMAI: NU-}I PIERDE VREMEA |NCERC~ND S+ STABILE{TI CONTACTE CU MEDIUL POLITIC.”AVIAD MEITAR u

fmcg


1967 \ncepe produc]ia de Pepsi, disponibil= \n vremea comunismului doar \n cantit=]i limitate [i \n anumite magazine

Pepsi în RomâniaÎnainte de a fi preluată de

PepsiAmericas, afacerea

din România a avut

deopotrivă momente de

glorie și de impas.

1967 1990

1990, IULIE Aviad Meitar afl = de propunerea a trei investitori din Kentucky de a investi \n Rom`nia

1991

1991, MAI Pepsico International semneaz= licen]a pentru \mbuteliatorul QAB

1991 OCTOMBRIE este semnat contractul de joint-venture dintre QAB [i Flora, o unitate de produc]ie din Bucure[ti; Eli Davidai este desemnat s= conduc= opera]iunile companiei pe pia]a rom`neasc=

1992

1992, IANUARIE este inaugurat= ofi cial compania Sitaco, entitatea legal= a QAB pe pia]a rom`neasc=; la fi nalul anului, pe l`ng= propria unitate de produc]ie alte patru fabrici \mbuteliau Pepsi.

1993

1992, 1993 v`nz=rile

companiei se dubleaz= de la an

la an

1995

1995 Pepsi este produs \n opt fabrici diferite

1996

1996 compania a \nceput s= piard= teren; \n urm=torii ani s-a confruntat cu o perioad= de criz= acut=

2003 2004

2003 ac]ionarii doresc un exit;

\n curs= intr= cei mai mari doi

\mbuteliatori Pepsi din

lume – Pepsi Bottling Group [i

PepsiAmericas

2004 v`nz=rile QAB dep=[esc pragul de 100 de milioane de dolari

2005

2005 PepsiAmericas preia 49% din ac]iunile QAB, \ntr-o tranzac]ie de 51 de milioane de dolari

Meitar [i grupul celor trei investitori din Kentuky au pus la punct un plan de investi]ii. Ini]ial se g`ndiser= la Coca-Cola, dar conducerea The Coca-Cola Company nu numai c= a refuzat propunerea de colaborare, dar i-a anun]at ulterior c= inten]ioneaz= s= investeasc= direct pe pia]= nu mai pu]in de 300 de milioane de dolari \n doar c`]iva ani, sum= cu care aveau inten]ia s= spulbere orice competitor.

De[i ajunseser= \ntr-un punct mort, Meitar [i cei trei investitori americani nu au abandonat, consider`nd c= investiser= deja prea mult timp [i resurse \n aceast= idee. A[a c= s-au orientat c=tre competi]ie - Pepsi Cola International (PCI). La acea vreme, Rom`nia era absent= de pe harta companiei, de[i Pepsi se produsese aici, \n cantit=]i limitate, \nainte de 1989. B=utura era \mbuteliat= \n trei fabrici din ]ar=: dou= \n Bucure[ti - una \n cadrul grupului Flora, una apar]inea conglomeratului Comaico [i \nc= una, Munca Ovidiu, l`ng= Constan]a, zon=

ce apar]ine acum produc=torului de vinuri Murfatlar. Nefi ind dispu[i s= investeasc= direct \n Rom`nia, [efi i PCI au acceptat s= acorde licen]a de produc]ie \mbuteliatorului ce avea s= se numeasc= Quadrant Amroq Beverages Company Limited (QAB). Dup= semnarea contractului de licen]=, mai r=m=sese doar s= conving= board-ul North American Resources (NAR) c= planul pentru afacerea din Rom`nia merita interesul lor. NAR era la acea dat= un joint-venture \ntre Richemont, unul dintre cele mai mari grupuri din industria produselor de lux (proprietarul unor branduri precum Cartier, Piaget sau Montblanc) [i familia american= Quasha.

Propunerea nu avea prea multe [anse s= fi e aprobat=, pentru c= a[a cum ar=ta [i numele fondului de investi]ii, zona lor de interes era continentul nord-american. Cu greu, Meitar a convins doi dintre cei trei membri ai board-ului (to]i ceilal]i deja plecaser= de la [edin]=, iar subiectul Rom`nia

era ultimul pe list=) c= investi]ia trebuie exploatat=. Victoria avea \ns= o chichi]=: la aprobarea proiectului, lui Meitar i s-a pus \n vedere c= nu va mai primi niciun alt ban pentru investi]ia din Rom`nia. Bugetul de investi]ii aprobat era de cinci milioane de dolari. Fa]= de planurile Coca-Cola (300 de milioane de dolari) p=rea doar m=run]i[. De fapt, de-a lungul anilor c`nd cele dou= m=rci s-au duelat pe pia]a rom`neasc=, diferen]a de for]= fi nanciar= s-a sim]it permanent - de la ritmul \n care au dotat v`nz=torii cu frigidere [i p`n= la distribu]ie, de la salariile oferite angaja]ilor [i p`n= la bugetele de marketing. Dincolo de diferen]a de bugete, chiar [i startul celor dou= m=rci a fost diferit: la \nceputul anilor 1990, Pepsi era deja un nume cunoscut pe pia]a autohton=, dar rivala sa era cea mai valoroas= marc= la nivel interna]ional.

La fi ecare nou= venire \n Rom`nia, Meitar (care era \nso]it de cele mai multe ori de unul sau doi dintre investitorii din Kentucky)


2006 PepsiAmericas achizi]ioneaz= integral opera]iunile QAB, printr-o tranzac]ie de 82 de milioane de dolari care a inclus \ns= [i preluarea datoriilor companiei (55 de milioane de dolari)

PUBLICITATE

1998

1998 Eli Davidai \[i \ncepe al

doilea mandat la conducerea

QAB, moment din care a devenit [i

ac]ionar

2000

2000 QAB \ncheie perioada

de criz= [i reia cre[terea, care dureaz= vreme

de cinci ani consecutivi

2006

c=uta noi membri pentru echipa cu care urma s= porneasc= [i s= dezvolte afacerea. |ntre primii “urca]i la bord” s-a num=rat Ion Nestor, avocatul ce avea s= dezvolte una dintre cele mai mari case de avocatur= de pe pia]a rom`neasc= - Nestor, Nestor, Diculescu, Kingsten & Petersen. La acea vreme, Nestor avea cartierul general \ntr-o chicinet=; acum, fi rma pe care a dezvoltat-o ocup= etaje \ntregi din una dintre cl=dirile de birouri din Bucharest Business Park. Avocatul rom`n i-a \nso]it pe reprezentan]ii QAB pas cu pas, de la primele contacte, c`nd se purtau negocieri cu directorii de fabrici pentru a \mbutelia Pepsi [i p`n= \n momentul exit-ului din 2006. Meitar spune c= ajutorul oferit de Ion Nestor a fost “nepre]uit”, mai cu seam= \n h=]i[urile economiei de pia]= care se n=[tea. De-a lungul anilor ce-au urmat, QAB a dezvoltat o structur= complicat=, \nfi in]`nd numeroase fi rme, \ncheind parteneriate [i contracte cu varii produc=tori de pe pia]a local= [i de peste hotare, cu distribuitori, dar [i contract`nd,

spre exemplu, servicii de distribu]ie pentru al]i produc=tori de pe pia]=. Meitar explic= \ns= \n cartea sa c= \n perioada de \nceput a afacerii, compania avea nevoie de valut= pentru a pl=ti concentratul de Pepsi, spre exemplu. Procurarea valutei nu pare o mare piedic= \n prezent, \ns= la \nceputul anilor ‘90 compania a fost nevoit= s= investeasc= \n diferite tipuri de exporturi (spre exemplu, chiar \n comer]ul cu oi) pentru a \ncasa banii la fi nalizarea v`nz=rii. O difi cultate major= la acea vreme era angajarea unui director general pentru o companie ce voia s= se dezvolte \n Rom`nia: ]ara ce urma s= devin= paradisul expa]ilor era la acea vreme o zon= prea pu]in dezirabil=. Recrutarea unui CEO a durat luni \n [ir, dar p`n= la sf`r[itul lui 1991 l-a angajat pe Eli Davidai, pentru un mandat de trei ani. Despre Davidai s-a crezut mult= vreme c= era unul dintre ac]ionarii majoritari ai \mbuteliatorului m=rcilor Pepsi pe pia]a rom`neasc=, idee datorat= mai cu seam= opacit=]ii companiei, care a fost rezervat= \n comunicare de-a lungul anilor. |n afar= de lans=rile de produse [i activit=]i de marketing (care au implicat, spre exemplu,

sponsorizarea primului concert al lui Michael Jackson \n Rom`nia), conducerea a preferat s= men]in= distan]a fa]= de pres=.

Totu[i, Davidai nu a fost ac]ionar \n companie p`n= \n 1998, c`nd a \nceput al doilea mandat la conducerea fi rmei, dup= ce compania traversase o perioad= de c`]iva ani \n care fusese afectat= sever at`t la capitolul v`nz=ri (ce sc=deau cu 30-50% anual), cot= de pia]=, profi tabilitate [i fl uxuri de capital. Perioada de impas, c`nd QAB s-a luptat s= supravie]uiasc= - fi ind nevoit= \n 1997, spre exemplu, s= concedieze jum=tate din angaja]i - a fost cu at`t mai greu de suportat cu c`t primii trei ani de activitate fuseser= nea[teptat de fructuo[i: v`nz=rile s-au dublat \n fi ecare din primii doi ani, profi tul ap=ruse chiar dup= primele 12 luni de func]ionare [i crescuse de 3,5 ori \n al doilea an (1993). Totu[i, principalul competitor de pe pia]a autohton=, Coca-Cola, cre[tea mult mai rapid. Companiile au c`[tigat \n acea perioad= mai cu seam= din foamea de produse dintr-o pia]= unde cererea era mai mare dec`t oferta.

|n 1994, al treilea an consecutiv de cre[tere a v`nz=rilor (cu 50%) [i a profi tului, u

fmcg

BUSINESSmagazin I 15-21 martie 201014 FOTO: REUTERS

COSTURILE PENTRU DISTRUGEREA MĂRFURILOR DE CONTRABANDĂ CAPTURATE SUNT SUPORTATE DE PRODUCĂTORI

compania s-a confruntat cu faptul c= bugetul de investi]ii fusese epuizat, fi ind necesare noi surse de venit. Pentru prima dat= s-a ivit ideea v`nz=rii afacerii, dar ac]ionarii majoritari (NAR) nu au g=sit un cump=r=tor. Fondul de investi]ii a acordat un \mprumut pe termen scurt, pe care QAB \ns= nu l-a pl=tit la timp, iar datoria a crescut tot mai mult din pricina penalit=]ilor. Dup= patru ani \n care QAB a crescut permanent, la \nceputul lui 1996 compania de]inea 22% din pia]=, Coca-Cola conducea deta[at (70%), diferen]a revenind m=rcilor locale - European Drinks avea 5%.

De[i principala grij= a \mbuteliato-rului Pepsi era fa]= de Coca-Cola, greut=]ile cele mai mari avea s= le provoace grupul de]inut de fra]ii Ioan [i Viorel Micula. European Drinks a \nghi]it jum=tate din pia]= \n numai doi ani, consumatorii prefer`nd m=rcile produse local (ca Frutti Fresh), din pricina pre]ului mai mic cu p`n= la 40% fa]= de brandurile interna]ionale. Un avantaj important \l avea \ns= produc=torul rom`n [i prin re]eaua de distribu]ie foarte puternic= la acel moment. Evolu]ia European Drinks a mu[cat ad`nc at`t din afacerile Coca-Cola, c`t [i din cele ale Pepsi. |n 1997, la peste un an de c`nd afacerea QAB \ncepuse s= cad=, compania \ncepuse s= \nregistreze pierderi fi nanciare [i s= aib= probleme grave cu fl uxurile de capital. O restructurare sever= ce a inclus concedierea a peste jum=tate din personal, dar [i renun]area la contracte cu o parte din parteneri a scos la liman compania abia la \nceputul lui 2000, an c`nd \mbuteliatorul Pepsi [i-a reluat cre[terea.

De la acest punct \ncolo, to]i indicatorii fi nanciari au intrat \ntr-o etap= de cre[tere accentuat=, iar ac]ionarii [i-au dat seama, \n 2003, c= e momentul oportun pentru un exit. Cei mai mari \mbuteliatori la nivel mondial ai m=rcii - Pepsi Bottling Group [i PepsiAmericas - [i-au manifestat interesul pentru QAB. |n cele din urm=, \n curs= a r=mas doar num=rul doi, dar discu]iile au stagnat la un moment dat, pentru c= lucrurile ar=tau “prea bine, iar PepsiAmericas nu credea c= aceast= cre[tere este sustenabil=”. Spre sf`r[itul lui 2004, c`nd compania a dep=[it [i pragul de v`nz=ri de 100 de milioane de dolari, s-au reluat discu]iile, \ncheiate \n 2005 printr-o tranzac]ie \n urma c=reia PepsiAmericas a preluat 49% din ac]iuni. Doar un an mai t`rziu, americanii preluau controlul [i asupra restului de ac]iuni. n


Subiectele legate de tutun scap= greu de controvers=. Fumatul d=uneaz= s=n=t=]ii, \i deranjeaz= pe cei ce nu agreeaz= fumul, mul]i sunt cei care cred c= taxele pentru

]ig=ri ar trebui majorate ca s= descurajeze viciul [i, \n general, e greu s= g=se[ti pe cineva care s= fi e \nsufl e]it de admira]ie pentru produc=torii [i comercian]ii de ]ig=ri. Banii atra[i de ei conteaz= \ns=, ca [i banii pierdu]i de buget prin contraband=, iar pre]urile ]ig=rilor conteaz= \n calculele macro. Nu mai departe de anul trecut, ]inta de infl a]ie a fost ratat=, iar unul dintre vinova]i a fost costul ]ig=rilor, care a crescut anul trecut cu 50%, fi ind cea mai mare cre[tere de pre] \nregistrat= \n 2009. Guvernatorul B=ncii Na]ionale a Rom`niei, Mugur Is=rescu, spunea la sf`r[itul anului trecut c= evolu]ia pre]ului la ]ig=ri [i-a pus amprenta asupra cre[terii infl a]iei \n 2009. Potrivit Institutului Na]ional de Statistic=, pre]urile la produsele din tutun, al=turi de cele la combustibili, ulei, precum [i cele din restaurante [i cafenele vor infl uen]a [i mai mult calculul infl a]iei \n acest an, fa]= de 2009, \n timp ce energia electric= [i termic=, telecomunica]iile [i legumele vor avea o pondere mai redus= \n indicele pre]urilor de consum. Acesta este \ns= doar unul din punctele \n care pia]a ]ig=rilor

UN MILIARD F+CUT SCRUMPia]a neagr= a ]ig=rilor a \nregistrat \n c`teva luni un avans de peste 50%, astfel \nc`t acum, la fi ecare trei pachete cump=rate, banii de pe unul intr= direct \n buzunarul contrabandi[tilor. Ce e de f=cut? de IOANA MIHAI

36,2 %ponderea \n volum a

v`nz=rilor ilicite de ]igarete din totalul pie]ei, ianuarie

2010 (Novel Research)

se intersecteaz= cu buzunarul oric=rui consumator, fi e el fum=tor sau nu. Un al rol important \l joac= taxele pl=tite anual de industrie, care s-au plasat anul trecut \ntre 2 [i 2,2 miliarde de euro din accize [i TVA, estimeaz= Gilda Laz=r, director corporate affais & communications al Japan Tobacco International Rom`nia. Cum pia]a neagr= a ajuns s= dep=[easc= o treime din volumul v`nz=rilor, un calcul sumar arat= c= valoarea taxelor nepl=tite la bugetul de stat ajunge la 1 miliard de euro, bani ce ar intra \n vistierie dac= ar disp=rea trafi cul. |ncasarea acestor bani ar presupune un volum mai mic al taxelor pl=tite de to]i contribuabilii - fi e ei fum=tori sau nu.

La fel de adev=rat este c= [i produc=torii au de pierdut, dat fi ind c= v`nz=rile lor scad. Impactul nu se simte doar asupra dividendelor pl=tite c=tre ac]ionari, ci [i asupra angaja]ilor, a distribuitorilor, a comercian]ilor legali. Industria legal= u

fmcg


pierde o parte important= de venit, iar “o parte din fi rme \[i vor restr`nge activitatea sau se vor \nchide”, declar= Andrei Vasilescu, director corporate affairs pentru Rom`nia [i Bulgaria la Philip Morris. El a precizat c= 450 de angaja]i ai companiei sunt acum \n [omaj tehnic, \n urma \nchiderii temporare a fabricii din Otopeni. “Din fericire, ne putem baza pe exporturi, care reprezint= aproape dou= treimi din volumele produse \n Rom`nia”, spune Vasilescu.

Pe de alt= parte, reprezentan]ii industriei se feresc s= fac= aprecieri \n privin]a unor m=suri mai drastice. Gilda Laz=r puncteaz= c= JTI are \n Rom`nia investi]ii de 100 de milioane de euro, 1.000 de angaja]i [i un parc auto cu 400 de ma[ini, “iar o decizie de amploare nu poate fi luat= la sup=rare, trebuie c`nt=rit= bine”. Cele mai mari companii de profi l sunt British American Tobacco Rom`nia (BAT) cu o cot= de pia]= valoric= de peste 46%, urmat= de Phillip Morris International Rom`nia (PMI) [i Japan Tobacco international (JTI), care de]in, conform estim=rilor BUSINESS

32,5

40,640,038,5

20,2 18,8 18,0

15,6

21,8 19,4 18,4

14,5

17,6 20,4 22,0

36,2

SURSA: STUDIU AL NOVEL RESEARCH

− BAT (%) − JTI (%) − Philip Morris (%) − Alţii (%) − Contrabandă (%)

2008 2009 Trim. IV

2009

Ian.

2010

În cea mai mare piaţă din domeniul

bunurilor de larg consum, a ţigaretelor,

concurenţa e aspră, iar vânzările ilicite

câştigă tot mai mult teren.

Piaţa neagră crește

Evoluţia cotelor de piaţă în volum

“DAC+ ANUL TRECUT CONTRABANDA DE}INEA PRIMA POZI}IE |N TERMENI DE

PROFIT, DIN IANUARIE A PRELUAT CONDUCEREA {I LA VOLUMELE V~NDUTE.”

ADRIAN POPA, BRITISH AMERICAN TOBACCO

Magazin, 28% [i respectiv 23% din valoarea pie]ei. Cele trei multina]ioane de]in \mpreun= peste 97% din totalul v`nz=rilor legale de ]ig=ri. Ca valoare, pia]a de profi l s-a apropiat anul trecut de 3,5 miliarde de euro, conform estim=rilor BUSINESS Magazin, dup= ce \n 2008 se plasase la 2,5 miliarde de euro. Pia]a ]ig=rilor este astfel nu numai cea mai mare din domeniul bunurilor de larg consum, ci [i de peste trei ori mai mare dec`t sectorul berii, ocupantul locului secund \n topul cheltuielilor pentru co[ul de cump=r=turi. V`nz=rile ilicite de ]ig=ri au \nregistrat un salt cu peste 50% \n numai c`teva luni, de la 22% \n ultima parte a anului trecut la peste 36% \n luna ianuarie a acestui an, arat= datele companiei de cercetare de pia]= Novel Research. “|n prezent, contrabanda preia pozi]ia de lider \n v`nz=rile \n volum la nivel na]ional, dep=[ind orice alt juc=tor din categorie”, spune Marian Marcu, managing partner la Novel Research. Sunt chiar zone - \n nordul [i \n vestul ]=rii - unde contrabanda a ajuns s= de]in= jum=tate din v`nz=rile totale de ]igarete, arat= acela[i studiu. Astfel, dac=

“anul trecut contrabanda de]inea prima pozi]ie \n termeni de profi t, din ianuarie a preluat conducerea [i la volumele v`ndute”, estimeaz= Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, British American Tobacco Europa de Sud-Est.

Premisele acestui fenomen nu au f=cut anul trecut dec`t s= c`[tige \n greutate, odat= cu cre[terea accelerat= a pre]urilor la raft, care a f=cut ca v`nz=rile ilicite s= avantajeze deopotriv= buzunarele fum=torilor [i ale contrabandi[tilor. |n condi]iile \n care plaja de costuri la raft pentru un pachet de ]igarete se \ntinde de la 8,3 lei la 10,9 lei, pe pia]a neagr= pre]urile variaz= \ntre 4,5 [i 8 lei. Pentru actorii de pe pia]a neagr=, profi turile sunt uria[e, iar ca ordin de m=rime se poate face un scenariu a[a cum, foarte probabil, \[i \ntocmesc [i contrabandi[tii “planul de afaceri”. |ntr-un camion \ncap aproape 800 de baxuri de ]ig=ri, adic= 400.000 de pachete. Dac= fi ecare

dintre ele este v`ndut cu cel pu]in 1 euro, rezult= cel pu]in 400.000 de euro pentru fi ecare transport. Desigur, nu este profi tul net, pentru c= mai trebuie sc=zute cheltuieli ca aprovizionarea [i transportul.

|n Republica Moldova, pre]ul ]ig=rilor este de peste trei ori mai mic. |n timp ce \n Rom`nia un pachet din categoria de pre] cea mai v`ndut= (MPPC - most popular price category), care cuprinde m=rci ca Kent, Marlboro [i Camel, cost= 9,9 lei, echivalentul de peste Prut cost= doar 2,9 lei. Iar \n timp ce cea mai ieftin= ]igar= (Carpa]i) cost= 8,3 lei \n Rom`nia, \n Republica Moldova pre]ul este de doar un leu. Discrepan]ele majore se datoreaz= faptului c= ]ara noastr= se aliniaz= la politicile europene, \n timp ce ]=rile vecine - ca Serbia, Ucraina sau Republica Moldova - nu se supun acelora[i cerin]e. Trafi cul de frontier= a c`[tigat tot mai mult teren, iar un exemplu \l d= Doru Fronea, directorul general adjunct al Autorit=]ii Na]ionale a V=milor. Vreme de c`te o s=pt=m`n=, unele puncte de trecere a frontierei au fost supravegheate; \n acest interval de timp, v`nz=rile din duty-free au sc=zut cu 85%. Semnalate de ani buni ca un debu[eu al pie]ei negre de c=tre reprezentan]ii industriilor, duty-free-urile erau responsabile pentru o treime din trafi cul cu ]igarete. Erau, pentru c= printr-un ordin al Ministerul Finan]elor intrat \n vigoare \n luna februarie a acestui an, a fost interzis= v`nzarea de alcool [i tutun \n regim duty-free.

De la sf`r[itul acestei luni, pe rafturile celor 50 de magazine autorizate pentru comer]ul de tip duty-free (dintre care 45 sunt plasate \n 12 puncte de frontier=) nu mai pot fi expuse nici b=uturile alcoolice [i nici ]igaretele. Cum prin acest tip de magazine se realizau o treime din v`nz=rile ilicite, la o prim= privire s-ar putea spune c= 10% din pia]a total= va migra din zona neagr= c=tre cea legal=. “Nu este niciun fel de garan]ie \ns= [i sunt destul de pesimist \n privin]a estim=rilor”, comenteaz= Adrian Popa.

Suprimarea acestui canal poate \ndrepta aten]ia trafi can]ilor de ]igarete c=tre alte surse [i metode. |n prezent, autorit=]ile reu[esc s= captureze mai pu]in de 1% din cantitatea de ]ig=ri v\ndute ilicit, dar Fronea a ]inut s= precizeze c= acest subiect este “prioritatea zero a autorit=]ilor”. O dovad= e chiar interzicerea comer]ului cu tutun \n duty-free-uri [i investi]iile \n \nt=rirea securit=]ii la frontier=. Directorul general adjunct al Autorit=]ii Na]ionale a V=milor a dat ca exemplu achizi]ia a trei

PUBLICITATE

echipaje canine pentru depistarea trafi cului cu ]ig=ri, “care sunt mult mai efi ciente dec`t alte metode tradi]ionale”. Cu toate acestea, investi]iile realizate p`n= acum au r=mas \n urma ritmului \n care se dezvolt= criminalitatea \n domeniu, stimulat= pe de o parte de c`[tiguri mari, imediate, iar pe de alt= parte de un cadru legislativ mai pu]in sever (pedepsele pentru trafi c cu ]igarete sunt de la doi la [apte ani) fa]= de alte tipuri de infrac]iuni. Totu[i, pedepsele au fost \n=sprite deja fa]= de 2009, iar acum autorit=]ile pot confi sca nu numai m=rfurile de contraband=, ci [i mijloacele de transport folosite \n acest scop.

De[i nivelul atins de pia]a neagr= \n Rom`nia este mai mare dec`t \n alte ]=ri europene, al]i membri ai UE se confrunt= cu aceea[i problem=. “Exist= o cre[tere a trafi cului de ]ig=ri c=tre UE? Din p=cate, da, pentru c= profi turile sunt enorme”, declara recent Austin Rowan, directorul departamentului de combatere a acestui trafi c din cadrul Ofi ciului European de Combatere a Fraudei (OLAF), cu sediul la Bruxelles. Dac= un pachet cost= mai mult

de opt euro \n Irlanda [i peste cinci euro \n Fran]a, el nu valoreaz= mai mult de 0,30 euro \n Ucraina. |ntre 2005 [i 2008, num=rul ]ig=rilor de contraband= confi scate anual \n UE a crescut de la 4,4 miliarde la 5,2 miliarde. Acestea nu reprezint= \ns= dec`t 10% dintr-un trafi c care prejudiciaz= bugetul statelor membre cu o sum= estimat= de OLAF la nou= miliarde de euro pe an.

Simple zone de tranzit c=tre Europa Occidental= \n urm= cu c`]iva ani, Polonia [i Rom`nia au devenit [i ele “]=ri de destina]ie”, din cauz= c= odat= cu cre[terea pre]ului (pe fondul major=rii accizelor), cele dou= pie]e au devenit mai atractive pentru trafi can]i. Modalit=]ile \n care ei reu[esc s= introduc= ilegal ]ig=rile \n ]ar= sunt variate [i inventive - de la camioane cu pizza [i hamburgeri p`n= la cisterne, transporturi de gr`u sau \n jantele ro]ilor. Dac= avem \n vedere cei 2.000 km de frontier= cu ]=ri din afara Uniunii Europene, dar [i apeten]a contrabandi[tilor pentru astfel de afaceri, viitorul se anun]= aglomerat pentru poli]ia de frontier= [i vame[i. n

“VOLUMELE V~NDUTE ILICIT DEP+{ESC CEEA CE REALIZEAZ+ ORICE JUC+TOR DIN PIA}+.”MARIAN MARCU,

NOVEL RESEARCH

cca.1MILIARD EURO

valoarea estimat= a taxelor nepl=tite la bugetul de stat din cauza contrabandei cu ]ig=ri


AUTO

EXCLUSIV ONLINE

„V-am invitat \n aceast= camer= pentru a v= ar=ta cum este vremea. Iar \n programul Rabla vremea este foarte frumoas=. Este

cald [i soare”, spunea \ncrez=tor Laszlo Borbely, ministrul mediului din partea UDMR \nainte de a anun]a suplimentarea celor 60.000 de tichete cu alte 50.000 de vouchere, \n valoare de 3.800 de lei fi ecare.

Lu`nd \n calcul strict num=rul de ma[ini casate, programul Rabla din acest an este cel mai r=sun=tor succes. |n numai trei s=pt=m`ni s-au casat peste 32.000 de ma[ini, iar la coad= mai stau peste 30.000. Unit=]ile REMAT au primit deja peste 55.000 de vouchere, iar cota atribuit= fi rmelor s-a redus de la 20.000 la \nceputul programului la 1.000, procedurile complicate descuraj`nd chiar [i fi rmele care de]in un parc auto \nvechit.

„Rolul programului nu este de a vinde ma[ini noi, ci de a scoate de pe str=zi automobilele care polueaz=”, spunea cu

exact o s=pt=m`n= \n urm= Gheorghe Popescu, noul pre[edinte al Administra]iei Fondului pentru Mediu (AFM).

Aproape to]i importatorii ar contrazice aceast= afi rma]ie. Programul Rabla, g`ndit de membrii Asocia]iei Produc=torilor [i Importatorilor de Automobile (APIA) \n a doua parte a anilor ’90, a fost dezvoltat \n primul r`nd pentru a sus]ine v`nz=rile de ma[ini noi, av`nd \n plan secund componenta ecologic=.

Cu toate acestea, cifrele sus]in afi rma]ia pre[edintelui AFM. Pe de o parte, exist= cerere pentru casarea a peste 100.000 de rable, dar nu [i pentru achizi]ia a 100.000 de ma[ini noi.

Importatorii de ma[ini au a[teptat debutul programului Rabla ca pe o gur= de oxigen, dup= ce \n ianuarie v`nz=rile de ma[ini au sc=zut cu peste 50% fa]= de anul precedent, la aproximativ 4.500 de unit=]i.

„Programul Rabla reprezint= starul pie]ei auto din acest an. |nainte de demararea acestuia se poate spune c=

RABLE LA PACHETPeste o sut= de mii de vouchere de 900 de euro sunt preg=tite de Guvern pentru a sus]ine v`nz=rile de ma[ini noi, pr=bu[ite la jum=tate. Mai trebuie doar clien]i dispu[i s= cumpere ma[inile. de BOGDAN ALECU

nu a existat o pia]= auto \n Rom`nia. V`nz=rile de ma[ini nu au \nceput de la 1 ianuarie, ci de pe 18 februarie”, spunea Fabrice Cambolive, directorul comercial al Dacia-Renault s=pt=m`na trecut=, odat= cu demararea programului de casare.

Dup= demararea programului, trendul pare s= se fi inversat, tot mai mul]i clien]i fi ind interea]i de achizi]ia unei ma[ini, potrivit dealerilor auto.

„|n februarie ne a[tept=m la o cre[tere de 30% a pie]ei auto locale, la aproximativ 7.000 de ma[ini”, a spus Alin Tapalag=, [eful Porsche Inter Auto, divizia de retail a Porsche Rom`nia.

|n aceste condi]ii, v`nz=rile totale de ma[ini prin intermediul edi]iei din acest an a programului ar putea ajunge la peste 30.000, comparativ cu anul trecut, diferen]a fi ind \ns= c= de aceast= dat= se vor utiliza \n total cele 110.000 de vouchere puse la dispozi]ie de Ministerul Mediului.

La dou= s=pt=m`ni de la demararea programului, dup= ce s-au casat peste 20.000 de ma[ini vechi, s-au v`ndut pu]in peste 400 de automobile noi. Dup= trei s=pt=m`ni de la \nceperea programului, num=rul ma[inilor v`ndute a ajuns la peste 1.800, \n timp ce spre unit=]ile REMAT ajungeau peste 56.000 de vouchere.

Spre deosebire de anul trecut, c`nd se putea \ncasa suma de 3.800 de lei (valoarea voucherului) numai \n vederea utiliz=rii acesteia pentru achizi]ia unui automobil nou, voucherul din 2010 este nenominal [i poate fi v`ndut c=tre o alt= persoan=. Din

Aflaţi mai multe despre cele mai ieftine mașini disponibile la vânzare prin programul Rabla dintr-un material exclusiv online pewww.businessmagazin.ro


acest motiv, \n ciuda volumului ridicat de ma[ini casate, acestea ar putea fi utilizate pentru achizi]ia unui num=r mult mai redus de ma[ini, dac= pentru fi ecare se vor utiliza trei vouchere.

|n planul secund al noului program Rabla sunt intermediarii de vouchere, cei care vor avea sub control \n acest an la o pia]= de aproape 100 de milioane de euro, dac= am lua \n calcul cele 110.000 de tichete cu valoare de aproximativ 900 de euro fi ecare. A[adar, acum c`[tigul unui astfel de program nu mai este rezervat posesorului de rabl=, ci este \mp=r]it la trei – cel care are rabla, cel care intermediaz= voucherul [i \n fi nal cel care cump=r= un automobil nou.

PUBLICITATE

„Am profi tat de program ca s= ob]in mai mul]i bani \n schimbul ma[inii. Dac= era s= o v`nd, nici 5 milioane nu luam pe ea. A[a sper s= ob]in m=car 7-8 milioane”, spune Adrian Scurtu din Craiova, cel care a pus un anun] pe unul dintre site-urile de profi l din ]ar= [i care vrea s=-[i v`nd= voucherul ob]inut \n urma cas=rii unei Dacii 1300 din 1983.

Ca el mai sunt cel pu]in 100.000 de posesori de rable care sper= s=-[i valorifi ce voucherul. Profi lul lor este aproape identic. Au \n proprietate ma[ini mai vechi de 20 de ani, care nu se mai pot vinde deoarece nu mai exist= clien]i, iar pu]inii care ar mai exista nu ofer= mai mult de c`teva milioane de lei vechi.

|n ajutorul acestora au venit inclusiv dealerii auto, care s-au transformat \n

intermediari de vouchere. Unii chiar [i-au deschis pagini de internet unde au postat ofertele valabile \n cadrul programului [i de]in platforme de tranzac]ionare.

„Noi suntem interesa]i de achizi]ia de vouchere, pe care oferim \n medie \ntre 1.000 [i 1.500 de lei. Astfel, clientul care va cump=ra o ma[in= nou= va pl=ti aceast= sum=, iar diferen]a p`n= la 3.800 de lei o va reprezenta discountul primit”, spune Nicu[or Sorescu, [eful diviziei auto a grupului R=d=cini. Potrivit acestuia, cei mai mul]i dintre clien]ii interesa]i de program doresc s= achizi]ioneze o ma[in= nou= cu dou= sau chiar trei vouchere.

Cele mai importante astfel de site-uri sunt rabla.ro, al grupului R=d=cini,

n mașini casate

n volum total alocat

Anul acesta va aduce cele mai mari

vânzări de mașini prin intermediul

programului Rabla.

Așteptări „surpriză“

2005 2006 2007 2008 2009 2010*

120.000

100.000

80.000

60.000

40.000

20.000

0

Evoluţia vânzărilor de mașini prin programul Rabla

* ÎN PRIMELE TREI SĂPTĂMÂNI ALE PROGRAMULUI; SURSA: AFM

dealer Opel, Chevrolet, Mazda [i Suzuki [i rabla-2010.ro care apar]ine lui Porsche Inter Auto (PIA), divizia de retail auto a Porsche Rom`nia, cel mai mare importator de pe pia]a local=. „Este o platform= pe care oamenii pot posta anun]uri. O aplica]ie care permite \nt`lnirea cererii cu oferta, iar scopul a fost ca oamenii s= poat= intermedia aceste vouchere”, afi rm= Daniel Dulgheru, administratorul platformei pentru Porsche Inter Auto. Pe pagina de internet a PIA, num=rul de anun]uri care implic= tranzac]ionarea de vouchere a crescut de la 400 la peste 800 \n ultima perioad=. „Nu avem nicio implicare \n ceea ce prive[te tranzac]ionarea. Oamenii au datele de contact [i stabilesc detaliile personal. Nu am reu[it s= vedem \nc=

num=rul de tichete care ajung la dealeri”, adaug= Dulgheru. La nivel na]ional exist= mai mul]i dealeri care sunt interesa]i de achizi]ia de vouchere pentru a scurta timpul celor care doresc s= achizi]ioneze o ma[in= utiliz`nd mai multe tichete, potrivit [efului R=d=cini. „Num=rul tichetelor este limitat, iar fi ecare dealer va \ncerca s= atrag= noi clien]i”, completeaz= Sorescu. Interesant este \ns= c= cei mai mul]i dintre cump=r=torii care au postate anun]uri pe internet doresc s= achizi]ioneze doar c`te trei vouchere, oferind \ntre 3.600 [i 5.000 de lei pentru acestea. Adic= un c`[tig de p`n= la 8.000 de lei, av`nd \n vedere valoarea cumulat= a celor trei vouchere. O afacere bun=, chiar [i pentru cei care nu sunt interesa]i s= \[i cumpere o ma[in=. n


COVER STORY

FOTO: ADRIAN STOICOVICIU

to start


FRANCEZI, ISRAELIENI, AMERICANI, JAPONEZI ȘI NU NUMAI ÎȘI DISPUTĂ DIN ROMÂNIA

BUCĂŢI DINTR-O PIAŢĂ CARE LA NIVEL MONDIAL DEPĂȘEȘTE 5 MILIARDE DE EURO,

CEA A JOCURILOR PENTRU TELEFOANELE MOBILE. MITUL PROGRAMATORULUI

ROMÂN ESTE ASTFEL CONFIRMAT; MAI MULT DE 1.000 DE OAMENI ÎȘI PUN LA BĂTAIE

APTITUDINILE TEHNICE ÎN PATRU MARI FILIALE ȘI MULTE ALTE FIRME MAI MICI. DE

MAI BINE DE UN AN, DE CÂND A INTRAT ÎN JOC ȘI COMPANIA JAPONEZĂ NAMCO,

CREATOAREA BINECUNOSCUTULUI PAC-MAN, BĂTĂLIA SE DĂ ÎN LINIȘTE. POATE FI

CALMUL DINAINTEA FURTUNII.

DE ANCA ARSENE-BĂRBULESCU, DORIN OANCEA

e pervazul biroului lui Andrei Lopat= se afl = “Arta managementului”, edi]ia a V-a, o carte scris= de Christine Porter [i David Reese. Cartea este pu]in pr=fuit= [i subliniaz= dualitatea

unui manager de companie de jocuri, pasionat ini]ial de personaje animate, curse sau strategii virtuale, dar care este obligat, \n cele din urm=, s= renun]e la natura sa ludic= [i s= se dedice administr=rii afacerii.

De[i conduce Namco Bandai Networks Rom`nia, cea mai recent intrat= companie pe pia]a local=, Lopat= este unul din cei pu]ini, cinci la num=r, care \n 1992 au pus bazele a ceea ce se poate numi ast=zi industria rom`neasc= a jocurilor. |ntre timp au crescut considerabil [i num=rul angaja]ilor din sistem, [i num=rul de companii, iar Rom`nia s-a transformat, printr-un soi de joc al [anselor, \ntr-un “hub” european al dezvolt=rii de jocuri, cu un accent special pe ni[a jocurilor pentru telefonul mobil.

Pe continentul european, numele Namco Bandai este \ns= destul de pu]in cunoscut, de[i apar]ine unuia dintre cei mai mari produc=tori de jocuri din lume. |n Rom`nia, nici at`t. |ntreba]i pe oricine din afara cercului de oameni din industria jocurilor [i probabil nu va putea spune cu ce se ocup= compania. “Nici m=car cei care vin la interviuri de angajare nu [tiu prea multe”, spune \n glum= Andrei Lopat=, directorul de opera]iuni al companiei. “De-abia dup= ce afl = de Pac-Man fac leg=tura”, m=rturise[te el despre jocul devenit emblem= pentru produc=torul japonez.

Studioul din Rom`nia [i-a \nceput activitatea \n 2007, pe atunci sub numele de Vivendi Games Mobile, fi ind divizia local= a produc=torului care, un an mai t`rziu, a cump=rat competitorul Activision. |n urma

integr=rii, jocurile pentru echipamente mobile nu au mai avut loc \n strategia noilor manageri, care au luat atunci decizia s= renun]e la produc]ia de astfel de jocuri [i s= \nchid= sau s= v`nd= toate birourile din lume. A[a a intrat practic Namco Bandai \n Rom`nia. “Negocierea a fost destul de neobi[nuit=”, \[i aminte[te Lopat=, cel care a purtat discu]iile cu Kenji Hisatsune, [eful din SUA al companiei, cu managerul opera]iunilor din Marea Britanie de la acel moment [i cu [eful studioului american de produc]ie. Nu, nu pentru c=, \n general, discu]iile dintre europeni sau americani [i japonezi sunt destul de greoaie, ci pentru c= str=inii au pus mai degrab= pre] pe cuv`nt, atunci c`nd au trasat condi]iile generale ale prelu=rii, dec`t pe indicatorii [i rapoartele fi nanciare analizate cu minu]iozitate \nainte. Una dintre condi]ii, spre exemplu, a fost ca echipa de management s= r=m`n= aceea[i, de[i \n contract nu se reg=se[te o asemenea clauz=. Iar tactica este aplicat= [i acum, o decizie comunicat= verbal valor`nd mai mult dec`t procesul birocratic ce trebuie urmat.

Studioul unde lucreaz= acum aproape 140 de oameni, cifr= ce urmeaz= s= dep=[easc= 150 p`n= la jum=tatea anului, este \ns= un soi de subcontractor pentru Namco Bandai, achizi]ia av`nd drept scop

acoperirea activit=]ilor de adaptare a jocurilor pe noile modele de telefoane. |n celelalte birouri, din SUA [i Japonia, nu prea se mai f=cea fa]=, \n timp ce \n Marea Britanie activitatea s-a concentrat doar pe v`nz=ri. “C`nd porne[te un proiect nou, compania cere oferte de

la toate diviziile din lume, dar [i de la fi rme externe, urm`nd s= aleag= produc=torul \n func]ie de costurile aferente [i de timpul de derulare”, explic= Andrei Lopat=.

Astfel, deciziile opera]ionale [i strategiile sunt creionate independent \n fi ecare dintre fi liale, entit=]i juridice independente care ajung astfel s= concureze \ntre ele pentru a c`[tiga un proiect. Competi]ia se justifi c= prin faptul c= investi]iile [i cheltuielile sunt suportate din \ncas=rile proprii, f=r= sus]inere din partea companiei-mam=, model radical diferit fa]= de cel aplicat de Vivendi, spre exemplu, care lua deciziile la sediul central [i le transmitea apoi spre execu]ie \n studiourile din lume, centraliz`nd veniturile [i cheltuielile. “Evident, dac= nu faci bani, nu mai po]i

ANDREI LOPATĂ

NAMCO

„Un joc bun pentru telefonul mobil trebuie s= captiveze utilizatorul

din primele dou= minute, altfel nu are prea mari

[anse de succes”

30MILIARDE EURO

industria divertismentului pe mobil \n 2010

Dincolo era mai ie� in

Un joc pentru telefonul

mobil costă în medie cam

doi euro. Depinde însă de

telefon și de platforma

de unde pot fi cumpărate

jocurile, dar și de regiune.

SURSA: DISTIMO REPORT, IAN 2010

3,6€

3,4€

2,5€

1,6€

1,5€ u

cover story

BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010 22

SURSA: SURSA: DISTIMO REPORT, IAN 2010

Cele mai profi tabileAproape un sfert dintre cele mai profi tabile jocuri pentru

produse Apple sunt de acţiune, în timp ce din rândul celor

de noroc, doar 1% se afl ă în topul vânzărilor.

22%ACŢIUNE

9%AVENTURĂ

12%ARCADĂ

22%AVENTURĂ

2%CĂRŢI

1%CAZINOU

5%CURSE

prelua nici proiecte”, spune managerul Namco Bandai Rom`nia. Compania a avut anul trecut o cifr= de afaceri de aproape 2,4 de milioane de euro, din care mai bine de 95% provine de pe pia]a american=, \n condi]iile unei marje de profi tabilitate de 2%. Perspectivele pentru acest an sunt \ns= destul de optimiste, mai ales c= a existat cre[tere chiar din primele dou= luni, iar planurile lui Lopat= vizeaz= dezvoltarea a 12 jocuri \n 2010, cu patru mai multe fa]= de anul precedent.

Intrarea Namco Bandai a confi rmat Rom`nia drept “hub” pentru produc]ia de jocuri pentru telefoane mobile, chiar dac= probabil nu asta a fost inten]ia de la bun \nceput. R`nd pe r`nd, pe pia]= [i-au f=cut loc c`]iva dintre cei mai mari produc=tori din lume, miz`nd fi ecare pe avantajul de a avea o leg=tur= aici [i de a nu porni de la zero - Electronic Arts a avut omul, pe Mihai Pohon]u, angajat \n SUA [i \ntors \n ]ar= pentru a porni divizia, Gameloft a avut rela]ia stabilit= anterior cu Rom`nia de Ubisoft, companie afl at= sub aceea[i umbrel=, iar Namco Bandai a avut un birou gata cl=dit, cu mai bine de 100 de angaja]i. “Probabil c= dac= \n locul unui rom`n ar fi fost un ungur sau dac= \n loc de Bucure[ti studioul ar fi fost la Budapesta, industria rom`neasc= de jocuri n-ar mai fi fost la fel de aglomerat=”, crede Paul Friciu, [eful Gameloft. “Iar dac= ar fi fost s= porneasc= de la zero, evaluarea ar fi fost f=cut= mult mai \n detaliu, caz \n care alte ]=ri vecine ar fi avut poate de c`[tigat.”

Pe de alt= parte \ns=, Rom`nia are \n continuare avantajul c= dispune de programatori specializa]i mai ieftini

dec`t \n Vest, mai ales acum, c`nd situa]ia economic= difi cil= a temperat a[tept=rile [i cre[terile mari de salarii de acum c`]iva ani. |n total, \n domeniul dezvolt=rii de jocuri pentru mobile lucreaz= probabil peste 1.000 de oameni, dar fi indc=, pe l`ng= marii produc=tori care adun= mai mult de jum=tate din aceast= cifr=, exist= zeci de fi rme mici cu c`teva jocuri la activ sau chiar echipe de c`]iva oameni care au dezvoltat un singur joc pentru iPhone. Un programator din categoria juniorilor, cu un bagaj de cuno[tin]e de baz=, este pl=tit cam cu 800 de euro, \n timp ce unul specializat [i cu experien]= mai mare de trei ani c`[tig= \n medie 1.500 de euro, dup= aprecierea Iulianei Badea, manager \n cadrul companiei de resurse umane Lugera & Makler, dar poate ajunge chiar [i la 2.500 de euro. Adic= sub nivelul salariilor programatorilor din Europa de Vest [i chiar [i din ]=ri vecine, precum Polonia. “Fa]= de Ucraina, spre exemplu, programatorii rom`ni sunt mai scumpi. Prin compara]ie cu Fran]a \ns=, sunt mai ieftini, iar fa]= de Marea Britanie sunt foarte ieftini”, apreciaz= Andrei Lopat=.

Cu toate acestea, salariile au crescut destul de mult \n ultimii ani, cu o marj= chiar mai mare de 20% pe an, pe de-o parte pentru c= nivelul de unde s-a pornit a fost sc=zut de la bun \nceput, iar pe de alt= parte pentru c=, de fi ecare dat= c`nd un nou competitor [i-a f=cut intrarea pe pia]=, fi rmele deja existente s-au asigurat astfel c= nu vor pierde din angaja]i. De-abia anul trecut s-au v=zut [i efectele acestei strategii de cre[tere a salariilor, c`nd, for]ate s= se reorganizeze [i s= reduc= din cheltuieli, multe companii au renun]at la o parte din

PAUL FRICIU

GAMELOFT

“Pe scen= sunt deja to]i marii actori. Nu cred s= mai vin= alte nume \n Rom`nia \n urm=toarea perioad=, la fel cum nici s= plece vreunul dintre cei prezen]i nu pare plauzibil”

16,5%DINTRE

UTILIZATORII AMERICANI DE

SMARTPHONE-URI

dau anual mai mult de 75 de euro pe

magazinele de aplica]ii pentru telefoane

cover story


2%CUVINTE

2%EDUCAŢIONALE

3%MUZICĂ

6%PUZZLE

5%RPG

7%SPORT

7%STRATEGIE

1%ZARURI

10%ALTELE

angaja]i - obliga]i astfel, \n cea mai mare parte, s= se reorienteze c=tre alte domenii unde era nevoie de programare. “Singura problem= r=m`ne faptul c=, de[i st=m bine din punct de vedere tehnic, la capitolul design [i creativitate mai avem de munc=”, crede Paul Friciu, managerul Gameloft, care se love[te acum tocmai de acest neajuns \n c=utarea de angaja]i, \n special pentru departamentul de crea]ie, ca parte a strategiei de cre[tere de la 210 la 240 de oameni \n prima parte a acestui an.

Andrei Lopat= are [i o explica]ie pentru ceea ce denumesc managerii companiilor de jocuri “lips= de creativitate”. |n Rom`nia n-a existat tradi]ia din cultura occidental= a revistelor de benzi desenate sau a jocurilor electronice de sal= ap=rute \n urm= cu mai mult de trei decenii. Pac-Man, de exemplu, personajul pe care s-a construit imperiul Namco, a ap=rut \n 1980 [i de]ine opt recorduri Guiness, printre care “cel mai de succes joc video cu moned=” din lume, dar [i cel mai mare joc, pentru c= \n 2004 a fost recreat de studen]ii de la New York University, \mbr=ca]i \n costumul galben al personajului sau \n fantome multicolore [i jucat \n labirintul cl=dirilor din Manhattan.

Pac-Man face astfel [i o leg=tur= cultural= care altfel nu prea func]ioneaz=. Pentru c= Namco Bandai \mparte harta mondial= \n trei: Japonia, pentru care produc jocuri doar japonezii, SUA [i restul lumii. Japonia [i celelalte ]=ri din Asia, \n general, benefi ciaz= de tratament special doar prin prisma diferen]elor de fond, fi e ele culturale sau chiar comportamentale, pentru asiatici jocurile fi ind mai mult dec`t un stil de via]=. Nu conteaz= c= doar jum=tate din popula]ia continentului de]ine un telefon mobil, dac= ne g`ndim c= baza este uria[= - numai China [i Japonia adun= peste 850 de milioane de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobil=. “Diferen]ele culturale enorme ne-au \mpiedicat s= dezvolt=m jocuri pentru Asia. {i nici cu pia]a american= nu avem prea

multe \n comun”, spune Andrei Lopat=. Cea mai important= deosebire dintre Europa [i America ]ine chiar de platform= - \n Europa, jocurile sunt cl=dite \n Java, \n timp ce \n SUA este folosit= platforma Brew. Cu toate acestea, nu putea fi ignorat poten]ialul enorm al pie]ei americane, unde consumatorii sunt mult mai deschi[i s= cheltuie sume modice pentru a cump=ra un joc pentru telefonul mobil dec`t europenii, care anul acesta ar urma s= asigure 20% din v`nz=ri.

Contribu]ia pie]ei rom`ne[ti nu va fi \ns= foarte mare, pentru c= din punctul de vedere al jocurilor mobile nu este \nc= o pia]= consistent=, chiar dac= e comparabil= ca v`nz=ri cu ]=ri mai dezvoltate \n domeniu, precum Ungaria sau Cehia. Pu]ini scot din buzunar \ntre unu [i trei euro pentru a desc=rca unul dintre jocurile disponibile pe portalurile operatorilor de telefonie mobil= - Orange [i Vodafone, spre exemplu, ofer= fi ecare peste 1.000 de titluri. “Baza de consumatori este mic= [i destul de instabil=,\n principiu c`teva zeci de mii de oameni care cump=r= jocuri \n mod constant”, sus]ine Paul Friciu. |n realitate, num=rul celor care se joac= este mult mai mare, pentru c=, asemenea computerelor, nici telefoanele mobile nu sunt ferite de piraterie.

Problema n-ar fi nici jocurile disponibile - operatorii ofer= titluri semnate de nume cunoscute, precum Electronic Arts, Gameloft, Glu sau I-Play - [i nici compatibilitatea telefoanelor, din moment ce aproape toate tipurile de terminale v`ndute de cei mai mari operatori de pe pia]=, c`teva mii la num=r, sunt capabile s= ruleze un joc. Cu toate acestea, numai “aproximativ 10% dintre vizitatorii portalului Orange folosesc serviciul de jocuri, desc=rc`nd \n medie cam dou= titluri pe lun=”, spune Oana Com=nescu, content & young segment manager \n cadrul Orange Rom`nia. Pentru competitorul Vodafone, care a lansat [i un abonament de doi euro

Dă cineva mai mult?Pe Apple App Store, magazinul de

unde utilizatorii produselor lui

Steve Jobs pot cumpăra aplicaţii,

majoritatea jocurilor nu depășesc

doi euro, însă există cazuri când

preţul ajunge chiar și la 6 euro.

1,2€

ACŢIUNE

3,2€

AVENTURĂ

1,1€

ARCADĂ

1,1€

BOARD

1,7€

CĂRŢI

1,8€

CAZINOU

1,9€

CURSE

1,2€

CUVINTE

1,2€

EDUCAŢIONALE

1,4€

MUZICĂ

1,1€

PUZZLE5,9€

RPG (ROLE PLAYING GAMES)

1,2€

SPORT

1,8€

STRATEGIE

1,2€

TRIVIA

1,1€

ZARURI

1,6€

ALTELE u

ŢARA UTILIZATORI GRAD DE

DE TELEFONIE PENETRARE

MOBILĂ (MIL.)

Austria 10,8 129,7%Belgia 11,8 111,6%Bulgaria 10,5 138,3Croaţia 5,8 133%Cehia 13,7 133,5Danemarca 6,8 125,7Elveţia 8,9 118%Finlanda 6,8 128,8%Franţa 57,9 93,5%Germania 105,5 128,3%Grecia 13,8 123,9%Irlanda 5,3 120,7%Italia 90,3 151,6%Lituania 5 151,2%Marea Britanie 77,3 126,3%Norvegia 5,2 110,2%Olanda 20,6 124,8%Polonia 43,9 115,3%Portugalia 14,9 139,6%România 24,4 114,5%Rusia 199,5 141,1%Slovacia 5,5 102,2%Spania 49,6 111,7%Suedia 10,8 118,3%Turcia 65,8 89,1%Ucraina 55,6 121,1%Ungaria 11,8 118%

Cele mai vânduteZeci sau chiar sute de milioane de oameni descarcă anual cel puţin un joc pentru

telefonul lor mobil. Topul celor mai vândute jocuri grupează în special puzzle-uri, dar

și jocuri de îndemânare sau de cunoștinţe generale.

SURSA: NIELSEN MOBILEMS. PAC-MAN (NAMCO)

Mai multe telefoanedecât urechiGradul de penetrare al serviciilor de

telefonie mobilă în rândul utilizatorilor,

potenţiali jucători, depășește detașat

pragul de 100%, ajungând în unele

cazuri chiar și la 150%. Doar Franţa și

Turcia fac excepţie.

SURSA: WWW.CHARTSBIN.COM

TETRIS(EA MOBILE)

BEJEWELED (EA MOBILE)

ARE YOU SMARTER? (CAPCOM)

GUITAR HERO III

(HANDS-ON MOBILE)

PAC-MAN (NAMCO)

TETRIS MANIA (EA MOBILE)

ZUMA (GLU)

DINER DASH 2 (GLU MOBILE)

FROGGER (KONAMI MOBILE)

cover story

BUSINESSmagazin I 15-21 martie 2010 26

n GRAD DE PENETRARE SUB 100%

n GRAD DE PENETRARE ÎNTRE 100-125%

n GRAD DE PENETRARE PESTE 125%

ce permite desc=rcarea a dou= jocuri pe lun= indiferent de costul lor, media este de 1,5 jocuri, preferate fi ind cele de fotbal, curse de ma[ini [i ac]iune, pe care cei mai mul]i dintre clien]i le joac= pe telefoane Nokia, urmate de Sony Ericsson [i Samsung, conform ofi cialilor Vodafone. “Mai mult de jum=tate dintre jocurile desc=rcate din portal sunt \ncadrate \n categoriile sport, racing, ac]iune [i aventur=”, confi rm= [i Com=nescu, men]ion`nd c= restul jocurilor cump=rate sunt \mp=r]ite \ntre alte 15 categorii.

Pe m=sur= ce telefoanele mobile compatibile, mai performante [i cu ecrane mai generoase, \[i fac tot mai mult loc \n buzunarele consumatorilor, num=rul celor ce vor desc=rca jocuri va cre[te [i la fel se va \nt`mpla probabil [i cu num=rul jocurilor cump=rate. Totu[i, acest tip de con]inut va intra \n urm=torii ani \n competi]ie cu aplica]iile pentru mobil, care ofer= o experien]= similar=, dar \nlocuiesc componenta de amuzament cu una practic=”, este de p=rere Oana Com=nescu. {i, probabil, [i accesul la astfel de servicii va evolua c=tre un model bazat mai degrab= pe v`nzarea con]inutului prin magazine de aplica]ii, a[a cum se \nt`mpl= la nivel mondial pe Apple App Store sau Nokia Ovi Store, de exemplu.

Nu \n ultimul r`nd, dimensiunea de “hub” a Rom`niei este completat= de prezen]a, pe l`ng= Gameloft [i Namco Bandai, a Electronic Arts Mobile Rom`nia, divizie a gigantului Electronic Arts, [i de I-Play, subsidiar= a Oberon Media, companie \nfi in]at= \n 2003, cu birouri \n America de Nord, Europa [i Asia. Oberon este un start-up israeliano-american dedicat juc=torului de ocazie, devenit, de altfel, ]inta preferat=; juc=torul de ocazie nu este nici a[a de preten]ios ca juc=torul \nr=it [i, spun statisticile, e mult mai dispus s= pl=teasc=.

Direc]ia \n care se \ndreapt= jocurile mobile pare s= fi e destul de clar=. Dac=

despre industria jocurilor se spunea la \nceputul lui 2009 c= nu va fi afectat= de criz=, atunci c`nd \n cele din urm= s-a dovedit contrariul, iar majoritatea marilor produc=tori de jocuri au pierdut bani, colacul de salvare a venit tocmai din partea jocurilor pentru echipamente mobile. Domeniul este destul de rezistent la criz=, consider= Paul Friciu, care ofer= drept explica]ie faptul c= jocurile mobile au r=mas chiar [i \n vremurile de acum o form= ieftin= de divertisment. “O contribu]ie a avut [i iPhone, care a schimbat percep]ia consumatorilor \n ce prive[te jocurile pe echipamente mobile”, apreciaz= managerul Gameloft. Iar iPad, noua juc=rie a lui Steve Jobs care va fi lansat= \n magazine la \nceputul lunii aprilie, nu va face dec`t s= deschid= [i mai multe drumuri produc=torilor de jocuri mobile. iPad este potrivit, spre exemplu, pentru jocurile de genul [ah, table sau Monopoly.

Gameloft a \nceput s= lucreze \n Rom`nia la adaptarea jocului Nova pentru platforma iPad \nc= dinainte s= fi e prezentat echipamentul (compania are acces la o parte dintre specifi ca]iile tehnice), dar \n preg=tire mai este cel pu]in \nc= un alt proiect, despre care managerul nu ofer= deocamdat= niciun detaliu. {i nu va trece mult timp p`n= c`nd to]i marii produc=tori se vor \nghesui s= lanseze titluri pentru iPad, cu toate criticile referitoare la dimensiunile incomode ale e-readerului.

Pu]in surprinz=tor poate, anali[tii estimeaz= c= num=rul telefoanelor mobile inteligente v`ndute \n lume p`n= la sf`r[itul anului viitor va fi mai mare dec`t cel al PC-urilor, dup= cum estimeaz= Mike Abramsky, analist \n cadrul RBC. {i o pia]= de peste 500 de milioane de utilizatori spune multe despre poten]ialul domeniului; s= ne g`ndim c= divertismentul digital pe telefoane mobile a ajuns la o valoare a v`nz=rilor de 30 de miliarde de euro anul acesta, din care jocurilor le revine cam un sfert. n

500-1.000€c`[tig= \n medie un programator din industria rom`neasc= de jocuri

Aplicaţii de miliardeÎn 2013, aplicaţiile dedicate

telefoanelor mobile, printre

care și jocuri, vor înregistra

vânzări de 11,5 mld. euro, de opt

ori mai mari decât anul trecut,

pe măsură ce baza utilizatorilor

de smartphone-uri va crește cu

aproape 1000%.

SURSA: RESEARCH2GUIDANCE, GLOBAL SMARTPHONE APPLICATION MARKET REPORT 2010

2009

2010

2011

2012

2013

UTILIZATORI TELEFOANE INTELIGENTE (MILIOANE)100

300

780

970

550

Urm=ri]i mersul industriei rom`ne[ti a jocurilor, companiile [i titlurile lansate dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

DOSAR


ENERGIE

“Este adev=rat c= <Mittalii> nu mai sunt la Jack, dar Jack nu e terminat.” Jack Cuti[teanu, directorul [i ac]ionarul majoritar al Petprod, tr=ie[te

un moment destul de difi cil. La sf`r[itul lui 2009, dup= un an \n care sc=derea produc]iei industriale aproape i-a \njum=t=]it afacerile, Petprod l-a pierdut pe cel mai important client al s=u - ArcelorMittal -, c=ruia \i furniza energie de mai bine de cinci ani [i care l-a propulsat \n top cinci al furnizorilor de energie \n ultimii ani. Dup= terminarea contractului dintre ArcelorMittal [i Petprod, pia]a a reac]ionat negativ la adresa furnizorului, iar Cuti[teanu s-a sim]it nevoit s= \[i apere pozi]iile: a r=spuns printr-o campanie - at`t pe print, c`t [i pe online [i tv -, fi ind al doilea furnizor de energie, dup= Energy Holding, care face o astfel de mi[care (\n general, furnizorii de energie sunt prezen]e foarte discrete, cei mai mul]i dintre ei neav`nd niciun fel de imagine public=).

Campania lui Cuti[teanu vorbe[te despre faptul c= Petprod poate tr=i [i f=r= ArcelorMittal. “Chiar [i mai bine”, precizeaz= omul de afaceri, care a cump=rat \nc= de anul trecut toat= energia necesar= pentru Gala]i, iar acum sper= s= o poat= vinde la un pre] mai bun dec`t cel negociat cu produc=torul de o]el. “Sidex a fost o carte de vizit= pentru Petprod, dar ei au fost \ntotdeauna foarte

c=uta]i de to]i furnizorii de pe pia]=, astfel c= a trebuit s= le ofer mereu un pre] bun pentru a r=m`ne competitiv”, explic= Cuti[teanu. Campania nu a fost a[adar doar un semnal c= Petprod poate supravie]ui, ci [i o mi[care de imagine pentru atragerea de noi clien]i [i pentru v`nzarea unor cantit=]i de energie precontractate.

Ie[irea Mittal din portofoliul Petprod este al patrulea mare contract pierdut de furnizorii priva]i de energie. |n ultimii patru ani, Alro, Petrom [i Oltchim - cele mai mari trei contracte din pia]= - renun]au la Energy Holding sau la competitorii lor pentru a \ncheia contracte cu companii de stat, respectiv pentru a deveni propriii furnizori. Dac= Petrom [i Oltchim au ajuns \n portofoliul Complexului Energetic Craiova sau al Electrica, Alro a preferat s= devin= furnizor de energie [i a negociat direct cu produc=torii, \n spe]= cu Hidroelectrica - volumul mare (7-8% din consumul na]ional, adic= aproximativ 4,5 TWh) permi]`ndu-i condi]ii avantajoase. Grupul ArcelorMittal - care \nseamn= nu numai platforma Sidex de la Gala]i, ci [i combinatele din Ia[i, Hunedoara, Roman, Romportmet, precum [i o parte din furnizorii cu care lucreaz= produc=torul de o]el - are un consum anual de 1,7 TWh [i a adoptat strategia “Alro”, deve nind din decembrie 2009 furnizor privat de energie. Faptul c= platforma Sidex a trecut

VIA}A DUP+ MITTAL

FOTO: VICTOR CIUPULIGA

De[i nu ar fi vrut s= afl e cum e via]a f=r= Mittal, Jack Cuti[teanu a fost nevoit s= \[i reg`ndeasc= strategia din decembrie anul trecut. Petprod f=r= Mittal este abia \nceputul unei serii de schimb=ri importante pe pia]a furniz=rii de energie, \ntr-un an care nu se anun]= a fi cu nimic mai bun dec`t 2009. de IULIANA ROIBU

“2009 a fost un an foarte greu, dar \l vom uita repede, pentru c= 2010 va fi un an \ngrozitor”

JACK CUTI{TEANU


direct \n portofoliul unui produc=tor \l mai consoleaz= pe Cuti[teanu: “P`n= la urm= nu am pierdut contractul \n favoarea altui furnizor, ci l-am pierdut pentru c= statul a decis s=-i subven]ioneze cumva pe cei de la ArcelorMittal”.

|n urma acestei decizii, ArcelorMittal a intrat direct \n top zece al furnizorilor de energie de pe pia]a local= doar prin derularea propriului contract. Ca [i Alro, ArcelorMittal a devenit client al Hidroelectrica. Spre diferen]= \ns= de contractul dintre produc=torul de energie hidro [i Alro, care au semnat un contract bilateral confi den]ial, ArcelorMittal a semnat contractul de 57 de milioane de euro, cu durata de un an, pe bursa de energie OPCOM la sf`r[itul anului trecut. Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, a motivat ie[irea pe bursa de energie prin fi nalizarea a dou= contracte bilaterale, \ncheiate de companie la \nceputul anilor 2000 cu a[a-zi[ii “b=ie]i de[tep]i”: “Contractul cu ArcelorMittal este unul foarte bun pentru noi, pre]ul de livrare fi ind mult mai mare fa]= de costul de produc]ie pentru 2010, care este estimat la circa 90 de lei pe MWh. Acum c`[tig=m cu 20% mai mult fa]= de pre]ul primit pe cele dou= contracte vechi. Vom continua s= ie[im pe bursa de energie”.

Topul furnizorilor de energie a suferit schimb=ri importante \n ultimul an, locul unor furnizori precum Energy Holding, u

SURSA: MINISTERUL DE FINAN}E, ANRE

2005 2006 2007 2008 2009

100

90

80

70

60

50

40

30

65

63

61

59

57

55

53

51

49

47

45

cifr= afaceri Petprod (mil. euro)consum brut energie Rom`nia (TWh)

UNII MAI AU DE SC+ZUT

Consumul de energie din Rom`nia a avut o sc=dere de aproximativ 20% \n 2009,

dar furnizorii de energie s-au confruntat cu sc=deri mai mari, p`n= la jum=tate

din volume, din cauza sc=derii abrupte a comenzilor externe din industrie. |n 2010,

consumul de energie la nivel na]ional ar putea stagna sau \nregistra o u[oar=

cre[tere, pe c`nd afacerile unor furnizori ca Petprod ar putea resim]i mai puternic

lipsa unor contracte importante.

energie


ALRO Alro este cel mai mare consumator din Rom`nia (consumul Alro este de 7% din total, \n timp ce consumul casnic reprezint= aproximativ 8%). Din 2007, Marian N=stase a decis ca Alro s= devin= propriul furnizor, cump=r`nd electricitate direct de la Hidroelectrica.

16%

|n continu= schimbareTopul primilor cinci furnizori de energie s-a schimbat semnifi cativ \n ultimii doi ani, odat= cu intrarea Alro direct pe pia]a furniz=rii, dar [i cu strategia de achizi]ii a grupului elve]ian Alpiq. Din 2010, topul s-ar putea schimba din nou prin intrarea Mittal sau prin alte tranzac]ii.

ALPIQ Cotele de pia]= cumulate ale

Buzzman Industries (5%) [i EHOL Distribution (7%)

reprezint= prezen]a local= a furnizorului elve]ian Alpiq, care a

cump=rat \n 2008 [i 2009 cele dou= companii.

12%

NOTE: |N TOTAL, 47 DE FURNIZORI ACTIVEAZ+ PE PIA}A LIBER+; DATELE SUNT VALABILE PENTRU LUNA OCTOMBRIE 2009, C~ND ENERGIA CONSUMAT+ DE C+TRE CLIEN}II DE PE PIA}A LIBER+ A FOST DE 15.200 GWH. SURSA: ANRE

Afl a]i mai multe despre principalele schimb=ri de pe pia]a de energie [i despre cum au de g`nd principalii juc=tori s= \[i revin= dup= 2009 dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

DOSAR

Buzzmann Industries sau Petprod fi ind luat pe r`nd de Electrica, Complexul Energetic Craiova sau Alro. “Nu prea pare corect”, comenteaz= Jean Constantinescu, analist al pie]ei de energie, evolu]ia top 10 al furnizorilor din Rom`nia. Dup= p=rerea sa, p=rere sus]inut= de altfel [i de al]i furnizori de energie de pe pia]=, contractele directe \ntre mari consumatori industriali [i produc=tori nu ar trebui s= se \nt`mple pe o pia]= liber=: “Este o form= de subven]ie care nu ar mai trebui permis= \ntr-o ]ar= a UE”. Prima discu]ie pe aceast= tem= a ap=rut \n urm= cu doi ani, c`nd Petrom a organizat licita]ia pentru atribuirea contractului de energie \n valoare de 110 milioane de euro, licita]ie c`[tigat= de Complexul Energetic Craiova. “Cazul licita]iei Petrom a creat un precedent. Un furnizor nu se poate lupta cu un produc=tor. Dac= vrem o pia]= echidistant=, trebuie s= fi m trata]i to]i ca egali. Tocmai de aceea s-a f=cut separarea \ntre produc=tori, distribuitori [i furnizori. Prin arderea unei etape se risc= practic eliminarea unei categorii de juc=tori”, spunea la momentul respectiv Mirela Dima, directorul CEZ V`nzare.

|n lipsa marilor contracte industriale (care consum= aproape jum=tate din necesarul de pe pia]a concuren]ial=), businessul furniz=rii de energie se bazeaz=

acum pe contracte mai mici [i asta va duce la schimbarea pie]ei. “Prin astfel de contracte, statul schimb= condi]iile de func]ionare a pie]ei”, comenteaz= Jean Constantinescu, care consider= c= astfel cea mai mare parte din energia mai ieftin= nu va reu[i nici \n urm=torii ani s= ajung= pe pia]a liber=. |n plus, afacerea de furnizare se poate restr`nge destul de mult - deoarece furnizorii nu vor mai avea destul= putere pentru a achizi]iona energie la pre]uri avantajoase. |n acest context, comenteaz= Constantinescu, pia]a furniz=rii de energie va ajunge \n urm=torii doi-trei ani s= fi e \mp=r]it= \ntre trei tipuri de furnizori: mari consumatori industriali ce vor tranzac]iona energia pentru folosul propriu, precum Alro, Mittal sau Petrom - care, odat= ce va fi naliza centrala electric= de la Petrobrazi, va deveni de asemenea furnizor de energie, grupuri interna]ionale puternice de trading precum Alpiq [i actualii furnizori de energie, dintre care doar c`]iva ar putea avea cote de pia]= de maxim 3-4%.

Deja topul furnizorilor de energie s-a modifi cat [i \n urma a dou= tranzac]ii prin care elve]ienii de la Alpiq au achizi]ionat Buzzmann Industries [i EHOL Distribution. Cele dou= companii, care controleaz= \mpreun= peste 10% din pia]a concuren]ial= de energie, au at`t avantajul unor clien]i


COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA |n martie 2008, CEN Craiova a intrat printre cei mai mari furnizori din Rom`nia c`nd a c`[tigat licita]ia pentru furnizarea de energie c=tre Petrom. Contractul, valabil pentru o perioad= de doi ani, are o valoare total= de peste 110 milioane de euro [i prevede furnizarea a 1,8 TWh pe an, echivalentul a 3,6% din consumul na]ional.

11%PETPRODAproximativ 45% din energia livrat= de Petprod reprezenta contractul cu ArcelorMittal. Cote de pia]= de 5% au avut \n octombrie 2009 [i Electromagnetica, [i Elcomex.

5%

ELECTRICA Cei mai mari clien]i industriali ai Electrica erau Oltchim [i ArcelorMittal. Cel din urm= contract a ie[it de la 1 ianuarie din portofoliul Electrica, dar reprezentan]ii companiei spun c= nu \i afecteaz= foarte mult, deoarece vor asigura \n continuare serviciile de echilibrare dintre Hidroelectrica [i ArcelorMittal.

7%

industriali mari, dar [i energie de la Hidroelectrica printr-o serie de contracte care expir= \n 2014. A[adar, anii urm=tori vor fi interesan]i [i datorit= \ncerc=rilor care vor exista pentru prelungirea acestor contracte dintre Alpiq [i Hidroelectrica. La achizi]ia EHOL Distribution, elve]ienii de la Alpiq spuneau \ns= c= vor aplica [i \n Rom`nia aceea[i strategie ca [i \n celelalte ]=ri europene unde furnizeaz= energie. Citit printre r`nduri, mesajul [efului de comunicare de la Alpiq, Andreas Wertz, \nsemna c= elve]ienii nu ]in neap=rat cu din]ii de energia ieftin= de la Hidroelectrica [i vor s= \[i consolideze pozi]iile \n Rom`nia prin strategii deja implementate \n alte ]=ri. “Nu ne-am decis \nc= s= facem declara]ii publice despre businessul nostru din Rom`nia, dar afacerea Alpiq \n Rom`nia este la \nceput [i \n curs de dezvoltare”, a comentat Andreas Wertz la solicit=rile BUSINESS Magazin pentru acordarea unui interviu cu ofi cialii grupului din Rom`nia.

P`n= la consolidarea afacerilor Alpiq, furnizorii urmeaz= s= se confrunte cu un alt an difi cil, dup= cum estimeaz= Jack Cuti[teanu: “2009 a fost un an extrem de r=u, a sc=zut consumul cum nu se a[tepta nimeni, dar \l vom uita repede, pentru c= 2010 va fi mult mai r=u”. Cuti[teanu, c=ruia

afacerile i-au sc=zut \n 2009 cu aproximativ 55%, crede c= doar \nceputul lui 2010 arat= un pic mai optimist \n ceea ce prive[te cererea de energie, dar [i evolu]ia economic= \n general. Conform datelor Transelectrica, sc=derea consumului de energie s-a oprit \n noiembrie-decembrie, iar Adrian B=icu[i, directorul companiei, vorbe[te deja de u[oare cre[teri pentru primele luni din 2010. |n alt= ordine de idei, [i Thierry LeGall, directorul general al ArcelorMittal Rom`nia, vorbe[te

de cre[teri ale produc]iei pentru acest an, \n condi]iile \n care afacerile combinatului au sc=zut cu aproape 70% anul trecut: “Situa]ia cu care ne confruntam la \nceputul anului 2009 se \mbun=t=]e[te acum. Dac= atunci consemnam o sc=dere de 60% din produc]ia \nregistrat= \naintea crizei, ast=zi suntem la minus 35%, nivel atins \nc= din octombrie 2009. Este posibil [i necesar ca 2010 s= fi e un an profi tabil”. Cuti[teanu nu pare \ns= la fel de optimist [i crede c= industria

rom`neasc= este acum la nivel de subzisten]=, iar comenzile vor avea un nou val de sc=dere: “Deja \n afara ]=rii euforia revenirii din criz= s-a mai domolit”. Omul de afaceri spune c= ia \n calcul un indicator care nu minte niciodat=: pre]ul de precontractare a energiei electrice pe bursele externe. |n 2008, pre]ul oscila \ntre 70 [i 80 de euro pe MWh, \n 2009 pre]ul a sc=zut la 36 de euro pe MWh, iar pre]urile pentru februarie, martie [i aprilie 2010 merg de la 37 la 39 de euro: “Trendul

descresc=tor continu= \n 2010, iar pentru 2011 e pu]in mai optimist, de 42-43 de euro, a[adar \nc= departe de pre]ul din 2008, [i de aceea eu cred c= traducerea este simpl=: ne-am oprit din c=dere, dar \nc= nu cre[tem”. Concluzia lui Cuti[teanu \n ce prive[te ie[irea din criz= at`t a economiei \n general, c`t [i revenirea Petprod \n topul marilor furnizori este una singur=: “Nu cred c= se va ie[i din aceast= criz= \n salturi; m= tem c= mai degrab= va fi nevoie de pa[i m=run]i [i de[i”. n

“PRIN |NMUL}IREA CONTRACTELOR DIRECTE |NTRE CONSUMATORI {I PRODUC+TORI, STATUL SCHIMB+ CONDI}IILE DE FUNC}IONARE A PIE}EI”JEAN CONSTANTINESCU

CONSTANTIN ROIBU, {EFUL OLTCHIM


TELECOM

|ntr-un col] al s=lii de consiliu, un televizor Sony de genera]ie mai veche - cu tub catodic. Pe aceea[i etajer= din col]ul spa]ioasei \nc=peri se afl = [i un decodor Digi TV, iar \n st`nga

un panou uria[, alb, pe care probabil sunt schi]ate planurile companiei. O mas= lung= de consiliu - solid=, f=cut= gospod=re[te din lemn, nu din rumegu[ aglomerat, \n jurul c=reia pot sta confortabil zece oameni pe scaunele tapi]ate cu piele neagr=, arat= urme ale tre cerii timpului. Te g`nde[ti c= poate aici s-au luat decizii care au marcat pie]ele telecom din Rom`nia [i din regiune, precum lansarea televiziunii prin satelit \n 2004 sau strategia agresiv= prin care RCS&RDS a luat \n 2006 licen]a 3G din buzunarul Cosmote.

Una peste alta, sediul elegant, afl at la doi pa[i de Ministerul Ap=r=rii din Bucure[ti, nu are nimic din excesele la care te-ai a[tepta din partea unei companii a c=rei via]= depinde p`n= la urm= [i de pofta de distrac]ie a c`torva milioane de locuitori din regiunea Europei Centrale [i de Est, unde RCS&RDS

ofer= servicii de televiziune, voce [i internet. Except`nd, poate, uzul parc= exagerat al cartelelor de acces pentru a deschide orice u[= de la etajul destinat managerilor, cartierul general al fi rmei e la fel de atent amenajat ca al oric=rei multina]ionale.

Fondatorul, Zoltan Teszari, a reu[it s= stea constant departe de lumina refl ectoarelor, intr`nd \n elita celor mai discre]i milionari

din Rom`nia. Oric`t ai \ntreba \n st`nga [i \n dreapta, afl i pu]ine despre [eful RCS&RDS: interlocutorii fi e nu [tiu nimic, fi e nu vor s= spun=. Tipic pentru cercul de apropia]i al RCS&RDS - chiar [i \n cazul pu]inilor manageri care au “dezertat” la rivali ca Romtelecom [i UPC. Dup= patru ani, sute de apeluri, e-mail-uri [i mesaje pe telefon (majoritatea f=r= r=spuns) direc]ionate

VE{TI DE LA CARTIERUL GENERAL

FOTO: SILVIU MATEI

Pentru un jurnalist de telecom, o vizit= la sediul unei astfel de companii faimoase pentru discre]ie e \n sine o victorie personal=. Contextul de criz= [i perspectiva de a ie[i pe pia]a de capital, dup= ce RCS&RDS [i-a am`nat luna trecut= emisiunea de obliga]iuni din cauza situa]iei din Grecia, au deschis \ns= calea pentru dialogul cu media. de ADRIAN SECELEANU


c=tre reprezentan]ii RCS&RDS, dintre care o bun= parte pentru a solicita un interviu, orice detaliu devine important atunci c`nd cererile primesc \n sf`r[it un r=spuns, [i nu de la oricine, ci de la Alexandru Oprea, cel care conduce de peste 13 ani operatorul telecom. Refuzul companiei de a purta un dialog cu media este deja proverbial [i a trecut demult grani]ele Rom`niei. “Dac= lucrezi ca jurnalist pe domeniul telecom, \]i tai [i o m`n= ca s=-i prinzi pe ofi cialii RCS&RDS la un interviu”, sintetiza situa]ia, acum c`teva zile, pe blogul personal, un fost jurnalist IT&C, care acum lucreaz= \n comunicare.

O discu]ie on [i off-the-record de mai bine de o or= cu Alexandru Oprea scoate la iveal= - nicio surpriz= aici - un manager care \[i cunoa[te bine pie]ele, compania [i rivalii. Operatorul a ajuns la un total de 8 milioane de abona]i \n regiune, cea mai mare parte \n Rom`nia [i Ungaria, tr=g`nd linie \n 2009 cu venituri de 710 de milioane de dolari (522,5 milioane de euro) [i un profi t opera]ional de 274 de milioane de dolari (201,6 milioane de euro).

La 50 de ani, Oprea - absolvent al Politehnicii din Timi[oara [i fost [ef al unei case de brokeraj - are ]inuta unui atlet care nu a renun]at la exerci]ii, iar costumul [i c=ma[a scump= par a fi ]inuta de zi cu zi. Energic [i ferm, f=r= a fi didactic, Alexandru Oprea rivalizeaz= \n carism= cu al]i executivi de top de pe pia]=. Tonul este egal, oricare ar fi \ntreb=rile, iar Oprea arat= c= st=p`ne[te arsenalul de trucuri de care are nevoie ca s=-[i conving= interlocutorii - fi e ei jurnali[ti sau, mai degrab=, investitori: “Nu cred c= ar

fi trebuit s= v= ar=t asta” sau “Situa]ia st= a[a, dar trebuie s= mai discut=m dac= informa]ia se poate folosi sau nu”.

Ce l-a adus pe Alexandru Oprea \n postura de a discuta deschis despre situa]ia companiei, intr`nd \n detalii rar atinse c`nd vine vorba despre RCS&RDS? Mai exact: marja EBITDA e la 40%, \n condi]iile unor tarife foarte mici, iar investi]iile au ajuns la 1,4 miliarde de dolari (un miliard de euro). |ns= unul dintre aspectele cheie asupra c=rora RCS&RDS a insistat \n premier= a fost cel al datoriilor companiei. RCS&RDS este o companie solid=, iar gradul de \ndatorare este specifi c unui operator regional din Rom`nia, f=r= niciun grup puternic \n spate, care a investit enorm pentru a ]ine pasul cu gigan]ii Deutsche Telekom, France Telecom sau Vodafone, a sugerat Oprea \n cadrul discu]iei. Nu mai numi]i RCS&RDS “una dintre cele mai \ndatorate companii locale”, pare a spune Oprea, aduc`nd ca argument exemple ale unor operatori din regiune sau din vestul Europei, care au datorii comparabile sau mai mari \n raport cu profi tul opera]ional.

|ntr-adev=r, \n compara]ia realizat= de agen]ia Standard and Poor’s, ceea ce [ocheaz= din prima clip= este nivelul

venituri

datorii

profit operaţional (EBITDA)

investiţii (CAPEX)

În decursul ultimilor șase ani, operatorul și-a crescut veniturile de la 100 la 700 de

milioane de dolari. Ce-i drept, și datoriile s-au multiplicat de mai mult de șapte ori.

Cele șapte sute de milioane

2004

* TOŢI INDICATORII SUNT CALCULAŢI PENTRU O PERIOADĂ DE 12 LUNI, ÎNCHEIATĂ LA 30 SEPTEMBRIE 2009; SURSA: STANDARD & POOR’S

2005 2006 2007 2008

500

2009*

450

400

350

300

250

200

150

100

50

0

800

700

600

500

400

300

200

100

0

mil. $ mil. $

investi]iilor RCS&RDS, care se afl = la un nivel specifi c unei companii cu un business de cel pu]in c`teva ori mai mare. Anul trecut, operatorul a investit 280 de milioane de dolari (206 mil. euro), iar \n 2008, nivelul s-a ridicat la 447 de milioane de dolari (329 mil. euro), ajung`nd astfel s= ofere cele mai ridicate viteze de acces la internet de pe pia]=, de 100 Mbps, iar datoriile de 672 de milioane de dolari (494,6 milioane de euro) se afl = \ntr-o limit= obi[nuit= pentru industria telecom, care, istoric vorbind, a \nghi]it investi]ii foarte mari.

Compania ar putea relua emisiunea de obliga]iuni de 200 de milioane de dolari pe pie]ele externe, am`nat= luna trecut= din cauza panicii create de situa]ia din Grecia. Ghinioanele par s= se ]in= \ns= lan] pentru RCS&RDS, av`nd \n vedere c= \n 2007 a trebuit s= renun]e la listarea la bursa din Londra, pe fondul unei deterior=ri a ratingului Rom`niei [i a climatului de pe pie]ele fi nanciare interna]ionale. Iar acum, emisiunea de bonduri se las= a[teptat=, “jocurile” fi ind stricate involuntar de Grecia, \n mod ironic unul dintre ac]ionarii rivalilor Romtelecom [i Cosmote.

“Procesul legat de emisiunea de bonduri a fost suspendat pentru simplul motiv c= pie]ele au devenit inactive. {i nu a fost numai cazul nostru. Aproape toate procesele de lansare de bonduri care erau pe pia]= \n momentul respectiv au fost retrase”, sus]ine Oprea. |ntr-o lumin= mai bun= a pie]ei, este a[adar posibil ca RCS&RDS s= \ncerce din nou o emisiune de obliga]iuni. “Nu vreau s= intru \n detalii, \ns= am avut un feedback foarte bun din partea investitorilor, deci \n viitor, c`nd vom sim]i c= momentul este potrivit [i dac= [i compania \[i dore[te, vom fi mai mult dec`t ferici]i s= sprijinim revenirea RCS&RDS pe pia]a de capital”, spunea Shahmir Khaliq, directorul general al Citi Rom`nia. Ar trebui deci s= ne obi[nuim cu ideea unui RCS&RDS mai prezent \n spa]iul public. Drumul c=tre investitori este pavat exact cu astfel de ie[iri la ramp=, care va trebui probabil s= se mai repete. n

COMPANIA AR PUTEA RELUA EMISIUNEA DE OBLIGA}IUNI DE 200 MIL. $ PE PIE}ELE EXTERNE, AM~NAT+ DIN CAUZA PANICII

CREATE DE SITUA}IA DIN GRECIA


IMOBILIARE

Pe la jum=tatea Bulevardului Unirii din Bucure[ti, peisajul e dominat de un imens teren gol, unde nu exist= nicio cl=dire. Unii dintre trec=tori [tiu c= acolo s-ar

fi anun]at un proiect imobiliar gigantic. V`lva din jurul lui [i disputele din Consiliul Local privind autorizarea sa sunt poate mai prezente \n memoria colectiv= dec`t orice detalii despre proiect. Aceea[i situa]ie [i \n Pia]a Eroilor, unde cl=direa cunoscut= drept Casa Radio ar trebui s= devin= un complex imobiliar multifunc]ional, cu spa]ii comerciale, de birouri [i hoteliere. Iar l`ng= Parcul Titan, un alt proiect a atras aten]ia, \n urma protestelor unor organiza]ii care nu sunt de acord cu construc]ia sa acolo - este vorba de centrul comercial ParkLake Plaza.

Discu]iile iscate \n sfera public= de aceste anun]uri reprezint= o tr=s=tur= comun= a acestor proiecte: av`nd dimensiuni considerabile, fi ecare complex \n parte ar presupune o schimbare semnifi cativ= a peisajului urban din zona respectiv=. Criza a eliminat \ns= aproape cu totul astfel de subiecte din discu]ie, pentru c= nici mastodon]ii n-au mai crescut acolo, nici alte sute de proiecte imobiliare de dimensiuni mult mai mici, am`nate sau stopate pe r`nd.

“Pia]a este cu totul diferit=. |n primul r`nd, cererile retailerilor pentru spa]ii au sc=zut \n ceea ce prive[te suprafe]ele, iar ob]inerea unei fi nan]=ri pentru un proiect at`t de mare ar fi foarte, foarte difi cil=”, declara recent, \ntr-o discu]ie cu BUSINESS Magazin, Ingo Nissen, country manager al Sonae Sierra. Dezvoltatorul are \n plan

construc]ia centrului comercial ParkLake Plaza, care ar fi trebuit ini]ial s= implice o investi]ie estimat= la 590 de milioane de euro - \n proiect erau incluse [i dou= cl=diri reziden]iale. |ntre timp, Sonae Sierra a decis s= mic[oreze planurile mallului, noua suprafa]= fi ind mai mic= cu aproximativ 20%, spre a facilita ob]inerea unei fi nan]=ri.

Radu Lucianu, managing director al companiei de consultan]= imobiliar= CB Richard Ellis Rom`nia, spune c= aportul fi nanciar al dezvoltatorului la investi]ie a devenit foarte important. “P`n= nu demult, oricine putea cere de la banc= bani de achizi]ie a terenului, de dezvoltare [i de construc]ie, [i tot profi tul la v`nzarea ansamblului le revenea. De acum \ncolo, accesul la bani va fi selectiv, at`t \n privin]a numelui dezvoltatorilor, c`t [i a sumelor alocate”, comenteaz= Lucianu, care consider= c= ansambluri uria[e dezvoltate

ca un tot nu vor mai exista niciodat=: “Sunt \ns= de luat \n considerare proiectele care se vor dezvolta pe etape”.

Despre dezvoltarea pe etape [i g`ndirea unui proiect de dimensiuni mari ca investi]ie pe termen lung vorbeau recent [i Silviu Savin, managing partner al Centerra, dezvoltatorul proiectului de pe fosta platform= Tractorul Bra[ov, sau Alexander Hergan, CEO al Avrig 35, care a anun]at \nceperea \n aceast= var= a lucr=rilor la un centru comercial \n partea de est a Capitalei. Dintre toate marile complexuri anun]ate p`n= acum, singurul care a prins contur este B=neasa, unde zona comercial= [i primele faze din componentele de birouri [i locuin]e sunt deja gata. Lucr=ri s-au f=cut [i la un alt proiect gigant - D`mbovi]a Center, cel pe care Plaza Centers ar urma s= \l ridice pe locul fostei Casa Radio din Bucure[ti -, \ns= acesta este stopat, at`t din pricina faptului

URIA{II ADORMI}I|n vremurile bune ale pie]ei imobiliare, c`nd erau anun]ate zeci de proiecte de malluri [i ansambluri reziden]iale, erau prezentate [i proiecte cu valori apropiate sau chiar mai mari de un miliard de euro. Dac= o parte din primele ar putea deveni realitate dup= trecerea crizei, pentru mega-proiecte situa]ia e mai complicat=. de C+T+LIN {TEFANCU


PUBLICITATE

c= Prim=ria a contestat planul de urbanism zonal ob]inut de dezvoltator, c`t mai ales din cauza difi cult=]ilor de fi nan]are a unui ansamblu care urma s= valoreze un miliard de euro, dup= cum declara Luc Rosmans, country manager al companiei, pentru Ziarul Financiar: “Dac= pentru un mall din provincie am avea nevoie de o fi nan]are, s= zicem, de 25 de milioane de euro, pentru D`mbovi]a Center ar trebui s= ad=ug=m un zero [i s= mai \nmul]im cu doi sau trei”.

O valoare la fel de ridicat= ar presupune [i dezvoltarea Esplanada din zona Bulevardului Unirii, complex care ar uma s= fi e construit de TriGranit, dezvoltator ce va fi naliza \n acest an un centru comercial \n Constan]a, deja achizi]ionat de fondul austriac Immoeast. Esplanada este \ns= blocat. Arpad Torok, CEO al TriGranit, sus]ine c= exist= un num=r ridicat de cereri

de re\mpropriet=rire, ca [i mul]i proprietari de mici parcele. “Din p=cate, situa]ia de la Esplanada este departe de ceea ce ne-am dorit. Potrivit clauzelor din contract, terenul ar fi trebuit predat dezvoltatorului f=r= s= mai existe vreo problem= legal=”, a declarat Arpad Torok pentru BUSINESS Magazin. Din acest motiv, dar [i “pentru c= actualele condi]ii economice au \ncetinit viteza cu care astfel de proiecte pot fi dezvoltate, ar putea p=rea un pic optimist s= fi naliz=m un proiect de acest fel \n urm=torii cinci-[apte

ani”, afi rm= managerul TriGranit, care a fi nalizat complexuri de genul Esplanada \n Katowice [i Cracovia, precum [i la Budapesta.

Mai exist= \ns= vreo pia]= pentru aceste proiecte, ]in`nd cont de nivelul record de neocupare a spa]iilor de birouri din Capital=, de faptul c= sute de apartamente noi stau nev`ndute, iar hotelierii au trecut printr-unul din cei mai grei ani? Radu Lucianu, unul din cei mai experimenta]i consultan]i imobiliari, crede c= da, \ns= cu o condi]ie: s= fi e dezvoltate \n interiorul ora[elor. “Stau goale birourile dezvoltate f=r= noim=, la Cuca M=c=ii. E [i normal s= fi e goale. Cine ar vrea s= locuiasc= \n c`mp, f=r= m=car s= aib= o strad= pietruit= p`n= la drumul de asfalt?”, se \ntreab= retoric consultantul, care consider= c= proiectele cu acces u[or la transportul \n comun, cu facilit=]i de retail, un design modern [i efi cient [i un “pre] decent” vor avea cu adev=rat succes.

Dac= proiectele gigantice de tip mixt, care ar trebui s= includ= [i spa]ii comerciale, de birouri, hoteliere [i uneori reziden]iale sunt amplasate \n zone relativ bune din marile ora[e [i \n plus benefi ciaz= [i de avantajul c= dezvoltarea lor ar putea \ncepe cu una dintre componente, mult mai incert= e soarta ansamblurilor reziden]iale ce ar fi trebuit s= includ= fi ecare peste 1.000 de apartamente [i care au trecut \n uitare odat= cu venirea crizei. Spre exemplu, NeoPeninsula (dezvoltator Neocity) [i Dimri Ghencea (Dimri) ar fi trebuit s= aib= fi ecare peste 3.000 de locuin]e, iar Garden of Eden (GTC Rom`nia), Sigma Residence & Gardens (Sigma) [i North Park (Shapir Group) ar fi adus \mpreun= alte 5.000 de apartamente. “A[tept=m s= vedem ce se \nt`mpl= cu pia]a, nu vom renun]a la proiect. Dorim s= \l re\ncepem, nu ne-am ridicat deasupra solului cu construc]ia, \ns= deocamdat= a[tept=m”, spune Avi Morgenstern, reprezentantul local al Shapir Group.

|n a[teptarea unor vremuri mai bune se afl = deopotriv= at`t dezvoltatorii proiectelor de dimensiuni mici [i medii, c`t [i gigan]ii imobiliari. R=m`ne de v=zut care se vor trezi primii sau dac= unii nu o vor mai face niciodat=. n

PROIECT DEZVOLTATOR TIP PROIECT INVESTI}IE ESTIMAT+* (MIL. EURO)

BUFTEA REZIDEN}IAL EFG 6.500 DE LOCUIN}E 1.900ESPLANADA TRIGRANIT MIXT 1.000D~MBOVI}A CENTER PLAZA CENTERS MIXT 1.000BONAIRE MARTINSA-FADESA MIXT 1.000PIPERA CITY CREATIV GLOBAL MIXT 700 PROPERTYPARKLAKE PLAZA SONAE SIERRA, MALL {I APARTAMENTE 590 CAELUMNEOPENINSULA NEOCITY GROUP 3.200 DE APARTAMENTE 300GARDEN OF EDEN GTC ROM~NIA CCA 1.900 DE APARTAMENTE 260FLOREASCA CITY RAIFFEISEN MIXT APROX. 250 EVOLUTIONNORTH PARK SHAPIR GROUP 1.500 DE APARTAMENTE 200RESIDENCE

* POTRIVIT ANUNŢURILOR INIŢIALE; SURSA: COMPANIILE

Mai multe mega-proiecte imobiliare au fost blocate de criză, la fel ca și altele de

dimensiuni medii și mici. În ciuda valorilor ridicate anunţate, din majoritatea

celor de mai jos nu s-a ridicat nicio cărămidă.

Pe loc repaus

„AR PUTEA P+REA UN PIC OPTIMIST S+ FINALIZ+M UN PROIECT DE ACEST FEL |N

URM+TORII CINCI-{APTE ANI.”ARPAD TOROK, TRIGRANIT


RESURSE UMANE

Cine caut= un loc de munc= acum are mult de c=utat. Dac= ]ine s= se angajeze \ntr-un domeniu anume, pe un post anume [i nu

se mul]ume[te cu o situa]ie, m=car provizorie, de compromis, are [i mai mult de c=utat. Pentru al cincilea trimestru consecutiv, ritmul angaj=rilor r=m`ne deosebit de lent, iar inten]iile angajatorilor de a cre[te num=rul de oameni din companii sunt rare, reiese din cel mai recent studiu al companiei de consultan]= \n resurse umane Manpower privind perspectivele de angajare \n al doilea trimestru al anului. “Previziunea net= de angajare de -7% la nivelul pie]ei muncii din Rom`nia sugereaz= c= angajatorii se a[teapt= ca al doilea trimestru al anului 2010 s= r=m`n= o provocare”, declar= Camelia St=nculescu, directorul general al Manpower Rom`nia.

Cifra despre care vorbe[te St=nculescu reprezint= diferen]a dintre procentul de angajatori care anticipeaz= o cre[tere a volumului total de angaj=ri [i procentul

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

La \nceputul anului, fi rmele de recrutare spuneau c= au reintrat \n tumultul angaj=rilor, iar unii au crezut c= greul a trecut pe pia]a for]ei de munc=. Dar semnalele pentru lunile viitoare nu sunt optimiste. Ba chiar dimpotriv= - nici m=car jum=tate dintre angajatori nu mai au \n plan angaj=ri pentru perioada urm=toare. de ANA R+DU}+

NU MAI TRIMITE}I CV-URI


de angajatori care prev=d o sc=dere.Chiar dac= vorbim de o previziune negativ=, situa]ia s-a ameliorat totu[i cu patru procente fa]= de previziunile legate de primul trimestru al anului. Fa]= de perioada similar= a anului trecut, angajatorii sunt \ns= cu 3% mai pesimi[ti. Concret, dintre cei 750 de angajatori intervieva]i pentru studiu, 64% nu prev=d nicio schimbare la nivelul for]ei de munc= \n al doilea trimestru al lui 2010, 14% se a[teapt= s= creasc= volumul angaj=rilor [i 21% anticipeaz= o sc=dere \n activitatea de angajare. “Faptul c= 64% dintre companii nu vor s= modifi ce num=rul de angaja]i este un semnal de stabilizare, mai ales c= num=rul celor ce dau acest r=spuns este \n cre[tere cu 6% fa]= de trimestrul anterior”, crede St=nculescu. Este \ns= greu de spus dac= stabilizarea va fi confi rmat= p`n= la sf`r[itul anului sau r=spunsurile date de angajatori vor deveni mai pesimiste.

La fel de interesant pentru cei ce \[i caut= slujb= este [i \n ce domenii se fac angaj=ri, \ntruc`t mul]i nu sunt dispu[i s= se reprofi leze, iar pentru al]ii reprofi larea este difi cil=, dac= este vorba de domenii cu care nu au avut niciun contact p`n= acum sau de o modifi care radical= a statutului social.

Cele mai puternice inten]ii de angajare \n acest trimestru sunt raportate de companiile din comer], unde previziunea net= de angajare \nregistreaz= o cre[tere cu 10% comparativ cu trimestrul trecut [i cu 9% fa]= de trimestrul al doilea din 2009. Cele mai proaste perspective de angajare (-21%) le au angajatorii din dou= sectoare puternic afectate de criz= - construc]ii [i transport. {i \n ultimul an, din aceste companii au fost concedia]i mii de oameni. “Dup= cum se [tie, prima parte a anului este adesea o perioad= incert= pentru angajatori, iar mul]i dintre ei sunt destul de aten]i \n leg=tur= cu planurile lor de angajare, chiar [i \n perioadele prospere. Angajatorii [tiu c= pia]a \[i va reveni \n cele din urm=, iar odat= ce semnalele u[or optimiste deja ap=rute vor fi confi rmate \n trimestrul urm=tor, angajatorii vor fi gata s= reac]ioneze rapid la ascensiunea pie]ei”, sus]ine [efa Manpower Rom`nia.

Vestea proast= pentru candida]i este nu doar c= domeniile \n care se pot angaja sunt limitate, ci [i num=rul ora[elor unde se fac angaj=ri. Spre surprinderea tuturor, nu Capitala este acum t=r`mul f=g=duin]ei pentru cei ce

Bucu

re[t

i &

Ilfov

n Previziuni de creștere pentru trim. II 2010 (%)

Cent

ru

Nord

-Est

Nord

-Ves

t

Sud

Sud-

Est

Sud-

Vest

Vest

10

5

0

-5

-10

-15

-20

Din cele opt regiuni ale ţării, doar două

au previziuni optimiste în ceea ce

privește reluarea angajărilor în acest

an. Angajatorii din celelalte regiuni sunt

mai pesimiști decât anul trecut.

Selectiv

Adm

inist

ra]ie

pu

blic=

[i se

rvici

i soc

iale

Agric

ultu

r=, v

`n=t

oare

, sil

vicul

tur=

[i p

escu

it

Com

er]u

l cu

ridica

ta [i

am

=nun

tul

Cons

truc]

ii

Ener

gie e

lect

ric=,

gaze

[i ap

=

Fina

n]e,

asig

ur=r

i, ser

vicii

imob

iliare

[i se

rvici

i de a

face

ri

Hote

luri

[i re

stau

rant

e

Indu

stria

extra

ctiv=

Indu

stria

pre

lucr

=toa

re

Tran

spor

t, de

pozit

are [

i co

mun

ica]ii

10

5

0

-5

-10

-15

-20

-25

n Previziuni de angajare pentru trim. II 2010 (%)

Cei ce își caută un loc de muncă nu vor

avea prea multe domenii disponibile.

Majoritatea angajatorilor nu au în plan

creșterea numărului de salariaţi pentru

următoarele luni.

Stop joc

SURSA: STUDIUL „PERSPECTIVELE ANGAJĂRII DE FORŢĂ DE MUNCĂ PENTRU TRIMESTRUL II 2010”, MANPOWER. PROCENTELE INDICĂ PONDEREA

RĂSPUNSURILOR DATE DE MANAGERII PARTICIPANŢI LA STUDIU. EȘANTION: 750 DE ANGAJATORI INTERVIEVAŢI.

vor s= se angajeze, ci mai degrab= alte ora[e din sudul, estul [i centrul ]=rii, acolo unde investitorii str=ini \nc= [i-au mai deschis fi liale. Un exemplu este fabrica de prelucrare a componentelor pentru avioane, Aerotec, care se va deschide la Ghimbav, \n jude]ul Bra[ov, \n virtutea unui acord \ncheiat la \nceputul lunii \ntre IAR Ghimbav [i Premium Aerotec, parte a concernului EADS. Fabrica va crea aproximativ 300 de noi locuri de munc= anul acesta, urm`nd ca num=rul de angaja]i s= creasc= progresiv. |n celelalte regiuni ale ]=ri au fost identifi cate u

resurse umane


previziuni negative de angajare, cei mai pesimi[ti fi ind angajatorii din nord-vestul, sud-vestul [i vestul ]=rii, de[i pentru aceast= ultim= regiune \nc= mai sunt postate anun]uri de angajare pe site-urile de resurse umane. Cele mai multe anun]uri vin din partea companiei Continental, care produce componente pentru industria auto, [i a companiei farmaceutice Zentiva.

Studiul mai arat= c= ghinionul i-a lovit nu numai pe candida]ii din ]ar=, ci [i pe cei pleca]i s= munceasc= \n str=in=tate. La nivelul \ntregii Europe, perspective la fel de slabe \n ceea ce prive[te reluarea angaj=rilor au Spania [i Italia, adic= ]=rile care au atras p`n= acum cei mai mul]i imigran]i rom`ni. Tendin]ele reie[ite \n urma interviev=rii a peste 61.000 de angajatori din 36 de ]=ri [i teritorii diferite arat= c= anul acesta rom`nii care vor s= munceasc= \n afar= ar trebui s= se orienteze mai degrab= spre ]=rile din Asia, cu excep]ia Japoniei, sau spre America. Previziunile de angajare cele mai favorabile sunt raportate \n India, Brazilia, Taiwan, Costa Rica, Peru [i Australia.

Cine vrea s= r=m`n= \n Europa poate alege un loc de munc= \n Polonia, Suedia, Elve]ia, Austria sau Norvegia. |n schimb, Italia, Irlanda, Spania sau Olanda au blocat angaj=rile pentru perioada aprilie-iunie. “Inten]iile de angajare din sectorul industriei prelucr=toare \n Europa s-au \mbun=t=]it \n 11 ]=ri \n ultimul trimestru, mai ales \n Polonia, unde 25% dintre angajatori spun c= vor cre[te volumul angaj=rilor”, detaliaz= Jeffrey A. Joerres, pre[edinte [i CEO al Manpower Inc. |n acela[i timp, solicitan]ii de locuri de munc= germani se pot a[tepta la mai pu]ine oportunit=]i \n trimestrul viitor, \n special \n sectorul construc]iilor, unde 16% dintre angajatori declar= c= vor reduce ritmul angaj=rilor \n urm=toarele trei luni.

|n ciuda previziunilor care par s= nu ]in= deloc cu candida]ii, pe site-urile de recrutare, anun]urile cu locuri de munc= se \nmul]esc de la lun= la lun=. Potrivit indicelui Balaur.ro, care public= lunar o analiz= a ofertei online de joburi, pe baza datelor din principalele 22 de site-uri de profi l, \n ultima lun= num=rul total de anun]uri a crescut de la 22.155 la 26.715. Este vorba de o cre[tere de peste 20%, care arat= c= oportunit=]ile candida]ilor sunt \n cre[tere. |n acela[i timp, gradul de duplicare al anun]urilor a sc=zut cu 1,5%.

Cea mai mare cre[tere a num=rului de anun]uri s-a \nregistrat \n domeniul

management [i consultan]=, unde s-au publicat cu 35% mai multe anun]uri fa]= de lun= trecut=. Fac excep]ie aici ofertele de Multi-level Marketing, care au crescut cu 58%. {i pentru celelalte domenii au existat cre[teri ale ofertelor de locuri de munc=, singurele care au \nregistrat sc=deri fi ind s=n=tate/medicin= (-0,3%), transport (-3,7%) [i distribu]ie (-10,2%). |n principiu, este vorba despre acelea[i domenii care \n studiul Manpower apar cu previziuni extrem de pesimiste legate de oportunit=]ile de angajare pentru urm=toarele trei luni.

|n ceea ce prive[te oferta pentru str=in=tate, care pentru mul]i \nc= mai reprezint= unica solu]ie salvatoare, Grecia [i Ungaria sunt ]=rile care se arat= cele mai dispuse s= primeasc= angaja]i rom`ni. |n ultima lun=, anun]urile venite din partea angajatorilor greci [i maghiari au crescut cu 18,4%, respectiv 6,5%.

Datele indicelui citat mai arat= c= Bucure[tiul este \n continuare ora[ul cu cele mai multe locuri de munc= pe cap de locuitor. Chiar mai mult, num=rul ofertelor la mia de locuitori este \n continu= cre[tere – de la 3,50, c`t era la \nceputul lunii februarie, la 3,81 la 1 martie, dup= ce, la 1 ianuarie fusese de numai 2,23. n

AUDIEN}E TV PRIME TIME

n COT+ DE PIA}+

n INDICE DE AUDIEN}+

4-10 martie 2010

n TOP 5 {TIRI1. {tirile Pro TV 19 (7 mar.) 10,0%

2. {tirile Pro TV 19 (10 mar.) 9,8%




n TOP 5 FILME

1. F=r= sc=pare (Pro TV, 4 mar.) 10,8%

2. Alien: Ultima [ans= (Pro TV, 8 mar.) 9,3%

3. Sechestra]i \n tren (Pro TV, 10 mar.) 8,1%

4. Arma mortal= IV (Pro TV, 5 mar.) 7,9%

5. Crank: R=zbunare... (Pro TV, 6 mar.) 7,7%

n TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI

1. State de Rom`nia ep. 70 (Pro TV, 4 mar.) 4,7%

2. Tr=sni]ii (Prima TV, 4 mar.) 4,6%


4. Tr=sni]ii (Prima TV, 8 mar.) 4,0%


PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELE-VIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

Camelia St=nculescu, directorul general al Manpower Rom`nia remarc= o stabilizare a pie]ei angaj=rilor: 64% din 750 de companii intervievate nu prev=d nicio schimbare la nivelul for]ei de munc= \n al doilea trimestru al lui 2010, iar 14% se a[teapt= s= creasc= volumul angaj=rilor. Afl a]i mai mult despre evolu]ia pie]ei for]ei de munc= dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

DOSAR


campanie de mare anvergur= din care crede c= America va avea de c`[tigat. Nu doar c= nu a[teapt= benefi cii de pe urma ei, ci investe[te bani [i munc=. Ce ne lipse[te nou= ca s= facem ceva asem=n=tor? Lamenta]iile c= guvernul nu sus]ine industria high-tech nu ne ajut= cu nimic. Eu \nsumi cunosc c`teva companii cu idei interesante \n zona IT [i cu siguran]= exist= multe altele, care p`n= s= ias= la suprafa]= se lupt= cu forfetarul. Pe de alt= parte, exist= cu siguran]= oameni de afaceri care ar putea fi interesa]i de unele dintre aceste startup-uri. Lipse[te doar conexiunea. [i nu e vorba doar de bani \n aceast= ecua]ie, ci [i de atitudine. Se pot na[te pove[ti de succes dintr-o asemenea ini]iativ=, care ar putea fi

modele. {tiu [i eu c= ve[tile proaste se v`nd mai bine, \ns= pove[tile de succes au [i ele doza lor de atractivitate pe care media o poate valorifi ca.

Am v=zut de cur`nd un reportaj pe o [osea \nz=pezit=, cu ma[inile troienite [i cu oamenii reclam`nd interven]ia autorit=]ilor, de[i era limpede c= autorit=]ile nu puteau opri viscolul. Pe de alt= parte, s=tenii din Marginea care [i-au ref=cut singuri podul au fost amenda]i. A[adar, ce-a]i face dac= avionul aterizeaz= for]at \n mijlocul de[ertului? n

O prieten= mi-a povestit cu c`]iva ani \n urm= o \nt`mplare amuzant= petrecut= la un curs

de management. Cursan]ilor li s-a cerut s= completeze un chestionar cuprinz`nd \ntreb=ri de genul celor din testele de personalitate. Dup= ce le-a citit, profesorul (american) a remarcat c=, \n general, rom`nii r=spund cam la fel ca americanii, cu o singur= excep]ie: la \ntrebarea „ce a]i face dac= avionul cu care zbura]i ar ateriza for]at undeva \n mijlocul de[ertului?”, to]i americanii ar a[tepta echipa de salvare, \n vreme ce marea majoritate a rom`nilor ar porni \n c=utarea unei a[ez=ri omene[ti. Nu, nu cred c= suntem mai temerari dec`t al]ii ([i nu cred \n genetica aplicat= popoarelor). Explica]ia simpl= este c= noi nu avem \ncredere \n „autorit=]i”, \n vreme ce americanii au. {i totu[i, la noi autorit=]ile sunt invocate mult mai adesea [i, desigur, ele sunt de vin= pentru toate relele, de la gropile din asfalt p`n= la \nc=lzirea global=. |n schimb, americanul care [i-a pl=tit taxele nu prea mai are treab= cu autorit=]ile dec`t \n cazuri de for]= major=. |n \mprejur=ri obi[nuite, rolurile par s= se schimbe: \n vreme ce noi a[tept=m ca guvernan]ii s= ne rezolve problemele, americanii prefer= s-o ia pe cont propriu, chiar [i \n ini]iative de mare anvergur=.

Un exemplu \n acest sens este Robert X. Cringely, unul dintre jurnali[tii pe care-i urm=resc cu perseveren]=. Dac= numele nu v= spune nimic, Bob este autorul unor c=r]i care au stat la baza unor celebre documentare despre industria IT: „Triumph of the Nerds: The Rise of Accidental Empires” [i „Nerds 2.0.1: A Brief History of the Internet”. Blogul s=u – I, Cringely – este unul dintre cele mai populare din aceast= categorie, fi ind apreciat nu doar pentru

specula]iile sale adesea spectaculoase, ci [i pentru informa]iile neofi ciale din sfera marilor companii IT americane. Ultima sa ini]iativ= porne[te de la constatarea c= America [i-a pierdut statutul de lider mondial \n materie de tehnologii avansate (este opinia lui, nu a mea) [i c= redob`ndirea acestei pozi]ii depinde \n mare m=sur= de inventivitatea noilor companii din zona high-tech. Planul s=u de a „re-starta” America se cheam= „The Cringely 2010 (Not in Silicon Valley) Startup Tour” [i este \n egal= m=sur= simplu [i ambi]ios. Prima faz= a proiectului const= \n selectarea a 24 de startup-uri promi]=toare din [ase domenii: biotehnologie, energie, divertisment, IT, materiale [i transporturi. Pentru aceasta a

fost realizat un sit web \n care practic oricine poate s= nominalizeze companiile pe care le consider= interesante sau inovative. Desigur, chiar fi rmele pot s= se \nscrie \n competi]ie, iar publicul poate s= comenteze [i s= voteze. Simplul fapt de a fi evaluate [i discutate de un public estimat la o jum=tate de milion reprezint= mai mult= reclam= dec`t [i-ar putea permite oricare startup, a[a c= nu e nicio surpriz= c= \n prima s=pt=m`n= deja exist= 200 de nominaliz=ri. Dup= selectarea celor 24 de fi naliste, Cringely le va vizita pe toate \mpreun= cu o echip= de fi lmare [i un grup de exper]i voluntari [i va realiza o serie de documentare care le vor asigura acestor companii o [i mai mare expunere [i, foarte probabil, fi nan]atori.

S= recapitul=m: un om singur, ajutat de o funda]ie (Kauffman), porne[te o

A[tept=m sau plec=m?

Pe de-o parte exist= startup-uri high-tech cu idei interesante care se lupt=

s= supravie]uiasc=, iar pe de alta oameni de afaceri interesa]i s= investeasc=.

Cine asigur= conexiunea? de MIRCEA S~RBU

weboscop

BUSINESSMAGAZIN.RO

Pentru mai multe comentarii ale lui Mircea S`rbu vizita]i www.businessmagazin.ro/opinii

AMERICA {I-A PIERDUT STATUTUL DE LIDER MONDIAL |N MATERIE DE TEHNOLOGII AVANSATE. REDOB~NDIREA POZI}IEI DEPINDE DE INVENTIVITATE.

opinii


Uniunea Na]ional= pentru Progresul Rom`niei este deocamdat= un produs de concep]ie cu scor

Apgar spre 5, dar s= nu face]i gre[eala s= subestima]i incubatoarele puterii: l-au scos ele premier pe Radu Vasile, crede]i c= va fi chiar at`t de greu s= motorizeze un partid condus de plicticosul Marian S`rbu [i de [tersul Gabriel Oprea? Cred c= liderii PD-L care sunt \n politic= de ceva mai mult= vreme dec`t Elena Udrea \i salut=, cu o m`n= p=strat= precaut pe pumnal, pe viitorii colegi de coali]ie de guvernare, pentru c= v=d \n ei nu pe cei cu care trebuie s= \mpart= etapa 2010-2012, ci pe cei cu care trebuie s= se lupte pentru a mai r=m`ne pe scen= dup= viitoarele alegeri.

Pu]in= istorie, dac= permite]i. |n 2002, pe c`nd se preg=tea f=r= emo]ii s= candideze pentru al doilea mandat, Jacques Chirac era sprijinit de o forma]iune abia n=scut= de c`teva luni, dar care a reu[it s= m=ture de pe scen= toate forma]iunile de dreapta p`n= la legislativele din toamna aceluia[i an. Numele ei, Uniunea pentru o Mi[care Popular= (fost= Uniunea pentru o Majoritate Preziden]ial=), o fi st`rnit [i el la \nceput ni[te z`mbete condescendente din partea mass-media [i a anali[tilor politici. ({i \n Rusia s-a \nt`mplat ceva asem=n=tor, dar probabil c= acolo n-a mai z`mbit nimeni condescendent.)

Ei, dar la noi, pre[edintele e mai corect dec`t cei care spun c= el face partide. Vede]i dumneavoastr=, intenden]a e una dintre disciplinele militare care dezvolt= incredibil perspicacitatea. Dac= nu m= crede]i, \ncerca]i s= surprinde]i scrut=tura acvilin= a generalului de patru stele Gabriel Oprea [i ve]i realiza c= nu a trebuit

nimeni s=-i spun= c= \n magazia de partide s-a f=cut loc pentru o nou= forma]iune de centru-st`nga; [i asta la doar c`teva clipe dup= ce cobora treptele sediului PD-L din Modrogan [i anun]a c= va sus]ine noul guvern Emil Boc, de centru-dreapta, afi liat la popularii europeni [i promotor al unor m=suri economice de dreapta. M= rog, poate am exagerat pu]in \n ultima parte, dar cred c= s-a \n]eles ce vreau s= spun.

Pragmatic vorbind, \nfi in]area UNPR este o mi[care inteligent= [i cu un poten]ial imens de a-i aduce pre[edintelui B=sescu o pensie lini[tit= dup= retragerea de la Cotroceni. Ea se

na[te \ntr-un moment \n care PSD are fermitatea ideologic= a unui titirez, dup= ce a stat un an la guvernare al=turi de PD-L [i a luat apoi PNL de bra] \n campania preziden]ial=. {i toate acestea sub girul unei echipe de conducere \n care Marian Vanghelie juca rolul aspiratorului de voturi. |n plus, UNPR poate acum profi ta de pe urma virajului brusc spre st`nga al unui PSD \n care Adrian N=stase este pe post de c`rmaci (m= rog, premier din umbr=), un dezavantaj aproape sigur pentru social-democra]i; ia g`ndi]i-v=, a]i avea \ncredere s= pune]i un motan ghiftuit s= prind= [oareci?

De cealalt= parte, nu cred c= e \nt`mpl=toare h=rnicia cu care procurorii anticorup]ie cur=]= PD-L de elementele nes=n=toase [i alogene (Antonie Solomon

a fost uns baron \n s`nul PSD), la fel cum nu e \nt`mpl=toare revela]ia reformatoare pe care au avut-o Cristian Preda, Sever Voinescu sau Monica Macovei. Democrat-liberalii (probabil viitori populari) [i progresi[tii domnului general de intenden]= Oprea se preg=tesc acum s= scoat= de pe scen= \n 2012 PNL [i o bun= parte din PSD. {i da]i-mi voie s= cred c= au [anse: sub presiunea foametei din opozi]ie, liberalii vor continua s= se fragmenteze, oportuni[tii merg`nd spre PD-L (mai pu]in la \nceput, dar tot mai mult pe m=sur= ce UNPR va arbora un discurs de st`nga), iar fi delii r=ma[i pe l`ng= Crin Antonescu

se vor m=cina \ntre ei care ce func]ie s= ocupe dup= ce partidul va ajunge la 30%. La r`ndul lor [i sub presiunea aceleia[i foamete, social-democra]ii se vor r=ri [i ei pentru a \ngro[a grupul UNPR, iar Victor Ponta va r=m`ne mai singur s= joace comedia lui Che Guevara.

(Ra]ionamentul de mai sus pune doar aparent accent pe ideologie \n motivarea ac]iunilor; ea - fi re[te - nu are niciun rol \n deciziile pe care le iau la noi oamenii politici \n ciuda discursurilor.)

{i, \n fi ne, g`ndi]i-v= ce frumos va fi \n 2014 dac= am avea de ales \ntre un Obama mai de st`nga - poate Cristian Diaconescu - [i o Hillary Clinton (sau Monica Lewinsky, cum spun r=ut=cio[ii) mai de dreapta. V-ar face pl=cere s= tr=i]i \n Rom`nia de atunci, nu? n

Poten]ialul acvilei de intenden]=

“Sunt mai corect dec`t to]i cei care spun c= eu fac partide”, a mitraliat pre[edintele jurnali[tii aduna]i

s=-l \ntrebe de s=n=tate \ntr-o sear= recent= de duminic=. Corect, pre[edintele doar se preg=te[te

s= profi te de pe urma acelor partide care se nasc “rup`nd de la PSD [i PNL”.

de MIHAI MITRIC+

|NFIIN}AREA UNPR ESTE O MI{CARE INTELIGENT+ {I CU UN POTEN}IAL IMENS DE A-I ADUCE PRE{EDINTELUI B+SESCU O PENSIE LINI{TIT+ DUP+ RETRAGERE.

FOTO: REUTERS© 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICEBUSINESSmagazin I 15-21 martie 201042

AUTO


Problemele pe care le are Toyota cu rechem=rile de ma[ini \n service \n \ntreaga lume sunt agravate de o pierdere tot mai mare de simpatie chiar \n Japonia; compania este acuzat= c= a trecut prea repede la modelul corporatist american, sacrifi c`nd loialitatea angaja]ilor [i a furnizorilor.de MARTIN FACKLER

NEMILOASA TOYOTA

auto

BUSINESSmagazin I 15-21 martie 201044 TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

La Kariya, \n fi eful produc=torilor auto din Japonia, Toyota se confrunt= cu un nivel al oprobriului public nemai\nt`lnit p`n= acum.

Indiferent ce s-ar fi \nt`mplat, odinioar= compania putea conta pe o loialitate ne[tirbit= \n acest or=[el unde [irurile de furnale [i de uzine cu acoperi[uri metalice r=sar ca dintr-o carte de Dickens. Dar dup= ani de trecut prin chinurile reducerilor de costuri de la Toyota, unii dintre muncitori [i dintre furnizori - fo[ti sus]in=tori ai companiei - se simt acum oarecum r=zbuna]i de recentele probleme ale companiei.

Schimbarea \[i are r=d=cinile \n schimbarea de atitudine a corpora]iilor japoneze. Comunit=]i precum cea din Kariya, care odinioar= aveau rela]ii aproape familiale cu Toyota, s-au sim]it uitate de c`]iva ani, dup= ce rela]iile sociale din ]ar= s-au schimbat. Angajarea la un loc de munc= era odinioar= pentru toat= via]a, situa]ie care a disp=rut. Toyota a restric]ionat acum [i cre[terea salariilor, iar de-a lungul timpului a redus pozi]iile contractorilor pe termen scurt [i a presat furnizorii s= scad= pre]urile.

De zeci de ani, fabrici de mici componente auto ca Sankyo Seiko erau \n anturajul loial al Toyota [i munceau din greu \ntr-un relativ anonimat ca s= aprovizioneze gigantul. Dar \ncerc=rile produc=torului auto din ultimii ani de a ob]ine pre]uri tot mai mici au scos din afaceri multe astfel de companii. Dup= reduceri succcesive de pre], Toyota le pl=te[te acum cu circa 30% mai pu]in dec`t \n urm= cu zece ani \n ciuda pre]urilor tot mai mari la materia prim=, afi rm= multe dintre companii.

“Toyota ne tot \nghesuie, ca [i cum ar \ncerca s= stoarc= ap= dintr-un prosop uscat”, spune Masayuki Nishioka, 49 de ani, a c=rei uzin= din Kariya face chederele de la ferestrele automobilelor Toyota.

|n ianuarie, proprietarul Sankyo, Teruo Moewaki, n-a mai rezistat. A ap=rut la o televiziune local= [i a f=cut ceva de neg`ndit: a criticat Toyota, a anun]at c= nu va mai accepta comenzi de la produc=torul auto sau de la diviziile sale. “Am spus la TV tot ce vor s= spun= ceilal]i, dar le e fric= s= spun= \n gura mare”, declar= Moewaki, 60 de ani, st`nd \n atelierul \n care el [i al]i trei angaja]i opereaz= utilajele pr=fuite. “Toyota tot spunea c= suntem cu to]ii o mare familie. Dar acum ne tr=deaz=.” Izbucnirea l-a transformat pe Moewaki \ntr-o celebritate local=. Dar el

nu e singurul care a vorbit pe fa]=. Mult= lume spune c= p`n= [i \n vremurile bune Toyota nu a crescut salariile angaja]ilor [i a for]at furnizorii de componente s= reduc= drastic pre]urile, chiar dac= oricum f=cea profi turi record. De c`nd a \nceput criza global=, zic ace[ti critici, Toyota a dat afar= mii de muncitori [i a constr`ns [i mai mult produc=torii de componente.

De[i acesta ar putea p=rea un management normal, chiar prudent, \n Japonia mul]i \l privesc ca pe un act de tr=dare. De fapt, Toyota a devenit acolo simbolul pentru felul cum o corpora]ie japonez= a \nceput s= violeze contractul social nescris de dup= r=zboi, conform c=ruia marile companii \mpart bog=]ia \n vremuri bune cu angaja]ii [i partenerii de afaceri [i \i ajut= c`nd vremurile sunt nefaste.

“Toyota este atacat= at`t de mult pentru c= a devenit emblema Japoniei corporatiste”,

Afl a]i mai multe despre rechem=rile de ma[ini Toyota [i despre modul cum se vor derula aceste rechem=ri \n Europa, inclusiv \n Rom`nia, dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro

DOSAR


„TOYOTA MERGE |N DIREC}IA GRE{IT+, {I LA

FEL {I JAPONIA.”OSAMU MIURA, ȘOMER,

FOST ANGAJAT PE BAZĂ DE CONTRACT

PENTRU DOI ANI LA FABRICA DIN TOYOTA CITY

crede Hisao Inouw, autor a dou= c=r]i despre Toyota. “Toate problemele sociale, economice [i cele politice ale Japoniei par s= fi e puse \n c`rca ei.” Dup= Inoue, criticile pot fi [i nedrepte, [i asta face parte dintr-o reac]ie mai extins= \mpotriva globaliz=rii [i a adopt=rii stilului concuren]ial american \n mandatul fostului premier Junichiro Koizumi. S-au publicat \n ultimii cinci ani vreo zece c=r]i cu titluri ca “Partea \ntunecat= a Toyota” [i “Toyota a[a cum n-o [tia]i”.

Chiar \n timpul crizei de la \nceputul anilor ‘90, pe c`nd companiile mari au redus costurile [i au mutat produc]ia \n afara ]=rii ca s= concureze cu pre]urile mici ale rivalilor din Coreea de Sud sau China, aceast= centur= de produc]ie din jurul ora[ului Nagoya din centrul ]=rii, zon= cunoscut= sub numele de Detroitul Japoniei, a p=rut imun=. Toyota a continuat s= creasc=, de[i Japonia \ncepea s= se poticneasc= \n alte domenii, ca

electronicele de larg consum. Acum \n aer e un sentiment palpabil de alarm=. Ora[e precum Kariya par s= se transforme \ntr-o nou= centur= ruginit= de zone industriale abandonate, economi[tii estim`nd c= num=rul de mici ateliere din aceast= parte a Japoniei a sc=zut la jum=tate \n ultimii 20 de ani, p`n= la circa 180.000. {omajul a crescut: \n prefectura Aichi, unde este localizat= Nagoya, s-au \nregistrat anul trecut de dou= ori mai mul]i [omeri dec`t \n urm= cu un an.

Unul dintre cei proasp=t r=ma[i f=r= slujb= este Osamu Miura, care a lucrat doi ani la monitorizarea controlului calit=]ii la o uzin= ce produce modelul Prius \n Toyota City, din apropiere, unde \[i are sediul produc=torul auto. |n decembrie, compania l-a anun]at c= nu-i poate re\nnoi contractul, f=c`ndu-l unul dintre miile din aceast= categorie de la \nceputul crizei fi nanciare globale.

Dar spre deosebire de al]ii, Miura a refuzat s= plece \n lini[te. |n fi ecare zi [i-a luat salopeta gri imaculat= [i [apca neagr= cu \nsemnul Toyota [i s-a prezentat la munc= la poarta fabricii, unde de fi ecare dat= a fost \ntors din drum. |ntr-o dup=-mas= recent=, [ase fo[ti [i actuali angaja]i ai Toyota, membri ai unui mic sindicat, l-au \nso]it \mp=r]ind prin ploaie fl utura[i muncitorilor care treceau prin fa]a por]ii companiei.

“Toyota merge \n direc]ia gre[it=, [i la fel [i Japonia”, sus]ine Miura, 40 de ani, cu o pancart= pe piept pe care scrie “L=sa]i-m= s= muncesc!”.

“S= te \mpotrive[ti Toyota e \nc= un tabu”, adaug= Hiroshi Oba, 56 de ani, angajat al fi rmei la fabrica Prius, care spune c= \[i risc= [ansele de promovare st`nd al=turi de Miura, “dar aceste reduceri de locuri de munc= sunt o problem= social= imposibil de ignorat”.

Replica lui Paul Nolasco, purt=tor de cuv`nt al Toyota, e c= fi rma este la curent cu criticile, dar le nume[te p=rtinitoare. Potrivit lui, de[i num=rul lucr=torilor cu contract temporar a sc=zut la 2.300 \n acest an, de la 10.000 \nainte de criza Lehman Brothers din septembrie 2008, circa 900 dintre cei ce lucrau cu contract temporar au fost angaja]i cu norm= \ntreag= \ncep`nd cu 2008.

E difi cil de estimat \ntreaga m`nie st`rnit= de Toyota. Presa din Japonia a fost re]inut= \n critici chiar \n timpul rechem=rilor \n service ale ma[inilor Toyota, din teama de a nu sup=ra cel mai mare client de publicitate din ]ar=. Conform criticilor din Japonia ai companiei, comunitatea nu e de acord cu c`rtelile la adresa celui mai mare angajator al regiunii [i de aceea multora le e fric= s= vorbeasc= \n public.

Dar [i asta se schimb=. Saichi Kurematsu, pre[edintele Airoren, o federa]ie de sindicate din regiunea Aichi, zice c= pl`ngerile care odinioar= veneau doar din extrema st`ng= \ncep s= migreze c=tre centru. Potrivit lui, prezen]a la mitingurile organizate de ei \mpotriva Toyota a crescut de [apte ori din 2003; media locale relateaz= acum despre activit=]ile lui [i chiar proprietarii de mici fi rme, odinioar= antisindicat, primesc bine criticile adresate Toyota. “S-a produs o schimbare dramatic= \n modul cum oamenii privesc Toyota”, conchide Kurematsu.

Moewaki, proprietarul de fabric= care a criticat gigantul auto la TV, spune c= micile companii se reorienteaz= \n afara industriei auto ca s= supravie]uiasc=. “Toyota acum nu face dec`t s=-[i umple buzunarele”, spune Moewaki. “Este deja evident c= nu ne mai putem baza pe Toyota.” n

Ani de-a r`ndul, performan]ele exportatorilor nem]i s-au realizat [i pe seama unor ]=ri ca Grecia, Spania [i Portugalia, care au importat m=rfuri din Germania, f=r= a reu[i s= [i exporte pe m=sur=. Problema cu care se confrunt= acum autorit=]ile europene este cum pot fi corectate dezechilibrele economice din interiorul Uniunii, create de competitivitatea Germaniei. de JACK EWING


Glasbau Hahn ar putea fi cu u[urin]= confundat cu unul dintre service-urile sau magazinele de instala]ii care predomin= \ntr-un fost

cartier industrial afl at la c`]iva kilometri de cartierul fi nanciar al Frankfurtului.

Produc=torul de sticl= - o afacere de familie, cu 140 de angaja]i, f=r= a-l socoti pe nepotul Hahn care conduce opera]iunile, este \ns= un exemplu perfect de companie mic= [i foarte bine orientat=, din categoria celor care ar putea propulsa Germania din nou pe orbita cre[terii economice.

Paradoxul este c= tocmai asemenea companii fac via]a difi cil= pentru partenerii Germaniei din Uniunea European=.

Glasbau Hahn este o companie multina]ional= \n miniatur=, care face peste 60% din cifra de afaceri \n exteriorul ]=rii [i care domin= \ngusta, dar foarte profi tabila sa ni[=: pia]a global= de cutii de sticl= pentru exponatele din muzee. Chiar mumia faraonului Tutankhamon se afl = \ntr-o vitrin= cu climat controlat f=cut= \n atelierul Glasbau Hahn, afl at l`ng= un depou [i peste drum de un showroom Fiat.

Pe m=sur= ce Glasbau Hahn [i mii de al]i mici exportatori germani \[i revin dintr-un 2009 dramatic, ei dau Uniunii Europene acel at`t de necesar impuls de cre[tere. Din nefericire, o parte a succesului lor se realizeaz= \n dauna unor ]=ri ca Grecia, Spania [i Portugalia.

Aceste a[a-numite ]=ri de la periferia UE au ajuns la datorii masive \n parte u

HERMITAGE, SANKT PETERSBURG. REZULTATELE PRODUCTIVITĂŢII GERMANE

AU AJUNS ȘI ÎN STATE MAI PUŢIN PRIETENOASE CU PRODUSELE EUROPENE

Europa

BUSINESSmagazin I 15-21 martie 201048 TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

pentru c= au cump=rat mult prea multe Mercedesuri [i alte bunuri fabricate \n Germania [i \n alte p=r]i, f=r= a mai produce destule bunuri de export \n compensa]ie.

De fapt, m=rfurile din Grecia, Spania [i Portugalia erau adesea necompetitive pentru c= \n ultimul deceniu aceste state au l=sat salariile s= creasc= mai repede dec`t productivitatea [i au devenit prea scumpe.

|n acela[i timp, Germania - o na]iune de economi - a exportat mai mult dec`t a consumat, profi t`nd de pe urma vecinilor cu m`n= larg=, dar ner=spunz`nd prin achizi]ia unei cantit=]i comparabile de m=rfuri de import.

“Aceste bule ale consumului pe baz= de marf= de import, care au tot crescut la periferie, refl ect= \n oglind= surplusul pe care \l produce Germania”, spune Erik Berglof, economist-[ef la Banca European= pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BERD), cu sediul la Londra. “Seam=n= cu ce se \nt`mpl= \ntre China [i Statele Unite [i a dat na[tere la multe tensiuni.”

Excedentul comercial al Germaniei este de departe cel mai mare din Europa, ajung`nd anul trecut la 135,8 miliarde de euro, potrivit Eurostat, ofi ciul de statistic= al Uniunii Europene. Excedentul

Germaniei a fost de cel pu]in trei ori mai mare dec`t cel al Olandei, afl at= pe locul al doilea \n UE dup= acest criteriu.

}=rile cu cele mai mari defi cite comerciale sunt de asemenea [i cele cu cele mai mari probleme: Marea Britanie, Spania, Grecia [i Portugalia. Doar Fran]a, care se situeaz= [i ea \n primele cinci state cu cele mai mari defi cite, are o economie relativ s=n=toas=.

Exemplul Glasbau Hahn ne ajut= s= \n]elegem de ce este Germania at`t de competitiv=. Compania [i cele asem=n=toare cu ea sunt adesea numite campionii din umbr=. Ele au \nv=]at cu mult= vreme \n urm= cum s= compenseze lenta cre[tere economic= din interior prin extinderea opera]iunilor \n exterior. {i, ca s= acopere costul ridicat al for]ei de munc= din Germania, ele se concentreaz= pe produse premium pentru care consumatorii sunt dispu[i s= pl=teasc= mai mult.

“Niciodat= nu suntem cei mai ieftini”, admite Till Hahn, decanul de v`rst= al familiei care de]ine [i opereaz= compania din 1836. Dar Hahn, un tip vesel \n v`rst= de 72 de ani, \mbr=cat cu pantaloni reia]i [i un pulover cadrilat, adaug= c= pre]ul este mai pu]in important pentru un curator de muzeu care trebuie s= p=streze

Afl = mai multe despre mersul economiei europene [i modul \n care r=spund autorit=]ile de la Bruxelles crizei economice dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

SLIDESHOW

„PO}I OB}INE |N ALTE STATE COSTURI MAI MICI CU FOR}A DE MUNC+. DAR

NOI AVEM NEVOIE DE PERSONAL EXPERIMENTAT {I CALIFICAT {I A{A CEVA

G+SE{TI |N GERMANIA.”RUDI LENZ, SUN CHEMICAL

o Biblie tip=rit= de Gutenberg. “|n 20 de ani, nimeni nu va mai \ntreba c`t a costat vitrina respectiv=”, spune el. “Ce conteaz= este conservarea exponatului.”

|ntr-un stil nem]esc caracteristic, Glasbau Hahn a aplicat o mentalitate inginereasc= unui obiect aparent obi[nuit. Vitrinele sale au sisteme de protec]ie \mpotriva prafului [i de control al climatului. Pere]ii de sticl= se deschid cu ajutorul unei telecomenzi.

Vitrinele Glasbau Hahn se g=sesc \n muzee de v`rf, inclusiv \n British Museum din Londra, Rijksmuseum din Amsterdam [i Hermitage din Sankt

Petersburg. Compania a construit vitrine care ad=postesc copii ale Declara]iei de Independen]= la Biblioteca din New York [i mumia lui Tutankhamon din Luxor, unde o carcas= de sticl= special creat= la Frankfurt \l p=streaz= pe faraonul adolescent \ntr-o atmosfer= de azot.

Expertiza [i reputa]ia Glasbau Hahn au ajutat-o s-o ia \naintea concuren]ilor din Italia [i Belgia, la fel cum alte companii germane [i-au surclasat competitorii europeni.

Problema cu care se confrunt= autorit=]ile europene este cum pot fi corectate dezechilibrele economice din interiorul Uniunii, create de competitivitatea Germaniei.

Pentru Germania n-ar avea niciun sens s=-[i reduc= exporturile. “Cum s= le spui companiilor germane c= n-ar trebui s= mai fac= profi t?”, comenteaz= Tommaso Padoa-Schioppa, fost membru al consiliului executiv al B=ncii Centrale Europene.

O solu]ie ar fi ca Germania s= reduc= taxele, pentru a stimula consumul intern. Dar o reducere a impozitelor ar \nr=ut=]i [i mai mult un defi cit bugetar care este deja peste limita stabilit= de reglement=rile zonei euro.

|n ultim= instan]=, responsabilitatea de a rezolva decalajul dintre pl=]i [i


Germania

Olanda

Irlanda

Belgia

Italia

Portugalia

Grecia

Spania

Fran]a

UK

+ 185,1

+ 51,7

+ 51,5

+ 18,3

– 5,6

– 25,5

– 38,6

– 70,6

– 74,4

– 126,2

Germania este de departe cel mai de succes exportator european, dar succesul ei d=uneaz= grav vecinilor.

Surs=: Eurostat

BALAN}A COMERCIAL+ 2009Surplusul sau deficitul de export \n cazul ]=rilor selectate.

Economia dezechilibrat= a Uniunii

mld. $

productivitate cade pe statele mai slabe. “Aceast= falie trebuie s= fi e \nchis=, dup= cum a f=cut Germania \n ultimii zece ani”, consider= Padoa-Schioppa, care este acum pre[edinte al diviziei europene a fi rmei de consultan]= Promontory Financial Group.

De fapt, angaja]ii germani erau la un moment dat renumi]i ca prea scumpi [i infl exibili. Dar, cu trecerea anilor, sindicatele au acceptat cre[teri de salarii mai mici [i au fost de acord cu m=suri care s= ajute companiile s= se descurce cu fl uctua]iile cererii f=r= s= se recurg= la concedieri \n mas=.

Spre exemplu, Glasbau Hahn - unde nici nu exist= un sindicat - a reu[it s= evite concedierile anul trecut prin introducerea unor conturi de ore de munc=, o solu]ie des folosit=. Angaja]ii lucreaz= \n plus \n perioadele aglomerate, iar c`nd comenzile scad, muncesc mai pu]in, dar compenseaz= cu rezerva de ore suplimentare din conturile respective pentru a primi acela[i salariu.

Angajatorii au ajuns [i s= aprecieze stabilitatea politic= a Germaniei [i aptitudinile lucr=torilor nem]i, chiar dac= ace[tia sunt mai costisitori. Sun Chemical, produc=tor de cerneluri speciale pentru ambalaje alimentare, cu sediul \n Parsippany, New Jersey, tocmai

135,8MILIARDE EURO

excedentul comercial al Germaniei \n 2009, cel mai mare din UE

(Eurostat)

inaugureaz= o nou= fabric= \n Frankfurt, unde a angajat 120 de oameni.

“Po]i ob]ine \n alte state costuri mai mici cu for]a de munc=”, spune Rudi Lenz, director executiv al Sun Chemical. “Dar noi avem nevoie de personal experimentat [i califi cat [i a[a ceva g=se[ti \n Germania.”

Ca multe alte companii nem]e[ti, Glasbau Hahn a suferit din cauza pr=bu[irii exporturilor, anul trecut. Dar acum comenzile [i-au revenit - incluz`nd, printre altele, un contract pentru furnizarea de vitrine pentru exponatele de la galeriile islamice ale Muzeului de Art= Metropolitan din New York, afl ate \n renovare.

“Anul trecut am avut prea pu]in de munc=, acum avem prea mult”, zice Hahn.

Sunt semne c= Glasbau Hahn reprezint= o tendin]= mai larg= de revigorare a comer]ului german. De[i exporturile s-au pr=bu[it cu 18% anul trecut, \n trimestrul al patrulea au crescut cu 3% fa]= de trimestrul al treilea, potrivit statisticilor guvernamentale publicate recent.

O vizit= la biroul lui Hahn, plin cu diverse exponate, ofer= un indiciu c= ar fi gre[it s= pariezi \mpotriva companiilor germane. Ele au trecut [i prin situa]ii mai grele dec`t cea de acum.

O acuarel= de pe un perete arat= c`t de pu]in mai r=m=sese din atelierele Glasbau Hahn la sf`r[itul celui de-al Doilea R=zboi Mondial. Hahn scoate dintr-un dulap mici farfurioare de sticl= pe care compania le-a v`ndut solda]ilor americani dup= r=zboi - un semn c= au f=cut orice pentru a-[i men]ine afacerea \n func]iune.

Sute de al]i antreprenori nem]i pu]in cunoscu]i pot spune pove[ti asem=n=toare, ca dovad= a vastelor resurse ale economiei germane, care ajut= [i \n acela[i timp pune probleme restului Europei.

“Germania joac= un rol de lider”, spune Hahn. “Poate fi incomod, dar \n cele din urm= avantajele sunt evidente.” n

CALIFICARE. MUNCITORII NEMŢI SUNT

RECUNOSCUŢI CA FIIND MAI SCUMPI DECÂT RESTUL UE,

DAR ȘI MAI BINE CALIFICAŢI

Dar poate are dreptate

R=spl=tit deja cu titlul de “ministrul de fi nan]e al anului” de c=tre publica]ia The Banker, Rostowski a fost l=udat

de revista respectiv= pentru c= a decis s= reduc= \n loc s= majoreze cheltuielile statului spre a combate criza [i c= astfel a asigurat nu numai o traversare lin= a lui 2009, ci [i-a [i \nscris ]ara pe o traiectorie clar= spre zona euro, \n care are [anse intacte s= intre \n 2015. |n acela[i timp, spre deosebire de ]=ri ca Ungaria, Rom`nia, Ucraina sau Letonia, ce au apelat la linii de credit obi[nuite stand-by de la FMI, cu tot cortegiul de ]inte trimestriale [i condi]ii impuse, Polonia a negociat [i ob]inut acces la o facilitate de cu totul alt tip a FMI - linia de credit fl exibil=, special conceput= pentru ]=rile cu necesit=]i mari de fi nan]are pe termen scurt, dar cu fi nan]e publice solide, infl a]ie redus=, un istoric bun de fi nan]are de pe pie]ele externe \n condi]ii favorabile [i rezerve valutare sufi cient de mari (\n viziunea FMI, a fost vorba de ]=ri ca Mexic, Columbia, Peru, Chile, Coreea sau Singapore), astfel \nc`t termenii \mprumutului nu con]in [i ]inte (condi]ii) specifi ce de \ndeplinit pentru cheltuieli [i

venituri bugetare. Polonia a ob]inut 20,6 miliarde de dolari de la FMI \n virtutea acestei facilit=]i de credit.

S=pt=m`na trecut=, Rostowski a criticat \ns= abordarea FMI fa]= de ]=rile europene, apreciind c= acestea au ajuns la datorii publice \mpov=r=toare din cauza sfaturilor date de Fond de a se \mprumuta mai mult [i a cheltui mai mult. El l-a citat pe premierul spaniol José Luís Rodríguez Zapatero, care s-a pl`ns de paradoxul c= anul trecut era sf=tuit s= majoreze cheltuielile, pentru ca acum s= fi e acuzat c= a f=cut un defi cit fi scal prea mare. “Politici corecte sunt cele pe care le-am urmat noi, de a permite stabilizatorilor automa]i s= ac]ioneze \n economie p`n= la un punct [i apoi s= corect=m rezultatul, \n loc s= adopt=m m=suri de expansiune fi scal=”, a declarat ministrul, preluat de Financial Times. Polonezul a ad=ugat c= el personal a respins sfaturile primite de la FMI, de a stimula cre[terea cu pre]ul major=rii defi citului, [i sus]ine c= problema datoriilor publice \n ]=ri ca Grecia, Irlanda sau Spania e un pericol mai mare dec`t criza care a lovit Europa Central= [i de Est. n

Jacek Rostoski critic= politica de buget impus= de FMI ]=rilor debitoare

MINISTRUL ANULUI

Ministrul de fi nan]e Jacek Rostowski a devenit deja celebru pentru cel pu]in dou= motive: administreaz= fi nan]ele Poloniei, singura ]ar= din UE care n-a intrat anul trecut \n recesiune, realiz`nd o cre[tere a PIB de 1,7%, [i \[i permite s= critice, oric`t de politicos, politicile FMI fa]= de ]=rile din Europa.

FOTO: REUTERSPAGINI REALIZATE DE CRENGU}A NICOLAEBUSINESSmagazin I 15-21 martie 201050

AFACERI |N ESTCONTOR

2,5% cre[terea economic= a Estoniei \n ultimul trimestru al anului trecut \n raport cu tri-mestrul anterior, \n care economia a sc=zut fa]= de perioada aprilie-iunie cu 0,5%; pe ansamblul anului, PIB a sc=zut cu 14,1%

18% declinul economiei letone \n 2009, \n special pe seama construc]iilor (-38,5%), a comer]ului (-31,4%), a transporturilor [i a comunica]iilor (-10,3%) [i a industriei (-9%)

0,7% cre[terea economic= a Cehiei \n ultimul trimestru al anului trecut \n raport cu tri-mestrul anterior, \n care economia a cres-cut cu 0,6% fa]= de perioada aprilie-iunie; anul trecut, PIB s-a contractat cu 4,1%, iar pentru acest an, autorit=]ile estimeaz= o cre[tere de 1,3%

2,1 mld. $ averea estimat= de Forbes a celui mai bogat om din Polonia, Jan Kulczik (60 de ani), cu afaceri \n industria telecom, petro-lier= [i a berii

5,7% rata anualizat= a infl a]iei \n Ungaria \n luna februarie, inferioar= celei de 6,4% consemnate \n ianuarie, pe care anali[tii o consider= un maxim ce nu va mai fi atins \n cursul anului

14% sc=derea investi]iilor str=ine directe \n Polonia \n 2009 comparativ cu anul prece-dent, la 400-600 de milioane de euro

3,1% cre[terea exporturilor Ungariei \n trim. IV 2009, fa]= de o reducere cu 6,9% \n trimestrul anterior, \n timp ce importurile au sc=zut cu 2%, raportat la un declin de 14,6% \n trim. III

9,9% rata [omajului \n Cehia \n februarie, cel mai \nalt nivel din iulie 2004 (c`nd a \nceput s= fi e utilizat= actuala metod= de calcul), comparativ cu 7,4% \n februarie 2009

n TURISM

Veni]i la Athos. Pragmatici, grecii din industria turismului caut= r=spunsuri la criz= acolo unde ele se pot g=si: Organiza]ia de Turism pentru Muntele Athos [i Ofi ciul Na]ional de Turism al Greciei au organizat la Sofi a un eveniment de promovare a vizitelor la Muntele Athos pentru fra]ii ortodoc[i bulgari, scrie Novinite. Prezentarea ofertelor din acest an, la hotelul Hilton din capitala bulgar=, a fost \nso]it= de un dineu de gal= unde meniurile au fost preparate de c=lug=rul Epifanos de la Muntele Athos. De[i Grecia este o destina]ie foarte popular= printre bulgarii care pleac= \n str=in=tate \n vacan]=, aleg mai cur`nd nordul ]=rii, Salonicul sau Kavala, f=r= a se osteni s= ajung= [i la m=n=stirile din Peninsula Athos. Promotorii turismului grec au \ncercat s= demonstreze [i ce posibilit=]i de relaxare le sunt oferite, \n zona adiacent= muntelui, femeilor care vin aici, [tiut fi ind c= accesul \n m=n=stirile de pe munte este interzis femeilor.

n REFORME

T=ia]i, t=ia]i, t=ia]i. Banca Mondial= recomand= Ucrainei s= dubleze pre]ul la gazele pentru pia]a intern= [i s= creasc=

PUBLICITATE

treptat v`rsta de pensionare, cu c`te [ase luni \n fi ecare an, p`n= c`nd se va ajunge de la limita actual= de 55 de ani la 60 de ani. Directorul BM pentru Ucraina, Belarus [i Moldova, Martin Raiser, a afi rmat c= astfel de reforme sunt necesare pentru a elimina un gen de subven]ie care greveaz= de mult bugetul ]=rii, respectiv pentru a dep=[i impasul din sistemul de asigur=ri sociale, unde cheltuielile statului pentru plata pensiilor ajung la 17% din PIB, unul din cele mai ridicate niveluri din lume. Pe de

alt= parte, agen]ia de rating Fitch consider= c= dac= noua administra]ie de la Kiev instalat= dup= alegeri va adopta un buget \n parametrii conveni]i cu FMI [i va adopta politici \n consecin]=, atunci programul de reform= cu FMI va reintra \n normal, ceea ce va \mbun=t=]i [i ratingurile ]=rii. Kievul a[teapt= re\ntoarcerea misiunii FMI la sf`r[itul acestei luni.

n PETROL {I GAZE

A g=sit MOL petrol. Grupul de petrol [i gaze MOL a anun]at o descoperire “promi]=toare”: rezerve de petrol [i gaze \n perimetrul Akri-Bijeel din Kurdistanul irakian. Compania ungar= a forat la ad`ncimi de p`n= la 4.300 de metri [i a extras circa 3.200 de barili de ]i]ei [i 150 de gaze, ceea ce ar putea \nsemna c= rezerva total= ar putea dep=[i un miliard de barili echivalent petrol. MOL inten]ioneaz= s= investeasc= anul acesta 43,3 milioane de dolari pentru explor=ri [i foraje \n zon=, unde controleaz= 10% dintr-o companie petrolier= numit= Pearl Petroleum [i cote de 20%, respectiv 80% din proiectele Shaikan [i Akri-Bijeel. |n perimetrul Shaikan, testele au relevat prezen]a unor rezerve ce s-ar putea situa \ntre 1,9 [i 7,4 miliarde de barili echivalent petrol.


ART+ {I SOCIETATE

FOTO: VICTOR CIUPULIGA

CENTRUL VECHI POVESTEA CONTINU+


Centrul Vechi al Capitalei \nseamn= mai mult dec`t terase \n timpul verii [i baruri pline \n timpul iernii. De[i pu]ini, antreprenorii din zon= caut= metode s= \[i ]in= afacerile la ad=post de haosul lucr=rilor. de CRISTINA MARINA

Boierii de alt=dat= s-ar r=suci probabil \n morm`nt dac= ar auzi c= din totalul de 44 de str=zi din Centrul Vechi, pe vremuri m`ndria Micului Paris,

numai 6 au fost reabilitate [i nu complet. Cu toate c= investitorii din zon= sunt uni]i de problema aspectului general al zonei (care \n continuare arat= ca un teren de lupt=), sunt unii care au descoperit metode s= men]in= mersul afacerilor \n ciuda gropilor [i a lucr=rilor neterminate.

Centrul Vechi a r=mas paradisul mireselor, av`nd \n vedere num=rul mare de magazine “albe”. Numai pe Lipscani sunt 15 magazine cu acest profi l, iar perimetrul delimitat de Splaiul Independen]ei, Calea Victoriei, bulevardul Regina Elisabeta [i I.C Br=tianu g=zduie[te \n total peste 20 de boutique-uri. Av`nd \n vedere c=, dup= spusele comercian]ilor din zon=, se v`nd aproximativ 4.000 de rochii pe an, la un pre] mediu de 1.500 de lei, rezult= o pia]= de peste 6 milioane de lei, care pare decis= s= nu lase jocurile prim=riei s= le afecteze v`nz=rile.

Salvarea a venit pentru mul]i de la mediul online, unde nu conteaz= strada pe care te afl i, ci produsele pe care le vinzi. “Activitatea nu este foarte infl uen]at= de lucr=rile stradale, mai ales c= suntem chiar \n cap=tul str=zii Lipscani. Am lucrat la pagina de internet, unde miresele ne g=sesc datorit= designerilor u

art= [i societate


pe care \i aducem”, declar= Bianca Dodeanu, director general al Sposa dell’Amore, un magazin de rochii de mireas= afl at \n Galeriile Voaleta. Magazinul vinde, printre altele, produse ale designerilor Luis Santana sau Roberto Torretta, care cost= peste media zonei (\ntre 650 [i 2.600 de euro) [i ocup= dou= etaje \n Galeriile Voaleta, un fel de mic mall pe cinci etaje pentru mirese. Dodeanu spune c= v`nz=rile au crescut cu 20% \n 2009, c`nd peste 140 de mirese [i-au achizi]ionat rochia de nunt= de la Sposa dell’Amore.

{i proprietarii de la Christian Philippe au apelat la solu]ia internetului pentru a promova cele dou= boutique-uri din Centrul Vechi. “Miresele ne g=sesc pe internet, nu depindem foarte mult de trafi cul din zon=”, spune Geta Levescu, reprezentantul fi rmei Christian Philippe. Pre]urile rochiilor variaz= \ntre 850 [i 3.200 de lei.

|n zon= sunt afaceri (pu]ine, e adev=rat) care nu depind de trafi cul pietonal [i pentru care prea mul]i clien]i la un loc ar \nsemna \n unele cazuri chiar o problem=. De exemplu, Spazio Studio, atelierul de arhitectur= de pe strada Sm`rdan, primul care a deranjat peisajul de rochii de mireas= [i magazinele de metalo-casnice din zon= \n 2004. Unui necunosc=tor \i atrage aten]ia datorit= scaunelor de designer vizibile prin vitrinele mari. “Oamenii se feresc oarecum s= intre, pentru c= li se pare mult prea preten]ios. Din punctul meu de vedere este foarte bine, pentru c= ne las= s= muncim. Intr= cine trebuie.” De fapt, mare parte din cifra de afaceri este adus= de proiectele de arhitectur= [i amenajare interioar=. “Suntem \n plin= ascensiune, chiar la sf`r[itul anului trecut ne-am extins spa]iul de la 150 la 400 de metri p=tra]i”, spune Daniel Petrescu, arhitect la Spazio Studio. |n concept store se g=sesc obiecte de mobilier (Marcel Wanders, Karim Rashid) sau obiecte de art=. De c`teva s=pt=m`ni, \n vitrin= sunt vizibili magne]i picta]i de un artist rom`n, la mare c=utare printre turi[ti. Arhitec]ii se preg=tesc s= deschid= propria cafenea \n studio.

{i Alexandra Paven, proprietara boutique-ului de parfumerie de ni[= Createur 5 d’Emotions, [i-a creat o baz= de clien]i fi deli, care nu depinde neap=rat de trafi cul de zi cu zi prin labirintul de str=zi mai mult sau mai pu]in desfundate. |n magazin intr= \n general oameni interesa]i de parfumeria de ni[=. Pe de alt= parte, Alexandra recunoa[te c= un Centru Vechi amenajat, ca \n Bologna, unde [i-a descoperit ea pasiunea pentru parfumuri, ar contribui la cre[terea tuturor afacerilor din zon=. Uneori, aici [i-au g=sit locul afaceri “\n familie”. Pe Sm`rdan se remarc= dou=

PE L~NG+ MICII INVES TITORI, {I OAMENII DE AFACERI CU EXPERIEN}+ PARIAZ+

PE DEZVOLTAREA ZONEI

boutique-uri, perete \n perete, care v`nd ceai (Bernschutz & Co.) [i produse pentru boarderi (The Kitchen) [i care sunt de]inute de doi so]i, Corina Bernschutz [i Florin Giuglan. Corina, mare amatoare de ceai, s-a g`ndit c= locul cel mai bun pentru boutique-ul la care visa era l`ng= magazinul so]ului, mai ales c= era \ns=rcinat=. “{tiam c= [i Bernschutz & Co. va fi diferit, a[a \l g`ndisem, era fi resc s= profi t=m de apropiere [i s= ne prezent=m \mpreun=, ca altceva dec`t cu ceea ce erau oamenii obi[nui]i. Rezultatul acestei imagini este c= pe Florin clien]ii \l \ntrebau dac= a lucrat cu un arhitect pentru decorarea [i amenajarea The Kitchen, iar pe mine dac= am franciz= [i cum de am avut curaj s= fac \n aceast= zon=, \nc=

pr=foas=, un astfel de loc care st= \n picioare \n orice mare capital= european=.”

Faptul c= zona este tot mai c=utat= \l confi rm= agen]iile imobiliare, care afi rm= c= \n 2009 pre]urile au fost stabile, dar c= “pentru 2010 estim=m o u[oar= majorare datorit= interesului tot mai crescut pentru centrul istoric [i faptului c= aceast= zon= este singura unde cererea este peste oferta de la nivelul actual”, cum spune Simona T=nas=, specialist \n retail \n cadrul agen]iei Colliers International. Centrul Vechi r=m`ne pentru moment preferat de proprietarii de baruri [i cafenele, dar T=nas= crede c= “va fi mai greu p`n= c`nd c`]iva retaileri importan]i vor face primul pas [i vor deschide o unitate

PUŢINI DAR CHELTUIRORIÎN ZONĂ SUNT

AFACERI (PUŢINE, E ADEVĂRAT) CARE NU

DEPIND DE TRAFICUL PIETONAL ȘI PENTRU

CARE PREA MULŢI CLIENŢI LA UN LOC

AR ÎNSEMNA ÎN UNELE CAZURI CHIAR

O PROBLEMĂ


\n zon=”. |n ultima perioad=, pe l`ng= micii investitori, [i oamenii de afaceri cu experien]= pariaz= pe dezvoltarea zonei. Olandezul Jerry van Schaik este unul dintre primii [i cei mai mari investitori din Centrul Vechi. Venit \n Rom`nia \n 2001, a fost managerul Amsterdam Grand Cafe timp de cinci ani [i \n 2005 a intrat [i pe pia]a hotelier=, deschiz`nd pe Sm`rdan boutique-hotelul cu 16 camere Rembrandt. Dup= experien]a cu Amsterdam Grand Cafe, unde spune c= a pierdut foarte mul]i clien]i din cauza amplasamentului, a investit 150.000 de euro, al=turi de un asociat, \n Van Gogh Spaces. Spa]iul de pe Sm`rdan include 700 de metri p=tra]i, unde a fost amenajat= o cafenea, un wine bar, iar la etaj spa]ii pentru birouri. Astfel, Van Schaik a transformat col]ul renovat de l`ng= Banca Na]ional= \ntr-un Amsterdam \n miniatur=.

Olandezul conduce dou= afaceri care au aparent multe lucruri \n comun, dar al c=ror mers depinde de o categorie diferit= de clien]i. Hotelul a \ncheiat 2009 cu o cifr= de afaceri de

450.000 de euro. Noua cafenea a benefi ciat, \n schimb, de afl uxul de consumatori atra[i de ofertele de profi l din centrul istoric. “Am \nceput 2010 la putere maxim=. Ne a[tept=m la o cifr= de afaceri de 600.000 de euro pentru acest an. De c`nd am deschis \n octombrie 2009 am avut timp s= test=m ni[te lucruri [i s= facem ultimele ajust=ri”, explic= managerul. Cafeneaua atrage \n propor]ie de 75% clien]i rom`ni, iar Van Schaik spune c= exact asta [i-a propus. “E foarte interesant, \n Rom`nia oamenii nu prea stau la bar. E una dintre diferen]ele culturale pe care le observ de ceva vreme. C`nd ne-am g`ndit la designul barului ne-a fost clar c= vrem s= redea faptul c= este la fel de confortabil ca orice alt loc din cafenea - [i ca bonus are perspectiva <de la \n=l]ime> [i o oglind= imens= care ofer= vedere asupra \ntregului spa]iu.”

Drago[ Petrescu, un alt investitor important de aici, spune c= s-a bazat \n 2005, c`nd inaugura “zona City Grill”, pe ideea c= orice centru vechi european va avea mai

devreme sau mai t`rziu succes, adic= vad. Acum de]ine patru branduri - Caru’ cu Bere, City Grill, Sport Bar [i fast food-ul Bundetot, dintre care ultimele dou= au fost deschise anul trecut, o investi]ie de 500.000 de euro. “Ne-am bazat pe un concept simplu - berea asociat= cu sportul. |n spate este totu[i o uzin= de marketing [i management specializat \n industria ospitalit=]ii.” Managerul afi rm= c= afacerile [i-au men]inut nivelul de anul trecut, iar majoritatea clien]ilor sunt rom`ni (90% iarna [i 75-80% vara).

Zona are sufi cient de mult poten]ial \nc`t s= nu \i sperie nici pe cei care au pierdut \n trecut din cauza infrastructurii. De exemplu, investitorii de la Market 8, primul concept store de pe pia]a rom`neasc=, care [i-a \nchis por]ile. “Noi am mizat \nc= de la \nceput pe poten]ialul Centrului Vechi, dar autorit=]ile ne-au pus tot felul de piedici [i din cauza pierderilor am fost nevoi]i s= \l \nchidem. Ne-am \necat la fi nal, pentru c= am \nchis atunci c`nd a \nceput criza, dup= care Centrul Vechi a \nceput s= \[i revin=”, sus]ine Dinu Cism=rescu, unul dintre proprietarii French Bakery. Cism=rescu preg=te[te deschiderea unui nou local French Bakery pe strada Sm`rdan: “French Bakery se va deschide la sf`r[itul lunii martie [i va avea un concept un pic diferit. |n Centrul Vechi vom face un fel de grand cafe, cu preparate specifi ce - croque monsieur sau sandvi[uri speciale”. Compania a investit 150.000 de euro \n localul de 60 de metri p=tra]i [i [i-a propus ca \n doi ani s= ating= punctul de break-even. C`t despre un plan de viitor de ansamblu, este destul de difi cil de estimat. Investitorii din zon= cred c= vor trece cel pu]in zece ani p`n= c`nd aspectul general al locurilor se va schimba. Un proiect interesant se anun]= hanul cultural G`rboveni. |nc= din 2006, autorit=]ile anun]au c= vor transforma hanul G`rboveni, o construc]ie din 1739, c`nd a fost ridicat pe un teren al negustorului Hagi Teodosie Gabroveanu, \ntr-un centru cultural, o sal= de spectacole [i spa]ii comerciale. P`n= \n 2011. n

ȘI TOTUȘI SE POATE ZONA ARE SUFICIENT DE MULT POTENŢIAL ÎNCÂT SĂ NU ÎI SPERIE NICI PE CEI CARE AU PIERDUT ÎN TRECUT DIN CAUZA INFRASTRUCTURII

Afl = mai multe despre investi]iile f=cute p`n= acum \n centrul vechi dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

SLIDESHOW


REPORTAJ

AICI NU SE DOARME FOTO: REUTERS, SHUTTERSTOCK


NICIODAT+

Teoretic, 500 de euro ar trebui s= ajung= pentru c`teva zile de vacan]= \n Las Vegas. Dac= punem \ns= la socoteal= jocurile de noroc, atrac]iile, spectacolele [i cump=r=turile, 1.000 de euro pot fi prea pu]ini. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU,

LAS VEGAS

reportaj


Ede ajuns s= faci un singur pas \n aeroport ca s=-]i dai seama c= ai ajuns \n Las Vegas. Minicazinouri \i \nt`mpin= \nc= de la ie[irea din avion pe cei 40 de milioane de turi[ti care vin anual \n capitala mondial=

a distrac]iei [i nu pu]ini sunt cei ce se opresc pre] de c`teva minute sau de c`]iva dolari, mai bine zis, ca s=-[i \ncerce norocul la unul dintre cele 1.234 de aparate. “Aproape to]i cei care sosesc \n Las Vegas vin cu un singur g`nd: s= plece de aici milionari. Restul sunt oameni de afaceri care particip= la vreunul din cele peste 22.000 de evenimente organizate \n fi ecare an”, spune Jennifer, [oferul companiei de limuzine [i ma[ini de lux Bell Trans, o americanc= de origine din New Jersey, mutat= \n Vegas \n tinere]e, c`nd voia s= se fac= dansatoare. Acum \ns=, la 40 [i ceva de ani, prefer= o meserie ceva mai departe de lumina refl ectoarelor.

Drumul dintre Las Vegas Boulevard, artera principal= a distrac]iei, [i aeroportul McCarran, al 15-lea cel mai mare din lume dup= num=rul de pasageri care \i trec anual pragul (mai exact, 44 de milioane anul trecut) [i al [aselea dup= num=rul ateriz=rilor [i al decol=rilor (\n total peste 575.000), \l face de c`teva ori \n fi ecare zi, \n vreo zece minute. “Cei mai mul]i dintre turi[ti prefer= Strip-ul (cum mai este numit bulevardul). Faimoasa strad= Fremont nu mai e ce-a fost”, continu= Jennifer, care taxeaz= clien]ii pentru o or= de plimbare prin ora[ cu numai 42 de dolari, timp \n care, la cerere, le poate fi [i ghid. Strada Fremont, construit= \n 1905 [i prima iluminat= din ora[, a fost \n mod tradi]ional o arter= simbol a Las Vegasului, cu neoanele [i cazinourile sale: rar fi lm care s= se refere la ora[ul jocurilor de noroc [i s= nu includ= m=car c`teva cadre cu strada Fremont. Construit \n inima de[ertului Nevada, Las Vegas vrea

40MIL.

turiștii care vin anual în Las Vegas

Hoteluri, cazinouri,

magazine și jocuri

de lumini. Așa ar

putea fi descris

în câteva cuvinte

orașul Las Vegas,

capitala mondială a

distracţiei.

Las Vegas în cifre 2MIL.

locuitorii orașului, majoritatea angajaţi în hoteluri și cazinouri

1.700cazinouri și localuri cu jocuri de noroc din Las Vegas

200.000aparate de jocuri în cazinouri

87%

dintre turiști cheltuiesc bani pe jocuri de noroc în Las Vegas

3,9ORE

petrece în medie un turist la jocurile de noroc

ISTORIE CONSTRUITĂ ÎN 1905 ȘI PRIMA ILUMINATĂ DIN ORAȘ, STRADA FREMONT, A FOST ÎN MOD TRADIŢIONAL O ARTERĂ SIMBOL A LAS VEGASULUI. PENTRU ACEST TITLU A INTRAT ÎN COMPETIŢIE DE CÂŢIVA ANI ȘI THE STRIP.


330EURO

costul depunerii actelor de divorţ în statul Nevada

>7MLD. EURO

cheltuiţi anual în cazinourile din statul Nevada

400EURO

cheltuiește în medie un turist în cazinouri pe perioada vacanţei în Las Vegas

125.000camerele hotelurilor din oraș

70EURO

preţul mediu al unei camere de hotel pe noapte

4ZILE

durează în medie o vacanţă în Las Vegas

315media căsătoriilor oficiate zilnic în capelele din oraș

s= aduc= \n acela[i loc New Yorkul, Parisul, Egiptul, Roma antic= [i Vene]ia gra]ie hotelurilor luxoase cu zeci de etaje [i mii de camere, devenite \n sine atrac]ii turistice - model c=tre care s-au \ndreptat patronii de cazinouri atunci c`nd jocurile de noroc au \nceput s= se r=sp`ndeasc= [i \n alte col]uri ale SUA. “De asta am [i venit p`n= acum de cinci ori \n Vegas, de fi ecare dat= la alt hotel”, spune Daniel Matthews, un t`n=r de 27 de ani, absolvent al New York University [i func]ionar \n cadrul unei b=nci americane, care pl=nuie[te s= ajung= acolo cel pu]in c`t s= stea \n fi ecare hotel renumit din Las Vegas. Ca s= reu[easc= \ns=, Matthews ar trebui s= parcurg= drumul \ntre New York [i Nevada \n fi ecare weekend timp de un an, iar dac= [i-ar propune s= se cazeze \n fi ecare camer= de hotel din ora[, ar avea nevoie de aproape 350 de ani, dat fi ind c= num=rul acestora ajunge la 125.000.

Odat= ajuns \n Las Vegas, unui turist nu-i r=m`ne dec`t s= ia ora[ul la picior, fi e stradal, fi e prin galeriile comerciale ale hotelurilor din care de multe ori nici nu este nevoie s= ias= ca s= treac= dintr-o cl=dire \n alta. La 9 diminea]a, bulevardul principal este totu[i destul de lini[tit, iar mul]i se delecteaz= f=c`nd jogging \n timp ce admir= peisajul zg`rie-norilor din preajma hotelului unde sunt caza]i. Seara e cu totul alt= poveste: trotuarele sunt luate cu asalt de amatorii de nop]i albe sau de turi[tii care admir= peisajul nocturn, jocul de lumini al ora[ului, spectacolul f`nt`nilor din fa]a renumitului Bellaggio - o investi]ie de 30 de milioane de dolari care, timp de c`teva minute la fi ecare sfert de or=, adun= \n fa]a hotelului sute de oameni -, erup]ia vulcanului de la Mirage sau hotelul-piramid= Luxor [i fasciculul de lumin= din v`rful lui, care cost= 50.000 de dolari pe noapte [i despre care se spune c= s-ar vedea [i din spa]iu. O alternativ= de transport relativ ieftin= - un abonament pentru 24 de ore cost= doar 7 dolari - ar putea fi [i autobuzul, care trece la intervale mai

scurte de zece minute [i face foarte multe opriri, distan]a dintre sta]ii fi ind cam la cinci minute de mers pe jos. Nu pare s= fi e \ns= indicat, din moment ce str=zile principale sunt foarte aglomerate, mai cu seam= seara, iar limuzinele sunt la tot pasul. Dup=-amiaza, drumul dintr-un cap=t la altul al Las Vegas Strip a durat mai mult de o or=, de[i distan]a nu dep=[e[te cu mult [ase kilometri.

“De ce s= nu petreac= mai bine acest timp \n cazinou? De c`nd p=[esc \n interior, e interesul nostru s=-i ]inem pe oameni c`t mai mult aici. P`n= la urm=, din asta c`[tig=m cei mai mul]i bani”, comenteaz= Kim Grange, vicepre[edinte al Venetian Resort Hotel Casino. Hotelul care imit= la scar= mic= Vene]ia ar putea distra turi[tii chiar [i o zi \ntreag=, pornind de la canalul pe unde se pot plimba cu gondola [i pe marginea c=ruia se afl = zeci de magazine [i cafenele [i p`n= la cazinoul ce aduce hotelului mai bine de trei sferturi din venituri. Strategia de a-i determina pe oameni s= r=m`n= c`t mai mult timp \n interior, evit`nd c=ldura insuportabil= vara sau v`ntul \n]ep=tor iarna, a fost g`ndit= \n detaliu de proprietarii de hoteluri. Decorul colorat [i atr=g=tor [i lipsa ceasurilor sau a ferestrelor pot face turi[tii s= piard= cu u[urin]= no]iunea timpului; nu degeaba num=rul orelor petrecute de un turist la rulet=, blackjack sau la aparate ajunge la o medie de patru ore pe zi, iar suma cheltuit= \n acest scop pe parcursul sejurului (\n medie de patru zile) dep=[e[te 550 de dolari (400 de euro). “Cea mai mare sum= pierdut= la masa mea a fost de aproape un milion de dolari (735.000 de euro). Istoric vorbind, au fost \ns= [i cazuri mai grave, pentru c= de multe ori oamenii nu [tiu c`nd s= se opreasc=”, spune un crupier de la Bellagio.

|n ansamblu, industria jocurilor de noroc din Nevada ajunge la 10 miliarde de dolari pe an (7,3 miliarde de euro), \ns= criza a avut [i aici un cuv`nt de spus. Num=rul turi[tilor [i banii pu[i la b=taie \n Las Vegas u

JENNIFER

ȘOFER AL COMPANIEI

BELL TRANS

“Aproape to]i cei care sosesc \n Las Vegas vin cu un singur g`nd: s= plece de aici

milionari”

reportaj


s-au diminuat, iar efectele au fost resim]ite din plin de hoteluri [i cazinouri, \ncas=rile acestora din urm= ajung`nd aproape la 9,6 de miliarde de dolari, nivel \nregistrat \n 2003, conform unui raport al Gaming Control Board, \n timp ce datoriile nu au f=cut dec`t s= se majoreze. “Anul trecut au fost c`teva falimente, \n special \n zona Fremont Street, ceea ce explic=, printre altele, unde au disp=rut cam cinci miliarde de dolari din economie”, spune Jennifer de la Bell Trans, care a sim]it criza \n propriul buzunar. {i Matt, un taximetrist mutat \n Las Vegas de c`]iva ani, spune c= a observat o sc=dere consistent= a veniturilor lunare. “Nu m= pl`ng \ns=. Am propriul apartament [i cu cei 3.000 de dolari (2.200 de euro) c`[tiga]i pe lun= duc un trai decent, chiar dac= \n 2008 suma era \n unele luni chiar dubl=.”

Criza a suspendat [i o serie de proiecte afl ate \n dezvoltare, \ntre care complexul hotelier Fontainebleau. Macarale [i zone \n construc]ie par abandonate, inclusiv pe Strip. |n zona de nord a bulevardului, unde se afl = [i Stratosfera, un turn de 350 de metri \n=l]ime construit de un turist care a dat lovitura \n Las Vegas, de unde poate fi observat \ntreg ora[ul [i \mprejurimile aride, aproape c= nu exist= cl=dire sau teren pe care s= nu fi e \nceput= o construc]ie. Partea bun= ar fi c=, odat= cu execut=rile silite, au ap=rut [i noi oportunit=]i pentru oamenii de afaceri care p`n= acum fi e nu

au avut destule resurse pentru investi]ii, fi e nu au g=sit un spa]iu pe gustul lor pentru a dezvolta un proiect. |n ultimul an, b=ncile au pus m`na pe terenuri \n valoare de aproape 4,5 miliarde de dolari, hoteluri de 2,4 de miliarde [i peste jum=tate de milion de metri p=tra]i de spa]ii comerciale \n valoare de 1,6 miliarde de dolari, propriet=]i pe care le scot la licita]ie la pre]uri sub valoarea real= (p`n= nu de mult - 3.000 de dolari pe metru p=trat pe Strip), pentru a-[i recupera banii.

C`t despre apartamente, execut=rile silite a peste 7.000 de locuin]e, \n valoare total= de 830 de milioane de dolari (610 milioane de euro) n-au f=cut dec`t s= scad= pre]urile. “Apartamente care \nainte erau 300.000 de dolari se v`nd acum chiar [i la o treime din pre], \n timp ce casele de un milion de dolari cost= acum jum=tate. E un bun prilej pentru achizi]ia unei case de vacan]=”, spune [oferi]a Jennifer. Nu, nu e o glum=, cum a[ fi crezut: \n jur de un milion de americani aleg ca loc pentru casa lor de vacan]= ora[ul care nu doarme niciodat=, \n detrimentul vreunei insule feerice. Feeric e [i aici, dac= punem la socoteal= [i zicala c= aici totul e permis sau, mai exact, “what happens in Vegas stays in Vegas” (ce se \nt`mpl= \n Vegas r=m`ne \n Vegas). Cu un singur amendament: dovad= r=m`n \nregistr=rile video f=cute de cele patru milioane de camere de luat vederi amplasate unde nici nu te a[tep]i. n

CONTRASTÎN UNELE PĂRŢI DIN LAS VEGAS AU FOST ÎNCHISE ANUL TRECUT MAI MULTE CAZINOURI. ÎN ALTELE, SUNT INVESTITE MILIARDE DE DOLARI PENTRU A FI COMPLETAT GOLUL

30MIL. $

au costat f`nt`nile din fa]a faimosului

Bellagio, un adev=rat spectacol

pentru turi[ti

Afl = mai multe despre Las Vegas [i \ntreaga industrie din spatele ora[ului dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

SLIDESHOW

panorama


Chinezul, a c=rui identitate nu a fost dezv=luit=, pentru a-l proteja, este un homeless din ora[ul

Ningbo [i a atras aten]ia internau]ilor prin aspectul s=u “cool”, elegant chiar, \n ciuda hainelor vechi pe care le poart=.

B=rbatul din fotografi a de pe internet are circa 1,72 metri \n=l]ime [i pare a fi \n v`rst= de cam treizeci [i cinci de ani, iar fanii lui (foarte mul]i [i activi pe forumuri) consider= c= aduce cu actori renumi]i ai Asiei.

Cei ce i-au v=zut fotografi a l-au comparat chiar cu un model care particip= la prezentarea ultimei colec]ii Dolce & Gabbana, sus]in`nd c= nu e cu nimic mai prejos din punctul de vedere alt calit=]ilor fi zice.

Ideea de elegan]= a omului str=zii nu e tocmai nou=. Creatoarea de mod= Vivienne Westwood a organizat \n ianuarie o prezentare “homeless chic”, unde modelele erau \mbr=cate cu haine care ar=tau ca [i cum ar fi dormit \n ele. Cei ce doresc s= afl e \ns= cum se face c= un om al str=zii din China este \mbr=cat cu at`ta bun-gust nu pot avea ocazia s=-l vad= \ns=, deoarece numele s=u nu a fost f=cut public din ra]iuni de protec]ie a identit=]ii lui.

Exist= \ns= diverse specula]ii cu privire la adev=rata sa identitate [i se spune c= elegantul om al str=zii ar fi de fapt un absolvent de facultate cu min]ile r=t=cite \n urma unei decep]ii \n dragoste. n

DVD

Vagabondul vedet=O fotografi e postat= pe internet l-a transformat pe un om al str=zii chinez \n vedet=.

Aventuri princiare|n “Eu [i Prin]ul 4: Vizita regal=” (“The Prince and Me: The Elephant Adventure”), fi lmul recomandat de PRO Video \n aceast= s=pt=m`n=, personajele principale Paige (Kam Heskin) [i Eddie (Chris Geere) accept= invita]ia la nunta singurei fi ice a regelui Saryu, prin]esa Myra, f=r= s= aib= nici cea mai vag= idee c= sunt pe cale s= tr=iasc= aventura vie]ii lor. |ntr-o lume condus= dup= alte reguli, Paige descoper= cu stupoare c= Myra este obligat= s=-l ia de so] pe Kah, cel care i-a fost ales. De[i este \ndr=gostit= nebune[te de un dresor de elefan]i, pe nume Alu, ea trebuie s= accepte c=s=toria aranjat= de tat=l s=u. |ncerc`nd s= \i determine pe cei doi \ndr=gosti]i s= fi e \mpreun=, Paige deconspir= f=r= s= vrea rela]ia clandestin=, iar \ncurc=turile nu \nt`rzie s= apar=. Acuzat c= a complotat \mpotriva regelui, Alu este \nchis. Vor reu[i oare Paige [i Eddie s= \i aduc= pe cei doi \ndr=gosti]i \mpreun=, s= g=seasc= elefantul regal disp=rut sau s= \l conving= pe rege c= o c=s=torie trebuie f=cut= din dragoste? “Eu [i Prin]ul 4” este un fi lm palpitant [i romantic, \n care dragostea adev=rat= \nvinge, \ntr-un decor exotic [i luxuriant.

EU {I PRIN}UL 4: VIZITA REGAL+ACTORI PRINCIPALI: KAM HESKIN, CHRIS GEERE

TENDIN}E

PAGIN+ REALIZAT+ DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU

Pricomigdale pentru to]iOdinioar= deliciu al celor \nst=ri]i, pricomigdalele sunt acum omniprezente \n Fran]a: nu se mai g=sesc doar \n patiserii cu tradi]ie, ci [i pe rafturile multor supermaketuri sau chiar [i la McDonald’s. P`n= [i lan]ul Starbucks [i-a anun]at inten]ia de a include pricomigdalele (“macarons”) pe lista de deserturi disponibile \n restaurantele sale. Popularitatea \n cre[tere a pricomigdalelor nu este \ns= pe placul iubitorilor acestei delicatese [i nici al speciali[tilor, care depl`ng sc=derea calit=]ii, din moment ce pricomigdala produs= \n serie seam=n= mai degrab= cu biscui]ii, nerespect`nd re]etele originale. Unii patiseri merg p`n= la a propune ca pricomigdalelor de mas= s= le fi e dat= alt= denumire, pentru a nu deruta cump=r=torii. Pe de alt= parte, sunt destui aceia care afi rm= c= “democratizarea” pricomigdalelor nu poate fi oprit= [i c= este de fapt benefi c=, pentru c= astfel pot avea acces la ele [i cei care nu \[i permit s= treac= pragul cofet=riilor scumpe.

HOMELESS CHIC IDEEA DE ELEGANŢĂ

A OMULUI STRĂZII REVINE LA ANUMITE

INTERVALE ÎN ATENŢIE. ACUM ȘI ÎN CHINA

cifrele s=pt=m`nii


n PIA}A MONETAR+ Varia]ie absolut= (%)11 martie 2010 Valoare 1 s=pt. 4 s=pt. \n 2010 ROBID 3M (%) 5,88 -5,62% -9,7% -42,1% ROBOR 3M (%) 6,38 -5,20% -9,0% -40,1%

n ROM~NIA Varia]ie11 martie 2010 Valoare 1 s=pt. 4 s=pt. \n 2010 Euro/lei 4,0987 0,14% -0,2% -3,1% Dolar/lei 3,0013 0,33% 0,5% 2,2% Aur (lei/gr) 106,7022 -2,42% 3,0% 2,4% 100 yeni japonezi/lei 3,3178 -1,98% -0,1% 4,4% Lir= sterlin=/lei 4,5122 -0,05% -3,2% -4,8%

INDICI BURSIERI

n INTERNA}IONALI Varia]ie11 martie 2010 Valoare 1 s=pt. 4 s=pt. \n 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) 10.541,33 1,24% 4,1% 1,1% NASDAQ (SUA) 2.350,26 3,04% 8,3% 3,6% S&P 500 (SUA) 1.143,43 2,12% 6,2% 2,5% DJ STOXX 50 (UE) 2.893,32 2,92% 7,8% -2,4% FTSE 100 (Marea Britanie) 5.615,62 1,86% 8,8% 3,7% DAX (Germania) 5.928,95 2,52% 7,7% -0,5% Nikkei (Japonia) 10.664,95 5,12% 7,0% 1,1%

n EUROPA CENTRAL+ {I DE EST Varia]ie11 martie 2010 Valoare 1 s=pt. 4 s=pt. \n 2010 BUX (Ungaria) 22.780,17 5,56% 10,2% 7,3% PX50 (Cehia) 1.180,80 2,95% 5,2% 5,7% WIG (Polonia) 41.047,74 2,91% 10,0% 2,7% ATX (Austria) 2.518,02 4,12% 2,0% 0,9% SOFIX (Bulgaria) 419,2 -1,35% -4,6% -1,9% ISE 100 (Turcia) 52.439,11 1,94% 2,1% 1,5%

n ROM~NIA Varia]ie11 martie 2010 Valoare 1 s=pt. 4 s=pt. \n 2010 BET-XT 544,92 1,64% 6,4% 18,0% BET 5.548,99 1,10% 8,7% 18,3% RASDAQ-C 2.392,83 3,27% 5,8% 6,8%

INTERN

Defi citul de cont curent al celor 27 de state europene a continuat s= se reduc= \n intervalul octombrie-decembrie din 2009, p`n= la un nivel de 27 de miliarde de euro, comparativ cu un defi -cit de 59,4 miliarde de euro \nregistrat \n aceea[i perioad= a anului precedent. Defi citul din trimes-trul al treilea al 2009 s-a cifrat la 27,7 miliarde de euro \n ]=rile europene. Balan]a comercial= pe segmentul serviciilor a adus un surplus de 14,1 miliarde de euro \n ultimele trei luni ale anului trecut, \n sc=dere fa]= de nivelul de 16,7 miliarde de euro din trimestrul anterior.

EXTERN

MACRO INTERNA}IONAL

PIB \n 2009 (%) Produc]ia Rata industrial= (%) infl a]iei (%) Australia +2,7 (trim. IV) -3,8 (trim. III) +2,1 (trim. IV) Austria -1,8 (trim. IV) -4,6 (dec.) +1,3 (ian.) Belgia -0,8 (trim. IV) -4,0 (nov.) +0,7 (feb.) Canada -1,2 (trim. IV) -5,0 (dec.) +1,9 (ian.) Danemarca -3,4 (trim. IV) -19,2 (dec.) +2,0 (ian.) Elve]ia +0,6 (trim. IV) -6,7 (trim. III) 1,0 (ian.) Fran]a -0,3 (trim. IV) -2,3 (dec.) +1,1 (ian.) Germania -2,4 (trim. IV) -6,7 (dec.) +1,0 (ian.) Italia -2,8 (trim. IV) -5,6 (dec.) +1,1 (feb.) Japonia -0,4 (trim. IV) +18,2 (ian.) -1,3 (ian.) Marea Britanie -3,3 (trim. IV) -3,6 (dec.) +3,5 (ian.) Olanda -2,2 (trim. IV) +0,8 (dec.) +0,8 (feb.) Spania -3,1 (trim. IV) -1,5 (dec.) +0,9 (feb.) Suedia -1,5 (trim. IV) -5,8 (dec.) +0,6 (ian.) Statele Unite +0,1 (trim. IV) +0,9 (ian.) +2,6 (ian.) Zona euro -2,1 (trim. IV) -5,0 (dec.) +0,9 (feb.)

Indicii Bursei de Valori Bucure[ti au consemnat apre-cieri u[oare s=pt=m`na trecut= avansuri pe fondul unei lichidit=]i \n sc=dere, cre[teri mai importante \nregistr`nd ac]iunile de pe RASDAQ.

Infl a]ia anual= din Rom`nia a cobor`t \n februarie la un nivel de 4,49%, apropiindu-se astfel fa]= de minimul atins \n luna octombrie 2009, de 4,3%. Anali[tii anticipau c= infl a]ia va fi de 4,6% \n feb-ruarie. |n ianuarie, pre]urile bunurilor de consum urcaser= la o rat= anual= de 5,2%. Rata lunar= a infl a]iei s-a redus \n februarie la numai 0,2%, comparativ cu nivelul de 1,68% din luna anterior=, potrivit INS. Pre]urile m=rfurilor alimentare [i nealimentare s-au majorat luna trecut= cu 0,24%, \n timp ce pre]urile la servicii s-au men]inut la acela[i nivel. Cre[teri de peste 1% au consemnat pre]urile la energie termic=, transport urban, c=r]i, reviste, ziare [i legume [i conserve din legume.

S=pt=m`nal fondat \n anul 2004

ADRESA REDAC}IEI:

Strada B=r=]iei nr. 31, sector 3, Bucure[tiTelefon: 031-82-56-218

Fax: 031-82-56-285

ABONAMENTE:

031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243;

Persoan= de contact: Viorica OlteanuAPEL GRATUIT: 0800 88 93 93

e-mail: [email protected]

REDAC}IA:

Redactor-[ef: Ionu] BonoiuRedactori-[efi adjunc]i:

Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea,Iuliana Roibu

Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric=

Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Roxana Cristea, Cristina Marina,

R=zvan Mure[an, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancuArt director: Camelia Iliescu

DTP: Roxana Ro[uInfoGrafi ce: Irina T=n=sescu Editor foto: George ToaderCorectur=: Theodor Zamfi r

Departament de Prelucrare Imagine:

{ef departament Iulian Popa

PUBLICITATE & MARKETING:

Sales Manageri: Ovidiu T=nase (031-825-62-78),

Sales Coordinator Business Press: Drago[ Stan (031-825-62-37) Traffi c Manager: Mirela Ignat

Brand Manager Business Press:

Dana C=pitanu, Gabriel Iova PR Manager Business Press:

Arina SturzoiuEvents Manager Business Press:

Elena Gherasim

TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA

Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36www.coprint.ro

REVIST+ EDITAT+ DE:

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc

Publisher Business Press:

Cristina Ghele[el Director v`nz=ri publicitate:

Nicoleta NedeaDirector marketing: Daniela {erban

Director fi nanciar: Sorin Dinu Director distribu]ie:

Dan Apostolache (0721.102.086) Director produc]ie: Rodica Ghenciu

Director Resurse Umane: Elena {erban Senior foto editor: Marius Sm=du

SC PubliMedia International SA

este o companie a MediaPRO

© Drepturile de autor pentru imaginile publicateapar]in revistei sau surselor acreditate

ISSN 1584-7349

ultimul cuv`nt


Cicap, Comitetul Italian pentru Controlul Afi rma]iilor despre Paranormal, face \n mod regulat,

an de an, o monitorizare a previziunilor astrologice din anul precedent. Pentru 2009 pute]i g=si un raport am=nun]it la www.cicap.org/astrologia2009 [i un conspect \n revista “Scienza & Paranormale”.

Luciano Sampietro, interpretul lui Nostradamus, i-a prev=zut Papei un atentat mortal \n 2009, Peter Van Wood \n revista “Nero su Bianco” a preconizat pentru 2009 cutremure \n Grecia, Croa]ia, Indonezia [i Amsterdam, dar din fericire niciunul \n Italia. Ghicitorul Otelma l-a avertizat pe Obama, \n toamn=, despre ni[te pericole legate de integritatea personal=. Pe site-ul “Quotidianonet”, Teodora Stefanova a prorocit c= urm=torul secretar general al NATO va fi Solomon Passy, Almanahul lui Barb=-Neagr= a anun]at c= Republica China va g=si o solu]ie pentru situa]ia din Tibet, Johnny Traferri alias magul Johnny (ziarul “La Nazione”) i-a prezis lui Obama un atentat \n martie [i a ad=ugat c= “vor avea loc sinucideri \n mas=, se va ucide p`n= [i un mare om de televiziune [i \n sport va fi un doliu teribil”.

C`t prive[te Italia, astroloaga Horus (\n suplimentul de vineri al cotidianului “La Repubblica”) a anticipat c= spre fi nele anului vor fi realizate importantele reforme anun]ate dintotdeauna; pentru Luisa De Giuli (Tgcom, Mediaset online), eforturile legislative \n vederea reechilibr=rii dezechilibrelor sociale ar fi \nregistrat succese p`n= \n iunie 2009; pentru astrologul Mauro Perfetti (“Quelli che il calcio”) “echipa din Torino s-ar fi salvat din seria B”; pentru astroloaga Meredith Duquesne (Le Matin online),

povestea de dragoste dintre Carla Bruni [i Sarkozy nu ar fi urmat s= dureze dec`t p`n= \n septembrie 2009 (dar ulterior a precizat: “Nu pot s= afi rm a[a ceva: nu sunt o clarv=zatoare”. Asta mai lipsea). |n fi ne, astroloaga Sirio (“Italia allo specchio”) a profe]it c= Fabrizio Corona ar fi p=r=sit-o pe Belen Rodriguez, iar Barbara Massimo (“Novella 2000”) c= Leonardo DiCaprio [i George Clooney s-ar fi c=s=torit.

Acum imagina]i-v= c= exist= un medic c=ruia \i moare bolnavul de fi ecare dat= c`nd prescrie un medicament. Sau c= se afl = despre avocatul cutare c= pierde toate procesele. Nimeni nu ar mai apela

la ei. |n schimb, \n ceea ce-i prive[te pe ghicitori, oricine este \n m=sur= s=-[i dea seama la sf`r[itul anului c= au zb`rcit-o \n aproape toate cazurile, [i totu[i rubricile astrologilor sunt citite \n continuare [i ghicitoarele sunt pl=tite [i pentru sezonul urm=tor. |n mod evident, oamenii nu vor s= [tie, ci mai degrab= s=-[i satisfac= nevoia de a crede, chiar dac= ajung s= cread= lucruri \n mod evident gre[ite. Ce s= mai zic? Zeii \i orbesc pe cei pe care vor s=-i duc= la pierzanie. {i, la urma urmelor, modul cum se procedeaz= cu vr=jitorii [i astrologii refl ect= [i comportamentul fa]= de politicienii de la televizor.

Bine\n]eles, din c`nd \n c`nd astrologii o mai [i nimeresc, dar fi ecare dintre noi ar putea s= se apuce de aceast= meserie dac= ar formula previziuni de un astfel de soi,

toate menite s= se \nt`mple \ntr-un anume loc: episoade acute de violen]= din partea fundamentali[tilor [i a terori[tilor, rela]ii difi cile \ntre israelieni [i palestinieni, c`teva scandaluri din cauza unor contracte cu statul \n Italia, Rocco Buttiglione poate continua s=-[i vad= de treburile lui, dar \i va fi tot mai greu, pentru Veltroni situa]ia nu va fi chiar roz, Leoluca Orlando - nu este el cel mai am=r`t, Umberto Bossi ar trebui s=-[i vad= \n continuare de s=n=tate, pe Giulio Andreotti doar trecerea timpului l-ar mai putea \n[ela, Lamberto Dini - tr=ie[te [i ai s= vezi (aceast= vorb= de duh \i apar]ine astroloagei Antonia Bonomi).

Magul Otelma prevedea pentru Partidul Democrat un destin amar [i incert, iar la RAI modifi c=ri \n organigram= \n favoarea partidelor de centru-dreapta. Cirea[a de pe tort: “Locurile de parcare vor fi tot mai greu de g=sit”.

{tire de ultim= or= de la Cicap. Mediumul Rosemary Altea, cea care \n urm= cu c`]iva ani, \n show-ul lui Maurizio Costanzo, i-a pus pe c`]iva am=r`]i \n contact cu cei dragi de pe lumea cealalt=, a fost escrocat= cu 200.000 de dolari de angajata ei Denise M. Hall. Cum de nu a prev=zut nimic? Asta \mi aminte[te de povestea celui care, afl at \n fa]a unei u[i cu inscrip]ia “ghicitor”, bate. {i o voce din=untru \ntreab=: “Cine e?”. n

Ghici, ghicitoarea mea

De obicei, prezic=torii, ghicitorii sau astrologii folosesc expresii ambigue, bune \n orice situa]ie. Cine aude

spun`ndu-i-se “e[ti o persoan= bl`nd=, dar care [tie s= se impun=” se bucur= c`nd vede c=-i sunt recunoscute

aceste dou= virtu]i, chiar dac= ele se contrazic una pe cealalt=. De aceea prosper= ghicitorii.

de UMBERTO ECO

TRADUCEREA {I ADAPTAREA: CECILIA STROE © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

MODUL CUM SE PROCEDEAZ+ CU VR+JITORII {I ASTROLOGII REFLECT+ {I COMPORTAMENTUL FA}+ DE POLITICIENII DE LA TELEVIZOR

Business Magazin Nr. 272

Documents

Transcript of Business Magazin Nr. 272