1

GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII

NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.OBIECTUL GESTIUNII FINANCIARE A INTREPRINDERII.

Mediul financiar al intreprinderii constituie o serie de procese care antreneaza 5 categorii dinstincte

de componente:

Instrumente de plata de finantare si acoperire a riscurilor Institutii financiare( bancile, societatile de finante, institutii specializate in tranzactii bursiere0 Piete de active financiare (pite financiare, piete bursiere) Procedeuri juridice de reglare (reglementari juridice, care vizeaxza organizarea si reglarea

comportamentului financiar al primelor componente)

Variabile de reglare ( dobanda, cursul de schimb cotabile la bursa, acesta regleaza raporturile financiare)

Obiectul gestiunii financiare ale intreprinderii poate fi definit prin referinta la cele 5 componente. In

concluzie GFI trebuie sa asigure coordonarea instrumentelor sau a activelor financiare, a variabilelor

de reglare si a procedurilor in vederea realizarii relatiilor cu partenerii financiari intalniti pe pietele

financiare.

2. ROLUL GESTIUNII FINANCIARE A INTREPRINDERII

Rolul GFI este de a stapanii totalitatea mijloacelor si instrumentelor de eficientizare a intreprinderii.

De regula rolul GFI este:

a) Maximizarea valorii intreprinderii. GFI urmareste in primul rand maximizarea valorii intreprinderii. Aceasta valoare nu poate fi apreciata doar

ca patrimoniu net, ea trebuie sa fie in egala masura analizata in raport cu proiectele si activitatile viitoare, de

aceea trebuie avute in vedere rezultatele asteptate in viitor ca urmare a valorificarii patrimoniului acumulat,

drept urmare valoarea este o valoare anticipata care corespunde valorii actuale pe care o putem aduna

veniturilor viitoare scontate. Deci valoarea unei intreprinderi nu poate fi considerata numai valooarea

patrimoniului net ci trebuie apreciata in raport cu urmatoarele 3 aspecte:

1) Valoarea intreprinderii este o valoare actuala si se mai numeste valoare financiara (Vf) si se determina pe baza sperantelor de castig pe care le va aduce intreprinderea.

2) Riscurile succeptibile de a afecta nivelul performantelor 3) Patrimoniul prezent acumulat

b) Mentinerea nivelului performantelor financiare GFI trebuie sa asigure mentinerea unui rezultat satifacator pe termen mediu si lung. Astfel pentru

desfasurarea activitatii intreprinderii angajeaza resurse costisitoare a caror renumerare trebuie sa se realizeze

din veniturile sale. In acest context gestiunea financiara are rolul de a verifica daca activitatea intreprinderii

este suficient de rentabila pentru a genera venituri care ii vor permite achitarea tuturor obligatiilor.

Cercetarea unui anumit nivel al performantelor financiare trebuie sa tina cont de durata . GFI nu

preconizeaza obtinerea cu orce pret a unui profit maxim pe termen scurt ci aprecieaza din contra stabilirea

performantelor financiare.

c) Stapanirea riscurilor financiare constituie al treilea imperativ major atribuit gestiunii financiare. Potrivit unor formulari generale riscul activ sau a unei intreprinderi poate fi definit prin referinta la variabilitatea

rezultatelor succesibilr de a fi asigurat.

Formele specifice riscului financiar sunt:

2

Riscul de exploatare care masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia nivelului de activitate( aprovizionare, productie, vanzare)

Riscul de indatorare este legat de structura de finantare a intreprinderii. Cand o intreprindere se angajeaza la credite mai mari trebuie sa obtina profituri suplimentare pentru a putea rambursa creditul

Riscul de faliment este o consecinta a insolvabilitatii intreprinderii. Evaluarea riscului de faliment se poate face printr-o analiza a echilibrului financiar pe baza bilantului patrimonial (statica ) fie prin analiza

fluxurilor financiare (dinamica).

Riscul valutar si riscul de rata al dobanzii , sunt riscuri financiare specifice legate de evolutia monedei nationale si de evolutia posibila a ratei dobanzii.

BILANTUL CONTABIL

Prin continutul sau, bilantul contabil ofera informatiile necesare pentru aprecierea gestiunii

financiare a intreprinderii, precum si pentru stabilirea valorii acesteia, el caracterizand marimea

resurselor si a utilizarilor la care a recurs un agent economic in cursul unei perioade de gestiune.

Deoarece reflecta starea patrimoniala a intreprinde3rii, bilantul se incheie la sfarsitul perioadei de

gestiune, pe elemente de activ, respectiv pasiv.

Activul cuprinde bunuri detinute de intreprindere si creante, iar pasivul cuprinde capitaluri proprii si

datorii contractate de intreprindere si nerambursate inca, adica sursele de finantare a capitalului.

Fiecare element de activ reprezinta o alocare de fonduri banesti in vederea constituirii unei structuri

de productie adecvate. Elementele de activ sunt structurate dupa gradul lor de lichiditate ( posibilitatea de a

fi transformate in bani) si intentia de a obtine cea mai operativa recuperare a capitalurilor investite. Din acest

motiv in bilant vor fi trecute mai i]ntai activele cele mai putin lichide 9 imobilizari necorporale, imobilizari

corporale,imobilizari financiare), iar apoi acctivele circulante care se caracterizeaza printr-un grad mult mai

ridicat de lichiditate.

Prima grupa de active,datorita rotatiei lente a capitalurilor investite se mai numeste si alocari

permannente (stabile), iar cea de-a doua grupa se numeste alocari ciclice (temporare), deoarece recuperarea

capitalurilor investite se face dupa incheierea unui ciclu de exploatare.

Elementele de pasiv sunt structurate dupa gradul de exigibilitate, adica dupa insusirea acestora de a

deveni scadente la un anumit termen. In primul rand in pasiv sunt inscrise capitalurile proprii ( capital social,

rezerve, subventii si provizioane). Aceste resurse, in afara situatiei de faliment, nu au scadenta , deci nu sunt

exigibile, si de aceea mai sunt numite surse permanent (stabile). In categoria surselor permanente mai sunt

inscrise si datoriile financiare ( imprumuturi pe termen lung) pentru ca scadenta lor este indepartata.

Cele mai exigibile elemente ale padivului sunt datoriile pe termen scurt ( credite, furnizori, decontari)

si din aceasta cauza ele mai sunt numite si surse ciclice temporare.

In teoria si practica economica se remarca mai multe abordari conceptuale ale bilantului si anume:

Bilantul patrimonial Bilantul financiar Bilantul functional

BILANTUL PATRIMONIAL

Conceptia originala a bilantului este conceptia patrimoniala dupa care bilantul este inventar al averii

intreprinderii, realizat in vederea masurarii valorii reale a patrimoniului. In acest caz bilantul patrimonial

prezinta interes, pe de-o parte, pentru actionarii care doresc sa cunoasca valoarea patrimoniului lor, iar pe de

alta parte, pentru creditori, deoarece activul intreprinderii constituie pentru ei garantia dreptului lor.

Criteriile de constituire a bilantului patrimonial sunt:

-pentru activ: gradul de lichiditate a diferitelor elemente

-pentru pasiv: gradul de exigibilitate

3

1. Structura generala a activului

Activul bilantului, pe de o parte, bunurile si disponibilitatile detinute de catre intreprindere si, pe de alta

parte, drepturile de creante asupra tertilor. Din necesitati de informare activul bilantului se regasesc si

soldurile conturilor de regularizare si asimilate lor,precum si primele privind rambursarea obligatiunilor.

In activul bilantului sunt cuprinse numai valori nete grupate in functie de gradul lor de

lichiditate,respectiv a posibilitatii de a fii transformate in numerar ( in ordinea inversa a lichiditatii).

Valoarea neta contabila se obtine din valoarea de intrare in patrimoniu a activelor, denumita si valoarea

contabila, din care au fost deduse sumele reprezentand amortismentele si provizioanele aferente acestora.

Potrivit legii contabilitatii din decembrie 1991, posturile de activ sunt structurate in bilant astfel:

(a) Active imobilizantr (b) Active circulante (c) Conturi de regularizare si asimilate (d) Prime privind rambursarea obligatiunilor a) Activele imobilizate sunt bunuri de orice natura, mobile sau imobile, corporale sau necorporale,

achizitionate sau produse de intreprindere, care intra in patrimoniul unitatii ca urmare a deciziilor

investitionale fiind destinate sa serveasca o perioada indelungata activitatea unitatii. Din punct de vedere

financiar sunt elemente stabile, care se uzeaza si se inlocuiesc lent si a caror depreciere se reflecta prin

amortizare, la formarea si asigurarea capacitatii de autofinantare a unitatii

La randul lor activele imobilizate se compun din:

1.imobilizari necorporale sau tangibile

2.imobilizari corporale

3.imobilizari financiare

a 1. Imobilizari necorporale cuprind posturi ce nu sunt omogene, precum:

Cheltuieli cu constituirea societatii Cheltuieli de cercetare dezvoltare Concesiuni, brevete, licente, marci de fabricatie Alte imobilizari necorporale Cheltuielile de constituire a societatii reprezinta cheltuieli ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea societatii

concretizate in:

-taxe si alte cheltuieli de inscriere si imatriculare

-cheltuieli privind emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni

-cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate

cheltuielile de constituire se recupereaza pe calea amortizarii pe o perioada de cel mult cinci ani.

Cheltuieli de cercetare dezvoltare cuprind cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de

cercetare, insa pentru a fi inscrise in bilant trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-proiectele de cercetare sa fie foarte bine individualizate

-proiectele sa aiba sanse de reusita tehnica si de rentabilitate economica

ca si cheltuielile de constituire , cheltuielile de cercetare-dezvoltare sunt amortizate intr-o perioada de cel

mult cinci ani.

Cesiunile cuprind valoarea bunurilor preluate cu acest titlu in patrimoniu decatre unitatea primitoare si se pot

referi fie la ocuparea sau exploatarea unei proprietati a domeniului public fie la acordul primit de la o firma

de a fi reprezentantul sau pe un teritoriu geografic precis, in legatura cu comercializarea anumitor produse

sau servicii.cesiunea se amortizeaza pe o durata egala cu cea a contractului de cesiune.

Fondul comercialreprezinta acea parte a fondului de comert care nu figureaza in celelalte elemente de

patrimoniu dar care concura la mentinerea sau dezvoltarea potentialului activitatii unitatii, concretizate in

clientela, vadul comercia, debusee, reputatie, etc.

Fondul comercial se constituie numai prin achizitie sau ca aport, cel creat de intreprindere nefiind

contabilizat in cursul vietii unei intreprinderi. El se evalueaza cu ocazia determinarii pretului de vanzare al

unei intreprinderi care include alaturi de cativul net si aceste elemente necorporale si care devin la

intreprinderea cumparatoare elemente constitutive ale fondului comercial

4

Fondul comercial se determina ca diferenta intre valoarea de achizitie a fondului de comert si valoarea

contabila a acestor elemente.

Programele informatice nu se refera la elementele materiale, ci la prestatia intelectuala necesara elaborarii

programelor, fiind considerate bunuri necorporale, create de unitate sau achizitionate de la terti si supuse

amortizarii, in functie de durata probabila de utilizare, insa nu pe o perioada mai mare de trei ani.

Modificarea valorii imobilizarilor necorporale la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei de gestiune si

evolutia in timp a ei este influentata de:

Amortizarea anuala calculata, care determina tendinta de reducere a valorii imobilizarilor necorporale Achizitionarea de imobilizari necorporale ( cheltuieli de emitere a noi actiuni, a obligatiunilor, noi studii

de cercetare-dezvlotare, cesionari, know-how, elaborarea sau achizitionarea de noi programe

informatice) care conduce la cresterea valorii acestora.

Actiuni de reevaluare care pot determina cresterea sau diminuarea valorii imobilizarilor necorporale Vanzare active Pentru intreprinderile romanesti se observa ca :

In prezent valoarea si ponderea imobilizarilor necorporale in totalul imobilizarilor este relativ mica Predominanta este tendinta de scadere a valorii imobilizarilor necorporale ca urmare a amotizarii

acestora

Tendinta de crestere a valorii imobilizarilor necorporale se va manifesta prin: -extindrea practicii de emitere de noi actiuni pentru cresteri de capital care vot genera cheltuieli specifice

-apelarea la emiterea de obligatiuni pentru sustinerea financiara a unitatii

-comercializarea si contabilizarea corecta a know-how-ului, ca o ocnditie de progres a firmei

-extinderea utilizarii programelor informatice performante

a2) imobilizari corporale constituie substanta unei agent economic si determina capacitatea de productie a

cestuia. In acesta grupa se include :

Terenuri si amenajari terenuri Mijloace fixe grupate in; -cladiri

-constructii speciale

-masini, utilaje si mijloace de transport

-alte imobilizari corporale

in imobilizarile necorporale si corporale se introduc si imobilizarile in curs, adica investitiile neterminate

pana la finele exercitiului, bunuri facturate de furnizori dar nereceptionate etc.

terenurile nu sunt supuse amortizarii si deci isi pastreaza constanta valoarea in timp, cu exceptia actiunilor de

reevaluare.

Celelalte categorii de imobilizari corporale isi modifica valoarea sub influenta urmatorilor factori:

Amortizare calculata annual, diminueaza valoarea acestora Achizitionarea si punerea in functiune de noi cladiri, constructii speciale, utilaje, instalatii, mijloace de

transport etc, carte sporesc valoarea imobilizarilor corporale cu valoarea lor de intrare

Actiunile de reevaluare a imobilizarilor corporale care pot determina cresterea sau diminuarea valorii imobilizarilor corporale.

A3) Imobilizari financiare sunt formate din:

Titluri de participare Titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu Alte titluri si creante imobilizate

Titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare in capitalul altor

unitati patrimoniale, care asigura unitatii detinatoare exercitarea unui control, respectiv realizarea unui profit.

Detinerea titlurilor de participare ofera posibilitatea de a avea reprezentanti in structurile de conducere a

unitatilor emitente sau de a intretine relatii tehnice sau comerciale privilegiate cu aceasta.

5

Titlurile imobilizate ale activitatii de portofoliu sau dobandite de catre unitatea patrimoniala in vederea

realizarii unor venituri financiare, fara ca acestea sa poata interveni in gestiunea unitatii patrimoniale care le-

a emis.

Creantele imobilizate sunt formate din:

-creante legate de participatii ( acordarea de imprumuturi unitatilor patrimoniale la care detin titluri de

participatii)

-imprumuturi acordate pe termen lung

-alte creante imobilizate ( garantii si cautiune depuse de unitate la terti in vederea garantarii bunei executii a

unei obligatii)

Modificarea valorii imobilizarilor financiare este determinata de:

Cresterea valorii prin: -investitii financiare in noi titluri de participare

-dobandirea de titluri imobilizate

-acordarea de imrumuturi

-activarea creantelor imobilizate

Diminuarea valorii prin: -vinderea titlurilor de participare a celor imobilizate

-restituirea imprumuturilor

-lichidarea creantelor imobilizate

b) Activele circulante sunte elemente patrimoniale necesare realizarii ciclului de exploatare, supuse in majoritatea cazurilor unei rotatii rapide. In cadrul fiecarui ciclu ele trec din forma de active fizice, in cea

de creante si apoi de disponibilitati.

Activele circulante au in componenta lor:

-stocuri

-creante

-disponibilitati si plasamente

b1) Stocuri de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, baracamente

Stocurile reprezinta acea parte a activelor circulante aflate la incheierea exercitiului sub forma activelor

fizice: marfuri, materii prime, materiale consumabile, productie neterminata, produse finite, ambalaje,

obiecte de inventar

Avand in vedere ca stocurile la inceputul perioadei sunt identice cu stocurile de la sfarsitul perioadei

precedente modificarea stocurilor in cursul perioadei reflecta variatia stocurilor in perioada curenta

comparativ cu perioada precedenta.

Variatia valorii stocurilor de la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei se explica prin actiunea

modificarii urmatorilor factori:

-cantitatea de materiale aflate in stoc

-structura materialelor aflate in stoc

-pretul materialelor

b2) Productia in curs de exercitiu

In bilantul contabil se consemneaza valoarea, la cost de productie a produselor, lucrarilor si serviciilor aflate

in curs de executie la sfarsitul perioadei, diminuata cu provizioanele aferente.

Factorii de care depinde nivelul si evolutia productiei neterminate sunt:

1. Volumul fizic al productie, influenteaza direct nivelul productiei neterminate. Modificarea volumului fizic influenteaza in acelasi sens nivelul productiei in curs. Comparand indicele productiei fizice (

IQf=Qf1 ) cu indicele in curs de executie

Qf0

(IQce= Qce1 ) se pot mentiona urmatoarele situatii:

Qce0

IQf > IQce

~ semnificatie indicele productiei fizice devanseaza pe cel al productie neterminate ~cauze -reducerea duratei ciclului de fabricatie

6

-diminuarea costului de productie

~efecte -accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante

-eliberarea absoluta sau/si relativa de active circulante

-cresterea profitului brut aferent productiei stocate

IQf=IQce

~semnificatie -productia neterminata se modifica in acelasi ritm cu produsele finite

~cauze -in perioada curenta se reproduc conditiile din perioada de baza ( durata de productie,

structura productiei, viteza de rotatie)

~efecte -entinerea nivelului de eficienta si eficacitate la parametrii realizati in perioada precedenta

IQfIQl-stocurile finale sunt in crestere, daca livrarile nu sunt compensate pe baza produselor aflate

in stocurile initiale

7

-daca IQab=IQl-stocurile finale se mentin constante, daca si ritmul livrarilor din stocurile initiale este egal cu

ritmul fabricatiei

-daca Iqfab1, valoarea stocurilor finale este mai mare decat a celor initiale

-daca Ic=1, influenta costurilor unitare asupra valorii stocurilor este nula

-daca Ic

8

-nivelul absolut si ponderea fiecarei categorii in totalul creantelor

-evolutia in timp

-durata medie de incasare a lor

In al doilea rand creantele se grupeaza pe principalii beneficiari, urmarinde-se: -nivelul creantelor pe beneficiari si ponderea lor in totalul creantelor

-vechimea creantelor si durata medie de incasare

-natura relatiilor cu beneficiarii

In al treilea rand este necesar clasificarea creantelor in functie de vechimea lor, alegand intervale de timp specifice activitatii de comercializare a agentului economic. Cea mai uzuala este clasificarea in :

-creante sub 30 de zile

-creante intre 30-60 zile

-creante intre 60-90 zile

-creante peste 90 de zile

Cea mai utila analizei este clasificarea creantelor folosind cele trei criterii simultan cand se obtine gruparea

creantelor dupa natura lor, pe beneficiari si dupa vechime.

Evolutia nivelului creantelor actuale fata de periada precedenta este determinata in principal de:

-modificarea cifrei de afaceri

-modificarea duratei medii de incasare

-influenta unor factori aleatori

creantele sunt analizate si in corelatie cu evolutia cifrei de afaceri, cand se pot distinge urmatoarele situatii:

Ica>Icr, respectiv indicele cifrei de afaceri devanseaza indicele de modificare a creantelor, aceasta

insemnand reducerea duratei medii de incasare, cu efecte benefice pentru firma:

Ica=Icr, cei doi indicatori se modifica in aceeasi proportie si deci se realizeaza aceasi durata medie de

incasare ca si in perioada precedenta:

Ica

9

-cheltuieli constatate in avans care urmeaza a se include esalonat pe cheltuieli, in perioada urmatoare:

diferente de conversie activ,adica, diferentele nefavorabile intre valoarea de intrare a creantelor si datoriile in

devize si valoarea acestora in cursul ultimei zile a exercitiului/

d) Primele privind rambursarea obligatiilor reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea

de rambursare. Aceste prime sunt cheltuieli financiare ce trebuie amortizate pe durata imprumutului.

2 .STRUCTURA GENERALA A PASIVULUI

Pasivul bilantului grupeaza resursele de care dispune agentul economic pentru a finanta utilizarile sale, care

sunt grupate in ordinea exigibilitatii crescatoare.

Elementele patrimoniale de pasiv sunt formate din:

a) capitalul propriu b) provizioane pentru riscuri si cheltuieli c) datorii d) conturi de regularizare de pasiv a) Capitalul propriu cuprind fondurile proprii de care dispune un agent economic din care se finanteaza

cea mai mare parte a cativelor imobilizate a unei intreprinderi. In componenta lor intra:

Capitalul social, reprezinta ansamblul aporturilor in bani si natura efectuate de catre asociati, fie in momentul constituirii societatii, fie pe parcurs cu ocazia cresterii de capital.

In cadrul societatilor comerciale pe actiuni si a societatilor in comandita pe actiuni el este reprezentat de

catiuni, egale ca valoare, iar in cadrul societatilor in nume colectiv, comandita simpla si cu raspundere

limitata este reprezentat de parti sociale.

Primele legate de capital, formate din primele de emisiune, de fuziune si de aport, ele rezultand din operatii de crestere a capitalului, realizata fie in numerar, fie prin aporturi in natura, fie cu ocazia unei

fuziuni, ceea ce presupune emisiunea de actiuni noi.

Primele de emisiune a actiunilor reprezinta diferenta dintre valoarea nominala a unei actiuni si pretul de

emisiune a noilor actiuni. Primele de fuziune apar in cazul fuziunii a doua sau mai multe societati cand se

stabileste valoarea matematica sau intrisecta a ctiunilor si marimea primelor de fuziune. Primele de aport

apar in cazul cresterii de capital prin aport in natura.

Dupa evaluarea acestor aporturi si stabilirea numarului de actiuni noi de emis se determina prima de aport ca

diferenta intre valoarea matematic-contabila a actiunii si valoarea nominala.

Diferente din reevaluare , reprezinta di8ferenta dintre valoarea actuala si valoarea inregistrata a activului reevaluat. Operatia de reevaluare a activelor nu se efectueaza decat asupra imobilizarilor corporale si

financiare.

Rezervele,sunt formate din: -rezerve legale, constituite annual din rezultatul brut, in cota de 5% pana la atingerea unui nivel de 20% din

capitalul social

-rezerve statutare, constituite din profitul net conform statutului.

-alte rezerve nepravazute de lege sau statut care pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru

acoperirea pierderilor, cresterea capitalului social sau alte scopuri potrivit hotararilor Adunarii generale a

actionarilor.

Rezultatul reportat, reprezinta acel rezultat sau parte din rezultatul exercitiului precedent, a carei repartizare a fost amanata de Adunarea generala a ctionarilor.

Rezultatul exercitiului, este diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale ale unui agent economic, putand fi favorabil , caz in care reprezinta un profit , sau nefavorabil, reprezentand o pierdere.

Calculul analitic al rezultatului exercitiului se prezinta in anexa la bilant Contul de profit si pierdere.

Fondurile sunt constituite din surse, de regula bine delimitate si intr-un scop precizat. Acestea sunt: - fondul de dezvoltare constituit din amortizarea mijloacelor fixe, din profitul net repartizat si din

vanzarea activelor, a carui destinatie principala este finantarea activelor fixe achizitionate.

-fondul de participare la profit, constituit pe seama profitului net si destinat recompersarii

salariatilor.

10

-alte fonduri

Subventii pentru investitii, reprezinta sume de bani alocate de la Bugetul de stat sau din alte surse pentru finantarea unor activitati pe termen lung, cat si resursele formate ca urmare a primirii de imobilizari sub

forma de donatii, cu titlu gratuit sau constatate in plus la inventariere.

Provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor, potrivit dispozitiilor legale, deduse din EBE si care servesc pentru autofinantarea intreprinderii ( provizioane privind majorarea preturilor

aferente stocuirilor, calcularea amortismentului accelerat).

Intre notiunea de provizion si rezerva exista o distinctie clara, deoarece:

-o rezerva reprezinta o parte din profitul repartizat destinat sa acopere efectele negative ale factorilor

aleatori, cat si pentru a contribuii la dezvfolktarea globala a intreprinderii.

-un provizion este constituit pe seama cheltuielilor, deci este o prelevare din EBE , chiar in absenta profitului

si este destinat sa acopere o cheltuiala sau pierdere precisa, asupra careia exista o marja de incertitudine a

producerii.

Modificarea capitalului propriu in perioada curenta fata de perioada precedenta poate avea loc:

In sensul cresterii capitalului propriu: -aportul actionarilor in numerar si / sau in natura

-cresterea rezervelor pe seama repartizarilor din profitul net

diferente favorabile din reevaluarea elementelor de activ si pasiv, potrivit normelor legale

-cresterea soldului profitului nerepartizat

-alocarile la fondul de dezvoltare din amortizari, valorificarea materialelor din dezmembrarea

mijloacelor fixe, vanzarea de active si din profitul net

-sporirea fondului de participare la profit neutilizat

-cresterea soldului altor fonduri( cont 118) neutilizat

-atragerea de subventii pentru investitii

-marimea provizioanelor reglementae

In sensul diminuarii capitalului propriu: -retragerea de capital de catre actionari si asociati

-acoperirea pierderilor din exercitiile precedente

b) Provizionane pentru riscuri si cheltuieli sunt destinate acoperirii de riscuri si cheltuieli pe care evenimentele survenite sau in curs de desfasurare le fac profitabile. Astfel de evenimente privesc cazuri

precise, dar realizarea lor este nesigura.

Provizioanele reflecta politica de prudenta economica, de anihilare sau reducere a riscurilor care apar in

activitatea firmei.

Cazurile cele mai tipice sunt:

-provizionane pentru litigii

-provizioane pentru garantii acordate clientilor

-provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii

provizioane pentru pierderi din schimb valutar

alte provizioane

modificarea sumei provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli are loc prin:

-cresterea valorii provizioanelor constituite

-diminuarea valorii provizioanelor prin utilizarea lor sau anularea ca urmare a neproducerii riscului

Analiza provizioanelor provizioanelor trebuie sa reliefeze, pe categorii de provizioane, factori obiectivi sau

subiectivi care determina constituirea, preluarea la venituri, anularea sau diminuarea provizioanelor.

c) Datoriile exprima resursele straine, apartinand agentilor economici o perioada mai mult sau mai putin indelungata si regasite sub forma de ;

-imprumuturi si datorii asimilate

-furnizori si conturi asimilate

-avansuri primite de la clienti

11

-alte datorii

imprumuturi si datorii asimilate regrupeaza mai multe categorii de imprumuturi:

-emisiunea de obligatii

-credite bancare pe termen lung si mijlociu

-datorii privind concesiunile, brevetele, licentele preluate in patrimoniu

-datorii legate de participatii

-alte imprumuturi ( credite primite prin conturi curente la banci si dobanzile aferente, precum si creditele

bancare pe termen scurt).

Soldul imprumuturilor ( datoriilor financiare si asimilate):

-creste prin contractarea de noi credite intr-o suma mai mare decat rambursarile din aceeasi perioada

-scade prin rambursarea creditelor intr-o suma mai mare decat eventualele imprumuturi contractate in cursul

perioadei.

Conform anexei nr.5 din bilant datoriile financiare se urmaresc pe categorii de imprumuturi si din punct de

vedere al termenului de exigibilitate (sub un an, intre 1-5 ani si peste 5 ani).

Pentru aprecierea incidentei folosirii capitalului imprumutat asupra rezultatelor agentului economic este

necesar sa se analizeze efectul de indatorare. Prin efect de indatorare se intelege rezultatul financiar pozitiv

sau negativ care rezulta ca urmare a folosirii creditului in calitate de capital.

El se obtine comparand rentabilitatea economica cu costul capitalului imprumutat (d=dobanda)

Daca Re>d- efect de indatorare pozitiv

Daca Re

12

-modificarile cotelor de impunere prin dispozitii legale

-acorduri, in cursul perioadei, a unor facilitati fiscale

-nerespectarii termenelor de plata

conturi de regularizare si asimilate se refera la veniturile inregistrate in avans si diferentele de conversie

pasiv

Veniturile realizate in avans reprezinta incasari sau creante aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrarii sau

prestari servicii neefectuate si care nu afecteaza veniturile exercitului.

Diferentele de conversie-pasiv reprezinta profiluri latente din conversiile de schimb la sfarsitul exercitiului si

sunt diferente favorabile de curs valutar intre data de intarre a creantelor si datoriile exprimate in devize si

data inchiderii exercituilui financiar.

Suma veniturilor incasate in avans creste prin extinderea activitatilor prin care se solicita avansuri si scade

prin livrarea produselor pentru care s-a incasat avansul sau restituirea lui.

Totalul diferentelor din conversie creste sau scade ca urmare a modificarilor valomului datoriilor si

creantelor in valuta si a raportului de schimb valutar.

Structura bilantului patrimonial se prezinta in tabelul urmator:

ACTIV PASIV

Imobilizari Capitaluri prorii

Stocuri Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Creante Datorii

Disponibilitati

Conturi de regularizare si asimilate lor

Primele de rambursare a obligatiilor Conturi de regularizare si asimilate lor

Principalele corelatii din bilantul patrimonial pot fi sintetizate astfel:

Activul unui bilant este intodeauna egal cu pasivul sau. Drept consecinta a acestei egalitati rezulta ca modificarile ce intervin in sursele de provenienta a capitalurilor trebuie sa fie egale ( ca valoare) cu

modificarile survenite in utilizarea acestor capitaluri.

Egalitatea se poate formula si prin suma posturilor de cativ care este egala cu suma posturilor de pasiv, de aici rezulta ca :

-variatia oricarui post de activ este suma algebrica a variatiilor tuturor celorlalte pozitii din bilant

-variatia oricarui post de pasiv este suma algebrica a tuturor celorlalte pozitii din bilant.

Modificarea posturilor din bilant inseamna: -folosirea de capital pentru:

-orice crestere a unei pozitii din activ

-orice diminuare a unei pozitii din pasiv

-sursa de capital pentru:

-orice diminuare a unei pozitii de activ

-orice crestere a unei pozitii de pasiv

BILANTUL FINANCIAR

Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic, contabil si fiscal fara a raspunde cu

promptitudine obiectivelor financiare care urmaresc mai ales probleme prezente si viitoare decat problemele

trecute.

Pentru a raspunde acestor obiective se construieste bilantul financiar, plecand de la bilantul patrimonial, fie

prin agregarea anumitor date, fie prin divizarea altora, astfel incat sa se obtina marimi semnificative pe plan

financiar.

13

Pe baza datelor si a detaliilor prezentate in Anexa la bilant privind lichiditatea activelor si exigibilitatea

pasivelor se vor modifica datele contabile astfel incat ordonarea posturilor de activ si pasiv sa se faca

exclusiv pe criterii de lichiditate, respectiv exigibilitate.

Corelatiile care se vor aduce vor opera atat asupra activului cat si asupra pasivului bilantului.

Asupra activului corelatiile urmaresc obtinerea a doua marimi, si anume:

Imobilizari nete

Active circulalte Pentru aceasta se disocieaza in doua grupe respectiv, o grupa cu o durata mai mare de un an si o a doua

grupa, cu o durata mai mica de un an, urmatoarele elemente de activ:

Imobilizari financiare

Creante

Cheltuieli constatate in avans Dupa ce s-a realizat aceasta grupare, prima grupare cu o durata mai mare de un an se include la imobilizari

nete, iar cea de-a doua grupa la active circulante.

Schematic , corelatiile activului se prezinta astfel:

Imobilizari necorporale Imobilizari nete

Imobilizari corporale

Imobilizari financiare mai mari de un an

Stocuri Active circulante

Creante mai mari de un an

Titluri de plasament

Disponibilitati banesti

Conturi de regularizare si asimilate mai

mari de un an

Primele de rambursare a obligatiunilor

ACTIV ACTIV-CORELAT

Activele imobilizate vor cuprinde:

Imobilizari necorporale, in cazul imobilizarilor necorporale trebuie sa tina seama de faptul ca , cheltuielile de constituire sunt considerate elemente de activ fictiv.

Activul fictiv cuprinde elemente care nu participa la calculul activului net. Tocmai din aceasta cauza pentru

determinarea bilantului financiar ele se scad de la activele imobilizate necorporale si de asemenea , cu

aceeasi suma din capitalul propriu.

Imolizarile corporale

Imobilizarile financiare mai mari de un an

Creante mai mari de un an

Cheltuieli constatate in avans pe o perioada mai mare un an

Prime de rambursare a obigatiunilor Asupra pasivului corelatiile urmaresc obtinerea a trei marimi, si anume:

Capitalul propriu

Datorii pe termen mediu si lung

Datorii pe termen scurt In acest caz, se impart in doua grupr, in functie de durata, urmatoarelor elemente de pasiv:

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Datorii

Conturi de regularizare si asimilate Schematic corelatiile pasivului se prezinta astfel:

Capitaluri proprii Capitaluri proprii

14

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Datorii pe termen lung si mediu

Din care mai putin de un an

Datorii Datorii pe termen scurt

Din care pe termen scurt

Conturi de regularizare

Din care mai putin de un an

PASIV PASIV-CORELAT

Corelatiile pasivului

Dupa aceste corectii bilantul financiar se prezinta in urmatoarea structura

ACTIV PASIV

Active imobilizate Capital propriu

Active circulante Datorii pe termen mediu si lung

Datorii pe termen scurt

BILANTUL FUNCTIONAL

Conceptia functionala a bilantului considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri de utilizari si resurse, ceea

ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni, luand in considerare rolul fiecaruia in functionarea

intreprinderii.

Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea si angajamentele intreprinderii , ci sa

inteleaga nevoile acesteia si modul de finantare, sa dea imaginea delurarii diferitelor cicluri.

In practica financiara, bilantul functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se fac dupa apartenenta

la un ciclu sau altul astfel:

Ciclul de investitii, careia ii corespunde activul aciclic stabil si respectiv, resursele stabile

Ciclul de exploatare, careia ii corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurta de exploatare

Ciclul de finantare, careia ii corespunde ansamblul resurselor Imobilizarile care formeaza activul ciclic stabil sunt luate in calcul la valoarea bruta pentru a pune in

evidenta decizia initiala. In acest caz in pasiv vom intalni amortizarea ca sursa proprie de origine interna.

De data aceasta nu se mai ia in considerare notiunea de activ fictiv.

Activul ciclic este format din:

Activul ciclic de exploatare

Activul ciclic din afara exploatarii

Trezoreria de activ

INDICATORII DE POTENTIAL FINANCIAR

1.SITUATIA NETA (SN) este expresia cea mai simpla a valorii patrimoniale a intreprinderii la sfarsitul

exercitiului financiar. Se mai numeste activul net contabil .

se calculeaza cu relatia

SN = ACTIV DATORII TOTALE

Situatia neta mai restrictiva , exclude din capitalurile proprii subventiile pentru investitii si provizioane.

Situatia neta devi evidentieaza sumele ce vor revenii actionarilor in caz de lichidare. Situatia neta poate fii

pozitiva sau negativa. Valoarea pozitiva reflecta o gestiune economica sanatoasa, normala iar valoarea

negativa , o situatie de faliment.

15

Analiza dinamica a situatiei nete de la un an la altul ne arata daca este pozitiva ca s-a reinvestit o parte din

profit, iar daca este negativa am inchis cu pierdere. Datele necesare analizei financiare sunt preluate din

bilantul financiar.

ACTIV= NEVOI PASIV = RESURSE

120 CAPITAL PROPRIU 50

DATORII 70

SN = 120- 70 = 50 UM

2 FONDUL DE RULMENT reprezinta valoarea absoluta a resurselor permanente utilizate pentru

finantarea activelor circulante sau altfel spus partea surselor stabile alocate finantarii activelor circulante.

Modul de calcul recurge la 2 procese:

Pe baza parti de sus ca diferenta intre capitalul permanent si imobilizarile fixe nete

FR = Cpm -Ai

In acest caz fondul de rulment ne arata plusul de capitaluri permanente peste valoarea imobilizarilor care

poate fi alocat finantarii activelor circulante.

Pe baza partii de jos a bilabtului ca diferenta intre activele circulante (stocuri+creante+disponibilitati) si datoriile totale pe termen scurt.

FR = Ac -Dts

De data aceasta fondul de rulment ne arata activele circulante finantate din surse stabile sau excedentul de

active circulante fata de datoriile pe termen scurt. Formele sub care se regaseste FR sunt in functie de

apartenenta capitalurilor astfel:

Fond de rulment propriu (FRp) care aprecieaza cuoantumul participarii capitalului propriu la finantarea activelor circulante si se calculeaza astfel;

FRp = Cpr - Ai

Fondul de rulment imprumutat care pune in evidenta participarea imprumuturilor pe termen mediu si lung la finantarea activelor circulante.

FRs = FR- FRp

Interpretarea fondului de rulment se bazeaza pe urmatoarele considerente:

Activele circulante reprezinta lichiditati potentiale cu durata de realizare mai mici de un an. Datoriile pe termene mici reprezinta exigibilitati potentiale pe o perioada mai mica de un an. Duratele medii de lichiditate si exigibilitate de cele mai multe ori sunt diferite.

1. Fondul de rulment permite urmarirea respectarii de catre intreprindere a echilibrului financiar prin masurarea marjei de securitate de care dispune intreprinderea pentru a face fata unor factori perturbatori.

2. Marimea in sine a fondului de rulment nu ne spune daca acesta este adaptat sau nu unor nevoi ale intreprinderii. Problema la care trebuie sa se raspunda este daca acesta este suficient in raport cu nevoile

ciclului de exploatare.

Pentru analiza fondului de rulment retinem 2 marimi: minima si maxima

Marimea minima a fondului de rumnent este data de nivelul mediu al fluctuatiei, a nevoii de fond de

rulment.

Marimea optima a fondului de rulment este data de fondul care mentine echilibrul financiar al interprinderii

la cel mai scazut cost al procurarii capitalului. Daca se compara fondul de rulment cu cifra de afaceri atunci

marimea optima va trebuii sa reprezinte o treime.

16

3 .Pentru realizarea echilibrului financiar pe termen lung trebuie luate in considerare si gradul de lichiditate a

activelor. Pentru a ne da seama de pozitia intreprinderii in cadrul ramurii de activ, va trebuii ca marimea

fondului de rulment sa fie comparata cu marimi identice inregistrate de intreprinderi similare.

Fondul de rulment poate inregistra 3 situatii.

Fond de rulment pozitiv (mai mare de zero) inseamna ca capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, aceasta denota o realizare a echilibrului financiar pe termen lung si a contributie

acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

Fond de rulment negativ (mai mic decat zero) reflecta absorbtia unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor nevoi permanente contrar principiului de finantare (nevoilor permanente li se aloca

resurse permanente) in acest caz situatia este periculoasa mai ales pentru intreprinderile industriale.

Problema:

Active imobilizante

35 um

Capitaluri proprii

50 um

Active circulante

65 um

Datorii mai mari de un an

10 um

Datorii mai mici de un an

40 um

FR= CP-IMOBILIZARI PERMANENTE

FR=60-35=25 UM

FR p= CPp-IMOBILIZARI PERMANENTE

FRp=50-35=15 UM

Fri= FR-FRp

Fri=25-15=10 UM

Active imobilizante

60 um

Capitaluri proprii

30 um

Active circulante

40 um

Datorii mai mari de un an

10 um

Datorii mai mici de un an

60 um

FR= CP-IMOBILIZARI PERMANENTE

FR=40-60= - 20 UM

FR p= CPp-IMOBILIZARI PERMANENTE

FRp=30-60= - 30 UM

17

Fri= FR-FRp

Fri= -20+30 =10 UM

3. NEVOIA FONDULUI DE RULMENT ( NFR)

Necesarul de fond de fond rulment reprezinta cuantumul activelor ciclice ce trebuie finantate din fondul

de rulment respectiv activele circulante ( cu termen de lichiditate sub un an) care urmeaza sa fie finantate din

surse stabile ( cu exigibilitate mai mare de un an) daca activitatea unei intreprinderi poate fi restransa la 3

faze principale si anume aprovizionarea, productia, desfacerea, atunci functionarea ei presupune urmatoarele

cicluri:

Achizitionarea de materii prime si materiale

Stocarea de materii prime si materiale

Productia

Stocarea produselor finite

Vanzarea produselor

Prin desfasurarea fiecarei faze sunt necesare surse financiare care trebuie asigurate de intreprindere. Cum

insa, intre plati si incasari exista un decalaj sursele financiare sunt in cea mai mare parte acoperite din surse

temporare.

Relatia de calcul a nevoii fondului de rulment este:

NFR=ACTIVE CIRCULANTE-RESURSE CICLICE

NFR=(AC-DISPONIBILITATI SI PLASAMENTE)-(OBLIGATII PE TERMEN SCURT)-

(CREDITE CURENTE+SOLD CREDITE LA BANCI ).

Daca determinam NFR atunci datele necesare sunt prezentate dupa cum urmeaza:

ACTIV PASIV

Stocuri de materii prime si materiale Productia in curs de executie si produse Marfuri Avansuri acordate furnizorilor Clinti si conturi asimilate Alte creante

Furnizori si conturi asimilate Clienti creditori Datorii fiscale si sociale Datorii asupra imobilizarilor Venituri inregistrate in avans

TOTAL 1 TOTAL 2

NFR= TOTAL 1- TOTAL 2

Problema:

1.Pe baza bilantului contabil din 31.12.N se prezinta urmatoarele date:

ACTIV PASIV

Active imob. Net 918,1 UM Stocuri 17.2 UM Clienti 696.6 UM Creante diverse 335.9 Um Valori mobiliare de plasament 1254.6 UM

Disponibilitati 350.5 Um

Capital propriu 930.3 UM Provizionane pentru risc 72.6 UM Imprumuturi pe termen lung 513.2 UM Furnizori 97.2 UM Alte datorii pe termen scurt 1586.7 UM Dividende datorate 81.3 UM Credite bancare curente 291.6 UM

TOTAL A 3572.9 TOTAL P 3572.9

Sa se determine: SN, FR, NFR.

18

SN= 3572.9-2570=1002.9UM

FR=1516.1-918.1=598 UM

NFR=2304.3-2056.8=247,5 UM

2. Determinati indicatorii de echilibru financiar pe baza bilantului la 31.12. N

ACTIV PASIV

Active imob. Net 2200 UM Stocuri 1800 UM Clienti 1200 UM Disponibilitati 300 Um

Capital social 2500 UM Rezerve 500 UM Profit nerepartizat 600 UM Datorii financiare mai mari de un an

930 UM

Furnizori 850 UM Credite bancare curente 100 UM

TOTAL A 5500 TOTAL P 5500

SN=5500-1880=3620

FR=4550-2200=2350

NFR=3000-850=2150

CONCLUZII: 1. Necesarul de FR urmareste echilibrul curent prin compararea necesitatilor de finantare a ciclului de

exploatare cu datoriile aferente exploatarii

2. Marimea optima a necesarului de fond de rulment stabilita in practica pe baza raporturilor dintre necesarul de FR si cifra de afaceri nu trebuie sa depaseasca o rata de 10-15%

3. Ca si influenta asupra modificarii NFR ponderea cea mai mai mare o are NFR din exploatare 4. Desi pot fi identificati mai multi factori de influenta asupra NFR, influenta cea mai mare o are modul de

gestionare a stocurilor.

4.TREZORERIA NETA

Analiza trezoreriei nu este alceva decat analiza echilibrului financiar pe termen scurt , cand se

compara o marime relativ constanta ( FR) cu o marime fluctuanta (NFR). Trezoreria la nivelul unei

intreprinderi este imaginea disponibilitatii monetare si a plasamentelor pe termen scurt aparute din evolutia

incasarilor si platilor respectiv din plasarea excedentului monetar.

Trezoreria se poate determina in 2 modalitati:

1. ca diferenta intre

TN = FR - NFR

Acest mod ne arata ca marimea trezoreriei depinde de modificarile aduse FR si ale NFR

2. ca diferenta intre trezoreria de Activ si cea de Pasiv

TN = TA - TP

Trezoreria de activ cuprinde disponibilitatile banesti din conturi si casa , precum si plasamentele pe termen

scurt

19

Trezoreria de pasiv cuprinde creditele curente si soldurile creditoare ale bancii.

Trezoreria neta poate inregistra 2 situatii tipice:

trezoreria neta pozitiva trezoreria neta negativa Trezoreia neta pozitiva -este generata de faptul ca fondul de rulment este mai mare decat nevoia de fond de

rulment (FR>NFR) asigurand posibilitatea efectuarii de plasamente si disponibilitati banesti. In acest caz

intreprinderea se gaseste intr-o situatie favorabila , desi nu intodeauna trezoreria pozitiva indica situatia

sanatoasa a intreprinderii pentru ca scopul intreprinderii nu este detinerea unei trezorerii ci antrenarea

resurselor in activitati eficiente.

Trezoreria neta negativa evidentieaza ca nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in intregime din fondul de rulment ci trebuie sa se apeleze la credite.

Problema:

Bilantul la finele anului N:

ACTIV PASIV

imobilizari necorporale 100.000 um imobilizari corporale 150.000um imobilizari financiare 42.600um stocuri 253.000um clienti 393.000um alte creante pe termen scurt 221.200um valori mobiliare de plasament

173.100um

capitaluri proprii 631.200um rezultatul reportat 16.000um provizioane de risc 46.800um datorii financiare pe termen lung

104.900um

furnizori 156.000um dividende datorate 10.400um alte datorii pe termen scurt

117.600um

credite de trezorerie 50.000um TOTAL 1.132.900 UM TOTAL 1.132.900 UM

Se cere: SN,FR, FRp, Fri, NFR, TN

SN=1.132.900-438.900=694.000 UM

FR=798.900-292.600=506.300 UM

FRp=694.000-292.600=401.400 UM

Fri=506.300-401.400=104.900 UM

NFR=(840.300-173.100)-)334.000-50.000)=383.200 UM

TN=506.300-383.200=123.100 UM

INTERPRETAREA REZULTATELOR

SN de 694.000 um ne indica faptul ca firma are o situatie financiara sanatoasa

FR de 506.300 reflecta excedentul capitalurilor permanente in raport cu imobilizarile nete pe care le

finanteaza, excedent ce va fi utilizat pentru finantarea activelor circulante din partea de jos a bilantului. Se

constata ca intreprinderea dispune de un FR propriu pozitiv cea ce inseamna ca imobilizarile sunt finantate

integral din capitaluri proprii care permit in plus si degajarea unei parti (401.400 um) pentru constituirea FR.

FRp are o contributie substantiala (79.3%) la constituirea FR in timp ce datoriile (104.900) detin un procent

de 20.7%. aceasta situatie favorabila pune in evidenta autonomia financiara a intreprinderii.

NFR evidentieaza decalajul nefavorabil dintre lichiditatea stocurilor si creantelor pe de o parte si

exigibilitatea datoriilor pe termen scurt, intrucat FR>NFR , echilibrul financiar este realizat cu degajarea

unui TN pozitive la sfarsitul exercitiului financiar(123.100).

20

ANALIZA REZULTATELOR INTREPRINDERII

Intreprinderea concentreaza o complexitate de operatii economice si financiare care se reflecta in

documentele contabile de sinteza sub forma fluxurilor si stocurilor. Sintetizand pentru o perioada de

activitate data ( un an ) ansamblul fluxurilor economice generatoare de venituri si cheltuieli, contul de profit

si pierderi arata cum s-a ajuns de la starea patrimoniala initiala la cea finala.

Cheltuielile cuprind totalitatea elementelor de costuri suportate de intreprindere in cursul exercitiului

sub forma sumelor sau valorilor platite sau de platit pentru:

consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficieaza intreprinderea cheltuieli cu personalul executarea unor obligatii contractuale sau legale de catre intreprindere cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune ( despagubiri, amenzi, perisabilitati, lipsuri de

inventar, donatii, subventii etc.)

Veniturile sunt sume sau valorii incasate sau de incasat din

livrari de bunuri , executarea de lucrari, prestarii servicii etc executarea unor obligatii legale sau contractuale din partea tertilor venituri exceptionale care nu sunt legate de activitatea curenta si se refera fie la operatii de gestiune fie la

operatii de capital

continutul informational al contului de profit si pierdere permite aprecierea performantelor intreprinderii

prin soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de autofinantare si riscul economic. CHELTUIELI VENITURI

II CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE I VENITURI DIN EXPLOATARE Cheltuieli privind marfurile Venituri din vanzarea marfurilor a)

Cheltuieli materiale Producia vanduta b)

Cheltuieli cu lucrari s. i servicii executate de teri Cifra de afaceri (a+b)

Cheltuieli cu impozite, taxe i varsaminte Venituri din producia stocata (Sf-Si) c)

asimilate Venituri din producia de imobilizari d)

Cheltuieli cu personalul Producia exerciiului (b+c+d)

Alte cheltuieli de exploatare Venituri din subvenii de exploatare

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Alte venituri din exploatare

Venituri din provizioane privind exploatarea

A. REZULTATUL DIN 1 EXPLOATARE (1 -II)

IV CHELTUIELI FINANCIARE III VENITURI FINANCIARE Pierderi din creane legate de participaii Venituri din participaii, alte imobilizari

Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate financiare i creane imobilizate

Cheltuieli din diferene de curs valutar Venituri din titluri de plasament

Cheltuieli privind dobanzile Venituri din diferene de curs valutar

Alte cheltuieli financiare Venituri din dobanzi

Cheltuieli privind amortizarile i provizioanele Alte venituri financiare

Venituri din provizioane

B. REZULTATUL FINANCIAR (III - IV)

C. REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI (I + III - II - IV)

VI CHELTUIELI EXCEPIONALE privind : V VENITURI EXCEPTIONALE din :

Operatiile de gestiune Operatiile de gestiune

Operaiile de capital Operaiile de capital

Amortizari i provizioane Provizioane

D. REZULTATUL. EXCEPTIONAL ( V - VI)

VII! CHELTUIELI TOTALE (II + IV + VI) VII VENITURI TOTALE (1 + III + V)

E. REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI (VII -VIII)

IX Impozit pe profit

F. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI (E - IX)

21

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE (S.I.G.)

Structura contului de profit si pierdere pe cele 3 tipuri permite degajarea unor solduri de acumulari banesti

potentiale destinate sa indeplineasca o anumita functie de renumerare a factorilor de productie si de finantare

a activitatii viitoare denumite solduri intermediare de gestiune (SIG).

SIG reprezinta de fapt palierele succesive in formarea rezultatului final. Constructia indicatorilor se

realizeaza in cascada pornind de la cel mai cuprinzator ( productia exercitiului) si incheind cu cel mai

sintetic .Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiva de acumulare. In

vederea calcularii SIG trebuie sa lamurim urmatoarele notiuni:

marja comerciala ( adaosul comercial) vizeaza in exclusivitate intreprinderile comerciale. Activitatea comerciala presupune cumparerea si revanzarea marfurilor. Marja comerciala este principalul indicator

de apreciere a performantelor unei activitati comerciale.

Productia exercitiului-include valoarea bunurilor si serviciilor fabricate de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoi proprii, drept urmare productia exercitiului va include 3

elemente: productia vanduta, productia stocata, productia imobilizata.

Valoarea adaugata este primul sold intermediar de gestiune si exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie in deosebi a fortei de munca a capitalului, peste valoarea bunurilor

si serviciilor provenind de la terti in cadrul activitatii curente a intreprinderii. valoarea adaugata se

calculeaza pornind de la productia exercitiului si anume:

VA= Productia exercitiului Consumul de la teri

Excedentul brut al exploatarii (Ebe) se stabileste ca diferenta intre valoarea adaugata pe de o parte (+subventii de exploatare ) si impozite , taxele si cheltuielile de personal pe de alta parte

Ebe = VA + Subventii de exploatare ( chelt. de personal +impozite+taxe si varsaminte asimilate)

Ebe exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare.

Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere) priveste activitatea de exploatare normala si curenta a

intreprinderii.se calculeaza astfel:

Re = Ebe+ (venituri din provizioane de exploatare+alte venituri din exploatare)-(chelt. cu amortizarile

si provizioanele+alte chelt. de exploatare)

Rezultaul exercitiului exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare obtinuta prin

deducerea tuturor cheltuielilor de exploatare.

Rezultatul curent (Rc) este determinat atat de rezultatul exploatarii normale si curente cat si de cel al activitatii financiare.

Rc= Re + venituri financiare- cheltuieli financiare

22

Rezultatul net al exercitiului exprima marimea absoluta al rentabilitatii financiare cu care vor fi renumerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest profit net trebuie sa fie sustinut de

existenta unor disponibilitati monetare reale. Profitul net urmeaza sa se distribuie sub forma dividendelor

sau sa reinvesteasca in intreprindere. Profitul net nerepartizat constituie sursa de finantare proprie sau

elemente de autofinantare generat de activitatea intreprinderii.

Cascada S.I.G.

Vanzari marfuri

Costul marfurilor vandute

= marja comercial

productia vanduta (cifra de afaceri

+ productia stocata

+productia imobilizata

= Productia exercitiului

marja comerciala

+productia exercitiului

-consumuri provenite de la terti

1) = VALOAREA ADAUGATA (VA)

+subventii de exploatare

-impozite taxe si varsaminte asimilate

-cheltuieli cu personalul

2) EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE)

+ preluare asupra provizioanelor din exploatare

+ alte venituri

-amortizari si provizioane calculate

- alte cheltuieli

3 ) =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere)

+venituri financiare

-cheltuieli financiare

4) =REZULTATUL CURENT (RC)

+ rezultatul exceptional

-impozit pe profit

5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

Exp. Pe baza contului de profit si pierdere la 31.12.200n , se cere sa se intocmeasca: tabloul SIG, rezultatul

exploatarii, rezultatul financiar si exceptional

cheltuieli suma venituri Suma Cumparari de mat prime 14620 Productia vanduta 30800

Alte cumparari si chelt. externe 1140 Productia stocata 840

Chelt. cu personalul 7020

Impozite taxe si varsaminte asimilate 620

Chelt.cu amortizarile 1310

Chelt. cu provizioanele 430

TOTAL CHELT.DE EXPLOATARE 25140 VENITURI DE EXPLOATARE 31640

Dobanzi si chelt. asimilate 2030 Dobanzi si venituri asimilate 202

Chelt .din dif de curs valutar 820

TOTAL CHELT.FINANCIARE 2850 VENITURI FINANCIARE 202

Valoarea net contab.a elementelor de activ

cedate

1952

23

TOTAL CHELT.EXCEPTIONALE 1952 VENITURI EXCEPTIONALE 0

IMPOZIT PE PROFIT 570

TOTAL CHELTUIELI 30512 TOTAL VENITURI 31842

RAPORTUL EXERCITIULUI 1330

REZOLVARE

REZULTATUL EXPLOATARII 31640-25140=6500 um

REZULTATUL FINANCIAR 202-2850= -2648 um

REZULTATUL EXCEPTIONAL = -1952

TABELUL SIG

productia vanduta (cifra de afaceri 30800

+ productia stocata 840

+productia imobilizata

= Productia exercitiului 31640

-consumuri provenite de la terti 15760

1= VALOAREA ADAUGATA (VA) 15880

+subventii de exploatare

-impozite taxe si varsaminte asimilate 7020

-cheltuieli cu personalul 620

2=EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) 8240

+ preluare asupra provizioanelor din exploatare

+ alte venituri

-amortizari si provizioane calculate 1740

- alte cheltuieli

3 ) =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere) 6500

+venituri financiare 202

-cheltuieli financiare 2850

4=REZULTATUL CURENT (RC) 3852

-cheltuieli financiare exceptional -1952

-impozit pe profit 570

5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 1330

CAF = 8240+0-0+202-2850-570 = 5022

CAF = 1330+1740+1952 = 5022

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF)

Reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderuu la sfarsitul exercitiului

financiar, destinat sa renumereze capitalurile proprii ( dividende datorate) si sa finanteze investitiile de

expansiune (partea din profit repartizata pentru fondul de rezerva si fondul de dezvoltare).

CAF se calculeaza prin doua metode:

Metoda deductiva Metoda aditiva Metoda deductiva presupune ca CAF este calculata ca diferenta intre veniturile incasabile si cheltuielile

platibile. Se retine ca punct de pornire EBE la care se adauga toate veniturile succesibile de a fi incasate si

se scad toate cheltuielile succesibile de a fi platite.

CAF = EBE+alte venituri din exploatare alte chelt. din exploatare+venituri financiare-cheltuieli financiare+venituri din exploatare-chelt din exploatare-impozitul pe profit

24

Metoda aditiva are meritul de pune in evidenta elementele contabile care nu genereaza fluxuri monetare. In

acestcaz

CAF = rezultatul net al exercitiului+amortizari si provizioane-cote parti din subventii pentru investitii

virate asupra rezultatului exercitiului-preluari asupra amortismentelor si provizioanelor-venituri din

cesiunea elementelor de activ+valoarea net contabila a elementelor de active cedate.

Veniturile exceptioanale sunt fara venituri din cesiunea elementelor de activ, fara cota parti din subventii

si fara reluari asupra provizioanelor exceptionale .

Cheltuielile exceptionale sunt fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate si fara amortizari si

provizioane exceptionale calculate

Veniturile financiare =mai putin provizioanele

Cheltuieli financiare=mai putin provizioanele

Pe baza contului de profit si pierdere a unei intreprinderi (structura simplificata) se prezinta asfel:

cheltuieli suma venituri Suma Cumparari de mat prime 13893000 Productia vanduta 26624600

Variatia stocurilor de mat. Prime S1-S0 -270000 Productia stocata 180000

Lucrari servicii executate de terti 1675640 Productia imobilizata 5400

Chelt. cu personalul 7400000 Subventii de exploatare 15000

Impozite taxe si varsaminte asimilate 676360 Alte venituri din exploatare 14560

Chelt.cu amortizarile 1133000 Venituri din provizionare 0

Alte chelt.de exploatare 21942

TOTAL CHELT.DE EXPLOATARE 24529942 VENITURI DE EXPLOATARE 26839560

Dobanzi si chelt. asimilate 800000 Venituri din dobanzi 17261

Chelt .din dif de curs valutar 2180 Venituri din provizioane 2500

Chelt .privind amortizarile si provizioanele 13000

TOTAL CHELT.FINANCIARE 815180 VENITURI FINANCIARE 19761

Chelt.exceptionale privind operatiunile de gestiune

25618 Venituri exceptionale 38519

Chelt.cu amotizari si provizioane 70000 Venituri din cesiunea elementelor din

activ

340000

Valoarea net contab.a elementelor de activ cedate

345000 Venituri din provizioane 30000

TOTAL CHELT.EXCEPTIONALE 440618 VENITURI EXCEPTIONALE 408519

IMPOZIT PE PROFIT 516945

TOTAL CHELTUIELI 26302685 TOTAL VENITURI 27267840

REZULTATUL EXERCITIULUI 965155

Sa se calculeze: rezultatul exploatarii ,financiar si exceptional,intocmiti tabelul SIG si

determinati CAF prin cele 2 metode studiate.

Rezultatul exploatarii= 26839560-24529942=2309618

Rezultatul financiar=19761-815180=-795419

Rezultatul exploatarii=408519-440618=-32099

TABELUL SIG

productia vanduta (cifra de afaceri 26624600

+ productia stocata 180000

+productia imobilizata 5400

= Productia exercitiului 26810000

-consumul materii prime 13893000

-variataia stocurilor -270000

-lucrari si servicii executate de terti 1675640

consum cheltuieli terti 15298640

25

1= VALOAREA ADAUGATA (VA) 11511360

+subventii de exploatare 15000

-impozite taxe si varsaminte asimilate 676360

-cheltuieli cu personalul 7400000

2=EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) 3450000

+ preluare asupra provizioanelor din exploatare

+ alte venituri 14560

-amortizari si provizioane calculate 1133000

- alte cheltuieli 21942000

3 =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere) 2309618

+venituri financiare 19761

-cheltuieli financiare 815180

4=REZULTATUL CURENT (RC) 1514199

-chelt. financiare 440618

+venituri exceptionale 408519

-impozit pe profit 516945

5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 965155

CAF=3450000+14560-21942+17261-802180+38519-25618-516945=2153655

CAF=965166+1133000+13000+70000-340000+345000-2500-30000=2153655

PRAGUL DE RENTABILITATE

Analiza pe baza soldulrilor intermediare de gestiune nu este singura posibilitate de apreciere a

performantelor intreprinderi. Exista de asemenea un model de analiza fundamentat pe structura cheltuielilor (

variabile si fixe) in raport cu cifra de afaceri.

Intreprinderile sunt fie intreprinderi careproduc un singur produs =intrep. Monoproductive=,fie

intreprinderi care produc mai multe produse=intrep. Multiproduse=

Indiferent de natura intreprinderii pragul de rentabilitate (punctul mort sau critic) reprezinta nivelul

de activitate (CA) care absoarbe in totalitate cheltuielile de exploatare ( chelt.=venituri) a unei perioade iar

profitul este nul. Deci pragul de rentabilitate evidentieaza nivelul minim de activitate la care trebuie sa se

situeze intreprinderea pentru a nu lucra in pierdere, depasind acest nivel intrep. incepe sa lucreze in profit.

Pragul de rentabilitate se calculeaza dupa relatiile de calcul:

a) pentru intreprinderile monoproductive pragul de rentabilitate este egal Prent= F

P-V

F= cheltuiala fixa totala

V= cheltuiala variabile unitara

CA

Chelt.totala

Chelt.variabile

Chelt.fixe

Productia

Punctul critic

26

P= pret unitar

Problema

Sa se calculeze Prent a unei intreprinderi monoproductive cunoscandu-se urmatoarele informatii

F= 54 000000

P=6000

V=2400

Prent= 54000000 =15000

6000-2400

aceea productie in bucati care trebuie sa se realizeze pentru a obtine un profit nul . in consecinta

intreprinderea trebuie sa produca 15000 buc

b) In cazul intreprinderilor multiproductive formula de calcul al pragului de rentabilitate este: Prent = F sau Prent = F

1- CV CMV%

CA

F= chelt. fixe

CV= chelt.variabile totale

CA= cifra de afaceri

CMV= marja cheltuielior variabile%

1-CV/CA= marja chelt. variabile

Problema

O intreprindere la sfarsitul anului prezinta urmatoarele informatii:

CA=10000

CV=75000

F=10000

Sa se calculeze CA pe care trebuie sa o realizeze o intreprindere pentru a nu lucra in pierdere si a nu avea

castig ( profit nul)

Prent= 10000 = 10000 = 10000= 40000

1-75000 1-0,75 0,25

10000

Prent = 10000 = 40000

25%

In situatia in care se previzioneaza un profit in ambele cazuri (a,b) profitul previzionat profitul previzionat se

adauga la cheltuiala fixa.

a) daca chelt fixa in cazul a si a profitului pe care vrem sa-l obtinem este de 10000000 atunci Prent= F+10.000.000 adica Prent= 54000000+10000000 = 64000000 = 17.777,77

P-V 3600 3600

Pentru a obtine un profit de 10000000 trebuie sa se produca 17.777,77 buc.

b) sa se calculeze CA in situatia in care profitul previzionat este de 10000 Prent= 10000+10000 = 20000 = 80000

0,25 0,25

In procesul decizional prezinta interes deosebit pragul de rentabilitate in zile. Avand semnifacatia datei

calendaristice la care pragul de rentabilitate este atins.

Prent zi= CA la pragul de rentabilitate x 360 zile = 80000 x 360 =288 zile

CA realizata 100000

27

Obtine profitul de 10000 um in 288 zile

Problema

O societate comerciala a realizat o cifra de afaceri 2000 lei inregistrand CV=1600 lei si CF= 100 lei.

Se cere;

(a) care va fi CA pentru care profitul este nul (b) rezultatul la o crestere a cifrei de afaceri cu 10% (c) care va fi CA necesara pentru a obtine un rezultat de 350000 lei (d) care va fi CA pentru a mentine rezultatul initial in conditiile cresterii chet. Fixe cu 50000 lei.

Explicatii Valori % a b c D

CA 2000 500 2200 2250

CV 1600 0,8 400 1760 1800 1800

MCV 400 0,2 100 440 450 450

CF 100 100 100 100 150

Rezultatul net 350 340

DIAGNOSTICUL FINANCIAR PRIN SISTEMUL DE RATE IS EVALUAREA RISCULUI DE

FALIMENT

SISTEMUL DE RATE

Cunoasterea gradului de independenta economica si financiara, detectarea la momentul oportun a

diferitelor cauze care genereaza schimbari nedorite in activitatea intreprinderii presupun diagnosticarea

financiara printr-un sistem de rate de eficienta.

Ratele se stabilesc sub forma unor rapoarte semnificative intre doua elemente comparabile, si in general,

legate intre elr printr-o relatie cauza-efect. Forma de exprimare a ratelor este variata, principalele modalitati

fiind exprimarea printr-un coeficient ( un numar), printr-un procent sau printr-un numar de zile ( durata).

Matematic, exista posibilitatea formarii unui numar mare de rate ca efect al diferitelor combinatii

intre posturile din bilant sau informatiilor continute in situatii de sinteza. Selectia ratelor trebuie facuta in

functie de pozitia pe care se plaseaza analistul, cat si de problemele ce urmeaza sa fie rezolvate. In fond,

metoda ratelor este o tehnica de analiza folosita, atat de analistii financiari din intreprindere, cat si de

organele bancare si cele de studii financiare. Astfel analistul va trebui sa procedeze cu multa atentie la

alegerea si interpretarea ratelor care compun bateria apta de a aprecia gestiunea unei intreprinderi si starea de sanatate financiara a acesteia. De aceea, utilizarea ratelor in analiza financiara presupune selectia acelor

rate semnificative, independente si omogene. Valorile raportate trebuie sa fie comparabile intre ele sub

aspectul continutului si al prezentarii monetare, stiut fiind faptul ca succesul analizei prin rate este asigurat in

conditiile in care ratele calculate pe mai multe exercitii succesive sunt comparabile.

Principalele obiective in cadrul analizei pe baza ratelor constau in studierea succesiva a cel putin trei

dimensiuni financiare ale intreprinderii: rentabilitatea, lichiditatea, structura financiara.

Ratele posibil de determinat fiind numeroase, iar gruparea lor omogena si riguroasa fiind greu de

realizat, se vor prezenta cele mai semnificative rate circumscrise celor trei dimensiuni financiare si grupate

pe urmatoarele coordonate:

Rate de rentabilitate

Rate de structura a capitalurilor

Rate privind rotatia capitalurilor

Pentru efectuarea diagnosticului financiar se face apel la datele contabile din bilant si din contul de profit si

pierdere,cat si la informatiile continute in bilantul financiar si bilantul functional.

RATELE DE RENTBILITATE

28

Ratele de rentabilitate evidententiaza caracteristicile economice si financiare ale intreprinderilor, permitind

compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora. In general, ratele de rentabilitate se

determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute ( diferite marje de acumulare) si

eforturile depuse pentru obtinerea lor ( activ total, capital investit, capital economic etc).

Ratele de rentabilitate masoara rezultatele obtinute in raport cu activitatea intreprinderii (rentabilitate

comerciala) si a mijloacelor economice ( rentabilitatea economica) sau financiare(rentabilitate financiara)

asa cum reiese din figura.

Diferite niveluri ale rezultatelor

Marja comerciala Rezultatul exploatarii

Valoarea adaugata Rezultatul net

Excedentul brut de exploatare Rezultatul distribuit

Degajate de.

Activitate Mijloace

Economice Financiare

Cifra de afaceri (fara TVA)

Valoarea adaugata

Imobilizari brute

Imobilizari nete

NFRE

Capital economic

Capital investit

Activ total

Capital social

Capitaluri proprii

Resurse durabile

Pasiv total

Rezultatele degajate de activitatea intreprinderii si de mijloacele economice sau financiare.

Din cele prezentate, rezulta ca rentabilitatea intreprinderii va fi analizata prin cele trei categorii de

rate:

Rate de rentabilitate comerciala

Rate de rentabilitate economica

Rate de rentabilitate financiara

A. Ratele de rentabilitate comerciala

Ratele marjelor beneficiare sau ratele de rentabilitate comerciala aprecieaza randamentul diferitelor stadii

ale activitatii intreprinderii la formarea rezultatului, fiind determinate ca raport intre marjele de acumulare si

cifra de afaceri sau valoarea adaugata.

Exista urmatoarele categorii de rate:

Rata marjei comerciale, utilizata in deosebi de intreprinderile cu activitate comerciala.

Rata marjei comerciale = marja comercial

Vanzari marfuri

Aceasta rata pune in evidenta strategia coomerciala a intreprinderii analizate. Astfel, o marja

comerciala redusa (insuficienta) implica cheltuieli generale riguroase si deci recurgerea la forme de

distribuire a marfurilor care permit reducerea costurilor privind personalul si economii asupra cheltuielilor

de transport, stocaj, etc. din contra, marja comerciala ridicata (importanta) reclama cheltuieli generale sporite

si deci servicii mai bune catre clienti. De asemenea , rata marjei comerciale, aprecieaza influenta

constrangerilor pietei si a politicii preturilor de vanzare. Astfel, cresterea ratei insotita de o diminuare a

vanzarilor (CA) semnifica faptul ca intreprinderea incearca sa-si mentina marjele promavand o politica de

preturi inalte. Dimpotriva, o rata a marjei comerciale in scadere insotita de o crestere puternica a vanzarilor

evidentieaza faptul ca intreprinderea prefera reducerea preturilor de vanzare in scopul cuceririi unui nou

segment. In fine, cazul in care cresterea ratei marjei comerciale este insotita de o crestere a cifrei de afaceri

releva o situatie favorabila pentru intreprindere, respectiv punerea in vanzare de produse cu performante

superioare sau ocuparea pe piata a unei pozitii concvurentiale forte.

29

Rata marjei brute de exploatare, sau rata EBE,masoara nivelul rezultatului brut de exploatare

independent de politica financiara, politica de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor

exceptionale.

Rata EBE =excedent brut de exploatare

Cifra de afaceri

Aceasta rata indica aptitudinea proprie a activitatii de exploatare de a degaja profit. Valoarea ridicata

a ratei EBE reflecta posibilitatea financiara a reinoirii rapida a echipamntelor intreprinderii. O ameliorare a

ratei EBE exprima o crestere a productivitatii , in masura in care rata nu este simpla consecinta a cresterii

ratei marjei comerciale, iar scaderea ei, in raport cu o rata a marjei comerciale stabila, dovedeste o

impovarare la costurile exploatarii.

Rata marjei nete exprima eficienta globala a intreprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza profit si de

a realiza concurenta.

Rata marjei nete = rezultatul net al exercitiului

Cifra de afaceri

Aceasta rata prezinta facilitati de calcul, deoarece nu presupune o pregatire prealabila a datelor, fiind

recomandata in analizele financiare vizand perioade scurte dar si intreprinderi mici. Aceasta recomandare

este justificata de faptul rezultatul net nu exprima in exclusivitate un rezultat al activitatii de exploatare ci el

poate fi generat de rezultatul unor operatii de dezinvestire sau al unor plasamente financiare. De aceea,

pentru perioade mai lungi si in special in marile intreprinderi, evaluarea activitatii de exploatare este bine

facuta cu ajutorul ratei privind rentabilitatea exploatarii.

Rata marjei nete de exploatare sau rata privind rentabilitatea exploatarii pune in evidenta eficienta

activitatii de exploatare sub toate aspectele: industrial, administrativ si comercial.

Rata marjei nete de exploatare = rezultatl exploatarii

Cifra de afaceri

Rezultatul exploatarii prezinta avantajul de a fi influentat de amortismente si provizioane, devenind un

rezultat net al exploatarii.

Rata marjei brute de autofinantare masoara surplusul de resurse de care dispune intreprinderea pentru a-si

asigura dezvoltarea si/sau remunerarea actionarilor sai.

Rara marjei brute de autofinantare = capacitatea de autofinantare

Cifra de afaceri

Rata marjei asupra valorii adaugate masoara rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa

deducerea cheltuielilor de exploatare ( consumuri si cheltuieli de personal) pentru 100 lei bogatie

creata ( daca se exprima procentual)

Rata marjei asupra valorii adaugate = excedent brut de exploatare

Valoarea adaugata

B. Ratele de rentabilitate economica

Rata rentabilitatii economice are o acceptiune mai larga, vizand, in esenta, eficienta capitalului economic

alocat activitatii productive a intreprinderii. Ea se exprima prin raportul:

Re = rezultatul economic

Activ total (sau o parte din activ total )

Rezultatul economic, excluzand elementele financiare si exceptionale, favorizeaza comparatiile

intreprinderilor apartinand aceluias sector de activitate.

In exprimarea rentabilitatii economice, la numaratorul fractiei se po9ate utiliza fie rezultatul exploatarii, fie

excedentul brut de exploatare, iar la numitor activul total sau o parte a cestuia. Activul total sau capitalul

angajat, cuprinde capitalul economic, imobilizarile in afara exploatarii si financiare, nevoia de fond de

30

rulment in afara exploatarii si disponibilitati banesti , in timp ce capitalul investit, parte a activului economic,

cuprinde doar capitalul economic si imobilizarile in afara exploatarii.

Capitalul economic alocat exploatarii nu tine cont decat de imobilizarile utilizate de intreprindere pentru

activitatea sa de exploatare si de cresterea nevoii de rulment pentru exploatare. Re= rezultatul economic = rezultatul economic

Imobilizari beute+NFRglobal+disponibilitati activ economic

Daca rezultatul economic explrima rezultatul exploatarii inaintea cheltuielilor cu dobanzile si impozitul pe

profit, relatia de calcul va fi: Rae = rezultatul exploatarii inaintea deducerii chelt.cu dobanzi si imp. pe profit

Capitalul angajat

In care: rezultatul exploatarii inaintea deducerii cheltuielilor cu dobanzile si a impozitului pe profit =

rezultatul curent inaintea impozitarii+dobanzile si cheltuielile asimilate

Rata rentabilitatii economice astfel calculata, devine o rata a rentabilitatii activului economic (Rae).

Daca rezultatul economic este excedentul brut de exploatare, atunci raportul exprima rentabilitatea

activului economic brut (Raeb)

Raeb= Excedent brut de exploatare

Activ economic brut (Capital Angajat)

In teoria financiara din tarile occidentale, problema alegerii numitorului, intre activ total sau capital

economic, este foarte dezbatuta de autori, in generaL, optande-se pentru exprimarea rentabilitatii economice

in functie de capitalul economic.

In functie de marjele de acumulare utilizate, rentabilitatea capitalurilor economice angajate in exploatare

poate fi exprimata sub doua forme:

Re1= Excedent brut de exploatare

Capital economic

Re2=Rezultatul expoatarii

Capital economic

Capitalul economic poate fi brut, sau net dupa cum imobilizarile include sau nu amortizarile si provizioanele

pentru deprecierea acestora. De asemenea rezultatul generat de acest capital poate fi un rezultat brut sau net

de exploatare. Pe baza rezultatului brut si net al exploatarii precum si capitalul economic brut sau net se

determina doua rate de rentabilitate economica: rentabilitatea economica bruta si rentabilitatea economica

neta conform relatiei:

Re bruta = E.B.E

Capital economic brut

Re neta = Rezultatul exploatarii

Capitalul economic net

Rentabilitatea economica bruta, nefiind perturbata de deciziile privind amortizarea este folosita

frecvent in analize externe deoarece permite efectuarea comparatiilor in spatiu, intre intreprinderi apartinand

aceluias sector sau sectoare diferite de activitate, indiferent de marimea lor sau forma de proprietate. Rata

rentabilitatii economice brute masoara aptitudinea capitalului economic de a asigura reinoirea si remunerarea

sa, reinoire care ar trebui sa se realizeze intr-o periada cat mai scurta.

In economiile occidentale se considera corespunzatoare o rentabilitate economica mai mare decat

25% ceea ce inseamna ca in maxim 4 ani intreprinderea isi poate reinnoi capitalurile angajate prin

excedentul sau brut de exploatare.

In conditiile economiei romanesti care inregistreaza durate medii de rotatie ale activelor economice

mult mai mari de 4 ani, pragul minim al rentabilitatii economice va fi mult mai mic decat cel din economiile

occidentale.

Rentabilitatea economica trebuie sa depaseasca in mod necesar rata inflatiei pentru ca intreprinderea

sa-si poata recupera integral eforturile depuse pentru desfasurarea activitatii mentinandu-si astfel activul sau

economic. In conditii de inflatie rentabilitatea economica in termeni reali determinata dupa formula lui

Fisher, reprezinta un procent mult mai mic comparativ cu rentabilitatea nominala.

Pornind de la relatia:

31

(1+Rn)= (1+Rr)(1+Ri)

obtinem Rn=R1+Rr(1+Ri)

De unde

Rr= Rn-Ri

1+Ri

pentru o inflatie controlata si normala ce nu depaseste 10% termenul (RrxRi) din dezvoltarea relatiei Rn

inregistreaza valori foarte mici astfel incat poate fi neglijat, iar relatia Rr devine:

Rn=Ri+Rr de unde

Rr+Rn-Ri

Astfel pentru o intreprindere occidentala o rata nominala a rentabilitatii economice de 25% in conditiile unei

inflatii de 5% reprezinta in termeni reali un procent de numai 20%

Rr=25%-5%=20%

Aceasi rentabilitate economica reala poate fi realizata de intreprinderile romanesti in conditiile unei inflatii

ce inregistreaza valori semnificative de 250% cu o rentabilitate nominala mult mai mare, respectiv Rn=320%

Rr=3.2-2.5=0.2*100=20%

1+2.5

in termeni reali rata rentabilitatii economice are doua dimensiuni si anume: una pentru remunerarea

capitalurilor investite cel putin la nivelul ratei minime de randament din economia nationala (rata medie a

dobanzii), iar cealalta pentru remunerarea riscului economic si financiar pe care si l-au asumat posesorii

capitalurilor puse la dispozitia intreprinderii. Daca rata rentabilitatii economice este mai mare decat rata

medie a dobanzii la capitalurile imprumutate, actionarii vor beneficia de efectul de parghie financiara al

indatorerii intreprinderii.

Factorii determinanti ai rentabilitatii economice sunt pusi in evidenta prin descompunerea acesteia in doua

rate explicative conform relatiei:

Ebe = EBE* Cifra de afaceri

Capitalul economic cifra de afaceri Capital economic

Sau Re= rentabilitatea comerciala x productivitatea mijloacelor economice

Nivelul marjei brute evidentieaza rezultatul activitatii de exploatare, inclusiv finalizarea ei prin conditiile de

comercializare oglindite in cifra de afaceri, in timp ce rotatia capitalului economic, prin cifra de afaceri

exprima gradul de intensitate al utilizarii resurselor financiare ale intreprinderii.

Se observa ca rata rentabilitatii economice poate fi ameliorata fie prin cresterea marjei brute de acumulare,

respectiv prin cresterea vanzarilor si reducerea cheltuielilor platibile, fie prin cresterea rotatirei capitalului

economic prin cifra de afaceti, obiectiv realizabil in conditiile diminuarii investitiilor economice, prin

potimizarea nivelului stocurilor, creditul-clienti, selectivitatea stricta a investitiilor fie prin ambele cai.

Rata rentabilitatii economice exprima in fapt o anumita combinatie intre cei doi factori de influenta: unul

cantitativ exprimand marja bruta de acumulare realizata asupra vanzarilor si deci politica de preturi

practicata si altul calitativ exprimand gradul de intensitate a utilizarii capitalului economc, deci viteza de

rotatie prin cifra de afaceri.

De asemenea se po9ate observa ca aceeasi rentabilitate economica poate fi generata de doua strategii

comerciale opuse:

O politica de preturi inalte, deci cu o marja bruta ridicata, dar cu o rotatie lenta a capitalului economic si un

volum al desfacerilor redus(in tarile occidentale aceasta strategie este caracteristica investitiilor din centrul

orasului)

O politica de preturi scazute deci o marja mai slaba dar cu o rotatie accelerata a capitalului economic si

un volum al desfacerilor important.

Exempul 1.

32

Fie doua intreprinderi cu cifra de afaceri, rezultat economic si activ total, prezentate in tabel. Deacompuneti

rentabilitatea economica in cele doua componente.

Explicatii Intreprinderea A Intreprinderea B

-cifra de afaceri (mii lei)

-rezultatul inaintea

deducerii chelt. cu

dobanzile si impozitul pe

profit (mii lei)

-activ economic (mii lei)

1000

100

500

1000

50

250

Rata marjei brute (mii lei) 10% 5%

Coeficient de rotatie al

capitalului economic

2 rotatii 4 rotatii

Rentabilitatea activului

economic

20% 20%