BULETINUL

STIL DE VIATA SANATOS Publicatie a Compartimentului de Promovare a Sanatatii din Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti

Nr. 19 - Octombrie 2011

DROGURI Andreea Meruta, Radu Negoescu

1. Termeni Drogurile sunt substante cu efect psiho-activ care produc o stare de dependentă fizică si/sau psihică si pot genera toxicomanie. Drogurile propriu-zise sunt preparate si vandute ilegal pentru efectele lor narcotice (stupefiante). Unele medicamente utilizate legal se pot transforma in droguri prin administrare abuziva. Clasificare dupa origine. Droguri naturale: - opiu, opiacee - extrase din mac; - cannabis (canepa indiana) si derivate (rasini pentru fumat, marijuana); - frunze de coca si derivati. Droguri semisintetice – realizate prin procedee chimice pornind de la o substanta naturala extrasa dintr-un produs vegetal: tipica heroina; Droguri sintetice: tipice metadona, LSD (acid lisergic dietilamid), amfetaminele, petidina, solventi volatili (gen aurolac). Conventia unica ONU din 1961 asupra stupefiantelor distingea 4 clase: - cannabis, rasina, extracte si tincturi; - frunzele de coca, cocaina; - opiu, morfina si derivatele morfinice, heroina, metadona, normetadona; - petidina si alti opiozi analgezici. Conventia ONU din 1971 privind substantele psihotrope impartea drogurile in: Halucinogene: DET (dietiltriptamina), DMF (dimetilformamida), DMT (dimetiltriptamina), LSD, STP (“serenity, tranquility, peace”: 2,5-dimetoxi-4-metilamfetamina), mescalina (extras de cactus), parahexil, psilocibina, psilocina, THC (tetrahidrocannabinol); Stimulante: amfetamine si derivate (dexamfetamina, metamfetamina, metilfenidat); Depresante: sedative si somnifere (barbiturice) precum Amobarbital, Cyclobarbital, Pentobarbital, Secobarbital, Glutetimida.

Modul de administrare depinde de tipul de stupefiant :

Injectabile (heroina); Ingerabile (ciupercile halucinogene, amfetaminele); Prizare (cocaina); Masticare (LSD); Fumat (marijuana, heroina, haşiş); Inhalare (substante volatile); Supozitoare.

Situatia din Romania indica marijuana (din cannabis) si heroína (din opiu) ca fiind cele mai raspandite. Marijuana este considerata un “drog usor” ce reprezinta startul in consumul de droguri.

Un studiu efectuat de Agentia Nationala Antidrog pe populatia generala a Romaniei in 2004 - 2005 arata ca: - cannabisul se consuma în toate regiunile ţării, cele mai ridicate procente înregistrându-se în Bucureşti - 3,8%, Transilvania - 2,8% şi Oltenia -2,1% ; - consumul de ecstasy (stimulant din clasa amfetaminelor, tipic MDMA : 3,4-metilendioximetamfetamina) era prezent in Bucuresti – 1,3%, Oltenia – 0,6%, Transilvania – 0,2% ; - amfetaminele erau consumate in Transilvania – 0,9% si Bucuresti – 0,3% exclusiv; - cocaina : Bucuresti - 1,9%, Muntenia - 0,7%, Oltenia - 0,3% si in Transilvania - 0,2% ; - populatia din Bucuresti prezenta o prevalenta a consumului de heroina de-a lungul vietii de 1%, urmata de Moldova - 0,3% si Muntenia - 0,1% ; - LSD se consuma numai in Transilvania.

Efectele generale ale drogurilor:

- dependenta psihica (nevoie nestapanita de a consuma drogul); - dependenta fizica (oprirea administrarii declanseaza sindromul de sevraj); - inadaptarea sociala, toxicomanii fiind dispusi la gesturi disperate, ce pot include violenta si alte acte antisociale, pentru a procura banii pentru droguri.

Efecte specifice:

- haşişul (vide infra) determina o scadere a raspunsului imun al organismului, ceea ce inseamna o reducere a rezistentei la infectii; - drogurile injectabile asociaza alte probleme, precum transmiterea HIV sau a hepatitei C sau B. Studiile sugereaza corelarea potentialului de dependenta cu raportul intre doza eficienta si

doza letala (Fig. 1 - ref. bilio. 3).

Fig. 1. Gradul dependentei in functie de raportul dozelor eficienta/letala pentru cateva substante psihoactive: narcotice (Hero, Morph), depresante (Pento, Rohy, Alco), stimulante (Nico, Coca, Ephe, Caffe, MDMA), analgezice (Nitro, Keta), halucinogene (LSD, Psilo, Mesca), canabis (Mari).

2. Cannabis Marijuana se produce din planta numita Cannabis Sativa (canepa indiana) care este

cultivata pentru proprietatile ei psihoactive de peste 2000 de ani. Este un amestec verde, maro sau gri din frunzele, tulpinile, semințele si florile uscate ale cânepei si are aspect de tutun verzui tăiat foarte fin. Din aceasi plantă provine si haşişul, care este răsina secretată de glandele situate la nivelul frunzelor de cânepă. Haşişul se comercializează în "bulgări" solizi sau plăci presate si se prezintă - în functie de tara de origine - în nuanțe de culoare rosie, maron, verde sau negru. Se amesteca cu tutunul si este fumat ca „joint”. Haşişul si uleiul de haşiş sunt forme mai puternice de marijuana.

Cannabisul contine mai mult de 400 de substante, dar principalul stimulant al creierului ste substanta THC (delta 9-tetratahidrocannabinol ).

Forme de consum: - fumata in forma pura sau in amestec cu tutun – inhalare si efect rapid, dupa circa 10-20 min; - produse de cofetarie continand hasis; - ceaiuri si alte bauturi – la acestea din urma, efectul se instaleaza mai tarziu, dupa 2-3 ore.

Efectele sunt: - cresterea frecventei pulsului; - vasodilatatie la nivelul vaselor sanguine conjunctivale; - senzatie imperioasa de foame; - modificarea fluxului sanguin cerebral corespunzand starilor de meditatie si concentrare; - scaderea tensiunii arteriale, uscarea mucoasei nazale si faringiene; - voma, diaree.

Efectele substantelor active din cannabis depind de personalitatea si mediul social al consumatorului. Unii oameni nu simt nimic daca fumeaza marihuana, altii se pot relaxa sau pot avea o senzatie de “inaltare”.

Se descriu diferite faze ale starii tipice de euforie (engl. "cannabis high", "social high"). Printre efectele initiale se numara adesea o stare de agitatie, însotita ocazional de stare de tensiune si anxietate, stari ce vor fi urmate în curând de o senzatie placuta de siguranta si ocrotire. Urmeaza stari introspective si echilibrate, de un calm deosebit. Alteori pot aparea oscilatii ale starii de spirit, râsul nemotivat alternând cu tacerea contemplativa. Este caracteristica intensificarea perceptiei mediului extern si intern. În cazul consumului în grup, aceste modificari pot determina o traire mai intensa a relatiilor de grup.

Pierderea aptitudinilor critice pe durata starii de stupoare poate duce la perceperea defectuoasa a realitatii obiective (efectul halucinogen). Consumatorul nu face fata întotdeauna intensitatii trairilor noi, ceea ce poate ducela aparitia unor stari de anxietate severa. Uneori consumul de cannabis poate simula, agrava sau declansa psihoze schizofreniforme.

Dependenta fizica este minima. De cele mai multe ori este vorba de o dependenta psihica moderata aparuta la utilizatorii pe termen lung.

Efectele pe termen lung ale cannabisului: - bronsita si boli ale aparatului respirator (de obicei sunt prezente aceleasi probleme medicale ca si la fumatori); - infectii pulmonare; - tuse, stranut, utilizatorii racesc mai des decat media; - cancer pulmonar.

3. Cocaina Cocaina este un alcaloid natural extras din frunzele ce cocaier, avand utilizari atat medicale

cat si ca stupefiant. In calitate de medicament, mai este folosita doar ca anestezic local in chirurgia ORL si

oftalmologica. Ca stupefiant, poate fi administrat in numeroase moduri:

- crack, este o forma ieftina care produce o mare dependenta; tipic o cantitate de cocaina (<40%) se amesteca cu bicarbonat; - frunzele de coca se amesteca cu o substanta alcalina pentru a elibera cocaina sau se pot utiliza sub forma de ceai;

- prizare, o doza de cocaina de puritate mai mare se marunteste pana ajunge particule foarte fine; maruntirea se realizeaza pe o suprafata plana si dura (ex. o oglinda) si este prizata prin intermediul unui tub (pai, bancnota facuta sul etc); drogul este rapid absorbit (60-90% din cantitatea de drog prezenta), ceea ce ramane neabsorbit este colectat impreuna cu mucusul din cavitatea nazala si inghitit; - injectabila: are efecte foarte intense atingand un maxim la 3-4 minute dupa administrare, putand duce la manifestari acute, cum ar fi voma incontrolabila care determina leziuni esofagiene care vor produce sangerare; o combinatie foarte periculoasa care a produs numeroase victime este amestecul cocaina-heroina, numit in argou “speedball” sau “moonrock”; - fumatul cocainei se face de obicei cu o pipa de sticla de dimensiuni foarte mici.

Efecte imediate Cocaina este un analgezic local. In doze mici provoaca o stare de euforie prin stimularea

senzatiilor de perceptie (mai ales auz şi simţ tactil), dă sentimente de putere fizică şi de îmbunătăţire a abilităţilor mentale, înlătură senzaţiile de somn şi foame. În acelaşi timp, însă, provoacă tahicardie, creşterea temperaturii corpului şi a presiunii arteriale, vasoconstrictie.

Efectele psihologice sunt şi ele foarte variate, depinzând de starea de spirit a utilizatorului şi de aşteptările sale legate de consumul de cocaină. O persoană poate simţi doar o simplă stare de agitaţie, în timp ce alta poate dobândi o senzatie de putere si dominare.

Efecte pe termen lung Cu fiecare nouă doză, consumatorul caută - dar nu reuşeşte - să retrăiască senzaţiile pe care

i le-a oferit doza anterioară. Astfel, consumul pe termen lung naşte dependenţă şi provoacă iritabilitate şi schimbări bruşte de dispoziţie, paranoia sau halucinaţii auditive. Consumul în doze din ce în ce mai mari creşte toleranţa consumatorului faţă de starea de high (euforie) dar creşte şi sensibilitatea lui faţă de efectul anestezic al cocainei. În astfel de momente, pot surveni decese accidentale, funcţia anestezică a cocainei putând provoca consumatorului un stop respirator şi de aici un stop cardiac.

De asemenea, pentru utilizatorii care o prizeaza pe termen lung pot aparea necroza septului nasal si a mucoasei nazale (cocaina actioneaza ca anestezic si vasoconstrictor local, impiedicand astfel pe termen lung irigarea teritoriilor respective).

4. Opiacee Macul opiaceu (Papaver Somniferum) este planta cultivata, cu ulpina 1-1,5 m, flori rosii,

albe, violacee, fructele de forma sferica sau alungita. Din capsule recoltate inainte de maturizarea completa se stoarce un latex alb – la aer se brunifica si se solidifica. Opiul brut are culoare bruna, miros caracteristic, gust amar.

Opiul este categorisit stupefiant de Conventia unica ONU asupra stupefiantelor din 1961. In Romania Legea nr 339/2005, publicata in M.Of. partea I nr 1045/5.12.2005 reglementeaza regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope.

Din opiu se obtin morfina, heroina, codeina, tebaina, papaverina, narcotina, narceina. Utilizarile terapeutice apeleaza la opiu pulbere, opiu concentrat, pulbere Dover, tinctura de

opiu; prin prelucrare opiului se obtine morfina, papaverina, tebaina, codeina. Morfina este un opiaceu natural extras din opiu brut (10-12%), din capete de mac sau din

concentratul de capete: opiu –> morfina bruta –> clorhidrat de morfina. Este un analgezic puternic adaugand efecte narcotice. Se administreaza sub forma de

injectie, comprimate, supozitoare (clorhidrat de morfina). Constituie substanta de referinta pentru masurarea puterii analgezice a celorlalte droguri , “arhetipul drogurilor.” Instaleaza o dependenta rapida.

Heroina este obtinuta prin tratarea morfinei cu anhidrida acetica sau clorura de acetil. Este un analgezic mult mai puternic decat morfina. Induce rapid o dependenta de tip morfinic – heroinomanie.

90% din morfina obtinuta in circuitul legal este transformata in codeina prin sinteza partiala din tebaina sau morfina bruta. Este materie prima pentru alte opiacee utilizate in terapeutica: clorhidrat, fosfat de codeina. Are proprietati antitusive si analgezice. Creaza dependenta de tip morfinic – codeinomanie, dar in timp indelungat si pentru doze mult mai mari decat cele terapeutice.

5. Preventia primara Cauzele consumului de droguri sunt variate. La tineri „gustarea” ocazionala de droguri

traduce dorinta de a incerca senzatii noi, dorinta de a-i imita pe altii sau de a trece peste interdictii. Unii adolescenti nu pot tine piept tentatiei de a repeta si devin treptat utilizatori permanenti (dependenti sau toxicomani).

La adoptarea statutului de consumator si ulterior de toxicoman contribuie 3 factori: - frecventarea grupurilor de tineri care se drogheaza; - un dialog insuficient cu mediul familial; - probleme psihologice personale (depresie), drogurile permitand evadarea din realitatea greu de suportat.

Majoritatea toxicomanilor romani fac parte dintre adolescenti: 2/3 dintre consumatori erau in cohorta 18-22 de ani la inceputul anului 1997, apoi in cohorta 15-18 ani la sfarsitul primei decade a anilor 2000.

Informarea si educatia anti-drog in scoli si universitati repezinta parghia principala a preventiei primare.

6. Preventia secundara. Institutii Un consumator ocazional de droguri „slabe” nu necesita tratament medical: este de ajuns

hotararea personala si sprijin din partea anturajului/familiei. Cei ce folosesc droguri regulat trebuie mai intai ajutati sa inteleaga problema cu care se

confrunta si impactul pe care il au drogurile asupra sanatatii lor si asupra capacitatii lor de integrare sociala.

Daca s-a instalat o dependenta fizica, oprirea drogului se impune inainte de asistenta psihologica. Sistarea drogului se face sub supraveghere medicala si initial prin substituirea drogului cu substante care fac sindromul de sevraj mai usor de suportat pentru pacient (ex. metadona in cazul heroinomanilor).

Institutiile care ofera detoxifiere specifica sunt:

- Sectia XVI si Sectia XVII – Detoxifiere: Spitalul de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia”, Sos. Berceni 10-12, sect. 4, Bucuresti, tel. 021 3344483. - Sectia Toxicomanii – Detoxifiere, Spitalul Universitar „Scoala”, Sos. Bucium nr. 6, Iasi, tel 0232 130920; - Sectia de post-cura (reabilitare), Spitalul Balaceanca, com. Cernica, jud. Ilfov; - Laboratorul de Sanatate Mintala, Bucuresti sector 4 (apartinand Spitalului „Prof. Dr. Al. Obregia”), tel. 021 3344483.; - Sectia post-cura a Spitalului Universitar „Scoala” Iasi, tel. 0232 130920; - Asezamant „Nazaret” (comunitate terapeutica – psihoterapie individuala si de grup, ergoterapie), com. Sura Mare, Sibiu (capacitate 20 de locuri, durata de 3-6 luni), tel. 0269 577316.

7. Bibliografie selectiva 1. Prepeliceanu D., Ghid de tratament in abuzul de substante psiho-active, Editura Info

Medica, 2002. 2. Morin Y., Dictionar de medicina, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2006. 3. Passie, Torsten; Halpern, John H.; Stichtenoth, Dirk O.; Emrich, Hinderk M.; Hintzen,

Annelie. "The Pharmacology of Lysergic Acid Diethylamide: A Review". CNS Neuroscience & Therapeutics 2008, 14 (4): 295.