Albă-CA-Zăpada Şi Cei Şapte Pitici - Poveste de Fraţii Grimm
Bunicul Şi Nepotul de Fratii Grimm-poveste
2
Bunicul şi nepotul de Fraţii Grimm A fost odată un bătrân împovărat de ani. Şi de bătrân ce era, privirea i se tulburase, auzul îi slăbise şi-i tremurau genunchii la orice mişcare. Când şedea la masă să mănânce, abia mai putea să ţină lingura în mână: vărsa ciorba pe masă, iar uneori îi scăpau chiar bucăturile din gură. Şi văzând până unde ajunsese bătrânul cu nevolnicia, fiul şi noră-sa se umplură de scârbă. Nu-i mai aşezară să mănânce cu ei la masă, ci-l puseră într-un colţ, lângă vatră. Şi din ziua aceea îi dădeau mâncarea într-o strachină de lut, şi nici măcar atât cât să se sature. Bătrânul căta cu jind la masa încărcată cu bucate, şi ochii lui lăcrimau de amărăciune. Într-o zi, strachina de lut îi scăpă din mâinile cuprinse de tremur; căzu pe jos şi se făcu cioburi. Când văzu asta, nora apucă să-l certe de zor, dar bătrânul se închisese în amărăciunea lui şi nu scotea o vorbă. Din când în când, numai, scăpa câte-un oftat adânc. "Asta e prea de tot!" îşi spuseră în sinea lor bărbatul şi nevasta. Şi-i cumpărară din târg o strachină de lemn, pe câteva părăluţe. Bietul bătrân trebui să mănânce de aici înainte doar din strachina de lemn.
-
Upload
mariapinzaru -
Category
Documents
-
view
72 -
download
6
description
poveste
Transcript of Bunicul Şi Nepotul de Fratii Grimm-poveste
Partea superioar a machetei
Partea inferioar a machetei
Bunicul i nepotul
de Fraii Grimm
A fost odat un btrn mpovrat de ani. i de btrn ce era, privirea i se tulburase, auzul i slbise i-i tremurau genunchii la orice micare. Cnd edea la mas s mnnce, abia mai putea s in lingura n mn: vrsa ciorba pe mas, iar uneori i scpau chiar bucturile din gur.
i vznd pn unde ajunsese btrnul cu nevolnicia, fiul i nor-sa se umplur de scrb. Nu-i mai aezar s mnnce cu ei la mas, ci-l puser ntr-un col, lng vatr.
i din ziua aceea i ddeau mncarea ntr-o strachin de lut, i nici mcar att ct s se sature. Btrnul cta cu jind la masa ncrcat cu bucate, i ochii lui lcrimau de amrciune.
ntr-o zi, strachina de lut i scp din minile cuprinse de tremur; czu pe jos i se fcu cioburi. Cnd vzu asta, nora apuc s-l certe de zor, dar btrnul se nchisese n amrciunea lui i nu scotea o vorb. Din cnd n cnd, numai, scpa cte-un oftat adnc.
"Asta e prea de tot!" i spuser n sinea lor brbatul i nevasta. i-i cumprar din trg o strachin de lemn, pe cteva prlue. Bietul btrn trebui s mnnce de aici nainte doar din strachina de lemn.
i iat c odat, nspre sear, cum edeau cu toii n odaie, nepoelul, s tot fi avut gglicea de copil vreo patru aniori, ncepu a-i face de joac cu nite scndurele.
- Ce faci tu acolo? l ntreb taic-su.
- Fac i eu o covic, i rspunse copilaul, din care s mnnce tata i mama, cnd n-or mai fi n putere, ca bunicul!
Amndoi ctar mult timp unul la altul i de amar i de rusine i podidi plnsul. l poftir de ndat pe btrn s se aeze la masa lor i, din ziua aceea, mncar iari cu toii mpreun. i din cnd n cnd se mai ntmpla ca btrnul s verse din mancare, acum ns nu-l mai lua nimeni la rost
