Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 1912 Anul V

8/21/2019 Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 1912 Anul V

http://slidepdf.com/reader/full/buletinul-comisiunii-monumentelor-istorice-1912-anul-v 1/211inp.org.ro

ANUL V. FSC. 7 IURE-MTE 192

BI

COMISIUNII

MONUMENT LOR

PUBLICAŢIUNE TRIMESTIALĂN

EDITURĂ ADMINISTRAŢIEI CASEI BISRICII,

BUCREŞI

TIPGRFA .,GUTENBERG.. JOSEPH GOBL S-sori.

a - STRJD DONtEI. -



- COMITETUL DE REACŢE

D-ni: lON KALDERU, OCU L, GR. CEZ E. A PATI, V. PÂR A

Meb Coms iun t r lO·;c

i

Or. D. BRlN

dminraoru Ca sec

Secret r,

ALE X. L P E AT U

CUPRiNSL

TEX

Ruiee bzate di essembra, e G. BŞ ş N G-BUDEŞTCerceări isorice c privre a meşer bsercor movee din se XV de LX. LAPEDTU . 23

Scu Fedeeşcou, de N. IRGJ

Bbografe : Gabrie Me orais byzan lNU Rapo geera a Comisiu Moumeor Isorce pe 1911 . 3

1exe a Rapor geera memo de N. GKBUEŞT . D TRJ' ş G LUPU 4

ITfŢll

Vedere a essembriei2. Vdre a essembr3. O vdere d eemri 4 Vedre a bserci S umtru d âro Vedre a bsricii Sf. n liturgitos (după

Hmmire d Hel . Detalii d a bieica S Ion urgJitos dupăHommire d Hel

7 Plau \itrplei vc8. Vedee itrpe v9 Plaul Mitro oi 0. Vedere a \itrei no 11 itropla u. Vedere spre abid Plnul bseric S o13 iserca Sf. Vedre pre tar .1 Bserca S . Vedere pre aus 1 Plau bisericii Sf. I iturgits 6 Bisei Sf. n 1iturgit>. Vedere gerală1 Bierica S. 1iturgtos Vedere spre bsidă Bisric Sf o 1turgis. Vedere spre us 19 Biserica S 1turgi ts etaliu d aţadă 20. Biserc Sf liturgts etaiu dn faţadă

1. Decraţii de teractă In bs. Sf 1liturgi ts . Vdee a Pltuui Tekur Serai

Pg

2

5

G

7

8

0

1

11

12

13

�

45

P.

3 uu mnătire'S dic d ala 16

24 lul bier Pantcrtru 16

ierica Pocrtrlui Vdee pre asidă

Bserc Ptcrtrului. Veder pre miază ot 18

rica Patcratoruui Vedere pr apus . 9

28 lul clpti, dere bl ş pr� csolă d !a i. Sf I 1ltrgJt 9

ieric S rJ!lli 20 Paul bc 1r;agJel

3 isrc Sf 1rg)li lu d faa

3. nu bieri PrcJv 2

isera Sf. Parac)iva ad. 1

l birc Ptcrtruu 2

Vedre geerlă a cliulu dleşcu

2. Bsrica cJtulu 3. Prtlu uşa biserci 3

Vdere ext riară lil 3

5 Rămăşţel caseor dm Portrete corior scJitu dc

7 Uşie împărăteti a tâma sri Sema fmiliei GJca l

Pnou r dl stra arl)iracă 3 ·1 Pafl d Fdlşc



Vr a Mmbii

RUINELE BIZANTNE DN MESSEMBRlf

0-

Istoria aritcturii oastr rligioas prsită că mult puctobscur cari u pra pa r a s dsluşi

şi cl di ţări l mai visitat d obiciu au fost adsa dscris ; a mcrzut să că afară d acst cr

2 Vr a Mmbri

pri studi il ori cât d amăuţita m oumtlor oastr pămât

Cstiua origii sti uri or oastr şi a difritor scimbări d oritaţi c pa r a sufrit voluia lor că foart pui lămuritărbu dci că utată şi afară dară souţia acsti probm

Mult mout cl pricpalBultinu Cmisni Mumnelor Istric.

ctări a d folos ptru oi studira moumtlor ai puţi cuoscut al ţăr or c sut imdiat vci ptru a vd a c rlaţi pot xistă tr l şi a oastr.

Dacă Srbia sut uroasbisrici l i măăstiri l d martrs Bugari? di cotra clădiri rl igoas atrioar viri



2 BULETIN L COISI U I l ONUNOR ISORIC

urcilor sunt puţin şi n gnrafără mar importanţă. a Nicopolis găsşt o bisrică vci cu

3. O vedee din Messemia

noscută sub num l d Mă năstir :

mai a va n 1 8 7 1 , când a văuto Kan it, două turl mici p pron aosulcar acum distrus Studiul acstuimon umnt ar puta fi intrsant pntru o comparaţi cu bisrica Domnască din Curta_dArgş a ârnova sunt câtva bisrici d o aritctură dstul d simpl ă : Mitropo lia ,b isrica clor 40 mucnici , bisrica

Sf. Dumitru (fg 4) Nici ca plan nicica ar itctură nu pa r a ava vronrudir cu monumntl noastr; ţin d b isrici l biantin din scolual XIVa rnamntl d pământars smă lţuit n formă d flo ri , cruci ul iţ sau guri l d tromptă jo acă unrol dstul d imp ortantn orn amntaţiafaţadlor. Vom vorbi mai n urmă nmod mai dsvoltat dspr acst gn

d ornamnt. ntrun cuvânt aritctura ârnovi din cl mai modstş i , faţă d vcima acstui frumosoraş şi d trcutu lui strălucit, arologul biantinist nu poat d câtsă fi dsiusionat n aştptăil lui

Mssmbria nsă, cu numroasl

i ruin , at rag atnţia n oastră ntrungrad mult ma i nalt a fi ind, printrcl rămas, locul d căptni pntru studiul car n intrsaă. Acoloavm pri l ul să admirăm rămăşiţdin cl mai frumoas a poc ii biantin suprioar poat clor dinacaş vrm n Constantinopo saun Sfântul Munt pntru că au rămasnscimb at, natins d mâna o mu

lui şi pntru că n prmit a vda

4 Vedee a iseiii Sf Dumitu din Tânova

până n dtal i i l lor principi i l con structiv şi dcorativ E intrsant



1

LBZA1

TNE DN MSMBRA 3

în acela rad ca i Mitra i în enere oraele moarte

upra Meemriei im foartepuţin prin crţi Oraul e adeea po�menit în itorie, dar din punctul deedere al intereulni areooic afot puţin cercetat Homaire de Hell,

în cltoria lui în Orient1) ,

i�a con�acrat câte a rând uri precum i doufrumoae lito rafi , pe ca ri le re�producem (fi 5 i 6 Kanit 2 afcut i el o curt decripie i citea monu mentele cele ai de eamIn «Epopea iantin» a lui Sclumerer im o ilutraţie care repre�int un a din iericile acetui o raIn fine fraţii Scornilo au pulicat în

«Sornik») un rticol care e mrinete în la o decripţie minuţioa,fr a intra în critic au a deoltare�o conideraţie, care ar putea ne clueac în priinţa oriinelora influenţelo r a · u a datelor monu�mentelor cercetate ceia ce face înimp ortanţa acetui tudiu unt nume�roaele pla nuri , n eneral exacte,care îl înoţec

*

Frumoae le i cl duroaele i le deIulie în cari am întreprin aceat cltorie ne or rmâne ca una din celemai plcute amintiri ale noatre DinVarna, unde nu a putut apuca a�porau l, care face oinuit cura preporturi le Rumelie i , am plecat peteBalcanul etic (Emine Balkan) i

dup o lun cltorie printre pdu-ri le i locuri le cele mai prite cltorie nu fr peripeţii emoţionantedar încânttoare, trecând mai multe

ommaie e ell, V oyage e Tuquie e enPerse 1846-4748 Pais 1859

2 F Kaniz La Bugai aubiene e le Baka882

3) Sbonikul Miniseului e Insucţie bulga v.II Sofia 890

iruri de dealuri i întrerind dincân d în câ nd alatra intindere amri i , am ajun la poalele udice a leunţilo r Printro câmp ie întin mrinit pre mare de melancolicdune de niip , am atin în fn e ţintacltoriei noatre

Pe o peninu au ai ine o in ul cci e unit cu rmu numai printr'oînut i de pâ nt (f 1 ) , m icu lorel turcec preint o înfiareaproape meridional cu tri le lui înute i întortoc iate, cu cae le în oloa ni de piatr (f 2) cu catul de uîn lemn i cu alcoane proeminente(f 3) îm rcate cu i cu ac op eriuri joae de olane i cu rdini în

cie cu împrejmu iri de piatr umi naoritoare a unei ile plendide, alatru! netururat al apei unit cu alatru! cerului intrerupt numa i p re no rdde puternicul m ai al Balcan uluica re p are c e fârete în ma re, ipre apu de duna al a dunelorde niip l initea orelului aproapeputiu fac o adânc ipreie de odiQn aura cltorului oinuit cu

iaţa omotoa a oraelor noatreoccidentaliate

Poiţia Meemriei de aia leatcu continentul, a fcut ca din toatetimpurile fe o ceate de eammai ale în remea Biantini lor afot unul din aemintele lor celemai importante de pe ţrmurile M-ri i Nere i un punct de pri j in alflotei lor deea cut în âinileBularilor i adeea reluat, a fotîn remea Imperi ului Latin e Rrit i în tpâ nirea Veneţieni lo r Sujuul Turcilor Meemria a cutreo trei luni dup Contantinopol Doeile importanţei acetui ora întrecut unt, o dat cu returile pu-ternici lor iduri ce îl ap rau ntr oreme i înemnatele ierici , cele



:o33�.(

o"

4 BULENUL CMISU I MONUMENELOR STORCE



RU IN ELE BJZA TNE DN MESSEMBRA 5

m mue în ru rpândie peo uprfţ ui

Se ice c r fo pâ n 80

der eend dup cre o înemn pre din or dpru înmre pe urm unui curemur

6 Dealii de a bieica Sf on Jliugio (după Hommaire de Hell).

de eric icu mene un mu mipuine rmei ce mre numr'r pue expic numi dc r f

Cei ce fce deoeiu i nere ceor cdr ee fpu c u rm neineu prop eîn o curu�



6 BETNUL OMIS MO IUMENTEL R STORC

veacurilor recue de a clădirea lor:

e un mi nun a pr iej de sudiu al ar

7 Planul Mitropolei vec)i

iecurii bizanine până în vremea

şi ae elemene, aşa că nu se pocasa prinre ipurile cunoscue, ci cudrep cuvân le puem considera caun ip apare.

Necunoşinţa daei consrucţiuniior îng reunează, fireşe, sudu l şi des-curcarea in�uenţelo r ; ouşi se po

deosebi două rei curene, cari par ase f conopi aici. N'avem preenţia,bine înţeles, a da o soluţie def-

niivă problemeor compexe ridi-cae prinr'un sudiu compe al a-cesor monumene şi a deerminaprecs ce loc ocupă

_ ele în desvola-

rea ariecurii bizanine ne vommulţumi a e descre în câeva cu-vine, adăogând şi re�ecţiunile ime

8. Vedere a Mitropoiei vec)i

cuce D ar mai au un ineresspecial , şi anume că presină un pcare rebue clasa ca cva sbi.

semănări sun şi cu cei a ce sema i vede la Târnova şi în numeroaseale oraşe bizanine din resul pe-nins ulei , dar afară de acesea presină

diae resuae din examinarea lor.Publicăm foografi ş i p lanur i 4) , cari

vor puea servi ca documene ş i cabază pentru o ce rceare ma a mă

41 Din articolul d-lor S oilov di Sbork Di

partee e-am mulţumit să corectăm câte-va mici

erori fără mae importan.



RUJ LE BZANTINE DIN MESS ERIA 7

nunţtă ş car vo r îndemn a poate peal la un studu ma complet celar merta pe depl n aceste oarte n -teresante mon umente destnate să d s-pară Vom descre acum pr�cpalelebserc ce au ma rămas astăz

Mitropolia Vche - E o bsercă careare forma bas ical ă (fig 7) dn pr imeleveacur după Crstos, cu trei năv ş custâlp dreptungular ,u nţ prin arcurîn pln centru p e d ouă caturi Bse-ra n'a fost bolttă ş astăz pe z-dur le e exteroare şau ridcat vecn casele lor (fg 8). Deasupra arculusng ure absde să aă un fontontrungular cu 3 erestre 5); este de

observat că arcul ce mare a abs

10 � o • 2 j .

9 Panu Mtropoei no

.

f

10 Vedere a Mropoi noi.

de este uşor frânt la creştetul lu Se zce că bser a ar f fost acea aLatnlor în vremea stăpânr or

Zdăra este de patră brută, în

stratur groase separate pr n stra

5 O disposţie a fe se vede a Djumai Da

misi (Panaga Adalia ciaă de I Ro (Kein

asiaisc)e Denkme, care a fi mai vece ca se-



8 BUE UL COMS U l MO UME ELOR ISTORICE

tur orizontale de cărămzi în maimulte rânduri ; arcurile sunt de ase-menea de cărămidă n această bisericăse găsa lespedea de pi atră acumtransportată în bserica nalipsis)a unei prinţese Mateisa antacuzinoPaleologina decedată la 144

Mtropola nouă. - Se compune ş iea din trei năvi cea centrală mai

vei centrale fig. 10) au o formă cu rbăşi se dică ma sus de cât acoperişulca a unele basil ici şi berici romanemedievale) din Occident n acestefrontoane se află câte trei ferestreîn arc alăturate c forma basilicalăarată o tendi nţă de transformare carese manifestă în plan prin formareaîn centrul biserici a unui spaţiu mailiber, obţinut prin subţierea punctelor

11. Miropolia ouă Veere pre abiă

ridicată ca celelalte ; separaţia nă-vilor e ormată prin stâlpi dreptun-giul ari şi prin două colo ane aflate

cam la partea centrală a bisericii.Sunt trei abside semicirculare cu acoperişuri semiconice mai joase caacel al corpului biserici i

Frontoanele de la extremităţile nă

oul al VII-ea , înă a fo refăută n eolul alXIIlea ; ar f ervi şi Cruiaţlor, ale ăror pajure

e ai vă pe ziuri arul el mare al abiei ee

uşor ogival

de sprij in care din dreptungiularedevin coloane rotunde ceastă în -drumare duce progresiv la plan ul în

cruce unde o navă transversală taenava centrală fo rmând, prin intersecţa lo r locul unde să va ridica turlaPantocratorulu La Mistra sunt mamulte b iserci cari se aseamănă în pl ancu aceasta ele trei absde fg ) ausub cornişă câte un rând de mci arcaturi susţinute prin console de pia-tră cari au forma u nui mic scut şi



RUNELE BZNT! E EEBR 9

destul de rudimentare rcaturile de zate în lung şi separate prin rânduri

' ? s o 1 t 3 -

2 lal bierici Sf. Ion

cărămidă au extrado su or însemnat

3. Bierica Sf o. Veere pre alta.

prin două rânduri de cărămizi aşeBletnl (msni Mnumentelor Istrce.

de ornamente de teracotă pe cari levom descrie m ai la vale Zidăr ia egrosolană şi se compune tot din rân-durile obişn uite de piatră şi cărămidăalternate

Biserica Sf Ion-re în plan fig 1)forma unu i dreptungiu şi se comp uneîn principiu din două năvi perpendi-culare la intersecţiunea cărora să ri-dică tura Pantocratorului Forma crucii să distinge bin e în faţadă fig 14)prin cele două braţe ale ei terminateprin fronton în ungiu ; turla reativînată este rotundă şi are la basa ei oserie de ferestre mici în plin centru

din cari cee mai multe sunt ziditete patru arcuri în plin centru darînfundate formează la partea supe-rioară a turl ei ca o cornişă care poatesă f fost adăogată ulterior Boilenăvi lor sunt toate ci l indrice. Ca abiserica p recedentă altarul şi absielesunt semicilindre cu acoperişuri se-parate aipite de zidul care terminăspre răsărit corpu celo r trei năvi fg

1 3) ceastă biserică are un plan simi-ar cu cel răspândit la istra Evan-gelistria sfărşitul veacuui al Xleaşi începutul veacului al XV lea Peribleptos a a jumătate a veaculu i

XVlea) în cari cooanele dinspreapus ar fi înl ocuite pri n stâlp i ; disposiţia acoperişului seamănă de ase-menea Zidări a e de piatră b rut ă ;

câteva rămăşiţe de marmoră sculptată sunt prinse în massa ei Orna

mente nu sunt; nu mai la arcuri le deasupra intrării laterale şi la ferestreeabsidei cărămizile formează pri n a

ranjamentul lor nişte modeste or na-mente ; însă cu toată simplicitatea ei

· această biserică produce un efectfoarte pitoresc din causa pro porţiei



COMS O MLO STOC

potrivite şi a coloritului ce a că-pătat cu timpul idăria de piatră şi

4 Berc Sf on eere re pu.

cărămidă şi olanele înegriteBisericile Sf on JUiturgitos P an

JO S ' 2. J"'

15 P biseicii Sf Io itug]ito.

tocrator Sfinţii Miail şi Gavriil şi

Sf Pa rasciva formeaă un grupmai omogen cel mai important cai nteres aritectural şi ca frum useţăEle par a proveni din aceeaş inspi-raţiune

Bserc Sf Ion Altrghtos- E dupăplanul obişnuit al biserici i isă Teo-

tokos fig 15) de altmintrelea unul dincele ma i răspândite şi pe care î l găsimafară de mic i diferenţe a BisericaDomnească din Curteadergeş pre-cum şi la Biserica Domnească dinârgovişte dacă exceptăm pridvorulşi boţi le pronaosului Este planul isîn cruce gre acă cu o turlă l a inter-secţia celor două năvi principale şicu câte o calotă sferică la cele patrucolţuri drintre braţele crucii Aci maiavem câte o calotă la fie care ab-sidă şi o boltă crucieră la altar pefie care faţadă ateraă e câte o uşăcare răspun de în axa transeptului ată uşă de pe faţada dinsp re mi aă-noapte răspnde n pronaosul bise-ricii care e bo tit cilin dric cu o ca-otă sferică proptită între două arcuri

Actualmente cee patru cooane carisusin turla Pantocratoruui au dispărut şi totuşi bolţile se menţin încăîn mare parte afară de tură care acăut n 1 872 cân d Kan it a visitatessembria aceste cooa ne erau încăîn iinţă el ne spune că amintescepoca roma nă iar fraţii Scorni lovle descriu ca c oloan e de marmu răcorintiane poate capitelele ce să văd

pe planşa din Hommaire de Hel l reprodusă aci) Tot atunci mai erau înfiinţă şi frescurile de pe pereţii in-teriori din cari acum nu se mai vădde cât rămăşiţe cari abia să pot dis-tinge Dacă interiorul nu presintă îndefinitiv nici un interes deosebit exteriorul ne arată din contră un tipde ornamentaţie cu totul neobişnuit



RUNE BIZA TI1 E DN MSSEMA

i de o bogăţie r ară fig 6} Stra-uile de piatră ciop lită alternează

ale arcadelor oarbe şi ale impanu-ri lor ig 1 7 şi 18} ornamentaţie care

16. Beic f on Aiugos_ Vedere gener

ca de obicei cu cele de cărămidăaât la zidur câ ş la arcade ceia

formează cu ajutorul cărămizilor şia marmor e lucrate în feldefel de îm

17 . Bseri on Aturgitos Vedere sre bsi

e ese însă din cele obişnu ite eornamentaţia suprafeţelor interioare

podobiri reţele zigzaguri damiereîmpletituri şi altele cari ajung a o



12B L

ETI1 UL CO MISU l MONUMENELOR ISTORICE

adevărată " marqueterie Nişe concave şi plate dau mai multă varietate faţadelor şi, prin jocul de umbrecel produc ajută m ult la frumuseţeacădirii fig 1 şi 0) ; alte nişe mi ciau arivolte de pi atră în m on olit şi decorate cu festoane ; în altă pa rte că

rămizile formează o cruce ornamentată ale cărei vârfuri sunt decoratecu flori de piatră, cari au un aspectcu totul oriental Mici console, fru

poate preciza exact ; în faţada dinspre miazăzi se mai vede o cornişăprofilată de pi atră cio plit ă ; pa rteasuperioară a zidurilor este foarte degradată şi unele pă rţi cari fuseserăruinate s'au umplut şi completat cuzidă rie informă , astfel că nu se po ate

gici care este configuraţia zidărieiîn acele părţi n fine extradosurilearcuri lor sunt subliniate prin rânduride cără mizi p e lat ş i pri n mici orna

18. Biseric f on J turg)tos Vedere spre apus

mos lucrate în piatră, susţin arcadesuccesiv de piatră şi de cărămid ă, alternativ în pl in centru şi în acoladăMulte din aceste console, ca şi cei le arcuri lor mari , sunt frumos sculptate şi represintă frunze stil izate animale eraldice ca zgripţori , lei , vulturi şi alte La absid e corni şa se compune din două rânduri de mici arcadesuprap use ; sar părea ciar că a existat, la partea superioară a zidului,un coronament a cărui formă nu se

mente de eracotă, a c ăror şiruri urmează l ini i le principale şi cornişeleceste orna mente, pe cari lea m văzutşi la Târnova, sunt de două feluri unele sunt ca nişte farfurioare mi ci uca guri de tromp ete ig ) el e suntsmălţuite în verde ; altele au o formăde cruciul iţă sau floare , sau mai bino cupă mică, ale cărei mărgini subţiate sunt uşor readuse spre centruei în patru pă rţi ele sunt fixate înzidărie prin o coa dă relativ lu ngă



RUINLE IZANTNE DN MSSEMRIA 13

aceste cruciuiţe nu sunt smălţuiteCare poate fi origina acestei b

gate podoabe? In toată epoca Pa le-logi lo r sa d esvoltat gustul faad�-lor de cărămidă ornamentată prijocul însuşi al cărămizilor aşezate îfelurite moduri La istra sunt nu-meroase pild e, aşa Sf Parasci aSf G e o r g e Bront ocion SfSofa, Eva nge listria câteva case etc.

ne arată aceleaşi faţade împodobite.Toate aceste caractere concordante

ne permit a aşeza grupul de bisericidin essembria, despre care ne ocu-păm, în această epocă a Paleologilor.Există însă un monu ment care pare a

se în rudi şi mai de aproap e cu b iseri-

cile în cestie şi ale cărui asemănărisun şi ma i isbitoa re : e pa latul Heb-domo n, numit azi 'ekfurSerai, de la

19. Biserica! f. Ion liturg)itos. etau n faţadă.

(vezi G . i llet) la Arta este Sf Vasile în a cedon ia Sf Sofa şi SfCleme nt di n Ocrid a, Liubotin ( 1 337)

(vezi Kondakof) , arko (1341) şi , înfne, în Serbia la Ravaniţa (1 381 ) şiKruşevaţ ( 1 377), unde regăsim dealtmintrelea, ca şi l a Peribleptos d inistra, cruciuliele de pământ ars ) .

La Sa loni c Sf Ilie şi mai al es SfApostoli (începutul secolului XIV)

6J a Kamen şi ogas n erba se găsesc

i d� ci e p mă jut în omă de

farfurioar

Constantinopol (g 22)Aceeaş succesiune de straturi de

pi atră ngrijit ciop lită şi de cărămi dă ;

aceleaşi arcuri duble constituite înacelaş mod putem zice aceeaş îm-părţire a pl inu ri lor şi a goluri lor înine şi aci timpanele sunt acoperitecu feldefel de motive, formate demarmo ră şi de cărămizi, între cari re-găsim un ele din cele de la essembria ş i formân, ca ş i acol o, un fel demarqueterie " ai mul t şi la Tekfur-Serai extradosurile arivoltelor sunt



4 UIUL COMISNI MONUMNOR ORIC

înemnae rn aceleai eracoe cala Meembria (vezi Gurli, Salzen

20 Biserica . on itrg)itos etaliu di n aţadă

ber) TekfurSerai, mul im ocoica alau lui onanin Porfio

eneul, are, u oae robabiiţle , a fi fo ri ica e Mia i Paleolou ( 1 261 1 282) (vezi Mill inen,cia în Beyl i, Labiaion byzanine) oiy ee e aceea rere. Bierica Sf. on liu rio rebue ec i f fo conrui înre fâriulecolului a Iea i înceuu ecol ul ui a V lea. E rereabi l c i aaroa e oa a icuril or nu ne er

m ie a face o com araţie în aceairecţie

La caracerele e mai u, cari ne araînru irea biericior in Meembriacu monumenee bizanine in ocaliţile omenie e mai aau aecaracere, cari nu e rea ec ai urea în ciri e e acela i l : unacee cornie comue in mici arcae e conole e iar ce en

e corni ee foare rar în Orieni foare comun în biericile romanemeievae in Occien. rebue oarecua aici o i nfuenţ o ccienal o riala? Ee e noa c urnul mnirii Sf. Beneic in Gaaa ·(onaninoo) (f. 23), care aaz inecolul al V le a, are o corn i foareaemuioare cu acea a biericii Pantocraor e la Meembria e coma ra ee i cornia mocei i in eire lân Brua, conrui eSulanul Mura I (vezi exier Decriion e l ie Mineure, I , 9) ) Micile nie în acolae feonae ara neîn o o o influenţ orie nal (vezi la ommai re e e : Di arbekir)

recum i ciurie e animle cariîmoobec conolele . vem eci , înafar e ilul ornamena roriuariecurii in vremea Paeooilorînc unu au ou curene e înrâuriri venie in ale irecţiu ni reue reciza

Biserica Panoctoruli.-A un lancare ifer enibi e lanu ri le obi

nuie (f 24): e o in «ruce reac>în coţurile inre braţele crucii unreun iu ri lu n i, în loc e a fi rae i bolie ciinric, în oc e cale ferice. ce caracer î i mi a bierici e in Serbia, une înîn coţurie exreme ale a ceor re

2 ecoraţii de teracotă la bis f. on 1iturg]itos

uniuri e riic câe oa o mic

1celeaşi arcur trlobae să găsesc ş la deco

raţia faţadeor şi la cornişa bisercii rei-erarl)i din

aşi; dar această bisercă e zidită mult:ma în urmă,aşa că nu se poae sabili vre'o relaţie tre ele.



RU ELE ZN! E N EER 15

i(

�"">



16 N CO MO UM NTOR ITORIC

ur. ce pan ra în lung îl înân imi·la ira i e un ca racer al ecolu luial XIVlea O cupo bolee alari ale ou mici abiee Pronaou

23 urnu mănăstirii f ened ict dn Gaata

ee boli elipic O mic car îngroimea ziului uce la eajul upe-rior, care ervee e cloponiţ, ca-racer occienal ce gee i laira ; parea uperio ar a clop o-niţe i (fg 27) ee pra ca pl ani avea o bol probabil feric, careacum ee ruin a era rzmape un ocogon compu in 4 rompela colţurile praului i paru arcuri pe mijl ocul laurilo r (fg 28)Turla Panocraorului, care menţine înc în pare, are op ferereîn a rc (g 25) la colţurile oc-ogonului ce îl formeaz e mai vunele in capielee e piara a le colo-neelor ce ecoreaz acee colţuriîn inerior pereţii verica li ai urlei

prein e jurîmprejur nie concaveformân ca nie coae înocmai cala urla Bierici i Domnei in urea-eArge în pananivi v oalee reonanţ ca a Sf Ion iur-g io Ma i oae caracerele ecriea acea in urm bieric e g-

ec i la bierica Panocraorului, afar num ai e culpurile în pi ar ie ecoraţia impanel or arcaelor în«marqueerie> e marmor i cr-mi. Dac împoobirea nu ee aae boga ca la Sf on liurgio,în cimb comp oiţia i ipoiţiunile arieconice un mai variae iefecul general ee mul mai plcuoci lor. Mai bine pra ca c el e

a le, acea bieric a re o înfţi-are mai pioreac, cu Panocrao-rul care omin oa compoiţia, cucloponiţa riica pe pronao, cufronoanele emicirculare inpremiazzi i m iaznoape, eco rae cuâe o arca eprţi în rei prţi

2. anu bisericii Pantocratoruui

prin ou elegane col onee e pi arcu cap iele ig. 26) ; bolţile e eaupra



RUN IZANIND 1

MSSMRA 17

alarului i nao ului un umi nae prinferere în arcuri cu peneraiuni,ceea ce a apec mul varieaeFaa a inp re alar (fig 25}, în lo c ea preena, ca la bieric ile ecrie

mici , iar acoperiuri le aceora al i-pie înr'o pare i înr'ala e navaprincipa faaa poerioar capafe o înfiare mai inerean cea ipoiiune e înâln ee i

2 Biserca atocratoruui Veere spre absiă

ân acum cee rei abie poli gonaleau emicirculare, pro eminene i a i-pie e iu i npre rri al corpuluibierici i prein abia alaruui maîna i fcân corp cu nava cen-ra a b iericii iar abiele aeralema joae, fcân corp cu nvie

Buinul (misni Mnmnor Istrce

la Bierica Domneac in ureae-rge i a bierica in Bu cov ornia e compu in mici arcae peconoe în piar, proeminene ; prealar ub cornie, e afl un a râne arcae, ormân rie lungi , amin-in, ca p roporie, pe acele ale bieri



8 BUET UL COMIIU I MO UM TLO TOICE

ci lo lui Stefnce lMe ceste fi idesunt tite, pe mij locul înlţimei pin un frumos bâu decot în fomde rec şi compus din crmii. nlt brâu, sub ceste fri de, este c om-pus din ornmente de tecot, c celedescrise l biseric Sf on litur-itos, dispuse în trei şiruri, din cicel de l mij loc în fom de ffu-rio e rotunde, cel superio r şi cel in-feio în form de cuciul iţe subcest brâu s fl un şi de cdesemicicule de pitr, i desupr

turl, cum surpt e susţinut şiproptit prin ptru rcui lri, cisunt fumos motite pe fţdele ltele, dând nştere l o rcd meîn pl in centu, decort pin trei fe-estre şi încdrt întun rioltproeminent, imt pe console de

pit (fi 29) p incipi ile decor-tie din exterio sunt tot celeşi cl Sf on litu ritos şi l Pnocto îns mi simp le popoţienel e mi jos Pe ponosulbiseicii, ce e boltit sferic, se fl

26 Bseca atocatol. Veee spe mază oapte

lui l bsidele ltele, un !t şir decde ltenti în fomă de ti lobşi de cold Cele ptu colon e dininteioul biseici i l ipsesc se icec eu de mrmo

Biseric Sf Arhngheli Mih şi Gvriil-E constuit pe un pl n mi sim-plu (fi. 30), fr colone interioe e pesint o soluţiune in teesnt problemei nuli i mpinei i pro-dus pin reutte tulei Pntoc-torului , ce ci e un dimetru mime c l celellte b iseici cest

un tun cl opotniţ, sti surpt o sc în rosime idului f du-ce sus

Biseric Sf Praschiv (fi 32 ş i

33).-E mult mi modest ş i c pln ş ic decorţie , cu tote c e de ce-ş en c cele pecedente L istrsim biseic Sf on ce run pln forte semnto cu cest

· Celellte uine din essembisun t pre sticte su pe scim-bte, c o descipţie lor s ibăe un interes mi deosebit



RUIT L

IZNTINE DIN MESS\RIA 19

n resumat, dacă facem abstracţie

de Mitropoli a veci e, care p are a fi

din primele secoe ale creştinismului elelate biserici dn Messembria sunt

27 Bserca Patocatoulu Vedee spe apus

probabi l toate din vremea Paleo lo-gilo r ; cea mai vece e Sf. oan, cele-late sunt mai recente şi, fără a greşimult, e putem aribui la a doua jumătate a secol u ui al XIV lea sau lacea dintăi jumătate a secolului alXVlea.

Să fi fost o înrâurire a biseri

cilor messembrie asupra artei noa-stre rel igioeas? Nu se vede ; căci daăun detaliu sau două se regăsesc şi lanoi , nimic nu ne dovedeşte că e ve-nit de acolo

·

. ,'

28. Plaul clopotţe, vedee a bollo ş pofl deconsoă de a bs. f Ion liug)os.

Am văzut că unee din biserici lede scrise mai sus au, ca pl an, ma reasemănare cu Biserica Domneascădin CurteadeArgeş, a cărei clădire ·nu are o dată certă ; aceasta dinurmă este de sigur mai puţin bogatăca decoraţie, cu un plan mai prim itiv ca tip, dar cu aceleaşi principiide composiţiune şi construcţiune



I JI MO UE1

în p ar aerna cu cr m inaceea npiraţie e rg i biericie

în ipoiiun vaa. ceea e-nic o g im a b ierci e u Şe

29 ierica Sf rlageli

românei in ecou a Xea iciar a Xea, ca Bcovţ ve

3 Pla biericii Sf rageli

ci u, rnoa uiu , car i înrebuin-eaz ecoraţii în crmizi apaene

fanceMare în Moova piar ciopi cpa a br, cu crmizi eracoe mţie. Teracoe maţuri gim i în Munenia abierica Seea in Târgovie, Go-

ei , obia, Sf. inere in ârgove, ec

Proceeee n aceeai , iar formee e igur variaz p o caii i p epoci

�31 ierica Sf rlageli Deal i faaă

reem în c ceiunea rebuepu m ai ar g ee evien c aâ

\



IZA I DI IA 2

biericile meembriane câ i monu

'0 . o l J"

2. Pau beri Sf Paraia

menee pe car e gim în Mace

i cee in ia Mic pana înGeorgia rmenia i Ruia penrua nu vorbi e câ e cele inOri en un ma nifeaţiuni ariicepo rnie in a cela âmbure a l civi li-aţiunii bianine care a încolţi în

iferiee ţri aupra crora ia în-in înrâu rirea. Toae acee m ani-feaţiuni au un caracer eoebiup ţara în care 'au prou îne poae uor egaa fonul comuna u e c ivil iaia b ianin a

'

aare acee manieaţiuni ne inereea în cel mai îna gra cci elene învaţ a cunoae mai bine principi i e cari coniue penru noi ae-vraa raiţie e ar care a oi-cia gen iul noru rmoec punânui emelia pe care 'a evola în urm.

m ara cum mon ume nele inMeembria (precum e alminreeacele in Mira) ne învaţ a cu noaemai bine ca ori cari ale eenţa areibianine in ulima perioa e în

iera Sf. Paaia aaa

oni a la Munele�o ori în Grecia în Serbia i a noi în România câ flori re ocmai epoca în care ŞI aînin înrâurirea i la noi aic e



2 III

colul XV i XV Ele ne lmurec nunumai aupra amirabilei enice aconrucţiunior bianine care e e-ul e bine cunocu i uia a rlu cru e un inere eoebi i aup raprincipiilor eeice aupra carace-rulu i formelo r arieconi ce i a e-coraţiunei aceei are cari ne unrelaiv puţin cunocue in caua mo-ifcri or ce au uferi puţinele mo-nu mene bianine ce 'au pra pân ai.

El e ne ara ce a mi rabil efececoraiv au iu obţin Bian-ini i cu maerale relaiv moee :piar în imeniuni mici crmiii eraco mlţui a ic ocmai

maeri alele pe cari i noi le avemla poiţe i pe cari leau înre

buinţa i rmoii nori fecareîn up enica lui naura iarnu cum obinuee ai la noiacune ub encuel i cari ca a imiaformele arieconice ale pierei eal ie in ale ţri

Un mare învţmân e egaeain uiie e mai u care ar rebui fie mereu viu înainea mnţeinoare penru a ne ervi ca pi lîn rumul pre renregirea raiţi-une noare ariiceai u iai pre a puea fi baaţi pe e opare pe raiţiunea mum i pe eal pae pe geniul noru enicpropriu : rec im cu emei pe

bae igure eifciu arei no are naţionale ai înrina

G BLŞ şi N GBUEŞT

4 ula beici aatulu


http://slidepdf.com/reader/full/buletinul-comisiunii-monumentelor-istorice-1912-anul-v 25/211



2 T

neşti eigioase din Moldova, meşteii pooni,speial din Gaiţia, a ei ma bine unosuţi,au trebuit s ie în pimu lo întrebunţaţi 6 e la ei vin elementele gotie ae ve)eial)itetui modovene 7

Intrebuinţarea meşteio poloni, atestatdoumenta pentu vemea lu i Alexandu elBu n, sa ontinuat şi dup aest Voivod pântâu în tot timpul domniei ui Ştefan el

Mae, )ia şi dup e aesta stabieşte pinpimiea a feud a Ceuui ( 45, egtur polite şi eonomie mai intime u Un-garia, ţaa de unde, dup Poonia, ne puteauveni eşteii de biseri. eduem aeastadin aptu în orespondenţa 8 destul dentins, a maelui omn u etţie adelenede la granţ Bistiţa, Başovul şi Sibiunu întâlnim eei de meşte idar i, umîntâlnim în oespondenţa din aeeaş vemea omnio din Ţaa Româneas 9) şi um

vom întâlni mai tâu, în se XVI, în aeaa omnio din Modova

Evident, aeasta nu va s i atuninu uau în Moldova şi meştei de pestemunţi (dovad ae Mastor Ianoş, ae parea i adelean, i numai nu înepuseîn utaea speial de dari în Ungaia.Aeştia veniau tot de la Poonişi um nuputeau f atât de numeoşi ât s dovedeasluu mult e ea în aea veme în ţa ede admis, , peum se ntâmp l)ia mai

" N oga es lmens ognaux e 'anenne

lsaton oumane assy 9 , p stuletate ma sus n nota

O eae pe monumene, pentu tmpule e

nu ma e u putnţă, ă până la tean el Maenu n sa păsta nm îneg sau netansfomat nto ea e sa zt n Moloa nane Snguăbsea aolă n aa a tăt ma mult Desee e aem espe ea (la ăpau ntăţee a aa n aes uletn, a p 38 sq înta gemană , n esta De Kapaten a V, No

2 unle e az ăes însă o onstuţe

spe gotă N Gkaue tot n aet

uen a p 6 sq8 pătă: ea latnă gemaă (oate puţnă

ungaă e N oga n olea umuzak o V(până la 6 V (sub pesă ea slaonă e 1 ogan în publale sale bne unosute, aea omână e N oga n Doumente om-ne n ee stţe 2 o (uuet 899 în aul Român uuet 90 ( = o n Stu Doumente

ogan Doumente ptoae la elaţle Ţă

Românet u Ţaa ngueasă u ealul înse V V o (uue 90 pp 77 asaab l Tână 2 Rau e Mae\

tâiu, în se. XVI şi XVII, u meşteii ar deleni 10 ei eau mai ales ondutoi ailuio.

Aşa da, pân la neputul se. XVI , onstutori biseiior moldovene eau în deosebi din Polonia 11). In pima jumtate aaestui seol se podue îns o sbimbae :

meştei de biseii înep a fi utaţi în Adeal Aeasta se datoeşte lui PetruVod

Raeş Pân la dânsu , um am atat, oes-pondenţa u Bistriţa şi Başovul nu upindeni o mturie n aeast pivinţ. ebuedei s admitem şi biseia Sf Geog)edn Sueava, fosta ateda mitopoltan aţii , îneput de Bog dan el Ob şi teminat de ŞtefniţVod 1 a fost onstuttot u meştei din Poonia, de unde de altfetitoi au adus şi aea pate din mateiaude onstruţie e nu se gsia sau nu se puteaprepaa în ţaplumbu pentu învelit 13 .

up aeste preaable muii teem aeretaea mtuiio e un oaştem u prvire la întrebuinţarea meşterilo idai adeleni în Modova în se. XVI

e dint Vovod ae se adesea B {triţeno pentu aste de meştei, e, umam is, Raeş Intro sisoae de la 0 Mai1 529, e roag s i se trimeaţ un idar peput, a s luree la etatea Neamţului , fgduind a plti bine ş a sa s se în

toa aas fr pied 14) n upinulaeste sisoi se onfirm eia e sa emismai sus, um pân atun nu se prea u

noşteau idaii de peste munţi în Modova,i altmintelea omnul na i putut delaravenilo si aflm de a supuşii noştri omniile voaste aţ avea mulţi meştei idaiîn etţile voastre 15.

Bistiţenii au satisfut eerea Meşteru

N oga Doumentee stţe p 7 Va-se upul ee ela stţen o mete peta

o oa (pentu aopeemnte, «nu penu alt lu-u numa să aate estoa mete e sînt aea»

' ' Daă oesponenţa Domnlo no n se

V u emegul u alte ente n Galţa Pooa n s a păstat peum n sa păstat aeau enele

aelene am f negsta asă nege

o sumă e peţoase t în aeastă pnţă

Psana la Koak, op p ' � Pentu teănţă olumna lu aan a

870 No pentu ogan Doumene umu-zak 1-, p 6

N oga Doumente umuzak V, p 7

' 5 em, bem



MEŞERI BISERCILOR OOVE E O I r SEC. XVI 2 5

sotat e negreşt ae pentru a ăru re-trmtere ntervne etruVodă două un maapo a 1 Iule 16) . Se vede dar ă după ese nţelesese u Vodă e s'a ost ntorsaasă, pedeoparte să duă, um mărturseşte srsoarea, prov soţe sale, pedeatasă angaee tovarăş de luru Dn auavrăşmăşe e provoase între Bstrţen e-darea ătre Rareş a etăţ or ş a ngu-

raşulu aeşta puseră însă a opreaă pemeşter ş pe soţ să entru berarea ş

trmterea lor ntervne atun u toată energa Domnul Moldove în aeeaş srsoareîn are poruna supuşor să subdtnostr dn Bstrţa să dee Unguraşul înstăpânrea ârăablor dela Ceu Băgaţ desamă e sra e , să n u aţâţaţ arăş mnanoastră 1) Daă după aeasta meşter puşla opreaă vor ost beraţ ş retrmş nMoldova nu avem n o ştre Nm nu

ne ae însă a ne îndo de aeasta

f

Un alt meşter dar u are Rareş a avutaaer, trebue să e ael Adran , pentru areel ntervne la Satu bstrţean în 1 8 Ianuare

l 536, erând să se aă dreptate împotrvalu Toma earul «omansor vtats nostre bstrenss» are ar rspt o moş-tenre 8 Se pare de ă pe ând aestAdran lura în Modova onetăţanu săupoment protând de lpsa u de aasă amprăştat o avere de moştenre eae alând

păgubaşul se plânse lu etruVodă, stăpânul Bstrţe ar nterven n avoarea u Aeste sunt sngurele mărtur pe ar

srsorle domneşt moldoveneşt dn ar]va Bstrţe e sot a veaă, pentru ntăa

domne a u etru Rareş în e prveşte egăture u u meşter dar ardeen Dea înoo până întra doua domne, nu maavem nm C toate aestea relaţ deasemenea natură între Vovodu moldovenş Bstrţen au trebut să ma exste Daănsă nu avem mărtur doumentare asupralor , e pentru ă Domnu obnua a ores-punde ş dret u meşter, nu numa uSatul orăşenes, ărua se adresa, d obeu n aur ând era vorba d� ntervenr sau urmărr

Corespondenţa aeasta partulară nu n sapăstrat însă deât în parte Astel sunt e le dn

) dem, ibidem, p. 32 7 Idem, ibidem 1. c.18 dem bidem p 3

Buetinul (omsun 1onumenelo Isorce.

tă ssor dn a doua domne una dela 22Aprle 1 543 19) , ata dea 12 Fevruare 1545 )amândouă adresate personaJ meşterlor ărora se reproşeaă aptul ă ăboves u venrealor în Moldova Aeşta erau de unosuţu Rareş Fuseseră, probabl angajaţ pentruanumte lurăr ; survennd însă neînţelegerîl părăsră Aşa e puţn arată ăgăduellede bun tratament ş asgurăre pentru deplnă

plată pe are Domnu e ae ambor meş-ter numa să vnă a dânsu unu pentrua ura a etatea Soro, eălalt pentrua ae o bseră asemenea ele dn Sueava are e bsera S Dumtru ş arese vădeşte aste a ost onstrută, daănu ]ar de aeaş meşter pe are aum î]ema să lădeasă o ată asemenea bse-ră (după d Iorga e vorba de bsera dnHârău e puţn după normee unosuteaestua de tot de meşter ardeen 1 ) .

Cătră sărştu domne se etruVodăntervne la Bstrţen des ş stărutor, entruun at meşter dar A noştr î eau, desgur, Ion Zdaru, Saş ]emau ans Maurer ar srsore latneşt îl n umes Io]annes Murator, Murarus, Cementarus ş Lapda 2 Aesta nu era nsă ardelean , supus moldovean dn Sueava ) reugata Bstrţa în următoarele împrejurăr pr-mnd dela Rareş înă dn ntâa sa domnesuma de 1 500 loren tătăreşt spre a ae

o bseră de patră e onstru greşt lă-drea, dn are auă aeasta se dărâmăDomnu d o alta în alt o ără onursulmeşteruu, pe are ţnu dator u sumade ban prmtă ) Neputând sau nevond săse păteasă, aesta ând u expedţa uSolman e Mare dn 1 538, se reuge aBstrţa ) De a l relama mereu ş stă-rutor bătrânu Vovod, spre a onstru bsera epsope dn Roman sau o a lta oare

9 dem ibidem p 43." dem, ibidem p 41 \ După semnele de pierari găsie la această bi-

serică, sa onstatat că ucrarea ei se daoreşe caşi acea a bisericii f George to din uceava

meşterior din corporaţia germană de pietrai dinîntâia jumătate a sec V . Cf aticoele citae

din ieilungen şi Jabuc.") Iorga, Documene umuzaki, V pp 448

4, 49 49 şi 4 dem ibidem, p. 4) dem ibidem p 445 dem ibiem pp 89



8 UETN COMISINII MONMENTEOR STORIC

lângă şndlă ş pmb încă dn sec. XV Basaab cel ână cee dela Başoven domeşte nl cae să şte să învăească ccărămidă scobtă (dec olane a all săfacă o mănăste de căămdă c pată .

Dn aceeaş scsoae edaă ma ss con-statăm că maealele pent dea bseco se căta ş se pegăa în aă afaă

de cee specae pe ca Domn e adcea

ma înante dn Poona 4 , a acm e adcdn deal şa bnă oaă am văt că Lăpşnean adce de la Bsta câ ş atelc necesae a dăe. o de acolo a-dce el aamă pen clopoe , a de aHaeg dn peama nlo apsen a anslvane lespe de mamă pen bse-că«amelsan ene Kecen» Ea ced pele desnate momnelodomneş de la Sana. sfe de pee adsese tot dn Adeal de la Sb nde ele

se ş lcaseă Pe Raeş 47.ne tm meşe pe ca Lăpşnean

cee de a Bsen s nt ace pe cae îînebneaă a dea bă dn Iaş E vobade baa pe cae o cnoşeam până ac nma dn măta Ioan Zamoysk de a1595 ş cae şm asă sg se datoeşte Lăpşnean In adevă aces Domno stămând n a do a sa domnecaptal dela Sceava a Iaş sm tebnade a căd ş ac o bae domnească cm

ea ş se cema acea dn veca captală aă. Zdea sa făc a 1 564 c aolmeşeo de a Bsta pe cae Domnl cee c scsoaea sa de a 19 a 49) cânddec dpă ce se întoase dn onsan-nopo de nde adsese c sne n atectspeca în conse de bă oenae setceş.

ceasa o ştm dn o altă scsoae dela 1 In e 1 564 adesaă Bsteno ca

) Bodn, Docente ritoare la reaţie

Ţri Roâneşti ec 1 77

e lân enţinile de ai ss entr Bodancel Orb şi Ştefniţ d şi enr Lşnean na

la ora Relaţiie c Leber 4.5 ora Docene rzaki X, . < Ide ibide 68 ora Istoria Roânilor în ciri şi icoane

II 38•s d N Iora Istoria araei roâneşti lenii

de Mne 90 I No 3• Iora Docene rzaki X

ăme a ăspnsl pe cae aceşta dă-dseă în cesnea meştelo ce că oca de obce a f ocpa c dfee l că. Lăpşnean le aată că nae teb-nă de n meşte maecm se gânda ea mtec de da comn meşte obş-n «Nam magsm pmam abems»sca n nmele Domn moldovean daclsă Stean dn Deş : ea arhitectul pe cae

adsese dn onsannopol să facă o baedpă mode celo de colo-.AŞ

o ş ăc.ancea l Poone Zamoysk elateaă căea o clăde mae «asatc opes» 51.

Dn cee aăate ma ss se vede că Lă-pşnean a nebnat în măsă ma maedecât Raeş meşe da adeen pentlcăile sale. E

ş explcab da fnd faptl

că egăe l c dea speca c Bs-ta ş Başov sb apot economc afos ml ma ntense

pve la G a a a l PetVodăŞcopl scsole bstene ne da nmao sngă măe sfcenă nsă pen acnoaşe că ş aceasă mănăse se dato-eşe poae tot meşelo adeen E o sc-soae dela 24 I ne 577 în cae PetVodăaată Bseno că şa pops spe la dal De să dce o mănăse m însăno spne el n avem meşe ca să ne mească vă ăm să ne da câva

da pcep dea dv căc pe lângăp aă b nă e vo da ş da să fe veo1 51 6 nş ca ş ma m po în posscpm ceea să l se eacă nmee n-t'n vod pe cae să tmeaă a sne ş

să pnă pe n dn e văaf gbenatopeste dânş căc vea ca nmen să e poncească în aa sa

ceş meşe vo f ca la consca cea dnă a Galat dn vae pe caeDomnl o d la 1 578 ş cae se şese spă când dpă de

Pet Şcopl

dcă anc mănăstea dn no a 1 584,

de ib idem, p. 60

5 ora Istoria araei, c Cf şi L-

da Baia doneasc din ârovişe în acesBetin ill, 8 sq c adasele dli N Iora

din Nea roânesc literar, I, 635 N ora Docenele Bistriţei I refaţ53 ora Doente rzaki X 66

" Cronica i recie ed Kolnicean 236



MEŞERII BISERCIOR OOVENE N SEC. XVI 9

e astă ată ss pe eal aolo ne eatrăjeşte ş astăz n spre aps vea ataă a Moove Daă aeasta noă z-re sa rat e meşter aş n rean ptem şt ă mărtrle pe ar ores-ponena Domnor noştr etăle săset<ea grană n e a aspra meşteror zar areen întrebna n Molova în se.VI se opres a.

oa ategore e meşter bsereştsnt zgraf eşta n ne ptea ven ae ntă ela vn ato n Poona şUngara eva ma eeparte n Orent bzantn grees a Ortooxe. Faptl eres ş n ere ovez. Dn aest Orent aent e sa a trebt s fe aş z-graf elor ma e bser ş mănăstrmoovene Nmele lor ne snt nenoste probabl aşa ne vor rămâne pentr tot

eana Că nma târz e tot a sfâr-ş t se V sa îneptl se VI n e-ptaf ata în parte strsă ne atestă

·pe el ntă zgraf nost ână am înara e peste Mov "George zgraf npăre Trae înmormântat în bseraomneasă a l ŞteanelMare n Hâră poate e zgraf aesta

Dn faptl s'a îngropat la Hârlă ne

ora, scrpţ n Bisele Roăne p. 6

maree Domn zse n paat în are arezat ş rmaş să Bogan Ştefănă şRareş reese ă G eorge zgrafl a meşter e altate speroară se bra enste eosebtă ă pare a f avt arrang e boere (Stoln aă mva ntregrea etre n nsrpe e sgră.

Tot în o aste e stae eosebtă întânmş pe a oea zgraf e noaştem în Mol

ova pe oma Zgraf l PetrVoă Rareşare într'o mărtre ată Bstrenlo r a 6Ma 1 54 , îş ze «Tomas Zograp eCoava spetabs et magnf omnmoavenss Petr Wa!voe familiaris» 5)'.Era e rtean a Domnl trăn pe lângânsl a Seava.

C aeasă tmă menne espre TomaZgrafl îne presentee eretăr store prvre a meşter bser lor mo

ovene n se. VI rămânân a e ontna pentr seol rmător pă e maîntă n srtarea aeaş preos ş bogatmatera stor pb at e N Iorga înolea rmzak vo a eretăr sm are prvre a meşter e bser n ŢaraRomâneasă ş prvre a provenenaobetelor e artă regoasă n amânoŢărle Române în se. V ş VI

EX LPD

6 Ioa Docuete Huuzak X p



edee ener scitului Fedeeşcioiu.

SCHITUL FDLESCOU

La un cea e ianţ e RâmnicuVâlci i a caul unui rum ceeree u ealuri e marginea

'

cioare ciul Feeeciou Nicin'au czu înc zimii e crm i

J

i caele omn ei reaz înc o

2 iseric scituu;

ciar a Olului rfţa lag fieici i rânui e ânc e riic e o înlţime goal înr'un curin e înnale ziuri înc în i

l ini i le lor eoebinue eauivniţi lor aânci oaie e oaie �

ba cia în mij locul unui a e zirie ce e frâng tem



SCHITUL fEDEEŞClOIU 3 1

a în ar a famle Gca ânee înc aâncu (fg 8)

Berca e mc : rvor cu oâl ab îmo obţ , un ngur urn

ULUI

OSTRU S. S. ŞI S'A FĂCUT CUTOATĂ CHELTUIAA A MĂRII SAE RĂPOSATUL 1 DOM U I 10 G RIGO RIE GH ICA VOI

OD - Î N DOM IA D PR E URMĂ ; NCĂ1 E

IS PRĂINDUŞĂ ATU A AU RĂMAS ASU PRA

3 ortall şi şa bsercii.

cu fereele arcu e Dea ura ue o foare fn ur în lemne ceee ncrţa în love coaeare în rel ef AAST SFĂ Ă ŞI D[U]MN(E]ZĂISCĂ BI-

SEARICA DIN EMELIE S'A - ZID IT - ŞI S A Î 1

PO

DO

B IT

CU ZUGRĂVEALA Î TRU CINSTEA ŞI LAUDA SFI TE PRAO BRAJE Nll DOM-

PREASF]ŢITULUI IROPOLITULUI CHIRARAA ŞI SA NEOIT DE A IPR

IT ACEASIA TOATE CĂTE S Ă ĂD , CUTOATĂ PODOABA EI ÎNTRU SAA LUI DU

EZE A\IN ÎN ZIELE LUI 0 CONSTA D1 0 BASARAB OIOD , AGUST 1 0

ZILE], A I D E LA ADA 7210, DE A HS. 70lW C ,13 [AM SCRIS E ] ATA ASE OT J ( I I]



32 B E U COJ\S T J MO UMNTLOR STORC

De o laure i ala ua avâ n jo obinuia �oare larg eci e îm

Pe ereele e inrare î nlu nru ev înc n fericire neînreae

4 edere exerior sc)iuui

5 Rşiţee cseor doneşi

oobi cu uri ce e ef fn lat, iar u ornamenele emânue în form e caiel

ciuri e ciori o r celor ' iniu :Grigore Gica H rocnOil1 Eo MAp:A,

fica lor Crina i fii Maei i Şe



HITUL FEDEEŞIOU 3

fan i nre cari Maei era urmeeneamul fi in a lui GrigorieVo

cel ea oilea i al lui exanrucare Dragoman al P orţi i i Domn

Buletin Coms Mmener Isce.

romnec iular fu eei rinierea caului enru înceierea

\

: ' �.•. '

cii in Belgr a cu Germanii , cari larfi cumra De ceaal are a uii



34 BULETNU COMISU Il MONUMENTEOR ISTORICE

apare acel Vlădică om al lui G)icaVodă care mutat dela Râmnic aMitropolie pri n bunăvoinţa acestuiaisprăvi biserica dar nu ca ar)ipăstor al ţării ci ca mazil înai nte dea-şi gă si ocul de veşnică o di)nă laTrivale lâ ngă Piteşti alt ctitorie a

lui Cetim Varlaam Mitropolit căş-

7. Uşile împărăeşi dea âmpla bsericii

tigătorul locului acesuia şi al doieactito Urmează ntim Mitropol it,G)en adi e Ar)ima ndrit de Argeş şiIoan Ar)imandrit de !urez Onisiforispravnicul mona) . Pe frontispiciuse mai ceteşte : Lupo poleitoru şipopa Grigorie ot Costeşti" iar înfund supt ferestuica altaruui data

8 Piatra cu stema familiei Gl)ica

9 Panor dela straa aierească.



SCHITUL FEDELŞCIOIU 3

celei d inăi zdiri şi numele rieculu 1 686 Opre meşer }.

O nsemnre conempornă răpe Vrl m c inspi ror l m riişi drepcredinci osei şi b lgocesivei Domne Mri . Lucrul începeMiercuri l 30 Iule 1673 cu 90.000

de bucăţi de cărămidă de Jble câeo mie l 80 de b ni su un leu .«Meşerul de zid» fos Soic vân dcu el pe Mr n zidrul doi vărnicerişi săeni din Jble Rădă cineşi Scă

dură drmuri 1 88 lă scân dură dr-muri 200 căl căiu l cu vergelele cuo drm uri 98 cruce poir ul dis-cosus pe cr e e "sem n risos mi-uel "n mij loc cu sv zvezdl ingur cpi cdelniţ cndel cu"zlele . Vlădc dugă o cdel-

niţă o cru ce o l iurgie de Ms .El cumpără cu bn i Domnei Mridel o jupânesă din Păuşeşi sălşede ţign Rdeni su Rumâni Senci nă scului sărcul s Fede

10 atae dea Fedeeşcou

uneşi Dolofn penru vr Prs dus del lbeşi ş fos lucrăde Soc văful de pierri văăşeiiduc " buduri şi " cuiburi de piră"Meşerii de lemn nu sun numiţi .

O Necş dă odo re Evngel ferecă cu rgin "răgând o scân

1 Pe o cazane bestem mpotrva fror întâm-

pător a cărţ «cumu au ma furat ate n vremerăzmrţ dn ăzăre» po pe o patră de mor

mânt ângă zd afară Drept ân g' ac astă patrăodl)neşte d·ocamdată Sprdon preotu Răsuceanu

nemernd ac sărman, frate bun fnd, să [să] ştie,

c d Ve Cucer Etl)me Ioanc)e Jrl)mandrt Fe

leşc oiul lu del moşneni pe 1 5glben Rudeni i meoul epscopldin Râmnic CU locul de sus demor de ârie>> pămânuri l Runcul l Ulme l Piu l Surpţi l Vigoen )

N. ORGJ

deeşanu au scrs una ş a nu : Mart 3 eat

sfârşt a apcat în oa cea Mare îngropat, înat de 5 pame căutaţ cac doarme De va duce

a Cernca, patra rămâne nemca1 N Iorga Studii şi Documente vo V, pp

4848 Cf ş Istoria eparfiei Râmnicului Noul

Sevein,Bucureşt 19 ag 5.



B B L I O G R A F I E

GABREL MILLE PORTRAS BYZAS

PARIS, HONORE CMPIO, 19l, 7 P., 4 R U O PLŞ. D RVU 'RT R

Di partea d lui Gabriel Milet a priitdouă exeplare din tudiul dale Portraitbzati» pre a le reite uul Coiiuni Monuetelor Itorie ela t Aadeii

RoâneAvând deoebita plăere de a fi î relaii

u aeată ditină peroaă red ă fabie ă arăt are ete ituaiunea a înaitede a vă da o iă relaiune depre tudiulpriit.

Donu Mile ete profeor de itoriareştiiului bizantin a Şoala de nateStudii şi totodată diretor al iuui uzeubizantin reat de da pe lâgă aeeaş şoală.Se buură de o bună reputaie î Frana

a avat are uoaşte poate ai bie deât oriare altul ouentee reştine aeOrietuui. Lurărie ae ut deja nueroaeCa ebru al Şoalei franeze din Atenaîdenat de fotul ei diretor d . H

oe d Milet a itereat şi a tudiatouentee reştine pe ari arologii ditreut le dipreuiau ba iar e şi dărâaupre a găi ub ele ure de ontruiuiantie

In pria iiue da a vizitat Cotatinopolul şi după e a tudiat ouetee

de aoo a tret î Aia iă ai ale arebizuda de ude a adu rezulate fruoae

Din Aia iă a tret a utee Atope are a exporat în ip aănuit aduâd ii de fotografii şi etapae deiripiuni

Aete i ură au forat iar obietu uei onografii riă oaboraie uJ Pargoire şi L Petit Recueil des inscrip

tions c!tiennes du mont Athos (Pari 1904

1 91 pp pu ueroae panşe (Bibiotque de oe fra<aie dAtne et

de Roe Aeată uegere e itereeazăşi pe oi petru ă în ea găi nueroaeinripiui refertoare a donii noştri aŞtefaeMare eagoe Baarab Radu!

Minea Sarat Caia etDea utele Ato d Milet a treut

în Maedoia vizitând oraşele de aolo şiapoi a aju Serbia vee şi în ea dunăreană de ude a ue iarăşi un aterialpreio înă nepubiat

n ură a fot înărinat de o oietateloaă ă ontinue ăpăturile îepute a Parezo ude a explorat o baiiă veeRezultatele aetei iiuni au fot foartefrutoae. n parte ee au ş fot pubiate

îtr'o revită oală din Parenzo dar e aşteaptă u nerăbdare de toi onografia opetă ăi la Parenzo unt după u eştie în afară de ouetele aritetoieîenate ozaiuri de o fruuee entreută

Reputaia dl ui Milet au tabiito lurărie ae depre onuetele bizatie diGreia Intro pubiaiue ouentală Le

monastre de Daphni (n Greia etraă'

da a tudiat î ip agitra aet ăaşare datează din eolu a l XIea In ea gă

i un ode de u trebue tudiat u ouet aritetura ozaiurie iinta totu e tratat u o inuiozitate extreă uu i areoogi rar u un oi de ar

tit uiat de o eruiie vatăItr'o nouă iiue aordată de Statul

ranez d Miet îoit de aritei deeatori şi pitori tudiază aăunit ouentele din Mitra (Sparta veea apitaăa priipatuui lui Vieardoui Rezultatulaetei iiui ete de o are enătate

petru itoria artei n Orient fine peâgă diferite artiole pub iate 1 91 a



BBLIOGRAFE 37

pă lb de 52 ple : Monuments

byzantins de Mistra (Ps, eo pele ese ă beile zidee ple lo fragmentele sulpturale

descoperite şi adunate de d-1 Millet Într'un

muzeu local esie, oe ooe deds s desee de d Sope M ese Jes Ros i s e PeR pos. Te ă pă i ese -

ep eăbde

sd d ă il «Pos byzis» e ă pezi d Me ă ă Bzii oi diţ elesă poel, de oee es op l ei lo de e ţă d ee ee piee ip s eie, sie ds, se s pe păl Geie oele se sibă d seeee

ă. Pese o ăi, oe pbie, pel , poeee ă e pie Bizilo e e sehie o

Ao e peză seee poedel epl seoli l XVe, epods e dă eie e Ms(Booo sp e soee poe l, e ă ă p ză epezăpe «ee pă Teodoe o»Pi e ese o b de peso

se, e s ălăi, Bl B bCoes, io ăăsii Bisiţ o-eă de o D Mle ede ă pesoil esie, dă ol Teodoeele pă, ese eodoe , Despol Msei ele pă Me Peoo i e 1407 ple l pe o Lio ees esede obse ă, dei e esă- es despo fi bă s ăă-esă o el ese ză os ăl -

ăes poă i ee sib Teodoe, dpă zl o o de eo-do, ele să ie

D Me ibe esă odă e iesăi ol poe de liţă eesă, sid « es do possible qeTdoe Ploloe se soi ss bo a

ee ieio oe ploie d' i iee» (p 5 Pi e, eo-do Despol Mse, os ăă el do pe es id ă

ă ies esă doiţă, o

dd poel să eMoil zăi l edo Pleoo

Despol Mise, o ese diăă doilă de d see eos,e se de p'o e eisoi ăe oă ei se osă ă do, o odă , e Oie e Bzi

i l Sbi Ro 'deă d o pe op

ă sp ei ose eiiose de osă ă epo Teodo 1

Pleoo Despo Mise, o 407, e o 4050 de ă, ă oi Voeod ele de Vld Călă ă oe să oe,i z do Ţ RoesăRdP se zis Pe Voeod, e, pe se ede poă doă e l

ees Pe l ăăes Pse o, dpă z ol, di ele de bo-ez Pe păsd ii P Pisie.

Aes Voeod peă i să seflă z ăiţ Do ioi bsei boliei ăăs Cozi d VlePoeee lo s desse de d o Sate şi Mânăstiri, 905 p 304sel «Coi dă Pe Vodă zis Pe del Ae s Rd Pise Dopă l 1545 să M se ăd

să os li Pe ăede de bod de blăă oăzd pese o oe oi de M e oo, bod bso băi, pese o iă dedesp oe»

Ml i ieesă se peziă si e B Bb Cioes zs Poie ol io ăăsii Bsi d jdeţl Ve pe ă eisă epopiee e ee eţii esie boe o el e pe Teo

do , Despo Miseie ese doă pesoii, pe i i despe o epoă de 7080 de se poee ăoe popiee i Teodo ,Despo Misei, d păl dBizţ B l Bb ese e d seil Do i os i di e dois oi l ă�ăs l e bă s olă ăe sie.

D pe sbii soee o leă



38 BULTNU OMSUNI MONUENELOR SOCE

uă i evideă ifese vieiieui B Bbu Ciovesu i od eliiosă eiobiziă pe e o ilusezăpoeu ui Teodo del Mis. Şi uedupă eiue lui o Coe ediu uiBoveu e viziă uee os l1 701 l ăăsie Xeofo di SulMue se ă pii Bu Bbu DiulVoiul Pvu i Rdu ( se vede os

iiio de o Coe ipăi Sov1 70 ib eă duee liă Mouo Peopi e· Pis708 p. 494

To Bul Bbu să u u de Looă se fă eu io l ăăsiiiPoo di uee os (Coe Posiiio edii Muo p 481

Zidid ăăsie Bisi di Ve ese boie e os io i l SuMue pus de i s' zuăvi poeu i

ii l Bi si ude i se păseză opieodeă după esue biseiii di seoul eu.

Poeu se vede ieiou biseiii ls ude se iee i isipi " BbuCiovesu iu fodo esei ăăsii 1 498. După desie eeului oeToilesu e «ese epeze iă blăiă u eiu i bu ; e o bbă lbăi ie iele piep» Mi os fudse epeziă ăăsie Bisi. L dep

se flă poeu ui «Bbu Diiie Şibeiu piipele Doio 1855» (ToilesuRpoui sup ov ăăsii s)iuii biseii di ă Buei 1887 p . 44

To esă ăăsie se i păsezăă 1 opie odeă « bou pepză» epezed pee ui Bbu Ciovesu l ăăsie să se ăluăesă se vede i iu bisei i see elevei oue de zidui u eeui Misus ese o i jos s)iu Păpu Bbu u bb bă bă osuu ipului ie pul ple pe depă i s o ie l uee se dedio peu ee uei ; după dsul vieu ă u du blăiă poziiuepeoie u de o eă de e 18 pesoe oe dule o ii u b ăe

ilie Cioveio Pe pză se iee " esă u su sos după e veie pi osdi Sfiiei se Păiee C)yGeoe Zuv o Cozi 1830 Oo25 (Toiesu op. i. p

·

O epoduee după es blou se făi di Roă de Şef Geiu e l p XXX

Coeiie oisiuii Mouee

o soie poveid del Bisi se flăiăi o ioă făid pe Bu Bbusă opi pezed luie obiei sului Poopie.

Toe ese poee i bloui diăpoeul de e Xeofo di SfuMue poeu del e Bisi diVe peu i pz u pee Bul ui Bbu l ăăsie i io ei ăieză ă de i li spe elesfie dovedes pe depi ă Bul Bbu

ese ipu e i desăvi boeuluio li spe ois dei u e-peze de fue l odei eiobizie oi i dăuă ă e dii dă de vee e es e boie ăi l epuul pieo ose eăuiu Sful Mue. l iuseză d o epoă vi osă eliiosă pi păudeeueuui bizi

ebe ese dă Vd Căuău RduPisie i Bul BbuP)oie o)u u

fos eie ăluăi oi ui udoi să fie i su ies odploi u ede d Mie despe Teodoe ou de Mis Cesiue fiidieesă peu isoi vieii ose eliiose d ilueă de od biziăi sbesă ebu i eeă i ă-ui i de ii.

Pi peze o uie doi să eevez săăe sudiio dlui GbieMile sup ei eie di Oie ei pe oi e ieeseză pi li ie i u i ul u d Mile se o upă delo vee oe de oueee ose

Şi su ovis ă ebue se due uuii esui sv biziis peu i-iee esui i d de ipo iuios sudiu

ION KLNDERU.



R A P O R T G E N E R A L

CU PRIVRE l UCRARILE

C O J I S U I I J O N J E N T E L O R I O E

IN

9 1 1

0-

I oforie . 16 di ree eii per osere i resreo eeor isoie e ooe Văîi răor rpo eer piire rărie oisiii osre î 19 1 1

Iepe ărie de resrre i o-serre, ri s de doă eorii rări ei, de resre oire, irări oi, pre de resre ee ie îsă de oerre, îepe i, esedi ră, efee )ir î pi -

i reI pri eorie iă rărie de bi-

seri Sropoeos di Brei, reHrezi, biei bă di Bi, re Că-dăoi, biser S. G)eore di Booi biseri osi si M di Ve,Bisei Doesă di Troie i biseri di Vădi or To î p esor fi să îseă biseri Goi di Iibiseri Br di Cpiă i r Co- di V C rere îsă rebe să

răă ă rărie per esre esordi ră oee fos îrerpe re, ee doă diăi di z ipseide fodri ir e di ră di să ăfod pois de Miise de Jsiie i deJdeţ î edere ăi s i fă ereărie i sdiie eesre, s i d.

ori do iă rări oi

de resrre Biseri Doesă di Cede Ae re Ceăi de ă Ii osedă iropoiă di Toie (e-dă doi i de serii Di Le-oe seriii osr de oee, biseri di PopeiV i bisei iă ei di Sii re îsă s ei i pob i pie de res-e e ăd se ee defori Spieor Ciie ărei prţie

Lrări i s i pţi îsee

de oserre i îeţiere s ee,dioe de Mio, biseri fosi sl)iCrs di Gorj biseri See di Tro-ie, ri SNioă di Ce deAe i biseri RdVodă di Cpi-ă ir, dioo de Mio, ee S-i, Ne i Se biseriie osi G de ă Ii i bisei ie Broski Sf. S i Miropoi e)e di es o

Iă dpă rporee doior rl)i-eţi diriiţi i esor rări ee e s'

ee fiee biseiă î pre.

L bisei Sropoeos. S' r i esee ădie pe bise-riii Pi ăs să se ă î -re C esă e, esrre bise-riii Sropoeos i îl)eiă.

L e Hrezi. - 1 S rsfor



40 U NU COUN !l OMEEOR STORICE

fos o spli, ip măăsti , f să s pzit o ădil ăăs i ăp să potăf liz pt d ţsăto ip m d ospţ. L s mit di o I timp i s pătitmpăi ptăi să mpii t 2. S mit s iiioi măăsii, dăămds dl

ăsă ădi mpi m o sp sdsid po l, d Boţă. 3 S omp şi ăt zd dmpmi bs d Boiţă spt oiol d lăt 4 S stt to, stl Sf Aposoi, ompds pds , i sild l, S. Stf, zid d mp-mi 5. S ă, fi, ă d ospodăi s p m iilod ă pot d os pmi ii, s

tt l ăi d sm t diăt mt pţii l t ompsl măăsii, dpă m s pot dd mmoil t s pot.

L bis Abă di B S tmmob l Şo spioă dAt Msii d Cptlă, dpă pi dsm d At f momlo, m i pobt impsă d Coms o dl tmplă s'pt d d A G. Vo S lt poi,

s , l poi opotiţi i si pză s ost, odă impjm bsii, i s l - Pt s d mă ă s d-st sm d 25000

L m Cădăoi.S mt om-plt s opl d ili dl Nodi s p, dpă p, stopli d d Sd, ăms s mi o. S t z ăt bisi mobiitmpi st. pi ădi dl ăsăi, tpz, ăms otă : s os p s po m s ăst,făds, bi ţs, pţiil s.Astf, st, st bi siii imăăsii Căldăo fi fp implit

L bisi Sf. Go di Botoi S tm ompt s tio,sbiids fom d p bisi ii,dpă m s pot d, măţim,

di mmo dli Al f momto, t l sfit sti pot.

L bis osli sit Mm. S făt op , p p oă, ăds mă, s' st bisi o ompltt pt poi zdd immi, dszds o potăoă. A mi ăms stf ăi iio.Dti s d mmoil t l sfi.

L bsi Domsă di ToitS t zt o d stj tpo o d pită, mb sptt dpămodl lo d Hz.

L bs d VădiGoj S tt lm d st pol d pă, pt si poii bo Is ommotă d s- s' zt dsp i d it, ips zd bisii, d dp

L is Domsă di Cd-A S' osoldt opl bisiii l p ăti d , i mţ - ădi S pt di ipiip bisii i păil stit ltli S fă foto di fţd dlAps S p oă l io, opids mă dd bi si m mtă i, pi stdi miţio i s s oil, fţd, . Lăi d osolid i

st s dă l i pl dl A G. Ckz, mmb l Comisi. I timp ăi s ăsit sb lto m mlt idii, dlo dit ipotz s pt p fom pimtiă bisii. Np-ds, s tă otţlo,să s f i zo st ipotz, di iitţi dioi ăi. Ckz iN Gks măii mi p t piţă foml s găsi id l ăi, spimd mi i făp tă di lădi pimodilă,pm tll mii d tii i pido- d t Sp lăs âp dssăilo o tbi să s m fă spsili si bisii, s osm mmo dtlt tot ostăil i obsţ fă sl ăilo mmoi s pbi mpl să i Btiomsi os



ROR GNR COMISNII 1 9 1 4

re Ceăţu . S'u retut l e de lă l otă , 'u urăţ u toul uee pţee ' dărto ă ee eue lo re u deele prteu lădr o de leoor 'u fău elă de ereu u d u u ăă, u tudt, fr, de e de oue e ădr eeo poeu de reue ăle oe

Depre oe ete e rpoeă pel eoru et ft

fo topoe d Troe. S'o proetu l pe e dede f be u poeu lopoţe o e ureă e d ou ee , eăuă u peu

be d PeV S ă-ut pe de o e e ă uă , 'rlădt opo de pe proo , ' ur o u făut feretre o, ă

d, peru ul uret, ă e eueăpee eeror de orpu l b r ăe e ou ue de tr�re. Aăue eou d ee

be ă r d S, pţăore fore Spleo Cle, Coueu u det ă eretee plue deeure re e potrt e pe pro-be P ue ete, ee tde Buoul tel l Cou , u fotprobte, u ue etr e 'u ou

fore pre f ute eă leeue l ură De eee probreure pu, u odţe poruleuro păr V D, ă u od-fe ă u oă bolut d freue etete, fără u ă retureepărţle due ă uree loue opete de fu prf

Tred l uăr e de oee, eă

ul Cr, Gor ' opertber opot ' e, reprdue, d ee ptu ereperu to. b er See dTrote eprţ proo l opeăt ru SNoă d CurtedeAe uăr u rete de ooldre b RduVodă d Cplă ' eut eo url Ptortoruu ' făuo ue ouă lr re SlNeţu Se u uăr de eţere

Buu oiun Moumnor Istorc

oerre, l e dtă, ub pereŞfuu de ee l oeul u Coroe Măl, l ele două d ură ub prerepăror eue repet bereruo Gt de lă efă-ut opeurle d ou, u bă plu -buă b. Brok d ' făuteoe opotţe 'u eeut lu ră treee fr l b. Sf

S Mopo ee d e olte urăr de treere feretre o e

Aee ut Doue tru, lurărlede eure oerre efetue ubupe Cou de ătre Seru o-ueteo 9

fră de ele, Co ue Serul e, u ut e oup de leeu ptoe l e ouee-

lor otre Afel ' d udu etuererăr be oofăulu Tăutul d B-e ber Sf o d Vlu, fotuu lt Dobru d Vle S'u eret po toe eee, foe ueoe, prte petu luăr de reere oere dferte ber ăătr le ădere ouee ore ere, ră, u rere trebue ă ottă, u ră-, e re pre lo efăue, d u lpe de loe

Ce prete etue ăpătulo de l e-

te Neţu, d u uor preurăepeăue, ră ă reole d ou ul e r e prete etue preu trulu ro del TSeerolă u tăruţă de d. Pr r l etuor Coue pobt popuere dlu Deor Mueulu ţo, re de-le Cou eret lururle lfţ louu, bd epropere eeede fău lăutu truu deterdetou de preu după u e pote

ede d rporul repe l du ProfV Pr e e publ BueulCou

Coeţle Cou 'u boăt de-urul uu teu u o fruoă ere deuur epeed pee uptule deVăăe lue eeuă ubde du Pof upor C Bălăeure l ureă pe b uu pror l C-u . Du pă e t pror d ee

t



42 TN COSN I ON TOR STORC

ctt l tect i l o-eele d Cpită, ăd c cestsă ecă i l cele d ţă Die bse-cie dicte Bceti (Mopol, Mi-Vodă, Cotoce, Coe, i, Stopo-eos Văcăeti, s' c, c is, i l Văcăei, ti Coţe Cece s' es del ces di ă ( po-t s' tes poiţ di Ro i

pese e ce s ets de Văcăeti i (poli, cooe, cptele, scip, stee,c)ee de feese, etc. depot po-io d. Csei B seici, ădsă se jee i epă poi PAeo, de eă se oci ce d i Cosii.

Bseii pe pict b secescă tec di li, de ct Veei,Re Ro, l Sf Mte, de ăs pă cep i ce.

t cestă piiă ei idi

Bucureşti, Ianuarie 1912.

PREŞENE, ON KLNDRU

ct di cpl oci de Coisie, cddpă pl dt tot de ds Lcă ile se es cp de oici i picti bie, s dod seiose ctităţ ieo oti bsiei, ci, c eeeo Sci, o c)e pol desd, ăid c ă, oceelo ă, să ie ebţţ căileCoisi.

sfit, ce pete pb cie, Blet cot să pă celei codiţic tec, c cocsl să o i co-boto, i Cse Bseic d lieă, sb spicie Coisi, lb ,ps ce c doi , • Odoele delNeţ Sec»

C cese, c)eid cele ce e Văpo c pe l căe Cosi Mo-eteo stoice 191 1 Vă ă, Do-e Mst, să beoii p ced-

e ei ose ste

Secretar X PDTU



A N E X E

-0-

1 .

MEMORI

1SQR CRARIOR E RESRRE SERIC SF GHEORG IN OOŞNl

Câd sa )otrît restaurarea acestui ec)iu ouet îteeiat de Doaa Elea lui etr Rare

aul 1551 el se gsia î stare atât de jaic î-cât cu greu se ptea trevede aderata lu i struc-tur di tipul îteeierii

Corpul bisericii era supraîlat cu o zidriede reo doi etri decorat cu c arcaturiogivale î tecuia îtizâduse de jur îpre-jurul bisericii i îcoroat cu o cori di les-pezi de piatr brut acoperit cu u profi tecuit

totul fr ici u caracter i aitid orele e-treei decadee a goticului austriac dela îceputulsecolului al XIXea care a lsat ara oastratâtea ure de trist eorie

Acoperiul isericii di cauza acestei upraîlri

a zid rilor di aade ascudea aâdou baselepoligoae stelate ale turei

faa ui bisericii i câd corp cu ea se ridicao copoti ptrat îat i asi cldit a 87,

probabil odat cu «restaurarea• ce sa fcut atuciacestei bisrici ot di acea epc era i eâ-tarul ce s gsia aiit a sudul altarului i presitaora uui cub acoperit cu o îvelitoare forâdspre sud u froto triug)iular

tât clopotia cât i turla biserici erau acoperitecu velitori bubucate ot eteriorul era tecuit îod iforerestele dela proaosatar i sâ uri eraurgite pri spargerea idului iar c)earel de piatripseau Basele stelate ale tur le ascuse sub acoperi

erau tât de deteriorateîcât u ai aeau for Cotraorii ici dela turl erau ruiai Socul bisericii era gropat pât cu aproape u etru iarrâu de pia tr u ai eista pietrria dela ua bi -sericei era î parte ruiat

Cercetrile ce sau fcut au dovedit îtâi c aitoat zidrh iseri cii este de piatr brut sub tecuia î ele pri erau crzi cari copletaupietrele czute ; prile superioare ale bisericii iri-dee erau de crizi probabil aparete la origiîs deteriorate ai târziu i tecuite d aceastcauz î ur a soclu cotraori ferestre etsa gsit piat cioplit de diesui ai ari îsî are pate deteriorat

I drâarea copotiei s gsit î itriorul i-driior pietre ec) cioplite cari sau costatat csut c)earele ferestrelor ec)i ela atar i sâurce sau putut astfel recstitui eact erestrele

proaosuui cari erau astpate sau gsit de aseeeacea dela apus era desfigurat i î parte ascus

cea dela iazzi era cu totul zidit di care cauzse desc)isese ata alturi

Dup e s a drâat clopotia i eâtarucari fceau parte di ec)ea biseric sa îceputdesfacerea coie i i a zdriei supralate acrpuui bisercii di cari s'� scos espez ari depiatr brut cari î ur s au ciopl t petru a seace cu ele totuarul di juru bisericii

Spre a u se epue biserica i bolile la ploi s'aproptit acoperiu ec)iu i s a lucratzidria i coriou la adpostu lui

I acel tip sa cut de jurîprjuru! bisericiio stur cae a at la iveal ivelul priitiv alpâtulu are se îqase cu tipul Soclul biserici oart deteriorat sa copletat cu piatr tardi Bucovia iar la coluri cu iatr de taie iblocuri ai ari apoi sa aeat easupra socluui u brâu pofilat i piatr tare di cariera dea iatraN

Zidria perelor d faade care era foart ere-guat i strcat sa îdreptat peste tot drââ-duse prie deteriorat< i upluturie cute iur i copetâduse cu piatr zdit u cieucl)ile ertcae ae colurior faadelor i ale co traforilor s'au îbrcat cu pietre cioplite orâdcolare aterate succesi itr'o parte i îtraltadup odelul bisericilor di tipul u i Ştea cel are

oat zidria de crid aparet firidele i filarele erticae sau fcut di crid de Ciurea ; ite rioru fiideor sau tec ui cu ortar cu pra de piatrerestrele dela atar i sâuri sau recostituit dupodeul pietreor ce s'au gsit i drturie co-potiei iar ferestrele ari origiae de a proaosau corectat i copleat spre a se obie o orpe cât sa putu de regulat ot aseeea i pietreledela c)earul uii bisericii au trebit s se ilocuiasci parte iar restul s se corecteze cioiduse icârpiduse spre a se obie profile cât ai geoetrice ceste lucrri de piatr cioplit sau fcut cupiatr di Bucoia Coria bisericii s'a fcut duptipu obiuit di crizi apareteazate î dii deerestreu de oarece u sa gsit i i dci u despreora priitiv a acestei corie

oat zidria de la partea suprioar a corpuui bi-seicii precu i aceea care ie arpata a trebuit a se



L COS N O MENEOR SORCE

refae din nou apo i arpana de a acoperi cu srainde en cu consoe vopsie cu carboineu Acoperiuui i sa dat pant ic a corpu bisericii spre a sesa degajat basa turei sa invi cu oane dinabrica Gorj din Târguu aeate pe aserea iruberoid B asee urei sau recut aândou restituinduse oree priitive i acoperinduse cu o aneTura sa ibrcat toat cu crid aparent upforee gsie sub tencuia i sa copetat cu ocorni a fe cu cea de a corpu bi sericii oudin cee patru erestre de a ur sau refcut dinnou i ceeate s au copeat i corectat iar interioru firideor s a tencuit ca i ceeae Sub fe

II.

resree urei sa aezat un brâu de piar carenconjoar tura a ocu unde sructura zidriei iate ture siiare neau artat c usese ai aneConraorţii turei s au recut cu ou preun c ucopertnee or de piatr Acoperiu ture sa cutpoigona ca perţii turei iar ora sa aes înatspre a se accenua caraceru genera a bisericirdin Modova care se deosibesc prn proporţiuni aiînae i prin predoinarea iniio verticae

In sfârit sa aezat cruci no cu ereitţie întref i cu paftae poee dup eepu cr ci o r vec)i de biserci foare rspândie in Mdova

N. GHIK-ŞI

MMORI

SPR CRRIOR D RSRR X MĂNSR ZI IN 191

La opotniţSa presc)iba acoperiu cu oane noi no

cuinduse oanee stricate i egânduse cu ortar

de var ab a anuite intervae irurie orizonae i vericae penru o ai ae s tabiitate

2 a sreţiea Sa desfundat tavanu din caera zs a pre

oţior» dea etreitatea rsritean sânduse aparent bota cea vec)e a crei tencua s a reparat ;s·a fcut di n nou duueaua i o sob

b Sub aceast caer a parter n încperie dinrându pvniţ eor unde se afa o agazie s a aeajat buctria stareţii cu o inrare separat i cuo car ; vec)ea buctrie aipi de zidu dnfundu cţii s a drâat

3 a c)iiie nordicea Sa fcut reparaţii a ui eresre, sobe cân

duse c)iar din nou pe unde a trebuitb Sa cut o poart de intrare a încperea cea

are de parer din spre captu rsritean4 L c)iiie eicea Sa fcut reparaţuni a u i feresre sobe f

cânduse din nou pe unde au ost de trbuinţb Sa amenajat în c)ii încperie de jos din

parea stâng recânduse teeiie tavanee sobee buctria duueee i âpria

5 La c)iiie sudice Sa aenajat în c)iii ncperea de jos din partea

dreap refcânduse tencuiaa tavanu duueeesoba de aseenea ocu go de sub scara ce duce a

coponiţ s'a aenajat în car penru aceast c)iie 6 a c)iie rsriteneAceste c)iii construite n spre atar i apte a

zidu ce nc)de curtea sun fcute cu u n ur842, deci potrivit avizuui oisiunii sau dâra în parte urând ca restu s se drâe n varaviioare Zidu s'a reparat aseenea i encuiaa iarvec)ea poart de trecere ce era astupa sa des

undat cânduse o poart nou de stear în stiuceor vec)i

7 La Bonţa S a ainiat i panta cu brazi aeea ce duce

a poarta bisericii de a Boniţ

b Sa resaurat poa ta de trecere n grdna Boniţei reparânduse i a iniinduse zdu nconjurorce era n parte drâat

c Sa suzidi zidurie din pivniţ ae Foioruuiaennţate s se d"râe prin supurea aurior desub teei In acest sop s a uput groapa g)eţriei sa nieat i sa nc)is narea cu o poart destear

Tot ac sa fcut i o ic aee de counicaţiecu urtea prin ajutoru unei scri de piatr brucare sa recut dinpreun cu parapetu su

d rin citiru Boniţei s a trasat de aseenea oaee ce eag druu ooruui cu portiţa din zidude afar repaat i e i î n care sa pracica o desc)zitur botit înesnind tecerea spre poteca ceduce a sc)itu Sf Apostoi

e) In juru Boniţei s a fcu un trotuar de boovani i anţuri de scurgere a apeor din poi ndeprtânduse astfe apa dea zidurie Boniţe

8 La sc)itu Sţii Apostoi Sau reparat i s au rezidi zidurie nconjur

toare ae curţii fcânduse o poart de zdrie carc deasupra i înc)izânduse cu o potiţ dinen de stejar

b Sa refcut acoperiu cu arpante nou atâta sc)it cât i a tur i sa înveit cu indri îbibat cu carboineu

Sau reparat encuee i s au vruit refcânduse i socu iar a tur sau aeza erestree ceenoi din en de stejar prevzute patru din ee cu o

desprţiur în for de jauz e pentru veniaţieFeresree ceeate sun i ee ucrae urând a seaeza n vara viitoare

d) In juru sc)ituu sa fcut un trouar de boovani i s'a niveat curtea nesninduse scurgereapeor

e) Sau descoperit zidurie c)iior drâateprecu i zidurie streţiei curţinduse curteade pânu depus i oozu proveni din dr ·uri

Sa drâa t pridvorau din aţ care aeninţas caz fiind crpa i sbit sa pregti oa pietrria ui asfe ca în capania viioare s se poat



64 COSJ OOR SORCE

II.

MEMORU

SUPR UCRARLOR DE RESURRE EXECUE N 191 MANASRE CEAŢU-Ş

La alaul DuaVodă (orul de lădiri uaşa zisa sală goiă

Sa dărâma asa egumeneasă din faţa sălii goie Aeasă lădire e lângă ă era n mare ruinănu rezena ni i o imorană i soriă şi arlieoniă

find zidiă n urmă de ălugării gre a sria oaseul sălei goe, ără are era aliiă neaândnii o legăură arieoniă u resul lădirilor zidie e imul lui uaVodă

Din oae năerie aesei lădiri s a ăsra unasin urâ, aeea aliiă lângă zidul exerior al mănăsirii amenajânduse roizoriu a raeză ănă laerminarea iliil or nouă e sau neu n araaeasa

iara oeniă din dărâmarea asei egumeneşisa aşeza n guri, nrebuinţinduse n urmă amaerial la lădirea iliilor noui.

a reara nelioarea de ţiglă e nreaga lă

dire xănduse ţglee disloae şi nlouinduseele sriae u aleleS a săa n urul lădirii erenul e asua a

roae n nregime unele inrări şi feresre delainiţi soţânduse u aes rilej şi molozul dinlăunru

Sau amenaja două sări roizorii la inrările

exerioare au reara e dinăunru oae năerile e de

ind de sala goiă făândulise diferie lurări derearaţiun i şi amenajări a reararea uuror bolţilor, faerea enuelelor din nou soirea u arduşumee rin odăi, ardoseli de ărămidă rin săli ;sau us uşi de brad n inerior de sejar n exerior

reum şi feresre duble u oul şi ereelele exerioare de sejar

Sa us sobe de eraoă rin odăi dându lisefumurile n oşuri e sau ăia n grosimea zidurior şi adaândule olane n inerior

n fine sau mai fău ale mai mii rearaţiuni şimbunăăiri aesor năeri enru a uea f louie

Căre sfârşiul lunei Noembrie oae aese rearaţiuni şi amenajări au fos erminae Săeia, areână auma oua o are din louinţa domneasă,sa uu mua ai in aes or de lădire ; iar louina domneasă a rămas louiă numai de ălu

gări ănă e se or ermina iliile ele nouă.enru aza grajdului de lemn mroiza in afaramănăsirii sa amenaja in basionul sdesi o ameră de ăzior

Zidul de iară e susţinea laform din jurulbiseriii lurare reenă sa dărâma urmânda diferinţa de niel să se omleeze u un aluzde ămân

Căre sfârşiul oamei sa neu şi faerea unuişan mrejmuior al negii rorieăţi a mănăsirii.

La iliile nouăIn area nordesiă a mănăsirii a endan

sărăţii auale louina domneasă sau neu o

n amania anului uren iliile nouă roeul sasudia n seriiul de arieură al Comisiunei Monumenelor Isorie l onine douăzei lili gruae două âe două u âe o miă inrare şi unmi dozi omun o buăărie u o miă ameră

alăurea o raeză, ridoare şi omodiăţi Disribuţia lor ese in două auri şi anume : zee iliişi buăărie in aul de jos iar resul liliilor şiraeza in aul de sus

a aeasă lădire duă um sa sus mai sus,sa nreuinţa iară roeniă din dărâmarea aselor gumeneşi reum şi dela zidul de susţinereal laformei din jurul biseriii

Inaine de a se inee s ăurile sa niela erenul e re ină o ană desul de mae, iar duărasarea lanului sau ineu săăurie fundaţiilorari in unele louri au ajuns ână la doi mri şiea adânime

Zidăria fundaţiilor sa fău din iară bruă uorar de ar idrauliDeasura aesor fundaiuni la surafaa erenului ,

s' a şernu un sra izolaor e asfal ese aesa ineu zidăria arerului

In aer zidure exerioare s ·au fău duă arieura faţadeor sudiae şi in onformiae ulădirile exisene are u iară ioliă areu ară bruă iar in inerior s au ăuşi u ărămidă

Zidurile ineioare au fos făue oae in ărămidă

Cărămida e de bună aliae, din fabria SoolaTimu fiind inaina ela miloul lunei Noembrie

lurărie u inea, duă are sa aoeri u aeşi sânduri oae zidurie rămănând a la anul iiorsă se oninue resul lădirii

Odaă erminaă desrierea amănuniă a lurărilorefeuaerămâne să arăăm şi difiulăţile inim inaein ursul exeuării lor

Şoseaua nouă, exeuaă de Miniserul urărilor ublie enru inlesnirea omuniaţiei mnăsirii u exeriorul, erminânduse abia rin Noembrierasorarea maerilelor a rebui s se faă oe drumul eliu u ane rea reezi, şi dei udesu de mare greuae.

2. Nisiul se găseşe numai u mare aneoe rin

imrejurimi şi aela de o aliae inferioară3 n fne o ală difulae mare in efeuarea lurărilor sa nâmina rin lisa de aă. Neamseri de aă adusă u saaua dela diferie fânânidin ale, eiae a aras o m rire simţioare a re

uui zidărieienru nlăurarea aesui mare inonenien sau

fău sondaje in dierse une din arorierea mănăsiri dar fră rezulae feriie ; abia sa uuaa nro fânână mai n ale reo două isoare obţinând numai o miă aniae de aă şiare, nefiind oabiă nu se oae nrebuinţa deâenru adaarea ielor



1X A RAPORT COMISIII PE 19 1 7

Acu se sudiază aducra apei din conducacounei aşi dar şi aceasă soluţie prezină dificulăţi nivelu ănăsirii Ceăţuia ii nd cu vreo

IV

doi eri ai nal decâ nivelul rezervorului dedisribuţie al oraşuui siua pe deau Copoului

Jr)i G. G. P

MER

1SUPRJ LUCRARLR E RESTJURJRE EECUTJTE IN 1911 J ISERCJ STEI MJNJST!RlMJMU (VACEJ.

Lucrările execuae n aceasă capanie se porezua asel

. a coplea acoperişul cu ablă de araă lacorpul are al bisericii nvelindus şi sâurile şiaaru precu şi urnu scăr ii ce duce cloponiţa a aar sa aşea crucea cu baza ei2 S au repara encueile exerioare pe oaă n

inderea bisericii iar socul sa encui din nou dinpreună cu proul

De jurprejur s a ăcu un pavagiu de cărăidă de lăie

o cu cărăidă sa pardosi i pridvoru de lainrarea bisericii ereţii sau vărui

3 Sa ucra şi s'a aşeza la ocu or uşa de anrare şi eresrele din len de sejar Raele depiară ae eresreor s au spăla cu soluţie de odăcauscă curăţinduse de sraul de vopsea ce acoperia piara La acese rae sa repara şi sa vopsi cu negru graiile de e

4 In inerior s'a ăcu sc]Jela penru zugrăvireaurlei şi cu aceasă ocaie s'a spăla cu o soluţieslabă de nariu o pare din picura n uliu de asnu bisericii şi sa descoperi sub ulei vec]ea zugrăveală al resc care ese de a ondarea biericii 69 ceasă descoerire a sugesiona deea de

V.

a se spăa nreaga picură şi a se zugrăvi urlan siul găsi ridvoru sar puea şi el zugrăvio n siu vec]Jiu iar icoana de ra spăaă deueiu de deasupra şi resauraă

Zidul nconjurăor al curţii s a coplea nc]Jizăduse pese o

Depoziu de dărăăuri depus pese ruinee dinfaţa biserici sa ridica, ase ca să se pue n evidenţă acese ruine De aseenea şi urele de ziduriae ciliilor de la spaele alarului

Curea s'a curăţi şi nivela, dănduise o panăde scurgere n spre răpa apei Maului

6 Gangu de inrare şi poara are sa reparapreună cu bolţile avanului şi sa vărui

Dânduse encuiaa os sa descoperi un gangboli prin care ai naine vree se ăcea recerea din ncăperie săreţiei n curea biseicii

Cu aceasă ocazie sa puu consaa vaoareacorpuui de case ce nc]Jide curea spre iazăzi şicare se ruinează din ce n ce, din c auza păăsirii şi aacoperişului de şindrilă spar şi purezi ese o

De aseenea şi cele două ceardace care acusun nc]Jise. sar puea desc]Jide aşa cu au ola ncepu

J)i I N . 'RJNESCU

MMRIU

SUPR LUCRRR RESTJURJRE 1 ISERCI IN CMUN PP ŞTI VLJŞCEXCUTJTE IN 1911.

Acese ucrări se po reua in dou părţi principale şi anue sc]ibarea acoperişuui biseric i şiidirea urnuui cloponi ei in locul ceui de en,dipreună cu inrarea in cloponiţă

1 . enru sc]Jibarea acoerişului a fos necesara se dărâa zidăria adăogaâ de urprejur deasupra vecei cornie resabilin asel nivelu ade

văra al acesei conişeS a resaura apoi cornişa pese care s a aşezacosoroaba de jur prejur şi, pese ea, consoleleorizonae ăcue din sejarul vec]Jiu ce sa găs bun nvec)iul acoperiş de şindrilă

Sreaşina sa căpuşi cu scânduri de sejar şi debrad ăţuie şi lăbuie ir acoperişu sa eli cuoane aduse dela Giurgiu La arginea seaşinei s'abău o scândură dinţaă decoraivă

2 urla cponiţei s a ăcu din nou de idărie pese cele paru arcuri din biserică Are o baăpăra apoi o reragere acoperiă cu olane şi aisus se ridică corpu para a urlei avănd n ie

care aţă câe o ereasă desc]Jsă cu arc a pareade sus Sraşina sa raa ca şi cea dea biericăde aseenea şi acoperişul s a nveli cu oane

narea n cloponiţă sa făcu n acelaş fel dânduise fora poigonală pe care a avuo dela ncepu

Aâ cloponiţa câ şi inraa s au encui şi vă

rui, având aspecul deniiv ca şi coperşul bisericii3 Cucile cee vec}i sau repara, vopi şi auri

şi sau xa la locul lor n pop de sear, prin puernic e egăuri de ier şi ae crucea coponieişi cea dela alar, iar una dn ruci ce ea la ron onul dărâa sa depu n colecţiile oisiuni i

azele crucilor sau ăcu di n ablă d znc şi sauarăi spre a se aronia cu acoperişul de olane enru uncionarea sobei din biserică sa ae

naa n grosiea zidului sudic un coş scos şi nafară pe acopeiş din zidărie şi encui şi vel cu olane



8 BLTN L OMS N MONMNLOR STORC

a ş eestele sa fc oiite c golile existene din lemn de sea mând a se aşezala loc in aa anli 9 2 când se o contina şicelelate lci amase netemnate dn caz tim-li ea aansat

a feeste se o adata şi gatie de e afatela feestele ec)i ia deasa şei se a fxsana aflat in biseic6 idol de lemn din faţa biseicii sa des

inţa ind fc n m şi n ee condiţni deezenae.

Lcile aci atate s exectat n intealdel 8 nie ân la 4 Noembie când sa cttimele li n aces camanie

In tot iml ci biseica fncţonat co nin adnând sbtoile şi dminicie e cedincioşii stli, cai edea c bcie enoiea ec)ei ş fmoasei lo biseici

te ON O. C



Extras di deiziuna minisală pvio a edcaa Buletini

Cu îper dela Iauarie 908 se va pubiaub dreiuea Comisiu oumeeo sore şiî edura Adm israţei Casei Biseriii o revis pe-riodă umiă Buletinl Com·si Mnelo1Iorce:

2. Aes Bule va apae imesial şi a upd:a O pae şiţfiă ae se vo pubia o felu

e mooafi sud i uă omuiăr ş mea-Jur de auă soă, arhi eoiă ş siă pri

oare de ş umai a moumeee noasre isorie b O pare ofiiaă, î ae se or a rapoe

ne ae Comisiui eferee areio îărau oduerea ş exuarea uăro de osrvae reuae peum ş eeualee irlă foraţi ş deizui ae Miserui ale Comisui3. B liu apare sub dirţa membor Comsu-

i ari îreuă u admiisroru sei Bserialăesc oml d redţe E e pus s grijreaserearl Coms ni re e naora să prgăeasc ă proure maea eesa, să aduă a uşiţa omeuui de redaţe şi să spraehee ipăiea ui.4 Peru a pubaiuea să se pree â mai

semaă şi t mai fol osioare se sabeşe ăoru program privire !a feul rro e a rbuisă uprdă Bueu ;

a) Moogafi isore ar ieoie ş aisie asupra

moumeeor oase, oografi e vo fi lusşi doumeae u repoduei eesae de fogra· desemui uaee e

b eeveuri dela ee a îsemae şi aerdi pu de vedee arieoi, mouee sie

c Sudi ş uări uae asemeea iusrae şi doumeae buăoară asupa isipiuior d epou Şefa

e re aei Ba Vsi Lupu Con

si Brâoveau e asupa are deorave n

supu şi piuă îrebuiţaă î biserie ş mă-ăie oasre î aume epoi asupra p01reormule de ori Dom Doame, Aierei oeriupâese e asupra piu bseieşi, asupa osumeo e.

) Maeia uri sure fraee omuiăi, semăr şi oe de ieres dosebi privore a mo-mele oasre sorie;

e) Noe bbl ogafe ş re asupa pb cnişi periodieor de speaae

{ I sfârş suplimee asie î o a 'înfăţieze bisrii măăsr reproduei de poreemuale, Qe puri, de oameaiui

I drul urăor îşiae mai sus se pr i şiae piioare a moumeele isoe d afară e

Rega, îru â ase vor f de ori oânesîţae de Voeozi oşr sau î ă c

"reuu osru

=

Red acţi : I Amnstr C B�r, u ş.

- Biroul Cms Mnete Ic -

ABONAlNL ÎN ŢA ŞI SITA':PRf[U A AU FASCJCE US

Buetu se găseşte de vâzare a răr e

ALCALAY, NAŢIONAL SFETE ş SOCEC

p ca se fac aboamete ş se pot procura coecţ coplee dina pecde (afară de au 1 , 1908).



PREŢUL LEI 2,50



AN v fASC. 18

BI

CMISIUNII

APLE- 92.1/ l

lf8

0 f:�t.I S P f "

BlUOTECA

f u' , . !

G

MONUMENTE LOR S C

PUBLICATIU� RIMESRIALĂN

EDITURA MIISTRŢIEI CSEI BISERICII

BUCURŞTITIPGRAfiA .,GENBEG. JOSEPH GBL S-sr.

- STRJ 01EI. :.

92



BISERCA SF. GHEORGHE DN BOTOSAN'

-0-

1 . Istoric. cum că din timpuri depărtate până laBiseca Sf G)eorg)e din oo- încep utul sec trecut a cest târg făcea

şan i e ctitorie a Doamnei Elena a parte din apanagiul Doamnelor Mo-lu i PetruVodă Raeş Ea u zidiă ovei de unde şi numele cel maipuţin mai înaintea unei a doua bi- purta de târg al Doamnei.

serii pe care a- şezându - seceastă Doamnă deci după mo ao ridică tot în tea lui Raeş laBotoşani bi « u r t e a dom-seri ca Uspeniei nească din Bosau a dormiii toşani m enMaici i Domnu- ţionată în docu-Jui Faptul că a- mente până că-·eastă evlavioa - tre sfârşitul sec.să ctitoă care XVII unde şi

însă după cron i- lui Petru-Vodă îicarul contimpo- plăcuse a şedearan Eftimie nu E 1 e n a Doa mnaera tocmai cuvi- începu a zidi dinoasă în gânduri prisosul venitu-şi fapte căci în rilor sale celedemna pe Şte- două biseric i pefan - Vodă fiu l care le terminăsău, a prigoni şi în timpul dom-tăia pe boeri i ţă- niei fiului său al

r i i înnălţă în doilea Ştefan-acelaş târg, una Vod ă R areş : Sfdupă alta două 1. Bs Sf Georgle-Botoşani G e o r g e l abiserici se ex- Altau ş faţada dea nord c optnţa, îaite de esaae -

1551 Uspenia apică după d Iorga pr in împrejurarea 1 552 Inscripţia acestei din u rmă e pre-că Petu-Vodă Rareş fu poate acela cisă la 15 ugust biserica era is-ca re dărui ma i întăi sţiei sale ve păvită şi desigu r târnosită. Cu Sfn itu târgului Botoşani Căci ştiut este G)e org)e luc rul nu e aş a de sigu r

Buenl (omsiu Mumtor le 7



50 BULETI UL COMISI UN I MONUME TELOR STORICE

2 Bs. Sf GoBotoşan 1taul şi faţda dela ud, naite de reauar

Căci inscripţia acestei biserici care,după modul cum e redactată, cred căe pusă ulterior, după moa rtea si lni că

a Doamnei Elena , dă , ca an a l zidire i ,7049 (=1 541 ) , n lo c de 059 (1 551 ) Iată această inscripţie, dată şi n re-producere la pagina 54:

6MHt\ Ăf cr OTOK H l'lld f TP N O ,\

OOHH C!3 C!H XP ! H1- CTO KfH

O4HHt nvp"t ! EoT;WtiHOX Tp!! K!

) � I H I I H lw 0Tf <fKO H C! Kp! U HC R

TO 3,_ CllL XTO&pt.

= ELENA LU DESPOT, DOMN RĂPOS

TULUI PETRU VOEVOD ZIDIT CEST HRJ1ÎNTRU NUMEE SFÂ TULUI MREU MUCE-

IC GHEORG E Î TÂRGU BOTOŞ LOR

Î ILEE DOM ULUI 10 ŞTEFN VOEVOD;ŞI S' SVÂRŞIT N NUL 7049 ( = 541) LUUI OCTOMVRIE.

Ce fel de meşteri vor f lucrat labiserici le Doamnei Elena nu cunoa-ştem Ştim nsă că atât Petru Rareş

câ şi fu său Il eVodă s'au sl ujitmult, pentru construcţi i le lor rel igioase, cu meşteri saşi din Ardeal . Sepoate dar ca ş Elena Doamna să adus atari meşteri, cari construiaudupă dat ina moldovenească iuxtaconsuetudinem nostram, se spune ă-mrit ntrna di n scrisori le v remii , princare se cer meşteri zidari d ela B istrieni adică cum construise Ştefan-celMare, ntre altee ciar aci napropiere, a Păpăţi biserica Sf Ni-colae , cu care S. George şinegreşit şi spenia n form sa pri-mordială are mută asemănare

Biserici le Do amnei lui PetruVodăRareş fură zidite n vremuri neaşe-

zate turburi. . . Puţin timp după sfârşitu Uspenei ŞtefanVodă fu asasinat şi Elena Doamna nsăşi sugru-mată E explicabil deci de ce ele aurămas nezugrăvite biserici albe, cum

3 Bs S G)orBotoşan Vedea dela No. 1, n tmpul ucăio -



BSERICA Sf. GHORGH DI BOTOŞAT 5 1

4 Bs S. Gleorgle-Booşani. Vederea dea No. 2, n timpu lucrăro -

se numia u ndeobşte î n Mol dova ca bis lbă a lui ŞtefanceMare

din Baia, vec)ia bis. lbă din Iaşi ,în locul căreia s'a zidit mai târziuMitropoi, bis bă din Botoşani ,care era c)iar spenia ş a

Ca bi ser ici de mi r, Sf G)eorg)e şiUspeni a rămaseră în grij a oraşu uiSoa rta lor, se pare, fu mai bună decâtacea a biserici i lui ŞtefanceMare dinPăp ăuţi i nvecinaţi Căci , pe când a-

ceasta, nainte de a fost înzestrată·ş i prefăcută la 1751 n mănăstire deConstantinVodă Racoviţă, ajunseseaproape de ruinare, biserici e Doam-nei Elena se păstrau n bună stareCel puţin nu avem mărturii care săni le arate altfel E le erau b ine ntre-inute de târgoveţi, cari le crearăanumite venituri stfel , pe lângă ve-nitul mari lor iarmaroace dela Sf I l ie

ş i Sf Maria ce s e ţ ineau n Botoşani ,Uspenia mai avea venitul vătă iei dearabagii , iar Sf. G)eorg)e venit peceţii târgu i Iată n ce consta ac easta

Pecetea târgului, care se ţinea deşotz şi pârgari şi trebia să figu-reze pe actele emanate dea aceştia,se punea numa i n sc) imbl un ei taxe,n bani sau n natră ce astă taxăconstituia venitul peceţ i , care, sevede, era destinat pentru anumite tre-bunţe ale târguui. şa, pe a 1780,veiu peceţi i oraşuui Botoşani sedestină bisericii Sf. Gl)eorg)e, ceiace adue sc)imb area )erb lui : p ău-nul de până aci fu nlocuit c c)ipurăzboinic a Sf. G)eorg)e, sdrobnd

capu baauruui Pe câmpu peceţi i ,naintea sfântului c ălare, se puse ima-ginea unei biserici , nc)ipuind, de i-gr, ctitoria Do amnei Elen a. Inscripţianouă a pe ceţi i fu urătoarea PECETOTĂRGU U BOTOŞANI, Af!EROSTĂ) LA SfETI

5 Bis Sf GleogleBotoşai- Faţada dea nord, n cs de estaurare -



52 BLETINU L COS! Nil MONUMENTELOR ISORCE

G HEORGHI, ts7o. ceastă pecete, repro-dusă de d Ioga în Studii şi Docu

dela deregătoi i tâgului în scimbul u nei taxe cae după un act de

6 Biserca Sf Gleorge-Botoşani.- Faţada dla nord, după rstaurae -

mente vo . V, pag. 260anex ă se pu·

nea, cum am: zis p e actele emanatema itârziu ,din anu l 827 ea o ocadefceară, preţuită în bani.



BSERCA Sf. GHEORGH DIN BOTOŞAI 53

Cum am văzut mai sus bisericieUspenia şi S f. G eorge avură a-

au suferit n decursul ti mpu ui Astfeele fură «nn oite», restaurate la 1 7245

7. Biserca Sf Georgle-otoşn.- Faţa l sd, după retaae

proape aceeaş soartă Aceasa şi înprivinţa adauselor şi prefaceri lor ce

de MiaiVodă Racoviţă Pentru spenia lucrul e aesat de o inscripţie



4 ULETI U OIS TI J M UME ELOR SORIE

iar penru Sf G}eorg}e de pomelni-cul bserici i care pune n rândul ci-ori lor pe Ioan Mi}a Racoviţă Voe-vod cu Anna Doa mna şi fi i i l or : Consanin oan Şefan Mi}ai nasasiaRuxanda Carina şi iarăşi Ruxanda

La ncepuu sec XX prn ngrij

gus 15 a Uspenia «prin siinţa epi-ropilor şi a preoţi lor suj iori» ş i n189 Iul ie 30 la Sf G}eorg}e r-măoarea nscripţie măruriseşe lu-cru asfel

AASĂ OOTNIŢĂ S' A FĂU

HEUI A ISERIJ ŞI U AUTOR

8 Bieca S. Gleorge-Booşani Potalul uş nta ş sana

rea Epiropie ârgului o organizaţiemunicpală ce precedă la Booşani pe ac ea ce o d ădu ârguril or no asreRegu lamenul organc ambele bisericură din no u reparae Cu aces pri-le l i se adause marile cloponţe zi-de n drepul nrări lor în 8 9 Au

RTI LOR P RI ILINA Sl[]ll L P

RITU OOM I Ş PROPLOR ;

1 8 1 9 UL 30.

In sfârş a 1864 sa repara penru ulima oară biserica reăcnduse acop eremânul ş ad ăug nduseprobabil şi veşmânarul dn paea



SRA S HORHD1

OTOŞA 5:

de miazăzi a altarului ată şi in

scripia acestei utme repara uni

AATĂCL P fl

ŢĂ ADĂUR A Z-

,

l_______

1 : !- - - - t. : � !

11 ! ' !

_ _____ �--

-r·-- ---

i

-

·

cro-<JOoI(vv:ctc

o

.C

R SĂR, RUM Ş AORMTUL



56 BUETNUL COMSUNI ONUMENTELOR STORICE

S'A FĂCUT CU CHELUALA BSĂRC ÎN

REME EPTROPLOR DMTR CRĂSTE PRE[N]

OSTNELLE NTRE BU NŢATE SĂRGUTO-

RIUL ACE�U Sf. LĂCAŞ, SFNŢE SA ICO

NOMU AECSNDRU URZCĂ, LA ANUL 1864,

AVGUST 1 6 )

EX LĂPDAU

Biserica Sf G)eog)e-Botoani- Faţada dela nord, resaurată -

Pentru edacta acestui istoric, s'au oosit umătoaee scrieri : Conica ui Etimie, ed 1. Bog

da n în Vec)ie conice moldoeneşt pâă a Qec)ia Bucureşti 891 ; 2 Notiţă istorică despre oraulBotoşai, de 1. PapadopolCa llimac) n n lele

cademiei Române se tom , 887 3. N

orga, Inscripii Botoşănene Bucueşti 5 (din Ins

cripţii din Biseicie României, o l ; 4 celaş,Documente eative la Botoşani şi note la ee, în

Studii şi Documente, vo V, Bucueşti 903 ; 5

celaş Un oaş romnesc : Botoşanii î n Istoria Românilor în c)ipuri i icoane o Bucueşti 905 ;

6 cea, Documente Hurmuzaki vo XV 7 "I

Codrescu, Documente n Uicau o I.



BERICA f. HEORGHE N BOTOANI 57

2 Descrier.

Bsec Sf Geog})e dn Booşnse poe consde c un p foeăspând l bsec le de s l moldoenesc dn secolu l l XVIle E p e

Iş Pecs dn Bcău însă făăcăămzle ş ecoele smălue leceso ş cu peă cop lă lucăm smplu Poopu l uuo cesobsec ese Sf Ion dn Se.

12. Biserica Sf George-Botoşan- Secţune pn axa ongtudinaă -

znă cele ş ccee c bs ecledn mpul lu ŞefncelMe însăcu mele ş m loc e m smple.Se semănă cu bs Păpău Sf.Ncoe dn Dooo Sf. G})eog})edn âlău Sf Ncole Domnesc dn

Betul Comsunii .o numnteo Isorce

Ele consu î n l n genele dnun nos cu p lnul în fomă de eflă(cu l ş s ânu semounde în neo ş pol gon le în exeo p esnos se dcă ul uncă pe cunos-cuul ssem de bol ce consă dn

8



1

58 BULET U COMSI NI MOUMNTEOR STORCE

paru arcuri diagon ale, răzimae pecei le celor paru arcuri ce se razimă pe colţuri le naosului . Se şiecă aces sisem de consrucţiune ese

'

In exterior c aracerele acesor bi-serici sunt: proporţia poriviă înremassa cubică a pronaosuui şi naosulînălţa prin suprapu nerea urei năl

13 Biserca Sf. Gleorgle-Botoşan- Vedere din faţă -

eclusv modovenescP ronaosu ese para mai arg ca

naosu ş acope rit cu o caotă serică;

aceste bserici n'au p ridvor; câe odaăel l i s'a adăogat în urmă

ţimea relatv mare a corpuui bsericpănă a cornşe ; bogata decoraţe afaţadelor obţinuă prin cărămiz câte

odată smălţue şi discuri de eracotăcolorată Faţadee alarulu i ale sâ nu



SERICA SF. GHEORGEO t

BOTOŞAN 59

rior şi ae turei sut decorate î î-treime ă a socu cu rde, arcaturi de diferte frme ş fiare verti-cae e muce oo aeor. ceastaî ooiie cu faţadee roaosuui ude decoraţia se măreşte de obceiu a artea suerioară Ferestreeataruu ş ae suri or sut mic şidretuua re, acee ae roaosuuid cotră mar şi ovae, cte odatădecorate cu boate roace otice

Tura oioaă, î eere umi-ată ri atru ferestre mic i a arteae iferioară ş cu atru cotraforţie dao aă aee turei sut co

use d două ărţi surause ceade jos atrată cea de ss oioaăş steată ; atădată amd ouă steateceste bseri ci au cte od ată atrucotraforţi exteriori aşeaţ tr·oarte şi ata a sur or, ată dată u-mai do a atar ş uu mic sub fereastra ataruui î axu bseric

Cu toate că aceste biseric au caractere comue att de accetuatetotuş difereţee dtre ee sut mute :fiecare îşi are asectu ei articuarforme şi disoiţiui variate, cari toatee arată cu ce măestrie ştiau m eşteride atuci să muească a rta or 1

N. Gfi-BUDEŞTI

,

) Pru urăr d rstaurar, a s vda m· ax a Raporu gra u prvr a lurr

m ori puba î as But fas prdt a Comisiu Moumo Istori 191 1



IERA Ş EE ĂĂREŞI 61

Tecând de aci a cu a Greceanu nu

găsim nici o insemnae pe ziduri, pe piată

sau pe lemn care să ne mărtuisească timpu

când ea s a zidit ; afăm insă aci pe ângă

elementee organice, ar)itectonice şi deco-

ative ale c uei , preţioasee desuşii ae stă

pânitorilo de azi ai culei urmaşi bun i aivec)ilor Mădăreşti, cei ce au zidit biserica

·

Trecând de aci a cua Mădărescu aflăm

că este mai nouă de cât calaltă şi anme

zidită in anu l 1 823, fapt care se confimăatât prin alcătuiea ei, ind mai m o

casă de locuit de cât o casă de aprae,

cât şi pin insemnaea ce se păstreaă pe unperete a saei din etaju l al doil ea une s

vede tencuit cu cif re in reief anu 1 823

1 1

1 serica dn Măldreşti.

Astfe aăm că ac, m această cul ă au tăitupân G)eog)e Mădăescu şi c jpânia

sa Eva, zidinduşi şi pentu ei u n adăpost

după ce mai întăi au zidit biseica in câtse poate spne că această cuă este contim

poană cu biseica, care, după cum am văzut,

s'a zidit in an 1 791 căte sfâşitu veacuuiaJ xvm

Aşa dar această cu ă sa zidit după 3

ani dea aceea pimei ue, a inceputu

veacuui a XIX

Pentu inţelegeea mai bună a acestor tei

ucări, de o netăgădită valoae artistică

din punctu de vedere a atei trecutuu i nostru,

vm ceceta cu deamăuntul pe ecae dintre

ee incepând cu cea mai vec)ie, cu biseica.



62 ULIU COISU ONUENTELOR SORICE

2 Gşa ş spţa bsc d Mldş



BERCA ŞI CULELE N ĂLĂREŞT 63

1.

B I S E R C A

După cum se poate veeabiserica are un pan corect,

simpă i ără sânuri :

din eleveu,

e o omă

3 Planul bsercii din Măldăeşt.

Pidvoul este spiinit de zece stâpi otunzi de zidăie, avân baze i capitele tot

de ziăie ; zidul despăţito dinte naos iponaos este i el spijinit de doi stâlpi o

tunzi de zidăie i aţi doi pilasti aătuaţide peeţi.

Pe din aaă biseica este bogat decoatăcu un b âu lat ce o ncinge de jurmeju,iicânduse, a pidvor, deasupra arcuilo.

Acest brâu este compus dintr'o fâie cu

insă sus i os între două iui e cărămizi aşezate pe muce, roducân un frumos oc e umre i umini pin ieiturile i

aânciturie or zugăvite cu cooi vii.

Sub acest brâu aezat mai sus e jumă

tatea înăţim ii i anume a inia de naterea boţi o, câmpul zi ulu i este ăsat sim-

pu, nedecorat de cât de ciubucul soclu-ui, ia deasupra lui, până a ciubucu de

su streaină, câmpu faţadei este mpăţit

de ju împeju r n iide otunite la partea

supeioaă i ncaate de un ciubuc semiotund Aceste firide se micoează în înăl-ţime n dreptu pivorului, prin idicătura

bâului n această pate. Ele sunt decoate

cu zugrăveli e sinţi de o factuă infe

ioaă, cae totui, prin culoitul lo cum ial stâlpilor pidvoului, poduc un plăcut

efect n aport cu cuoarea albă a zidulu i.

In ându acestor iide se mai văd i pa-tu feeste de piată ajuată, aezate câte

două n peeii uni ai bisericii.Fiidele ce cad în faţada pinc ipală se în-

teu aproape de colţui, spe a face loc la

tei medaioane cicuae n cae sunt zu găvite icoanele sfinţilor Geoge, Nicoae

i Sf. Acangei

Deasua acoeiul ui de indilă se idicăcee două tule, dinte cae cea din faă sevete de clopotniţă, ia cealaltă de tula Pan-

tocatorului. Ambele sunt bine popoţionatei spiji nite pe baze pătrate, nvelite i ele

tot cu iniă ca i turele

Tua copotniţei ae o formă exagonală,iar acei a a Pantocratou ui o formă octo

gonaă. O paticulaitate a acestor două tule

este aceia că teceea de la aceste fome

poligonale a baza pătrată se ace a am-

bele prin mijloci rea a două baze circuarecai cicumscriu poligoanele tureo. Feţee

tulelo sunt ecoate ca i biseica, pin fi-

ide otunite la partea supeioaă, câte unaîn ecare aţă, nconurate de ciubuce semi

otunde In fiecae faă este câte o eeastră

ngustă, ia a clootniţă feestee sunt des-cise, spe a se nlesni sunetu copoteor

Cucile in vârful tulelo su nt veci i

sunt nfipte n baze de piată în formă de

gem, fixate i ele pin dug i de fe in bo l



64

*

.

PP

o

;·

n

o

:

�"

0"r

�-

'

r

ULNUL OISIUN ONUMENLOR SOR

-

�

·

-

�

r



66 B LETI1 UL CO \I S U II MOUENTELOR SORC

în faţa une case de apăae, apo gingăşacelo două cedace de la mijloc ne spunelămuit că avem dinaintea noastră o lucarede ată de bună tadiţie, cae s'a păstatpână acum făă pefacei păgubtoae.

Sngu acoperşu pare că a sufet sclim-

zntă cubucăle de sub steaşnă dau im- pesiunea că această parte tebue să fi fost

contnuată în sus (vezi vedeea ateaă) şdei cu mult ma înată . Dar cum nci omăturie a aceor vremu de nestatornicienu este cae să ne întăească în bănuiala

5. Cua cea vecl)ie

Ftd principală.

băr mai mari caCI, aşa improvizat cum sepezintă mai cu seamă prtea de la spate,pae că a ost făcut, cum sa puut, în umavre unui foc sau a unor vremu i de păăse

Zidăia corpului de la spate pae că şi eaa sufet scimbăr căc, duă cum se pe

noastră, ne mulţumim să gustăm fameculziduror ămase în pcoae, aşa cum se găsesc, şi rând pe ând să cecetăm cee teândur de încăperi ae culei, începând cupivnţa.

Ac pătndm pn poaa cea mae şi



SRICA Ş CUL DN MĂDĂRŞ 67

e e se deside î două te teî putee ţţi de fe pu l de josi î id de sus

Pot este făută d dui de e ese îuieză ăsd îte ee ou pă-tte desise L st ităi (ezi pulpţei se fă o îăpee e seete deze, fiid luită de două feestuiîuste î fă i i li teio

fud sut două ăpei e sees de

e tuu i zduile putee pe ise spijiă u Eiţi fă d estă tiţă tiutoe de ulte tie di teut ipăstătoe ulto buătăţi ospodăeti,e îdeptă u ăbe spe ite ulă î fţd estă opului di fţă

Petu ă teeu este ptă tebue săuăm te tepte de pită, eeut ute ezte, spe ue l u de ite

lută di os di e de bd

6 Cla a viFaada cpal

piţă, despăţte te ele u u zid os

peăzut u o ue Pi e lu ită deese feestuii li det ele de mzie u d ee e di fţdă, esteîsă pto lespede de pită ută uiopltui î fomă de fuze i uji, stăpuse pă diolo, petu ese

estă feestă (ez p 7 este opodobă sei, pi eeuu u ee ută Se îtueiu de i ăoeumedă e domete, e ăbes pi speeie după e pim l ze ose

d u estă ue, pe el peete

se mi ede o ue sudă, e dă îsuzătoe de sub săite de desde u uei, pe

e este tsă de o ăue iă păttăptită î osie z idu ui di deptez pul pteului i se spue ă estădesidee ăspude ăutu, ăidusedi e î e, ă pe tipui de păe sepetu toduee ţee de puă spe pzită e.

pesi ă e ăsm îto ă fotă



68 UNU O.\SIU N!l M NUME1 OR SORC

reaă o ae aa da de u păuden aeasă uă ae a feae pas efae uprnsu e aă auz o u-e de ătu a e uor eu de deut Su epede eptee săr de ece du e a prul oor de pe od)nasă p aaă to eeastă nustăcae se orează a ut spre eteo.

Zd ul ros de apoape u etu ds

poza aese eeste a aea apăătoaee ae e fae să ne nd aă laebunaea ăzboă a aese feestre

feeste nfundae o frdă ar pe peetledspe ord ede uee une u eaastupaă : e pesuea ă ne făntr'o fosă eă u aes det afaă darae au pn oa preuăo seetea u de aaze.

Prn ua d peetee ăsăea păudenr'o ăpee ea a ă are să deaneput e atae pr bole tanuu e

ste o ae botă u pau e ntetăatăa baza de ae bo ruae a aezate uez pe eee bole a pro

Ca ea veieFd tr.

n aa e pe peetele opus se ede odes)zătuă ăă păe lateae dedouă seooae aaae n osea z-

u u and deasupa un a Păude năperea de aău a pe peeeeod ede o ue p are ă oăpee ae are au este ăă aan.De s u ă eun ed u a dsus aeasăpae e ese aopeă u sa puupr'o poaă peuea pae aope-u u dea opu pnpa lăsnd să seadă aeastă năpee eăa aope-rulu da

Pe peeee pusean ede uee a două

dund un nu a eet prn neăele lo foă de Juete Pe do dn pee aătua se aă e două feese apoape

păae o fdă pe peetele odeastă aeră ea aăuat fd desu de năpăoe par a fos odă e deou ae stăpnu u ase ae saledouă su ăue u ab eae e dău aer aa Ne retoae aă edau el dn ae p ua de azăopte păude o odăă ă de oăare oae udtă. a ese lută dete feese u o)u uste pa se unează slab pee păfu u



BS RICA Ş �L ALĂRŞ 69

i bolţi vli s bolţi st l l di dsisă iss, i olţ odsti s vd o ăpăttă, d i ăi să ziă osă d l, ztă pop poziţivtiă

I dptu si săi p pl popi,st o sobă opă p jăt osi zidli Pi iji di pisi, să ă p i tbiţă

-

=

(vzi dtli! , p 1 vă i ol p f, oă d olo

ă ă st szăo i r

i s fi i si, il, opiii i s sd obit d pţ, p d băbţiis pt p jos oio pă izbisă dpăz p pădătoi

C spiţi opită ză p pd sdi i p vă i p tţi dvj o pi văzt, stă

·

.

8 Cula cea vec)ie.Faţada latal

i o, is p i )is, s ă i lt

pivi sp bolţio d ss : of oo ? Stăpţi pă d o tă -ţlsă, ă lă tt s pd, ăţăd p bţl iopi od i zt dstl d )ip dtpt Iă ss : i ăsi t'o ă iă, stă i tosă, ăi l izii bi s stoă îăt p i tio)ii d fstii pitlt sb stiă

Lă ptl i ăsi p vzipl j l i , i p ptl ăi

tiă s dpăă doo ld sozidi v)i

«Că sfil vl i 8 ăipi s oi ădăio Cli d să di jp Go)s Costdi ădăs i di -piţ Ev, soţi li , i, jol d-lo Rd, Bb i Io B bdid l dlo p s d idibsi di st s vd i zi.

«Apoi, dpă idi s Do is' dt săi idi i lo o să, sp fi d dăpos, lo i ilo lo, i



70 BUETNUL C MISIU1 I MONMENELOR SORCE

aşa au pus de au zidit această cuă. cau ră ei ultă vee in lnişe, până cândupân Gl)eorgl)e, ajuns la adânci bătrâneţe,înc)ise ocl)ii. Jupâniţa Eva, răasă singură,

9. Cula cea vec)ie.Paul pivniţei, parteului şi etajului.

a mai trăit până la al nouozecilea an, er�gândui nuel e penru milo senie ce ăp�tuia dar mai ales pentru bogăţile ce aeacând înro i, îi sosi şi ei ceasul ce de pe

ură. In zua aceea, pe nserate, se pregă�a de ploae, ar nori negrivineţ aergauvăzdu)urle, tunând şi fulgerând. Jupâniţase retrase de grabă în etacu ei, prinseuânaea dela Paşi şi ngenuc)ind în faţaicoanei se uga; când, deodată, aude glasuride oaeni streni n cue. Se înopasebine, când i se păru că cineva loveşte nuşe. Zăvoarele erau p use ş uşie încuiate ouşi rica o cupnse când au cu tâ�l)arii loviau cu putere în uşe. tunci strgăajuo.. . da nieni n'o a auia dn causavielei ş a ploaiei ce se pornise ca unpotp !

«uz cu uşa cău sub lovurile tâ)a�rior. .. unci fugi în caera de alături şipe uşa dn dos eş afară în curte, aba puând să fugă spe grădina din vale. Darsoarta n u iartă, căci, a scăpărarea unuifuger, un tâl)ar o vede, o fugăreşte, o prinde

şi o aduce la tovarăşii lui de pradă. Bătrânaîncreenise cu degetele ncleştae pe luâ-narea dea Paşti, cu care fugise afaă. Tâl)a o târîră în casă... Dar când aprinserăuânarea ş când î ceură cl)eile dea ladacu bani şi o văzuă ţeapănă şi înineţiăde gl)iaa orţei, se speriară aât de groaz�nic, încâ o scăpară din âini ş ca niştenăuci fugră în noapte...>

Inioaţi de cele ce aui părăsi în tăcere această isterioasă ascunătoare, spre

a ne coborî pe povârnişul repede a scă�i penru a ajunge iarăşi n prul cerdac.Setoşi de aer ş l umină, ucă şi aci o scă�rţă de sejar : l a capătu ei găsi o od)năde unde su încă 12 trepte de stear şiaunge a foişorul de sus, la sagnaşiu !

De aci se desfăşoară îna ne , spre ia�ă i şi răsărit, ruoasa privelişe a văiLuncaăţulu, ărginită de dealuri ce se pierdîn depătare spre valea Oltulu i Pădur defagi ş estecini bracă aceste deauri ş se

coboară n vale până l a malurile apei iaroana runişul lor se aprinde de un cuorit vu galbenroşiaic, care, prin aspectulsău eeric, ne poartă gândrea în poeia vreuror apuse.

Colţuri din acese păduri ubroase ascundici şi colo druul ce se întinde pe alulapei, pierzânduse în depătare ca o dungăalbicioasă alătur de argintiul sclipitor alape

Pe acest dru se strecurau odinioară



11SECA Ş CUEE DN MĂLDĂREŞTI 71

ceee de )idci pădnici pnnd oc)iipe cei ce ve de c n tip nopii d icăie lo er tip văe desrejeii cri st de pă n foio tnciei d r i ece sjior ece lpostl să i dipe nă c săpnii pă,c peţl vieţii, fili i vl lo.

ci, n cestă ncăpee păttă descl)isăn spre răsări i iăi, ce scene ică

tore tebe să se peec !

Ppetl pe ce se spriină stpii ce-dci este săpns de cinci ăi lrginnănt i nse n fră, c i cee lecedc i de jos. P in ee c pe dn fiind părţi de prpete. Tot ci ăsii n pt lng ct peetee cedc i idestl de t, cre ne spne că dcă ntipri ele ces cerdc pec i ce deos er oci de dăpostire ceo refiţi nnănr poi n tip i d in ie

ot ci, n ncăpere i piitoe pină delină i de e, i petece tipl iberstăpnii c iliile lo n ilee căldrosede vră i seile sb fecl nei i ceri nstet

Săpniţi nc de v ceo vrei del pse părăsi cedcl ce ito de lte bne i ree spe ne cobo pecee scră i scăriţă pentr ei n cre

Contrst păct dintre covo vede ierbii i lb l prăfit pereţilo ne d pri-

lejl să diă boăţi eteiori cestic ib de vl ri, o boăţie de profile, de otive r)iectonice, ronite de o năăisă ntro propoţie iscsită Şi c ocopletre cesi ic onent, neplce să restră c ndl n ce senţă n prte trnc)ită din spe, n nvnd cpătl de ss n foior desc)isde tote părţile pe stlpi i rcde fel ccele d in cee doă cerdce, s b o streinăă de indrilă d e orn I c pe-cre, n nd i o părere de ă pre că nestăpnete pe toţi : păree de ră că cestăpreţiosă c lă este lăstă n părăsire i n den se tot rineă, pnă cnd nr'o i, ote

nitorii ei, gndindse so folosescă penrebinţele csnice vor repo i rns-foro, i c l se v perde pent toden ;ndl că Sttl, dcă r teceo n ptri-

oni l să c pe n on en de tănţionlă, r pteo slv, conservndo irestrndo n pările căte

III

CULA CEA NOUĂ

Vătă pe din fă cestă c ă se tăipnăoe pin sivie idio ei. Insens năţiei e ese păţită n ei păţi

0. Ca a vci

ită scupttă fst pinii

{

i

1 Ca ca vciămin din asnzăto

bine desite prin ncinere de j rpre



72 U1 U OS U I MO UMTOR SOR

b dl so , spă ăp d os d p i t,i doă ti st dspăţt pto tă psoă d tpăţ.

stă i t di sobito dptl)i, ott oi,i podobs d d t pă, d

dipo id sipă

Rdl d os sol , t d do ti,st ăit dptl i piplEl i sti st,

)otăt i t d tbil itio,

ăi, tio, l d s tpă,ăă d i o

ă ţă d dspăit

ţdCl pt o i st ott

oă d st d ooă, ăit b păi d iil ti oă păţi sobt l di, ătdsl oi t stăp lţ sbţi

Rdl tl d s tă io d t d os, ă, ă d pt t ză s ,

Cula ce ouă .Fţd pcp

ză ăpil d os st sti pi dspoz lo, p lt it tz, pi ds)izăt ăo s pă diăt p i l

U d t s dsd doă păi.E st l tă di blăi os d o,tt pio d i, pt ită siă, st spiită l pt diăt p d os d l, , ltbţă, s t di d zd ss i s ă ăpăti zidops i, od st o pidiă ptiă stă d zi ii

Rdl l doil d s tă pi si d t so, ă pţii să st

ăiţi d opt st, ăo o p

s ăd, d pipă i pt diţdl tl, oă ol ăs libit i dospz stp i dl

st oli ds ă pt ost

ds)is, i ă s )is st, dpă s d zi

i i, dl doi, oţil st ott p l s doo, i pisti ătţi s otiă ss pă sb o, od poi d di.

st d (zi d piiplă stot di t ti i d opotiă d , pă s ză păţl lo os p l d o lă

ptl stlplo



BSERA Ş ULE D ĂLDĂREŞI 73

Prpl d sb ct stpi s podobit c s scobtr ot cp, să f z că corspd ici c spl o c c pă scobrlo d l rd l do

Ps coi d ss s ză cosorob d str c spă căproi i str. copri d dă st l r d ri rotj co,

m

d jos ss, pri olrior dlpări sprior, fc c si d zidăr c s sprp să s rz d c c, r pi cs făţr ă cl să prodcă ipsi că fă fţ boc bi c)brt, · c ic c r f plsită dtro siăbctă, ză l loc p o tl icltită, po ciopă d o ă tră

13. Cla cea ăFaţada inal

r c)iil st pţi ds dpă lăicoplită podl

csă ădir ilor i i dă ilt făţir i di o pătrărosă c cd o ps ă tă coprili

fţd postioră s d o ită ptotă ăli clor tri ctri, tă otc idrilă i cr st ocptă d coo-dităţi

Dscrtr tpttă zidării, cpd

Buletinu Coiiuni Monuentelo Itoe

itror c l przită crct ics d părr c săpl i pot i cofot i cs d locit

stf, l rd d jos (zi pll,ăsi o piiă dstl d căpător, o -zi loc ocpt d sc c dc lcril d ss.

Pii st l ită i ristă d cicifrstrc ţ st, i strt fră i i li itrior

Pr fl o, ·cst frstrici pcă r



74 BULETIU COISIUNII ONUMENTEOR ISORIE

puut servi Şl m cazuri de apărare.

Tavanu l pivniţei este căptuşit cu băni

groase de go run, aşezae pe grinzi puerncetot de gorun ; acesea, a rându lor sunt

sprijinie pe a mijoc de o grindă mare şi

groasă sub care să inipt un stâp gros de

gorun

Peste această împletitură de grinzi se rea

zimă zidurile interioare dea camerie de sus.

Pentru mom en acest sisem de susţinere seine încă bine ; însă, cu impul , grinzie din

pivniţă, putrezinduse a capeee înpe în

ziduri, sar puea produce o săbire în în

Ca să putem nra în magazia din sânga

trebue să coborîm paru trepte pe o adân

cime de 90 c m

ceastă ncăpere este uminaă şi aerisiăcu o ferăstruică a e cu cee dea pivniă,iar pe pereee răsăriean are o firidă

Asemenea două iride găsim şi în încă

pera dela intrare : aci se mai vede o gaură

în pereee din aară, şi anume în picioru

din dreapa uşii - cum se intră, care, prin

feu său ciu da de a fi, ne duce c u mi nea

în vremurie îndepărae, când aceasă casă

servia şi de forăreaă.

1 4 Cula cea nouă.

Faţada lateraă.

treaga casă, bine înţeles dacă nu se vor lua

serioase măsuri de sprijinire a zidurilor sus�

inute de acest tavan de lemn.La stâlpul ce sprijină grinda cea mar e

poate vedea un început de putrezire, în câ

ar trebui î nlocuit dimpreună şi cu celelalte

grinzi, îndoite sub greutăie de sus, printr'oserie de arcuri sau bolţi usţinătoare.

De atfe în întreaga cu se simte ipsade arcuri şi bolţi afară de arcurie cerda

cului ceia ce este un indiciu că în impul

zidirii ei, se pierduse oarecum bunele ra

diţiuni în ara clădirilor.

Intradevăr, prin această gaură, în ormă detrunciu de con, cu partea argă în interior,

ni se spune că se ntroducea eava puştii,spre a ovi la cap pe ce ce cuteza să se

apropie de uşe cu gându duşman de a o

orţa să se descidă

Sub impresiunea copleşioare a celor au�

zite şi gândite urcăm bucuros suişul repede

a celor 1 trepte l a capătu căruia găsim oodi)nă : aci coim la stânga şi ne alăm

întro săiă îngustă din care apoi dăm întro

ată sală aşezată în curmezş.

Pereii sunt albi ca zăpada şi peste tot



BISERICA ŞI CULELE DIN MĂLDĂREŞTJ 75

ocu domneşte o curăţenie ce ne nveseleşteşi ne redă toată liniştea spre a putea vedearumuseea ce se desăşoară n urul nostrupe tavanuri pe perei prin ungere.

i se pare că ne alăm ntr'o casă dinpoveşti ascunsă undeva ntr'o pădure ndepărtată, n care stăpânu ei un înţeept căr-turar retras de sgomotu umii îşi deapănăzilee nconjurat de ucruri cei sunt dragi

şi ără de cari nu poate trăi.Astfe: pe tavan u ri sunt spânzurate tot eu

a cărei ormă (vezi gura a pag T neatrage prin înăişarea ei bătrânească

Ferestrele sunt ărgite n interior şi ncadrate cu ornamente n relie (vezi detaliu!a pag. 78 văruite cu alb al căror caracterdecorativ ne duce cu gându a vreo inuenăa artei din apus

De aci ntrăm in «etacu» din dreapta celprimitor şi vese prin curăţenia lui şi prin u

mina ce pătrunde din belşug prin cee douăerestre. In fundu săii la stânga găsim o

15. Cuia cea nouă.

Faţada aterală.

de candee de argint şi căldăruşi de aramădin cari atârnă ori ;pe pereţi su nt înşirate

arfurii lucrate de ţărani icoane vec)i adu-nate de pe a bătrânii sateor prosoapecruci sfeşnice cumpă rate de prin bâc iuriîndepărtate ; pe jos şi pe caune sun t întinse întro neregulă plăcută tot felul descoarţe lăvicere şi covoare veci

Intrând în odaia cea ma re din stânga găsimacelaş cult pentru arta strămoşilo r noştrici mai găsim şi câteva l ucruri mai no iprecum şi o preţioasă bibliotecă

In colţu din spre uşe se găseşte o sobă

ată săliţă la al căreia capăt se află comodităţile deasupra celor de jos

Ne rentoarcem iarăşi pe sala din milocunde găsim scara ce ne d uce a catul adoilea a «Cerdac»

1ci ne găsim ntro încăpere lungă dedoisprezece metri şi largă de trei

Pe peretele cel mare din afară se înşirăşase stâlpi de zidărie rotunzi cari dimpreună cu cee două extremităţi şi elerotunjite n ormă de jumătăţi de cooană sprijină cele şapte arcur i compuse ecaredin câte trei arcuri semirotunde.



6

1

�

BULTINUL OMSUN MONUMNLOR SOR

-

6 Ca ea oPlnul ptrului, tjulu şi tjului

L ele două pete e edu ui se vădlte două ui fe u ee dăi spjie pe petele zduo oujie ele del ed foă de juătăţ de o-loă

Pi desizătu eso o uă de p-vie ueă ă se pede depătepe sul eseăte poe e se desfăoă

Asel spe ăsăit i izăope pivese opee pe uţi Bul i Clăbueul ăo vfui lbse se ped euşu vău oilo Pe ost Bui le toezătuă să de veui ăăse Aote dăpostete otu Voevoduu i M-ei Bsb l poee Clăbuetului -u lui ojut de pădu de festeei zăvoiu de d ve stăuete de o eseăă uuseţe ăăstie Huez to Voevodulu Bo

veu S)ue Sf Aposoi Sf Şee ese ăăstii stu ele suse ppăduile de pipeju

Del Căbu et pve uăete eeuoduţ oeo eso iui de uţii se să spe pus ude se opee pe slue zuie Pului di Goj I speizăz se ă pvele ăei Luvă-ţulu ăiiă de uţi deu i pă ese piede depăte spe v e Oltulu

Sub ipesue eso fuose vede

s păe ă edul e e flă vut o desiţe de e i desfăe să d e oe pvie ăutui vede zidu e ee ose oboeepuee e stu t să opee usăii u d di potivă e upide etet e dă se ă dă -pui b ue de liie uă est ede lo de odă i uţuie pe ve-ui de esiuţă pădăue tot est ed se duu petu luptă eiei pău u peţu vieţii vutul i fi-liile lo

Petu este veui ele eu făutefeăstuii le ele uste del piviţă pe-u i zăvoul e os i u de puăde u tăii Peu veue bue săstăpul sei vut e să fuuseţeze tvul estui ed feestee fuose podobe foă de iubue foi i se i văd i săzi bu ă ste

Tvul ese despăţit ei pu



BISRICA Ş CULL MĂLĂRŞT 7

eple, oe l oţi i vdfiee l io e oiv deoivsfel oiv e e ijlo o ozeăojă de e I l ă s

CAliNIk· DÎH OMi - !� · S·

Pe peeee di s l sălei po�pee de olţl d spe ed ăs sis, sps , e i elief vezi de�il, p 76 făe d elă, văi fe peeele, lel « 87»

i l 1 1

1 7 Ca a noCm u

oee dspse b e floi i

e să s doă fii deove, e

odi di s s o sobă de olţ p sp vezi de! i op e

8 Clea ea oDoţu p tvu dul l m

epesă do e ăse

ozie i doe pe speDespăţie de pee s foe

di ov e de b e i ooj de e eipi, e i e,l d e o de eoţ doi, vd vfi e ăi de floi size

D ed d io să e e ode fd l s sălţ oodăţilo pe i l od d s ee doăpe d dp

l oee foă de esă

sobă, p ole ei, pe fi desde veie, seă ă eeii sobidi olie eză sobee lfe, sobee de el esei e zi ă s«băe»

e «e» «ă» d dep săiăs ă o sobă «băesă» , fid 'ope «bă» i ellă vd deăe Vezi dell.

Deosebe de fe i f seţe lese doă sobe eei d od e



78 BUETINUL COMSIUNII MONUMENTEOR STRICE

de jos, sunt o dovadă de dbăca meşterlosoba dn acea vreme.

Pe tavanul «Cămăr» găsm o ornamen-tae formată dntr'un dsc elptc înconjurând

o fguă ce represntă un copl cu picoareleîn formă de coz de peşte ar deasupra ca-puui o foare cu te ramur în c)p de co-roană. La capetee lung ale elpse se afădouă ornamente circulare formate dn cu-

buce ş oi dspuse n acelaş sensutea aceste ue este încsă de u

împrejur cu un zd de bolovan ega cuvar alb, ş nu este descsă de cât în dreptul

poror mar de la ntrare ş a porteor dnspre grădnee dn faa ş d n dosul cuei.

Muşc)ul gros s'a aşezat peste pi tr l

înegrite de tmp ale zdulu, ar cutea s'aîmbăcat cu veştmântul verde a erbi cres-cută deasă ş tunsă munt întocma ca e-sătua unu c)m de toată frumuseea.

In milocul acestui coloit vu împreunatcu abastru! senin a ceuui se înalţă voi

ncă linişttă cua, a e cărei z idur albe,strălucnd cu putee sub văpaa de lumnăa soareu ne spune parc o poveste dedemut

I D. TRAJlESCU

19. Cula cea nouă

Dcoraţui n jurul ferstrlo di camramar.



S T A M P E V C H I

INFAŢŞÂD

VEDERI DIN BUCUREŞTI

-

n Buenu Monueneor sorice" anuV fasc 13 a reprodus nşe sape vec)iae nsirii Curii de rgeş dn abuu u

Rober insie De rându acesa d aedou înfşând una o Vedere dn apropi-erea Bucureşior ceaa Paau dn Bucureşi Deşi pra ediie a abuu ui u insie e din 1801 j udecând îns dup ociaie pe care o înâni în egenda ce în-soeşe Paau din Bucureşi» coeciuneapoae s fi fos începu cu u ai înainecci aci e vorba de coru Wi a un-er care a vizia Bu cureşii în 1 792

G ravura aceasa dn ur a fos repro-

dus şi de G onnescuGion în

soriaBucureşior» (Bucureşi 1899 pag 302Dac o ai d şi no înc oda e penruc regreau auor necunoscând nic egendagravurii nici ab uu dn care a fos exrasnu nea puu infor în deajuns 2.

a în raducere cuprinsu egendeor cuexu în engezeşe şi franuzeşe

O vedere din properea BucureşiorBucureşi capaa Vaa)ei ese un ârgare foare popua aşeza pe a uri e râuui

Dâbovia ca a 40 ie ·1) a iaz noape

V î arto pomit difrtl diţii di albm i isli

2 ast gravr dimsii 2532 m , rds î srra i Gio la 05 m Dâslafirm gravra rprzit : Dâmboviţa Crtars şi Mori li a Vod" apoi adaog ota 3 rmtoara xpliaţi : G ravra st dlaîptl solli ostr ş sigra ar arat palat a Domio r dla Brşti

3 E vorba d sigr d o mil gz ar ar

de Dunăre. EI cuprinde un mare număr debiseric greceşti ş ma mute mănăstir, din car mute au clopote (! . Casee acestu i oraş

sunt de o construcţie particuară şi n mai m ute ocur au o înfăţiare piperncită şi sărăcă-coasă, ind în mare parte sub păânt şiacoperite cu paie şi scoarţă de copaci : cee mai b.e sunt zidite din patră şi acoperte cu şndriă Uiţ ie sunt ca nişte poduri ungi,fii nd pardosite în toată ărgi mea lor c u scân-dur ung i de 30 40 pcoare 4) pe 1 0 1 2 degete grosime " şi pe o mare întnderea oraşu u, pe mai mute mie 6) Patriaru Ierusa muui ocueşte în acest oraş într'un ma re an, în care sunt fo

arte mute apar-tamente şi prăvălii pentru negustor . Renta acordată Patriar)uui de Domnitoru Vaa)e, pentru sfântul mormânt dea Ierusaim, se ridcă zicese la 20 de pung pe an 7. Inacest oc sunt câtev tipografi i, din car au ieşit ma mute cărţi relgioase pentru întărirea crednţei locutor Jor ţeri , car sunt foarte incuţ şi superstiţioş . Ce ma sărac prmesc învăţătura gratui t ; în acest scop, sunt nişte cruc de lemn sau de piatră ridicate la dru-mu mare , d n cari pe mai mute sunt săpate

inscripţi scoase din rugăciunie lor ş dn

609 m fra dat a orspd pri rmar dstaţa ditr Brşti şi Girgi

4) piior gz fa 030 m di gimaastor bli var tr 9-12 m

5 U dgt ar 0025 m, ia fa o roim

d 25 30 m6 V ota 3

7 Vaoara i pgi d 5 piastr = 1 0

oi ; pri rmar 20 d pgi ar fa 2



8 BULEINUL COISIU Il 01

UMENTELOR STORIC

.

0



SAMP VCH ÎNFĂ$. D EDRIDI

BCUŞT 8 1

îeinu Comisiun Monmntlo Iorc�. i t



82 B LETI1

UL COMSUNI MONUMENELOR TORICE

cee zece porunci şi unee împodobie cuişe msgiuri mizerabie înfişând pesus Hrisos pe ecioara aria sau pe cei1 posoi penru cari ecorii au o maeveneraiune Câev di acese obiece dedevoiune sun repezenae în vederea uadin împrejurimie oraşuui descris aci Con-srucia circuar î ruin se crede a fi fosridica n aminirea veuui Domnior aerii dar u i se poae fix epoca Ce e reisgeţi deasupra biseicii ce se vede a sâ-ga îseam Teimea cea mai mare ese încisea ui Du mnezeu a cea di miocînfişeaz pe iu şi cea m ai mic peSfânu Du)»

«Paau din Buc ureşi» La descipiageea a Bucureşio s

e po adaoge

urmoaree observaţii : Pimbrie pubicepe maurie micuui râ Dâmbovia 1 sunfoae pcue şi foare cuae seara din

cauza coarei şi a fumoasei or siuaiieu oraşuu i ese cu oae acesea nes-nos şi apa de caiae ea O pae îsem-na din oraş ese aşeza pe deau carespâneşe oae împrejurimie Casee sunîn deobşe cdie şi rânduie ca a Turcimai aes ae boieior şi ae oameior bogaioare rar se vd geamuri a ferese ; ee

1 I text e Embrowit2 V ota 6 din articoul amintit mai sus3 Nu cunoaştem decât un rezumat a acestei

iteresate căătorii pubicat n Taschen-Biblo

tek, partea 1, vo. 3 editată de oac)im eiri)ck ată îtregime titlul căătoriei rezumate de

se înocuesc cu bşici de porc Odi e o-cuie de femei na u afe de feresre Vaaiica şi Turcii inâd ascuse femeie câ maimu de oc)ii sinior

Pricipii sau Voevozii în deobşe in ocure pompoas în aces oraş dar paau(care ese descris de Cisu 2 ca o fu-moas şi pcu cdire de pia arzândPricipee acua a fos nevoi sşi sabi-easc reşedinţa înro mnsire şi s reasc mai reras «m fos inrodui zice«uer a curea Principeui 4 ea«Sa şede pe o sof îrun cosum boga«grecesc având în dapa pe cei doi fii ai«si ia în sânga pe episcopi şi pe boieri«fiecae dup agu or Se observ mu«eremonie Principee îşi sorbi cafeaua şi«fum din'u ciubu c de cireş ung de vreo«6 picioare 5) cu o ue eega şi cu«exemiaea ceaa de c)i)iba iecae îi

«ar cea mai peca condesceden şi oi«de câe or desc)ide gua o cere adânc«domni în sa»

«Vedeea aua înfişeaz reşediaacua a Voevoduui Cdirea vas şi ne-regua ese aşeza pe o înime î apropierea âuui şi domin aş de bine şesudi apopiee»

O LUGOŞIJN

Mic)ael Fiedler : William uter's Esq., Re·se w

F1r, d·ie •ey wul Ug b Ve

em j/e 92.4 Domitor a Vaaiei atuci er Mi)ai Suţu5 ungimea ciubuculu ar fi de 1.8 m



IOFN ZDFRUL LU PETRU-VODĂ RFREŞ-0

Era de eu su din Suceava undeşiavea sarea aparinând, cred, vec)ei cooniigermane din fosa capia a Modovei şi funsrcina de PeruV od Rareş a i face, pen-ru sua de 15 f reşi («eydnysc)»= pgâneşi reşi o biser ic de piar

greşind îns consrucia, biserica se nrui,iar Donu fu nevoi s zideasc o aa na oc

apu ni reaeaz Rareş însuşi înr'oscrisoare din 9 evrurie 1546 cre Bisrini în care nu ni se spune îns de ce anume biseric e vorba Touşi şim aceasadea fiu şi uraşu su dea ieVodcare ara Bisrienior a 1 3 anuarie 1 549c suma de bani primi de oan Zidaru deaprinee suopsprezece ii aspri 15f reşi ? bani gaa era penru cdi-rea unei biserici din Suceava, care nu poaefi aa decâ Sf Dumiru zidi a 1535. Decişirea da de Bisrieni cu c biserica nrui ar fi acea a ui Rareş dea Roan rebue privi ca o confuzie proveni dinfapu c oan Zidaru era recama cumvo vedea înda specia penru zidirea a-cesei din ur biserici

Reconsruind, cu ai eşeri biserica SfDuiru din Suceava PeruVod inu peoan Zidaru daor si fac a imp veni

penru banii primii o a biseric nreacesea ns expediia ui Soian Magnificu sii pe Domn aşi prsi ara şi a serefugia în Ciceu Cu dânsu se aser înrdea şi ai ocuiori ai Modovei nre eişi oan Zidaru din Suceava, care ca ger-man cu a presupus c era obinu per-misiunea a se aşeza n ceaea Bi srieiundeşi cumpr cas şi ri cu bun pacepân a îoarcerea în domnie a u i PeruVod în care ip recu o singur da

în Modoa, penru aranarea oare croraaceri Un docuen ne indic c)iar ocuunde se gsia n Bisria casa ui oan Zidaru : înre Marin Warga şi Luca Monaar

Cu revenirea ui Rareş a ronu Modovei

se desc)ide afcerea ca si z cem aşa, au i oan Zidaru ncepând consruirea maiuor biserici înre cari a 54 şi a bi-sericii episcopae din Roman, Donu simerebuina vec)iu u i su consrucor se adreseaz deci persona, în mai mu e rânduri scriindui şi poindu cu vorbe b ândeşi promisiuni, s vin n Modova spre aizidi o biseric

oan Z idaru preexând boa şi eamnu veni unci Donu se adreseaz Sfauui orşenesc a Bisriei, a 9 evruarie 546 reaândui cee perecue oc-eaa penru zidirea bisericii, consruireagreşi, nruirea şi recdirea ei i rugându s inervin pe âng fosu su su-pus ca s ndupece a ven a sine ccicu auoru ui Dumnezeu spunea e a în-cepu a zidi mai mue biserici : are deci re-buin de eşeru su Şi iindc acesapreexase boa e scria c nu va ucra în-suşi, ci numai va înva va conduce pe aiiCe priveşe eaa, s naib nici una cci

va avea mi şi îndurare dea dânsu adac ouşi, cu oae acese promis iuni şiasigurri, nu vor ndupeca s vin în Modova Rareş ruga pe vecinii si si punzi de pa a daoriei de 1 5 , cci nuvrea si ase banii pe degeaba

oan Zidaru nu ddu ascuare aceseisruioare inervenii, cu prin iocireaSfauui PeruVod se dres aunci dinnou vecinior si, a 1 priie 546 arândue c de oarece sruinee fcue şi



84 BUTNU COSUN MOUMTEL R SORC

asgurre dae dn pare s upusuu su noser sub dus au fos zadarnce roagnc oda ad adcem cords os s pun oa sna a face s v a snecc are mae nevoe de dânsu peru consrurea bsec d ârgu Roauu Nus ucreze nsuş se repea arş cs nvee pe a cc a voş adec zdar ardeen ce eu n sevcu Domnu-u u şu consru dup dana noasr "qua vesraes on overun ux consueudem osram edfcare» Pe credna saa fo epscopor ş boeror s asguaRaeş meşeru va f raa bne pcns ş sa s se oac pace acasn Bsra

Dar c acesor asgur pe ca e va ffcu ş verba msu Domuu PâcabuConaror Ggore Roseberger Ioa Z-daru nu ddu ascuae e sru n efuzu

su nvocând aceeaş move boaa şeama a cu aces saorc refuz Peru-Vod mse a Bsa pe Mae Vameşude Suceava dea care Ioan Zdaru pmseo pare dn ba daora s caue pe deborş dac e nu va vrea s vn nc acums urmreasc penru paa daoe

Srâmora asfe ş e ma având corocc movee sae se vdr a f deşerepomse n faa nreguu Sfa c va pecan Modova dac nu va puea care aunc

cu o rsur ce ocma ace mp se rmea u PeruVod prn Braşov Da nuse nu de cuvân Cc nr'o bu n z aprunanea Sfau u arând c u penru zdrea une bserc c)am a sne DomnuModove c peru ca s are neşe como aJe unor boe pe car nsuş Ioan Z-daru? ea ascuns ş peu ca voeşe anc)de ş oura n caz când nu ear mapuea gs ş aa

Vzând c ou e zadar c sub cu cp Ioan Zdaru nu voeşe a se oarcen ar PeruVod rmse pe omu su dencredere pe Mae Vameşu Suceve a Bsra ca s scoa daora pe caea egcum ns Ion Zdaru nega c)ar a daoru Rareş zcând c dac bserca fcu dee s'a surpa aceasa nu sa âmpa dncauza neggene u c n vna VovoduuBsren porv dane or ddur jurmân u ş soe sae xâdue z denşare nanea Sfauu

Luâd cunoşn de aceas )orre avecnor s PeruVod e scrse ndaconesândue drepu de a judeca pe meşerca pe un supus a or ş aândue c nupoae prm jurmânu ş nu perme rm-suu su s se prezne n aces scop n-anea or «Neau cezu mpra ş reş acum jurmâu aceua s fe ma aredecâ cuvânu nosru » escam Domnua sfârşu scrsor sae

a cu aces veo ce Rareş pu nea ju r-mâuu prn care Ioan Zdau credea c seva puea susage de a paa daore acesacau s scape ce pun de urmrre Dupce cerc fr s zbueasc aş vndecasa d Bsa e prs pe ascus ceaeaude r op an de ze uânduş adposa Sbu ncunoşna de aceas Rareşceru Bsreno a Iue 1 546 s asgurepaa daore 15 f «osre erre usuaes»

prn pu nerea sub sequesru a case ş aceorae ucrur ce e ma avea n oraşu o

c sea afaceea u Ioan Zdaru amoaea u Rareş care nu sfârş ns f af araja cesunea zd bsec epscopae dn Roma Lucu cunoaşem de aIeVod care ne reaeaz c rposau supre agajase n aces scop u meşezdar dn Bsra anume Luca Dar ş acesacum am ara n acou dn fasc prece-

den a Bueuu rebu s prseasc u-carea de a Roman Cauza era ru raamen a care fusese supus de epscopu Ma-care croncaru De a Bsra unde se n-orsese rec ema I eVod a pre1548 prn scrsoarea dn care am ua şreade ma sus asgurându c nuş va mapm au de a Vdca c de a un boera su pe care va face spravnc ş care eva da u ş ovarşor de ucu mâncareş buu d beşug dup pofa nme orLuca nu pare ns a se f sa admendeocamda ce pun de acese as urr Ba Vsernceu msu Domnuu senoase fr de meşeu aşepa care maârzu cre sfârşu anuu era recamaBsenor c ar f ua ma mu ban decâ s'ar cuven Dn fapu c e nu seconsa a fos urmr penru aceas daore ca oa Zdaru am dedus c n ceedn urm şa reua probab ucrarea de aRoman sau vreo aa oarecare n oc



IOAN ZIDARU UI PERU· VODĂ RARŞ 85

S reveni îns a daornicu ui PeruRareş. nda dup oarea Vovoduui a1 Noevre 1546 ieVod scrie Bsrenior c n iocu or se af un daorncasupra cruia prinee su pusese sec)esrupe cas şi ceeae bunuri. Cere deci ca acessequesru a ui oan Zidaru s rân ne-sc)iba nesrua cci a dporivoaenii or ai Bisriei cu afaceri în Modova vor sufer represaii din parei

Cererea era usifica. Cci nu pese uieVod fu nfora c daornicu su careş c fugise şi se adposise în Sibiiu şiarfi vându casa. E scrise aunci Bisrieniora 7 Fevruae 547 c bne şiu ei penruce sa pus sequesru pe casa şi bunurieeşeruui s se despgubeasc de daorie pe care ar prea ru s e nevoi so scoa acu ae prin represai.

facerea rase în aces sadu pân a

sfârşiu anuui viior Cci abia a 9 Ocovrie 1548 eVod cere penru uiaoar udeuui Bisrei si rea suade ban daori de oan Zdaru. Cu înscererea nu i se saisfcu Donu scrse a Decevrie uror Sfauui s see nruauor riisuui su ui Peru Uşre sprea vinde câ ai bine ş ai cu pre casaZidaruu pe care o obinuse penru daoriade 5 . cre prnee su

Vânzarea se fcu : casa fu cupra dup

cu se spune în scrsoarea Voivoduu o-dovean de a 13 anuarie 549 cu sua de6 de b srieanu Pau B udaker cruia seriise îpuernicire de spânire ca penru oproprieae a sa cu drep de oşenire penruuraşi . ooda ieVod scrse şi ui Mar-inuzzi onipoenu ezaurar a rdeauuifândui cunoscu vânzarea şi rugându sibereze cuproru ui ac de propreae.Marinuzzi cere aceasa a rându su de aBisrieni a 3 Fevruarie 1549. n sfârşi riisu Donuu Peru Uşre d naneaînreguui Sfa a O Fevruare adeverinînri cu pecee şi adeveri cu aror depriirea banior dai de Pau Budaker penrncasa ui oan Zidaru înceinduse asfe conrac de vânzare în regu

Cu aceşi bani nu se acoperia îns da-oria Touşi ieVod ne a având ce pre-inde deocada dea deboru su înc)iseafacerea care se redesc)ide nuai cu ve

nirea ui exandru Lpuşneanu pe ronuModovei Şi anue ia cu : gsnd în reg sreeViseriei înscris daora ui oanZda-ru de 36 ungureş ( = 5 reşi ?şi vzând c din aceşi bani sau pri nua6 preu vânzri case e reca deaB srieni ca u n oşenr eg egiussuccessor resu de 1

Bisrienii deferr pricina Sbienior îniocu crora ra acu de câiva ani oanZidaru reaândue fde înreaga afacere a ugus 553 E nşiinar de aceasanegreş şi pe Lpuşneanu care avusesegre de afe aş i riie din vree un oa su a Sibiu spre a urri daoria uoan Zdaru pe un anue Vrzaru pecare î recoand Bisrenor cu scrisoareasa dea 6 uie 1 553

Trisu Donu ui odoven a Sbunu ispv ns niic. Cci c)ea find în-

nainea Universiii sseşi oan Zidaru cones a a fi daor Cerând u rân penruaceasa reprezenanu ui Lpuşneanu nupri ovând ca odnioar Maei Va-eşu ui Peru Rareş c dac praii şiprincipi dau credin spânuu su cu aâa u rebue si dee Sibieni. Nesaisfcui udecor saş ce rur dovezi ai sgureş ai uuoare. E e prezen aunciruria Bisrienor Dar nici aceasa nu furecunoscu sufcien sfe având n ve

dere şi unee decarai pe cari reprezenanuDonuui Modove e fcuse pe cae par-cuar unora şi aora dinre Sben cnu poae doved daora c spânu su nune a ea c nua îndena de Bsrenia rec aao ec. Unversaea d câşig decauza u i oan Zidaru neinându daorpenru sua de f recaa.

facerea nu se sp rvi îns aci. Ca naceaş p cu acunea ui Lpuşneanu oan Zdaru reca Sibenior îporiva

Bisrienor c aceşia au îngdui s i sevând casa fr a se f dovedi daoriapreins de Doni Modove daore pecare e o conesase gaa fiind a înri aceasa confor eg cu urânu ce s'a da

Spe susinerea acesei afirri oan Zi-daru înfişeaz Sibienor a udeca doururi obinue prn iocrea iudenior3 unie 1555 şi Braşovenor 5 Ocovre 555 dea foşii s vecin din BisriaC)risannus urifaber şi oannes uner pre



86 B L " COMS U l MONU MNLOR SORC

cum c în adev e era gata aşi susine cauza cu urmânt dar PetuVod Raeş n pimi şa fiind zicea dânsu ctreUnivesitatea sseasc pe nedept Bistieniiau decaat dator şi iau vândut casaCerea în consecin s se restitueasc peu cu care cumpase acea cas 34 f

a udecat care se conex cu afaceeaceo f recaman de exandru puşneanu Bistreni fur reprezentai princonceteni o lacobus Wesc)er ş CasparPeio ceşta pezenta scrisoie u PetruRareş şi ae ui Iie Vod cu prvre a afacere atând c nu e ci Domnu Modoveia vândut casa ui Ioan Zdaru din pricinac acesta se obase n cee dn urm amerge în Modova ecnoscuse dec ndirect daoria da nu se inuse de cuvântMa mut înc fugi pe ascuns dn miocuor adpostinduse a Sibu

Universitatea udec c f ca e a pocedat Bistren cai nemuumii cerur sse tansmit afaceea udeci supreme Impatuu In acest scop se înaint pe deo pate Cuii împrteşti cecetaea şi )otîrea nversitii sseşti de a 6 Decem vre 1 555 ar pe de at parte se deegcetenii dn Sgioara Ma Roman şGeorge Kezer s meag a Bistra spe

Notă. Peu a u fi ia pa des oe subliiae doeee pe baza oa s'a oi exp

eea de aţ a ez e ai bie s le da a osigu da aaea oae s pubae de d oga i ol uuzaki vo. XV ale dai odie ooogi Ssoie lui Pe Raeşe Bisiţe d 9 evaie 154 p 447 1 1 Apiie1 54 (p 448 2 ulie 54 (p 453 şi 1 Sepevie 154p 454. Obsev aeas d u sisoae daadp oaea Raeş p. i oa 2 ebeps e aeea de a 1 Apilie ş aeea de la 2ui e 2 Ssoaea Regie zabela e Bsiţeidi 5 auae 547 p 45 3 isoile lieVod e aeiaşi di 1 oevie 54 (p 45528 evuaie 547 p. 40 2 Apie 548 p 45

a face o nou investigaie în c)estia vân�zrii casei ui oan Zdaru

ceast investigaie a care pâîtu deşiaşteptat nu se înfişe şi care nu dete ateezutate de cât cee cunoscute se fcu a 31Decemvrie 1555 şi u înaintat direct Ipatuu Ipreun cu actu Unvesitii maisus menionat fom baza de cecetri şide udecat a consiuui împrtesc care )otrî a 1 9 Mate 1 556 prin senten a data Pessburg c dac Ioan Zdaru voeştea şi rscumpa casa de a Pau Budake cruia o vândse Iie Vod pote s o fac

şa se înc)ee aceast afacere care început a Cutea ui Rareş din Suceava a 1536sfârşi cum vzurm douzeci de ani maiapo a curtea Impratuu erdinand din Po� Cercetând subiectu a început din cu�iozitate am vzut în rm c nu e ipsit

de intees şi c expunerea ui e necesac)iar pentru întregirea cercetrior istoricece am pubica în fasc precedent a Buetinuu înainte deci de a continua aceste cerceti pentu meşterii bseico din ŢaraRomâneasc în sec XIV XVI am so-cotit c se impune pubicaea mai înti aacestor câteva rânduri asupra afacerii u iIoan Zidaru u PetruVod Raeş

X. ĂPTU

9 Oove 548 p 49 20 eeve 548 (p 470şi 3 aaie 549 (p 4 71 l - 4 Sisoaea ui Mai�

zzi e Bsiţei di 3 evuaie 549 p 47 5 C)iaţa li Pe şel da i Paul B da�ke a 0 evuaie 549 p. 472 . Ssoaea iAlexadu Lpuşea e Bsiţei di ulie1553 p 49 ! Rapoul Bisiţeio Sibieidi 12 Augs 553 p 49 . 8 Muia udeiodi 3 uie 555 p 539 Mia Başoveilo di25 Oovie 1555 (p 54. 0. Judeaa ivesţi sseşi de a eeve 555 p. 55 -1 '· Ceeaea de la Bisiţa a delaţio sig)şoeidi 31 eevie 555 p. 5 ) 3 Judeaa şi)oea palui edad de la 9 Maie155 t PP· 5201.



O F C I A L E

RAORTUL LUI ROF V ÂRVA IRECTORU MUZEUUI ŢIOAL

REST L MISTRU L ISTRUCŢIU ŞI CULTELOR

SUR MSURILOR E LUT ETRU COSERVRE CSRULUI ROM ELA TSEVERI

o-

La adresa No 3753 din Nov 9 1

prin care porivi nc)eierii Coisiunii Mo-nueneor Isorice de a 8 Nov a c deegaţi ca preun cu d priar a ora-şuui TSeverin s sabiesc cu va rebifcu preuirea ce a deveni absouindispensabi penru aprarea casruui ro-an de acoo de oaa disrugere a onoarea rspunde cee ce ureaz

Miercui 30 Novembre a peca a Severin prevenind pe d priar a oraşuui sbinevoiasc aşi rezerva oa ziua de oi

penru cercearea a faţa ocuui ce avepreun a facejoi 1 Decembrie, preun cu d pri-

ar şi cu d inginer a counei a ers acasru şi dup ce a exaina o erenunconuror a )or de coun acord oiberare prin expropriere nu nuai a nsuşicasruu ci a uuror porţiunior nconur ·oare din oraşu anic ae crui ure sunnc perfec vizibie de ur preuru cas-ruui Pe de a pare n vederea câşigrii unu i oc porivi penru depunerea pânuu i ce se va scoae a viioaree spuri arc)eoogice asfe ca uinee anices poa fi cope iberae de pânuprepus a nins inia de nconurare a e-rioriuui isoric pân a râpa foare adâncce se ninde a sudesu casruui n sfârşin vederea savr ii ruine or anice de fori-ficaţii ori c dir i cari se nind de a co ţurie casruui şi pân c)iar n abia unrii a or ca a S E. de zidu anicnsena n panu casruui ca ducând de

a Turnu de coţ S E . direc a unre s

se rag inia de preuire o pân n

abia fuviuuiIn c)ipu acesa şi pe oivee ai susexpuse, a )or nc)iderea şi aprareaunui erioriu isoric de c 6 ecare urândpe panu acua a oraşuui uroarea i-nie vezi panu

Incepând de a puncu unde râpa nui"ogaşu abaoriuui veciu u se uneşe cu a-bia unrii se va ia prinr'un şanţ spre ase piedica circuaţia pe e druu ce recepe âng unre pese zidu anic nsena

n panu casruui cu No 54 poi ie-dia dincoace de inia fera s se nceapgardu preuior ergând o nainespre Nord pe arginea "ogaşuui pân ndrepu srzii eceba iar de aci nainedirec spre es aâ câ peri cdirie ri-dicae pe Sr eceba şi Sr esinu u ipân a un punc din Sr eceba de undeprinr'o diagona induse Sr esinuuise aunge a i ocu spaiuu i cdi, nc)isa N şi a S de Sr ureian şi ecebae a aces punc se ia expropriindu se oce ese n sânga iniei spre casru direcţia parae cu cee dou srade pân acoţu pieţei G)ica şi Sr Independenţei ea aces coţ se apuc spre Sud pe aureaesic a srzei Independenţei şi indusen diagona Sr Sever se erge ai deparepe aurea vesic a Sr Independenţei pânaproape de a u abrup a coinei de acise ia nc un eren cu cdiri anice aispre Ves şi apoi prinro inie spre S seaunge iarşi drep a unre

Câ priveşe nou buevard indica n Pa



88 ULTNU CMIUN v\NUNTR ISTRC

nu reguaor a oraşuu TSevein ca re-când deadrepu pese casru a ua îneegere ca e s se sfârşeasc nr'o proenad cu parc a p uncu de inersece aszei Seer cu sr ndependene cruânduse asfe ruinee

Trec acu a parea aeria a c)esiuni

C)euee oae penru preuire şiexproprieri nu vor fi dup cacuee fcue de d Priar d Guescu decâ de c

e n adevr ai oae ocuri e virane vor puea fi euae fr a forai-ae în posesiunea coune i dae ind anuecondii puse cu prorior şi cai nu aufos îndepnie

vând dar n vedere c)euei e reaivodese cu ar sar puea sava una dinrecee a preoase rşie ae cuuri roane a Dunre, iau oia Donue Mnisru de a recoanda binevoioaei Dsreaeniuni cee ai sus expuse

V. PRVMebu n Cosunea Monumenteor Ioce

l

i

1

i

!;

'

1 l

1 It

Cal oa da nSvin itoil nojto aza i xpopa

,



CETE ŞI SHUL NEGRU-VODA

OT AD COIII ONTLO ITOIC NICTL DI CONAĂ D

-0�

Ceaea ş scu zse ae u NegruVse af în cuna Ceen dn Vae judeu

RucrDragsaveCâpuungMu a Ce-aea u NegruVd.

1 Coll Biserci.Sânc ndcând nu nuu p flă c ş c lu Ngu-Vod

Musce pe sânga râuu Dâbva a 5 k.spre sudes de Câpuung ş nua a45 k. de aru udeuu Dâbva

Se a pe aba râuu Dâbva srb

u de srvec)u dru a BraşvuuRucrTârgvşeBra ş a nerseca acesuare dru cu druu aera ce reca dea

Bulinu Comun onumnlo toc.

Se rdc prn urare aceas eae a pran pze favrza sraegc denaura erenuu care deern ş reguareadruurr acesra

Ca pze sraegc ncer pe a nnderea v Dâbv nu se prezn aaa avrb Dac rec dn vea e arg

12



90 BU L COMS U l MO MNLOR SORC

aşa cu se prezint în regiunea deu-roas a udeţuui âboviţa nua a 4 k

natura unde coţi ce se rdic sunt pavezenaturae în conra oricru aac nu era ne

Bea lu eguVodZdă n!'o: stâncă dn�cete. B

departe de oaru judeţuu vaea începe sse srâoreze din ce în ce deabia fcân-duşi oc prin gâu strât şi sânce goaeipsite de orice vegeaţie ce se rdic pe toatfaţa unţio r ca nşe urnur fanasice de cetţişi casee prse (vez fg 6Prviri dease enore sâncoase în ciar apa âboviţii transfor pe o întindere de câteva suede er aceas vae nr'o adevrat câpea ui eucaion ruu aszi destu debun era nu a departe deanu 189 aşa

de greu în câ nu putea fi srbude câtcare dup ce se recea de paru ori prinvadu âboviţi foarte percuos prin repe-zicunea apeor Cruţee deaba îş fceau ocprinre sânce czute asz c)ar se vd vgaşure roaeor or prin piar ş sgârieturaosior pe pereţi srâoror prn care tre-ceau Pe un astfe de dru a trecu RegeeCaro prin 187 când a conrbui şi a rid-carea biserci sauui

Pe aceast pozţie aşa de bine organza

voie de o rdcare de cetae ca cee dn ţreoccidentae

Ca toate ceţe Roânor ş aceas ce-tate era o cetate naturală. in înţiie de23 a cari se urc coţi nuacâeva sute de oaeni po opr arae în-treg prin prvr de pere a cror puerede disrugere creşte pe sur ce se rosogoesc din onduaţie în onduaţie a erenuuiNuai sus de to a spatee Colţului Bise-

ricii (vez fig 1 pe o poienuţ înconurat

de oae prţie de prpsii drepte ca pere-tee sa fora prin ziduri de par azidisruse un paruater nereguat caridesenau o incn în juru câorva c-ruţe ş a bserciiparacs scobi în sâncZdurie acestu patruater ungi de ca 7 spre vaea âbovţ erau dube

Care e vec)iea bsercii şi ceţi ş cutrebuesc dentfcae ?

Coţu Biserc i fig 1 ca şi coţi cei



CTATEA Ş SCHU NGRU-VĂ 91

ali şi peşerile de aci au servi de siguromu lui răior în caverne aras spr e înc)inare n acese ocuri de măreia specacoului O peşeră mică aăoare âng aceaîn care se aă scobiă biserica ui NegruVodă prăvăliă îns pe umae în odepăraă epocă geologic păsreaă încstriile săpae n gangul de piară ce ducea ao mică încăpre iaă în piară în care răiaomul preisorc Enorma piar căraă pevâru Colului Bisericii amineşe de aceepierres branlantes din impurie druidice

Trecând în impurie isorice acese locurisun egae de primee noasre încrcări dea ne organia ca sa independen ee neaminesc de poiii denice organiae penruapărare de Basarab Voevoddomniorul deargeşşi sun egae de aminirea ui Nicolaelexandru Basarab iul acesui Basarab careocui mai mu la Câmpuug unde u n

mormâna (n 1364 care e ugrăvi ca ciola mi uung şi n cl)iu de

rici ne va da deci oare imporane lămurir i penru cel mai vec)iu recu a nosru

Biserica e ăiaă în sâncă (ig , are18 m X 3,8 m şi se împare înr'unpronaos c u o scobiură n pereele nordicnumi de radiie altarul păpistăşes al so-ţiei Lui Ngru Vodă ig 4 Un id desparepronaosul de naoSe mai compune dinr'unnaos în care ca în cee mai vec)i biserici sunugrăvii ciorii în dreapa uşii de inrare.Legendee desul de sricae lasă a se ceidesu de bine deasupra voevoduui ceuibărân cu brba alb din dreapa uşii {NI

H�11<ME fi1pS .N&CA iar deasupra celuide aăuri care nu poae i privi decâ caun resauraor după poiia ce io designăaceas scen iconograică lcM1 ,s HErpS

& ig. 5 Se mai compune dinrunalar separa de naos prinro âmpă de dcu rei poi ig 3

Picura ese reuşaă Sa recu cu penula pese cea vec)ie rme oare rumoase

3. Tmpla altarl om tror br gVod

piară din aceasă ceae a ui NegruVodăSudiea mai de aproape a acsei bise

din vec)ia picură se mai vd ncă os ndreapa âmplei ig. 3



92 BUENU COMlUN! MONUMENEOR ORCE

Exsea proaos ocu ue sau femee a uu altar papistăşsc cum e

sg raa exsea uu porre mura reapa uş e rare ocu e ooarea foaororesga a f a u Ncuae exaru Voevo a cru a oua soţe se 1şe c a fos caoca Clara e ara c fo · aor a scuu ş ce a fos fu u Basa ' rab Vo exaru ş e esuşeşe cofu

z u e raţ care arbue foarea scuu u Negru Vo Rau Vo umaşu ' a oua geerae a u exaru pe care

·

pcoru a pus be a ocu rezerva resau •'

I prvţa ceţ afar e zure e caream vorb u se af co urm e vreoceae sesu cee euoce ea Cpţâe sgur z s aba Dâm bovţ spre ocu ue cepe s se srâmeze ocu bar reag vae a Dâmbovş a evoe o scop e aprare serva e svar peru umfarea apeor şrerarea or momeu prezer rupeor vrmaşe faţa zu u peru a eeca ces z a fos râma pr 1890cu ocaza facer acuauu rum urmeese cuosc maur Dfere ae sâc pro

4 Altal papitşe din ponaol bseii li egVod

raror up Ncoae exaru ar u aocu e ooare rezerva foaoror

repu uş e rareCocoraa aceaa a cerceror areoogce cu cee ocumearesorce va ffoare mpora peru eermarea epocaor cr aâ prmee mpur aesauu osru

Impora ese fapu c o mc poa aproperea scuu se umeşe : la diva

şe colţi faţa ce se um esc ColţiiDoami fg 6 ; muţ couror cupure spre es maria domască

pce peru observare se umesc : la foişoar.

ceas ceae u poae f e câ vesa

Ctat a Dâmboviţii ; ea e meţoa ocumee ca oc e vam re Târgovşe şRu cr Pe aceas ere e rum u mae c o a ceae I sau apropa Soeeş ue sa reras Ma Veazu pe mpu u Sa u se v e câ şe rera-şamee pe malul Brştilr ş pese Colţul

Bufiţii, plaiul Bădilor, car u au spozţa sraegc a ceţ acesea

I egur cu aceasa foare mp oraese ş fapu c ocuor ş sau se umesc



CAA ŞI SCH L GRUOD 93

Cetăţeni A creu, la îcepu c e uue oder, fora oda cu cueu de

'au roa cuve ca ceţea (itoyen)oda cu roducerea la o a fraeologe

Ctorii s]i egrVodă o Rad! eg Voeod şi il ae Aexand Voevod

6. Colţi a

lerals ce a recu asupra ăr oasr c poce. docueee sudae a dedus



94 BULET T L COMSJUN MOUMNEOR SORCE

nă că e vecu. Trada car amneşe de 6moş ce păzau vecnăăe Badea MloşSoan ş Coea. Un urma al aceora uncăpan Iuzaşa Neagoe ee moşul de ul pnă al Ceenlor de az

Ca concluz am onoare de a cere decaarea de monumen orc a porecuu şpararalulu c de care e leagă cele mavec amnr ale recuuu noru

Anexez odaă cu aceaa rânur ş reur de arme ce am gă n umaele cer

ceăr ce am ăcu rugândvă dle Preşedne ca prn colecune Co. Mon Iorceă e a măur de adunare a nregulu maera ce ee la veală Ee deul a punec n ecare an e găec arme preoaeIn aa zdul u de pe âmova au găcour zae pade cu ocaza ace şoe ;n Ceăen dn deal a gă un mormânde pară ş o nreagă armură medevaă car au dpăru pre cea ma mare paguăa recuulu noru naonal

VRG DRAGCEJU.

S Aeas etae a ost vizia i desis timprie vei de Bogas, al de Aep şiSuzer



96 BLTINUL COMISI I J OMNTELOR ISTORIC

CARELE AU STĂTUT LA LEAT 6798 1!Ş SĂ D C

ACS CLOPOT0 Sfl FĂCUT ; Ş A STĂTUTPÂ LA

LAT 178, CND AU AUT RĂZBOI PORA OTOMANI

ASCĂ CU CA CHESARCEASCĂ, Ş S-AU SFĂRÂMAT R

L DE OSTAŞI ; PAR (SIC) ACU LA LA 1812 Î

ZI LELE STĂPNIR( E] MARL UI ÎNPĂRAT A TOATX RUS A

ALDRU PAVOVC, SAU PRFCUT DE REA OS

FNŢIA SA ÎNTI PISCUP L ARGŞ CR IOSIF M

ADĂONDU I MATRI), RN U RTARA D RJ

A MEA A ZMRT ARIMAN TEODOSI NSTAVNI

S MNĂSR COZANCI ? ; OR \LF MS.

SBIU .

Pe un orân n dreapa pronaosulu

Lipsit fără vreme de a soarelui lumină a meainimă eme şi suetul suspină gândind la i lsoţul ce n lume am lăsat cu maiu mea a bună -n neagră lcuin(ă Rugăm noi nprnă nalta providenă s adaoge zile ce mie m�u luat. ElencaBrti<nca ce au adormit la lat 845 Mai nvârstă dea ani. 2

Pe au

Născut Tigveancă apoi Brătiancă prin lege am

fost oarecând soţie celui iubitului cinstit soţieDincăi Brătinu fostul Cluceri mare şi am viţuitcâ t au voit Dumnezeu ntru armonie foarte liniştităşi iară când acela au găsit cu cale neau chemat păamândoi dearândul cu milostivirea neau aşezat traceast casă subt această piatră, loc dumnezeescu.Şi cerem ertare dela ecare suet creştinesc Anastasiea Brătieanca ce au adormit la leat /8 Noembrie 21

Pe alul

rudit n lu, muncit n slujbe politiceşti muncitn ca slăbitu de rude [griji câmpăn eşti] [cincizeci şi şase de ani] cu munca iam vieuit, şi alteosteneli doborât După moarte miam aat odihnala Dumnezeu eu Brătieanul biv ve! Clucer mare nlowl cel sub a:'astă piatră chiar ca n cer ; şi almeu suet e n Domnul prewm n cer Constandince au adormit leat 844 Fb /

Sun onele părno ş bun bă

bauu de sa on C Banule dou pee de one nnale unu pe are se al repena un personagu ua pe pa oruar,epus a nMueu naona de an) pe una dnaurle ărua se aă senăua aesrulusupo Gherghe ar nu prestavise u sa ş al u răas n bse o nal ş bra nua u o ue repenă după adeonele u NegruVodă ş al Doanesale. Evavoasele ee puneau până n pue ând bsea ea nă des)să uânăr a un uos seşn ua orenal penupoenea aesor Voevo neeeor a Bser a nu sun de â Radu Vodă alu Mea el Brân ş soa sa (după ua ovedo în od su sudle DuPo. D Onu are a eonsra u saău denarea lu NegruVod u Rau!Vodă neeeor bser S Noae.

IRG RĂGCEAU

Erata. In acou meu uba în fascicou eceden a Bueinuu s'au secua două scă dnedee; e ca mă ăbesc a e semnaa aci : a Meeu u Raduce Mae dese cae se aminee a noa . 24 ea n mee secia enu eese nu un zida oiu zis b Fasa din ând 21 dea a. 28co 1 : ase de iee adusese o dn dea dea Sbiu unde ee se i ucaseă Peu Rae" e-be cetă : .asfe de ee se adusese o dn dea dea Sbu unde ee se i ucaseă enu momâtui lu Petru Rareş Le comandase de su Doamna C)aja a u Mea obanu V. DoumeneJumuzak, pub de Ioa , vo I a 61 1



NL AS 19.

BULINU

COMIS lUNII

LE-EPEMVIE 1912

m 0 fH:, S P O R"

B LJOTCA

Iv ! �

-

Cota _

MONUMENTELOR I S OR C E

10

(

PUBLICAŢIUNE TRIMESTRIALĂ

EDITURĂ ĂDMINISTRAŢIEI CĂSEI BISERICII

BUCURŞTTIPOGRAFA ,.GUTENBERG" JOSEPH GBL S-sori.

SR I 9



COMITETUL DE REDACŢIE

D-ii : ON KALINDER D ONCIL, GR CERKEZ E. A. PANGRATI, V P ÂRVAN

mbri Comisiunii Monumentelor Istoriceşi

Dr. D BOROIANU

Administratorul Casei Bisicii

S c t a

A L E X. L Ă P D A T

C U P R I N S U L

T E X TPag.

Voiţa itore şi escriere, e V DRAGCE1NU 97

coanele lui BarnovskiVodă ela oscva şi zugrai Trei Erarlor dn Iaş, e . L. 110Stampe veci nfăţşân ederi din Ţaaomânască de O LUGOŞNU . 1 1 5

Comunicări : oua campanie de săpături la Cetatea metum• Relaţie ocală IV Desco

periri nouă n Scyta Minor Relaţie oficială V Necropoa şi altau votv elaSerdaru (Şendreni) judeţul Covurlui (N. VELC) cu un daos (V. PRVN). VI Observaţiuni asupra sfeşniculu de la Veroş (SP. CEGANENU) V Despresctul Hotărani (1L T. DUITREC) V. Constatăr ş poteze asupra construcţe bisericii Tismana (SP. CEGANEN) Portretele ctorceşti ela Sf.Nicolae Domnesc dn Iaş ( L) - X Bserca Domnească dn cnele-ari Vâlca(VIRG DRAGCE) XI Diferite inscrpţi e biserci şi mănăsiri (VIRG DRAGCEN) 1 19

Of cale : Raport ministeria şi ecret regal pentru declararea ca monument istoric a Scituu Negru-Voă in Cetăţeni, uscel 1 3

Recticare . 1

L T R A Ţ Pag

Vodiţa :V edee geeaă de pe vaea Vodiei cu umele m

pejmui şi uiele biseicii 1

uiele biseici, vedee dispe sudest 101

uee biseicii vedee di faţă (ves) cu dămăue pidvouu şi poata 1(

uiele mpejmuii cu u coafot vedee dispesud-es

Sciţa planuui de situaţe 10

Vedere de pe Olt, n lal)ia (l ) 16

Peşi Vaia () • 117

Pag

laul votv aflat pe ocul dlui C Tofa dea Sedau 12

Vase şi fagmete de vas e u e motuae> găste pelocu ecopole! dea Sedau 12

1lau voiv desem de a Sedau 1

Iscipţa <foogae de a Sedau

Sfeşicu de la Vieoş Muzeu Naţioal 12'

Biseica ismaa 1

BogdaVodă u ui ŞtefacelMae Poe> 13

Evdocia Doama Poet 3

ŞefacelMae Poe 3

Biserca Domească di OceMai 13

Biseica Domeasc di OceeMai 13



V O D J Ţ A0-

I S T O R E Ş I D E S C R I E R E

mi liele iduri ruiae ce se îalţăasăi, î aroierea oarului ţării dis re Ba a la vreo 2 klm l a o rdde Vârciorova e aşoa ra c e ia d a

şi umele su siurele măruri i ceau mai rămas di măăsirea Vodiţaridi caă de VladislavVodă Basarabri reajma aului 1370.

ălţarea ei îsemeaă uereaemel i i lor cele i m ai vec i c lădir i măăsireşi ce ave m î ţară, servi d cabaă de desfăşurare eru îreaaevoluţie ulerioară a ariecurii o asre b isericeşi ) ; uer ea baelo rvieţei mă ăsireşi duă reulel e bise-

ricii orieale sabilie de Sf Vasilecâşiarea eru odeaua a oorul ui osru eru culura biaiăcum şi fxarea deiivă a raiţei deves a ţării , aâ de esiură î urmacomeiţiuior imeriului româbu ar, mai îâiu şi aoi ale reaului uuresc asura ăm âului Se-veriului e care fu ridicaă aceasămâăsire

Cercearea, dar a comeiţiuiloroliice ş culurale asura erioriu-lui Severiului, e care se ridică mâ-ăsirea V od iţa va forma cia r iso-ricul îemeeri i desvoări i şi ruiei ei

I u mbra caseului biai 2 de laSeveri rdi ca e ruiele veci i Drob eae, se desvolase la îceuul vieţiioasre isorice, o oraiaţie oliică o ter 4) o ţară sau ămâ alSeveriu lui , a cărei îide re a varia şi a cărei amiire, de şi ex-

roiaă, răia îcă î cursul veacuBletnul Comsun Monumenteor Isoic.

lu i al XVIIIlea U rao r ausriacdi 7 830 făcâd descrierea ur-ul ui ce exisă şi ai is al lu i Severumi auci al lui Severi) , e sue

că " ocu l î care el se afă se umeşe îcă [de locuiori Câmpul Se-verinului" ) Pe la mi j locul veaculu ial XVIIlea aces Câmp al Severinului 6 sau Pământ al Severinului ?) seîidea sre es âă î râul To-ol iţa ; sre ves âă î vadul Cla-dovii ; la ord âă aroae de saulCrială la ord de Bresiţa) şi erasăâ i ca oci ă, de Parasciva Pa-a riceasa şi j uăeasa Calea sră

eoaa Baului Preda di Ciuu-roaia 8 Şi ori cum sau umi să-âiri e srăie ce a u dăiui asuraSeveriului, fie banatul uuresc fiesangiacatu/ 9) urcesc îfiiţai duă 524 î imul căruia se urciase cudesăvârşire şi oraşul medieval ) , ceexisa îcă ri mij locul veacului alXIIlea , ouşi u sa ierdu ici odaă oţiuea de ţară a everiului coservaă cu aâ mai bie, cu câcoborîm mai î jos e scara imului

I li saia ca urcesc, î 1 598,se şia că dacă reci D uărea î Ţ araRomâească, e la Podul lui Traia,rebu e să reci «alfa Terr di Seeini» ) .

Cele mai veci şiri ce le avemasura Severiului ciar auc i câdBai uureşi ocârmuesc acolo o-meesc o d e o Ter Ceuini 12), TerZem 3), Ter Zeuren ) ; de abi aduă 1 264 ) se îrebui ţeaă şi u-mirea de Banat. Ceaea Severiu

lui ciar, e meţiaă de croicari



VODŢA 99

iul suveraului , dela care rebue sădeidă isiele sale Care e acelilu, il araă u a c de vamă, îc ei acu raşove i i, î 20 a. 1 368 î carevedem cum Vladislavodă, îmăcacu Reele Ludovic, îcă di 1 366 e care acum îl umeşe " auralis domius oser eerosus 3 se i-iul a di raţia lui Dum eeu şi a majesăţii reeşi" Voivod a Trasai us,anu de Zeurini"

ces aa româesc, rimi cafeud di area reeui uuresc, seîidea umai âă la Orşova, areauu rească a fosului a a u uresccomiaul Caraşului, disricul Ilyed,ec. fiid aliiă acum anatului ul-gariei care fusese îfiiţa ca o comesaţie î locul celui ceda ca feud

Domului Ţări Româeşi , î urmaluei , di 1 365 dela Vi di, îâmlaăduă moarea Ţarului Alexa dru 3

Recuoaşerea de căre Uuri aaaulu i omâes de Sev eri, aduse,îsă, îcearea, eru odeaua, aifueţei caolice î aa.

I adar Paa Urba al V lea, î1 370 î demă e Vladis av să se î-oarcă dela eresie, î adar, mai âriu,î 379 Urba al VIle l ua măsuri de

ridicare de măăiri , î ărţile.. .lu i asarab , î adar ciar isaa-rea uui Eisco caolic , acolo la Se-veri, cosaa î 382

Orodoxismul risese uerice ră-dăcii aci , mulţumiă Poii Nicodim,u îvăţa căluăr sârb, mij o ciorulresabiliri i ierariei sârbeşi cu cea ecumeică dela Cosaio ole ruăde Ţarul Duşa, bu oraor şi cu oadevăraă aură de aosol, care îşiuse mâuirea sufleească î îălţarede măăsiri ri ăuri le şi sâcilemuţi lo r ţări i oasre

Mulţumiă acesui sfâ, Vladislavasarab, eru aşi cosol ida săâ-irea îfiiţă o Miroolie a Seve-riului sau a Urovlaiei de lâăSeveri cum şi îceu idirea mă-ăsirii de care e ocuăm Vodiţa.

D risovul, fără daă, de îe-meere a mă ăsiri i , şim că ea fu ridi

caă şi urăviă, î cisea ramuluiSf. Aoie cu celuiala Domului şicu ruda lui Nicodim şi a fraţi or săide căluărie . Reuoscuă de Dom caauoomă samovlasie 4 î ceea ceriveşe admiisrarea ei, duă reu-le le sab il ie de Sf. Ni cod im, asfel caici Do mul, ici arierei i să u seamesece î aleerea sareţului ei , eafu doaă cu moşii şi rivileiuri srerăsări de Vodiţa, i se dărui saul Jidovşiţa, aflăor şi ai ,e râul cu ace-laş ume, slobod de ori ce dare şiserviue dom ească sau osăşească ;aoi di saul Cosia, de e Too l-iţa ai disăru, căblă riul. Sreaus de Vodiţa, i se da aa Vodiţamare asăi aa , e amâdouă la-uri le , cu ucii şi cu l iveie , âă îvara saului aa, siua la ord

ves de V od iţa. La s ud i s e da Duărea de a Caarace âă la Orşova, cu vâloare di m ijl oc şi cu veiul domesc di o vârşii . Ca ri-vileii i se da 1 000 de ereri dicasa domească, la fie care raica l mâăsirii ; 300 de er eri erusăraci ; 1 2 burdufi de brâă. P lâ ăacesea se mai dăruiau şi obiece decu, cari meţioae î acul e fodare e araă ariaraliaea eoc ii

eraevaelie ferecaă cu ari au-ri, că del iţă de ari, sfie vase deari, odădi i de măase, erdele dedamasc, arafir şi rucaviţe de fir.

Săâirea acesei fâşii de ămâ,e mauri e Vodiţi i , aii şi Duări i ,

· de căre măăsirea Vodiţa, va î-sema de aci îaie îcororareadefi ii ă la Ţara Rom âească a ă-mâu ui afla âă aci î ii iu. Deaci îaie, u se mai ăsesc aiuureşi , ici c iar eru eriori i eu ureşi, cari fuseseră îcor orae laefemerul aa bular. De aci îa-ie, oarul rămâe la Orşova, ude,î 1373 se făcea o severă surave-ere asura săruri lo r ce sar fi adusdi Ţ ara Româ ească, câ şi asuraoarelor � , ş i de ude ori ReeleLudovic a l Uarie i u răboi de recuerare a feudului Severiului , ri



1 00 BULETNUL COMSUN MONUMENTELOR ISTORICE

tre 1 34 1 36) terminat u înfrân-gerea i izgonirea a dei în urulrăzboiulu i aare un efemer Ban ungure în 1 36 Cel e îngrij ia aumde graniţă era atelanul del a O rova

E pr obabil ă aete gân duri de re-uperare nu p ărăiră pe Ludovi pânăl a moa rtea a în 1 382; u toate aetea

RadulVodă (Negru) are împreunău oţia a Calini ia onfirma veiadonaţie a Vodiţei i adăoga o moarăla B itriţa din j o de Severin îiavea Banul ău ai p e Luai4 , arei el fău o donaţie m ăn ătirii . Exi

are i Dunărea dela Catarate pâăla Orova) î i adăog ă 40 de ţiga ni

retenţiunil e n guri lor aupra Banatului de Severin n u înetară nii întimpu domniei lui Mirea el Bătrân totui ei nu mai tăpâne nimi dinţinutul român e al Ban atului pentruare Mirea poartă din 1 38 titlul de

" Banatului de Severin Domn . Ti-tluri le de Bani ungureti de Severine e întâe în aeată epo ă pânăîn anu 1395 anul îneerii tratatu-u i de ali ană ditre Regee Sigim undi MreaVodă ontra uri lor, nu

1. ViaVeee geneală e pe vle Voiţei, cu umee mpejmiii şi uinele iseiii.

tenţa aetui Ban pu de iarDomnul Ţări i Româneti indiă ab-oluta uveranitate a Voevodului ro

mân aupra pământului tăpânit pânăai a feud.

otui pentru a pune apăt aelorgânduri de reuperare Dan Vodă fului Radu profitând de lu ptee din Un-garia d upă moartea ui Ludov i i rămâne rea a regină a ei ae Mariaîmpine o armată de i nvazie până înţinuturi le atrulu i Meadia ) i în-tărind în 3 Ot 1385 toată veiatăpânire a mănătirii Vodiţa (între

pot fi privite de ât a n ite titluri fiti-ve pentru a valorifa pretenţiun ile un-gureti aupra Banatul ui pentru reu-

perarea ăruia deigur Sigimundfae i armitiţiu! din 1388 u regeleolon iei în are e vorbete de uproiet de războiu ontra Valaiei entru aete titluri nejutifate prin tr'o tăpâ nire reală în veiul Banatde Severin înep aum ă apară itermeni impropri i a Vaioda au Reg-num Zeurinensis indiând ituaţi ineare De fapt tăpâni rea lor ajun genumai până la Orova 5 .



VOŢA 10

Neînelegeri e dintre Mire i Sigimund âte i de li n e o feM ire în 1 0 De 1389 (pe reo onfirmă în 39 ) u oloni i nulură fârit deât fă de prim edie o prezintă pentru mând oi vrăjmul omun Tur i

ierzând lup t del rge în ontrTurilor Mire e refugiz în rdel unde înee u Sigimund tr-ttul de lină ontr Turilor din Mrtie 395 C o oneină -etei l ine de i înninte nu emi întâlne Bn i ungureti de Se

tă ău Rdu î i re un b oer Bni pe Rdul )

In etă ituie măn ătire Vodi nu pute deât ă properezeMir e îi întărete în 387 , Iunie tote veile poeiuni în el felum făue i DnVodă frtele ău ir Ştefn Depotu Sârbiei î i întă-rete tât ei ât i Timnei zidită deurând i fltă ub onduere e-lui opă Niodim tote vei l emetoe din Serbi «june l o deăvâ rită uitre i pă răire }

După morte lui Mire el Bă

2. VodţaRuele bieic, eere dre ud-et.

veri n în l ou l ăro r tele ung uretipun formul on ore Bn tu Zeurin ivnte 55.

B ntul e fl dei de fpt i de

drept ub mân lui Mire re înmenion tul trtt de li nă e înti-tuleză anus de Zewrn5) nu înădin gri regel ui u re trteză del egl l egl)

Neputin Regelui de reontituifeudul um i grij lui de fi în buntermeni u M ire expl iă e formul ă dopttă în doumentele ung u-reti pentru bntul vnt pe tott impul ât trăi Mire re i t

trân i fiului ău Mi i lre i ele întituleză Bn de Severin i îire i Bnul ău olo în peronelui Rd u din t impul ttă lui ău 61

- după morte etui pri j init lnguri lor în upt pentru domnie eo ve u frtele ău Dn el juttde Turi tăpânire ng uri or e nutree de O rov în 14 19 , găi unputerni ftor de propgndă pentruretbil ire veiulu i feud în ăugări idin mănătiri le Vodi i Timn

Inelegere între ălugări i Sigimund e făue înă din 14 18 Iul ie 14ând Sigimund pentru uvântul ă



ETIU OMSIII MOMETEOR STORICE

"ia pu pe aceti căluări ub mânaa ) (mo uze l i pod na ruky) după obiceiu l feuda l le dedea de-pli nă voe ă meargă ori u nde pe apăi pe u cat prin regatul un gar nebân-tuiţi de nimeni

Intr' alt riov ) dat di n O radiaMare în 1419 el ridica orice nor debănuiaă ce ar fi putut detepta înprivinţa credinţei noatre tăpânireapap ităeacă a Ungu rilo r Regel e garanta prin opa gaton (egumenulmânătiri lor Vodiţa i Timana dupămoa rtea lui Nicod im în 6 Dec 1 405)" tutulor celo rce trăec în Ţara Ung ro-"vlaie i care ete baarabeacă " ca mânătiri le lor i toate bierici le " i călugări i i popii i toţi oamen ii" cari trăec în acea ţară ăi ţie" legea lor i ă trăiacă în credinţa

" lor iar nouă drep să ne slujeasă" de aceia am dat credinţa mea

La 8 Oct 14 1 9 Sigim und care eafla în capul oti lor ale la orţi le deie r ) , după ce cucerie Severinul ceuee luat de Turci } trec ea l a V o-diţa (na Vodica) căreia îi confirmătoate poeiunile cele veci i î iadăoga altele noi făcând pri n aceataun act de deplină uzeranitate

In d ouă acte încei ate la Vodiţa

infeudarea e făcea ocial Regele îilua angajamentul "ăi proteje i păzeacă iar călugări i ă facă lujbe iăi fie de credinţă " to i mo imioyzeli da i pazymo i ranim o zan ii lyzby i ravy vy )

In prim ul act 6) e în tări a pactul celveciu în privinţa repe ctării religi ei i n mod general toate otarele atelevi i le m ori le nuci i i l ivezi le taxee ebâlciuri i taxele de trecere cutiri le de

vamă pe apă i pe ucat pentru călugări oameni i dobitoacele lor pen-tru orice vor vinde i cumpăra emai dă vâri i le i vultoarea de peD unăre cum le au avut i până acumi e specau ca nume de poeii alecălugări lor numai " tot venitul ce e laisriţa i deaemene pe oriun de cât" au ate otare l ivezi i mori i în Severin ( i vî Sveriny)

ceată deoebită pecificare ce e

făcea pentru singurele acete douăpoei i isriţa şi Severin dintre mul-tele celelalte poeii ale celor douămânătiri Vod iţa i Timan a ne araărolul ce e dete călugărilor români înacet din nou recontituit feud

La isriţa ituată pe Dun ăre în jo de Severin călu gări i n u poedau con-form tutulor actelor or de p oeie cene unt cuno cute de cât o moară cele fuee dăruită de Do amna Cali-ni cia a lui Ra duVodă (Negru) } ia rîn Severin nu poedau nimic

Bitriţa i S everinul inguri le men-ţionate în acet riov de conirmarenu pot fi de cât poei uni a daoe deSig imund care căută atfel ă recontituiacă eudul Severinului peeama ciar a călugări lor românidupă ce toate încercările anterioare

ăcute de regii Unguri lor dedeerăgre

Intr al doilea 70) riov complimen-tar e pecicau anum e atele i otarele mânătiri lor după a căror po-ziţie putem judeca i întinderea re-contituitului eud atele numite mănătireti del ângă mână tirea Sntonie cel de la Vod iţa Jidovtiţa Şuiţa(ituat l a no rd de Ji dtiţa) reacle-cevţi Râul Jidovtiţa arcovăţul (la

no rd de Severin) I ovăţul (Iloviţa deazi) i Ban a ap oi cele lalte ate ap ar-ţinând Timanei pe care le vom citanumai în treacăt ca Vadul Cumanilor(Calafat) "în ţinutul de pe Dunăre cualte ate i balta Bitreţ î n ţinutul ]ale-ului (Gorjului) adăoga lotina (petânga Motrului) cu atele apropiate Leurda Cereev etc i e mai da birurile de trecere dela Bitriţa cum itoate atee i otarele ce vor fi în

Bitriţa i Severin cari unt menţio-nate iarăi deosebi ; cum i tote tăpânirile din ţara ârbeacă

Totui de o reînfiinţare a veciuluiBanat de Severin nu poate i vorba .Sa retabilit numai feudul odată cucucerirea catrului Severin fără înăa e mai retabil i i tit lul care nu maiapare n ici în actele ungu reti nici încele româneti ba ciar i acetfeud fu lăat tot în tăpânirea Dom



VODIŢA 3

n i lor ări i fără a m ai i menion at vreodată în ttlurle lor întru ât burgulSeverin ulu i are ar fi în dreptăit titu-latura e ală aum în mâinele Ungu-rlo r De aeea ni bo eri Bani d e Se-verin nu e ma i întâlne de aum în-nainte la urtea Domnilor români .

Treerea lui DanVodă de parteaUngu rilor ) după om orîrea lui Mi-al u are Sigmund înee iarun traat deenional) i luptele a-mânduror ontra Turilor ar priji-ne pe Radu raznaglava unt ex-p liarea aete on deendene faăde Dan a Regelui are lăă Banatulvacant până la moartea Voevodu lu ro-mân. In adevăr a i în 1419 aelaatelan de Orova Sigimund de Lo-on e ala ma mare prn 1420pre aeată m argin e ) ar în 1 424

Comtele emian ippo îngri j ia deretaurarea atrulu Severn ) arnu Bnul a ăre funiune e treutăîn atele ungu reti a vacantă pe tottmpul domniei lu DanVodă pânăîn 1 430 ).

Stăpân pe întreg teritoriul până laOrova Dan odă învoia pe Târgo-vteni ă nu dea vamă i ă umblepe la Severin i prn toate târgur lepână la Brăi la ) i tot e l în 1424

ug 5 întăria toate privlegile Vodii ele vei u Dunărea pânăla O rova a dăogând i un at nouo denii pe râul Bana) i Varovnulaz dipărut) ).

Severnul înă a poee nu ma eitat între poeunle mănătri Vo-dia atrul a inutul Severinului una din e le Dunări i pre Ungaraură renute de Regele Sigimundpentru luptele ale u Turi

Sigimund

·

are în 1426 după în-rânger le uerte de DanVodă dela Turi e gânda ă ar i oartenemerit ă dea Teutonlor nuai pa-za i apărarea l ouri lor d e frontieră....până la oarta de Fer au anumiteetăi între Unga ra Serb a Vala-ia . .. din auza ap ărărei ontra Tur-il or dete în 1 430 după moa rtealu Dan Vodă ereptorulu i aei Teu-ton ilo r Nio lae de Redwtz ia r

burgul Severin ulu u titlul de Ban ).Cu îni inarea titlului de Bani de

Severin pentru apărarea i adminitrarea burgului Severin i a inutuuiadiaent din Ungari a e pierdea no-iunea vee a Banatului de Severin.

Dar Teutoni nu e pot menne aăde p uoi ul ture e inva dează araîn timpul domniei lui lexandru ldeaare nu î netează în timpu l domn ieale de a e plânge Braovenilor ăTuri iau luat ara ) Ciar VladDraul pri j initul Unguri lor pre aomplae Turilor ondue un ataontra Severinului în 1432) eaeadue izgonrea Teutonilor de ai . Dea ea înă din 1431 reîntâlnim în a-tele ungureti ormula honore banatus vacante ; iar în 1433 tăpânrealu Sigimund nu treea de Orova

după um rezultă din relaunea e oae a p Eugen iu relativ la imatii ari e ală ub tăpânirea a )

Imprejurărl e de la D unăre e retable înă în avoarea Ungur lor odatău izbânda l u Vlad Draul prj n itullui Sgmund) aupra lu ldea ând_ în 1436 e retabilete Ba-natul în peroana lui Franko de Talovaz , apărătorul atelelor deKra Kewe Belgrad dar o igu

rană deplnă n u e poate dobând deât după 9 Mai 1439 ând BanatulSeverinu lui vaant în Ma rtie 1 438 )treea în vrednii le mân i ale Români-lor Corvini de Hunyady ar ub Sigimun d Elabeta lbret i în timp ulînurături lor urvenite în Un garia întimpul nteregnulu unt de apt apă-rători retin ătăii pre gra niele du-năren e ) până în 1 456 anul mo rei ul-tmulu dn rai i Co rvni Ion el mare

Sub tutela Corvinilor Vlad Draula i Dan tăpânete întreaga arăpână la Orova întărnd în 1439 2ugut) măn ătrlo r Ti mana i Vo-dia veile poeuni între ari iDunărea dela Catarate până la Orova. oeia Severinulu înă nu ema itează în atele mănătiri în1 439 1 7 Otombrie ar e ontatăun Epop atoli la Severin Benedit are trebuia ă îngrjeaă i



�.

BUENU COMSUN MONUMENEOR SORCE

de refaerea epi opatelor de Siret de Baă }

O retabiire a veii ed înenl a�lei înerae de Sigimnd

pe eama ălgări lor Vodiei e faeîn 20 Septembrie 1 444 ) de ătre Ion

el mai mare dintre fraii Corvin i aredpă mo artea frateli ă } întâm



VODŢA

plată pn 44 ăma ngu Bane Seven at la emntatea eComte e Temoaa Voe vod tan-lvan întăa lu Geam egumenule l a Voţa Tmana toate ve lepoe um le avuee în ăţle" fânt ăpoatulu mpăatSgmun Infeuaea e făea ela Oova u nee aun aă otle Regelu Vlalavpentu a pon în lupta nenootăela Vana upă fomele o bnuteCălugă eau pu ub mâna lu IonCovn îmî ja a ouzel povojo ouko u) pentu a fi apăaţ e

ug) lu Ion Covnul upă ae anbugul Sevenulu entă upă ane-vooae lupte în mâna Cooane f nupn p ân ă a în aveea patulaăa motentolo lu un yay) In aetătmp Sevenul pefiat a unuln lou le u a Tu pot faenegoţ e menţonat în autozaţa eamtţu nte Tu ngu n 449 ) um atul ) în tatatude pae n 503 dnte Vlad lav Bajazet)

Moatea lu Ion Covn aue ompleta eznteeae pentu aeată

4 VodiaRunele mpejmur, cu un contafo : vedere dne ud et.

one potejaţ ; ăl ugă în mbaveau ă faă lujbe ă fie e e-nţă L e pomtea pentu aeata

pătaea ednţe Ş aum l eîntăa ălug ălo în mo special, "ve-ntul ea B tţa e aemen ea pe-tutn enea ât au ate . l vez mo la Seven la Btţa

Dup ă alegeea lu Covn în 446 a guvenato al ngae ţnân lo-ul lu Vlalav mnoul fiu al Re-gelu lbet e al ee a Ban e Se-ven a e Cona a ăe băneuă până în 456) an ul m oţ la

Bulenul (omsun Monmenteor Istorce.

ee a Ungae : Sevenul Tu ftot ma neguă poea Sevenulupână ân ae nu în 5 , e l fu

uet de Balb eg în 54 tan-fomat n paalâ. Neguanţa dea e ogl nete în onfuza temenl o pentu veul Banat eSeven De un Ban e Seven nue ma vobete eât upă 479 ) ;în 480 e vobete e ouă tteevenen e ) ; Comtele teman eaBan pe vemea lu Vlad Călugă-ul ) ; upă 50 ea un omtat alSeven ulu pu ub un Ban 10 ; în



6 BULEN COMSIUN MONUMENEOR SORCE

524 ea un ăpitan e Sevein 101 ;în 538 ea un omitat al Seveinului

Stăpâniea omâneaă ine to

LHfNJ •

Bl�fR ICi ·

K-C H L E

tângea otile onta ui Ţepeulângă Sevein 13}

In eeae pivete Voia ea ue

5. VoţaSc)iţ pulu d situţie

tui tot pân ă î veile otae Raule umo tăpânia toate vaui le ela Sevein

02} Vla Călugăul îi

o viaă e eăee tăluiea e-fugiiue în ealată mănătie i-mana.



ODIA 1 07

In 1 458, ând înă e deoebiau tă-pân iri le) ale de al e Timanei ea înăexita a mănătire u averea deo-ebită Dar în 1 49 1 3 Sept. udepuiată de atul Bana, onirmatatuni mănătiri i Timana iar în1 493 Iunie apr oap e era deii nţatăîntru ât marg inea de ap u a moi ilo rei , dinpre otarul ţări i , i l itele Banei, u apa Vodiţaare ( = Bana)e aparţineau Vodiţei aum u nt onrmate tot Tima nei 10 . rin 1 5335toate trăveile moii ale Vodiţeiaparţineau Timanei 107)

a e pu nea apăt, ormal Ba natu-lu i de Severin, oriât aum în urmăe l nu mai orepundea onepţie i ve ei organ izări med ievale

De aum, Ungurii înfi inţară u n no u

Ban at a l Caranebeului Românii re-înii nţară i ei Banatul numit aum alCraiovei unde u mutat la înepu-tul veaului al XVIlea, pe eamaboeri lor Craioveti , deendenţi dinve ii Baarabi . Epiopia iar aSeverinului reînviă la RâmniulNoulSeverin In a eată totală tranormare Vodiţa nu ma i putea dăi-nui u toate ă i nguri i i Turiiătau ă ie în graţia ălugărilor e

lor două mănă tiri înrăţite u toateă Vlad Călugărul în 49 întărea ieae au întomit Turi i i ngur i i , teritoriul pe are e ala eraprea agitat de l uptele dimpreju r pentrua i prielni unei vieţi monatireti

In jurul ziduri lor părăite ale mănătirii e duee o viaţă măn ătireaă de mai bin e de 1 0 de an i Veteranip e la nele veaului al XVIIlea înluptele ale u Turii ăea anţuride apărare în j urul ei mănătirea ervindui de blokau 1) . Se văd iazi a vetiji i ale aetei tranormări găuri în un giu ri le lădirei atâtde mari ât poate înape o ţeavă depuă Se dărăma atuni tot eaemai rămăee în piio are din ziduri leînonjurătare i ar giul ele de tun ăeau părturi le l argi în ziduri le de răărit i de miazăzi ele mai expuedin mănătirea Vodiţa are tă i azi

în pii oare a o mărturie a vi iitudi-nelor prin are a treut pământul peare e lădită în ur de 54 de ani

**

ă nătirea Vod iţa e ea m ai veelădire mănătireaă ortodoxă eni a pătrat i în aela timp i eama i rudimentară ogli ndin d patriara-litatea epoii în are u înălţată.

Ri diată pe un p latou e e îna lţă vreoopt m etri înălţime în o ata unei râpepăduroae d'aupra apoarei Vodiţai la poalele unei peteri în are 'aîneput întâia oară lăirea lu i D um-nezeu ea înide, pr in ziduri le aleneregulate e urmau inuoităţile vă ii o inintă de vreo 60 metr lungimepe 30 lăţime Ziduri le în prejmuitoareînă nu e întin deau deât dealungul

văii din partea opuă râpa dealuluifi in d un obtaol natural Ziduri le delapoarta de intrare erau duble lăândlo în aţa intrărei (K) pe are deigur e ridia i lo potniţa une i p rimeininte (P. Ci l i i le C) e ridiau dealun gul zi dulu i în in inta de a doua )în mij lo ul ăreia e ridia i b ieria

Bieria prezintă ea m ai implăormă un dreptungiu ără absidă,u mi i eretre în nao i altar ari

au grăbit ruina ziduri lo r în dreptul go-luri lor lor Demarate prin zidărie eraunumai un pridvor îni e poate ioniderat i a pronao ( 60440)i na oul (44065), are era maimult lat deât lun g tâmpl ă de lem ndeigu r ă va f depărţit m iul altar deretul bieriii ronaou l ete bo ltit înberceau (emi i lin dri) în direţia lun-gim ei (E V) pridvorul n u e tie umera boltit ; nu ete exlu a după

aritetura ârbe aă ă f avut abierii le oidentale un turnlo-potniţă deaupra Ca apareiaj aîntre buinţat tot e a avut l a în-demână bolovani din valea Vo-diţii pietre de taille din lădiri ro-mane puţină ărămidă abriată pelo (30106) um i va-rul e e extrage din belug i azi înmunţi i de aolo

Din modul u totul ruinat um e



UNU COMSUN MONUMNTOR STORC

pezntă zdu le ămae e pae ăa înteunţat temul bloajulupentu zdăe înte do păeţ atunat pe o gome de 1 0 (pepdvo) au om,go (pentu et) eton olovan Blo u le omaneau înteunţat numa la temele amentele exteoae eau tot de ol o-van numa dn 50 m în 50 mea âte un ând de ăămz da aetea pue ăă n o meteSngu ul on ament exteo îl omaun tat de pete u a ope a etăate în bseau puţn ende înaaăomau un el de uu ju împeuDe aemenea e ma înteunţa ă

Mai e)ie înă e S Nioară din Crea dergeş da r aea e atoiă n ortodoxă Di n aeaştim S Nioară e şi Biseria i NegrVodăMse Asra ei ezi Virg. Drăg)iean Cetatea şiSchitul NegruVodă, în Bein Co on Istoriean V 899.

2 Asra i ezi V Pâran Contribuţii epigra

fce la istoria Creştinismului în DaciaRomană Breşti 91 909

3 D Oni Titlul lui Mircea cel Bătrân şi posesiunile lui Conorbiri iterare XXXVI 5

N orga Geschichte des rumnischen Volkes,Goa 1905

135.

Hrmzaki Documente privitoare la istoria Românilor X 639 0

Deetre Istoria Severinului Seerin 88310.

') Ibid. Se ntinde •din gra Tooniţei aa înss ână n Tresenie şi ână in Cri)aă şi ână nod Cadoei

) bid Hrmzaki ibid I 52 artini Zeieri Beschreibung des Knigreichs

Unga und darzu gehriger Landen Stdte undVoehmster Oerter m 66 0 : «eine Sad ander Tona ins geme in Seerin Serin genant

is jesz trkis)»1 Hrmzaki ibid. X 3 Hrmzaki ibid. . 533

13 Hrmzaki ibid. ! 5 Hrmzaki ibid. 8315 Hrmzaki ibid

1 315.

Dă Oni studiul citat 4 Toşi F Griseini în Geschichte des Temes

warer Banats, Wien, 8 bazat e Timon /mago

nova Hungariae ne îniinţarea Banati înă din1209 ând Rege den ganzen tri) Landes daonabsondert der si) on Czerna bis an die ta)erabzie) nd dessen Regierng nter den Tite

ămda pentu auea poţ în patea a upeoaă

In eae pvete eletul z dă ea înteunţat a în toată atetuazantnă âne d e lemn în lung ul deaumezul pu lu zdulo dn 50 în 50 m pentu a da deplnăoldtate zdu lo până e e voaeza matealele

In totul Vodţa ae mpea unelă d p ataale eeae nu e de m ae p entu pataal ele împeuădela în eputul tatulu notu în aeea luă nţă Ea teue ondeatăa termnus ab quo în evoluţa a-tetu noate eet

VIRG DRAGICEU

des Seeriner Bannats einem Domini on Bassanersen An)rer seiner Tren anerrate _

8 Oni studiul citat 39 Pesty A Szrnyi bnsg s Szrny vrmegye trtnete Bdaesta 88 1,nde se dă ista Banior

Vezi at de danie a i Bea IV ăre IoaniţiHrmzaki ibid. 1 29253

2 Hrmzaki ibid 15315 83. Hrmzaki ibid. 1 5 153 52 5

Hrmzaki ibid. 1 75 83 Hrmzaki ibid 1 261.2 Hrmzaki ibid 1, 29253 Vezi Oni loc citat 2 Hrmzaki ibid,

1 3 Oni loc citat 2.27 Hrmzaki ibid 1 556 Iorga loc citat , 15.

2 Oni loc citat, 9.0 E orba de qedam oninia regni nostri q

in terra transaina er Bsarab iim T)oomerysismaim in nosrm et sare orone non modim derogamen detinebantr Hrmzaki ibid. I625 m şi roniee itate de Oni oc citat 38

are orbes ămri3 Chronicon pictum, ita de Oni studiul citat9 Hrmzaki ibid., 1 63.

Hrmzaki ibid., , 6 60 Hrmzaki ibid, 1 633 Hrmzaki ibid 1 63

Hrmzaki ibid., 1 93.

Oni sudiul citat, 5

38 Hrmzaki ibid., l" 15. N Iorga Lupt pentru stăpânirea Vidinului n

13651369 n Conorbiri Lierae XXXIV 962999Oni studiul citat 5 52 Oni Originele Princ atelor române Breşti 899, 5556

0) Penr aesea ezi Hrmzaki ibid, 59

Hrmzaki ibid., 268 Hrmzaki ibid., 1 26

Asra i H Rara Pop Nicodim der erst



0

Klăster Grnder in der Walachei. S 1 aus 1c)ivfr savisc)e P)iloogie XI Band

' 1supa tituui Mitropoituui Onciu OriginelePrincipatelor 196

3 eneinL Vlaho-bolgarskija ili dakoslavjanskijagrama Petersburg 1840

ezi asupra cuvântuui )risovu ui Mirceacitat la No 58

4 Hurmuzaki ibid 213 erau opriţi de a pătrunde n rega Humuaki ibid I 276

6 Pe lag vezi : Onciu studiul citat n on

vobiri iterare XXXVII 22 Hurmuzaki ibid 1248-9

Hurmuzaki ibid I 235-6

4) Hasdeu Arhiva storic a Roâniei 1 192 ;Iora Geschichte I 279

Hurmuaki ibid 1 331-2

) 1. Ştefulescu Mânstirea Tisana Bucureşti909 169

Hasdeu Arhiva storic II 192

Hurmuzaki ibid 309

3) Hurmuzaki ibid 308

Ştefan de Losonc) care se distinsese ca Bann uptee din timpu Reginei Maria e menţionat că

ajutase oroana prin uarea casteleor ce se întin-deau până a Orşva Hurmuzaki ibid. 304

55) Hurmuzaki ibid 1 366 3778 386 401 417

429 438 495) Hurmuzaki ibid 359

enein op citat 18-20 Meti şi 1gura DacoRonit i thnata slavnsca pisenos' Soa1893 119

ezi nota No 5 1

Hasdeu Arhiva istoric a Roâniei 1 17 18) ezi Onciul studiul citat onvorbiri XXXI

2936) Mieti şi 1gua op citat 121 122 Hurmuzaki ibid 1 50811: Sigismund de Lo-

sonc) castean la această margine până a Orşovaavea atribuiunea Banului ce ipsea

enein op. citat 3637

enein ibid 4950 1supra rectificrii în 1419

a anuui acestui document vezi Onci u studiul citatonvorbiri iterae XXXII 225 note

65) Onciu studiul citat onvorbiri Liteae XXXII224

Un act din 1420 pomeneşte de o uptă avutăub cast Zeuriniensi contra sevissimos TurcosHurmuzaki, 1 511-2

enelin ibid 546) bid

Menţiunea se ace posteor de Mircea n)isovul din 1387 Hasdeu Arhiva istoric 9193

7 ) enelin ibid 549

Ioga Geschichte 1 307' Hurmuzaki ibid 534 Hurmuzaki ibid. 511-12

7) Hurmuzaki ibid. I 5312

Hurmuzaki ibid 1 5312 iar pentru 1430

Hurmuzak ibid 1 373") 1 Bogdan Docuente privitoare la relaţiile

reiRoâneşti cu Braşovul şi ara ungureascBucueşti 1905 29

Hasdeu Ahiva storic I 19 20 Humuzaki ibid. 1 539 553 Humuzaki ibid . 564 Iorga Geschichte 307

) Bogdan op citat 4, , 518 1) Onciu Convorbiri XXXI 226 Hurmuzaki, ibid 1 573 579 1ldea se adresă

unui şpan de Temişoara ce se afă spe această magine n ocu Banului absent Bogdan ibid 51

'" oga Geschichte 1 308

' Hurmuzaki ibid J 608 Iorga ibid 317" Hurmuzaki ibid 646 ; deasemenea 652 649

pentru posesii fate în castu Mi)ad Hurmuzaki ibid 6645 648 6578 651

Iorga Geschicte 317 Ştefuescu op. citat 182

Hurmuzaki ibid 1 660

9) Luna lipseşte în pergamentu copiat de Ştefu-lescu op citat 1 79-188 una Octomvie popusă dee nu e acceptab iă Hunyady jurase ca ntre 45

Sept să e a Orşova Hurmuzaki ibid I 69690) Hurmuzaki ibid 678 681 (pentru moarteaceuilat Ion

Hurmuzaki ibid 1 725

Hurmuzaki ibid II 89) Hurmuzaki ibid 760

Hurmuzaki ibid I 760." Hurmuzaki ibid II 2021

" Hurmuzaki, ibid I 478

Hurmuzaki ibid II 259

Hurmuzaki ibid II 148 Humuzaki ibid II 28610 ) Hurmuzaki ibid I 451 581 Hurmuzaki

ibid I 377 Ban a astruui de Severin

) ăpian a părţior Severinene Humuzakiibid I 477 care era şi căpitan de Temişoara Hurmuzaki ibid 489

') leti şi 1gura op citat 124-5 Bogdanop citat 26

) Bogdan op citat 18 10) Hrisovu lui lad Ţepeş enein op citat

912

05) Hisovul ui ad ăugărul enelin ibid129-30 şi ce din 1493 Ştefuescu op citat 98-9.

1) Ştefuescu ibid 2-20110) Şteuescu ibid 2140) enein ibid 12930

) Hurmuzaki, bid P 629

PS Mă simt dator a muţumi Dui 1r)itect 1D Trajanescu pentru bunăvoinţa ce a avut de aace desemnu după coquiu luat de mine

1cest studiu în iniie geneae a ost comu-nicat mai întâiu n ogresu 1sociaţiunii Românepentru înaintarea ştiinţelor, ţinut a Târgovişte



1 1 2 BULETUL COMISUN MO UMENTL R ISORIC

Se ştie că iirea acestei stăcite fonaţii religioase a Mooei f terminată ctot ostl iri c)iii tapeă şi clopot-niţăîn priie 1638 iar sfinţiea ei se făcc mare pompă n an mai apoi în Mai 1 639şa cel pţin ne atestă cele oă inscripţiicomemoratie contimpoane. Cine a fi pttcree eci că a această in mă ată TreiEra)ii n ea încă gata c pereţii negăiţi şi c icoanele catapitemii nelcrate ? Eient nimeni Ş i c toate acesteaaşa era Se epeta eci la Iaşi cal m-nnatei ctitorii a i NeagoeVoă ea C rteae rgş care f sfinţită c noă ani n-nainte (1 51 7 e a se fi terminat ·completgrăiea ei 526 Neo arată cla o-cmentele atât e preţioase s acest ra-port picate e . r. D

Intraeăr in o scrisoae a l i Vasile-Voă aesată a 3 Septemie 1 638 i

Feoo Feoooici Liace secretar Biroli Amasaorilor in Mosca ne seprimia prealail soiie sosite la Ţar eemcă Domn Mooei care cm am arătatnmai e crân terminase iirea Trei Eraior îşi aea meşteri ai săi n Rsia ca săfacă «catapiteasma şi răstignirea ă oicei nostr isericesc» şi rga pe corespon-entl să să mijlocească pe lângă ImpăatRş ilo r a i se timite nişte «pictori ni şiiscsiţi» căci «În ţaa oastră se spnea

fără înconr n se află e aceştia». Şite mai rgăm icea în sfârşit Lp liLi)ace să nrepţi pe acest sol a l nostr·- pe Isaia Estatieici Cămăraşl care fsese timis c scrisoarea -· în toate l-crri le pent care am trimis acoo şipe meşterii noştri e mai nainte n ce crşi teinţă ce or ea a maele ar Mi)ail Feooroici iar noi om ţinea neitatîn minte inefacerie şi atorl măiei tae....şi se a aminti nmele omniei tae n aceastămitropolie a noastră no iită» 1 ) .

' ci e nevoie de o scurtă ămurire : Cu obo

rrea capiale de la Suceava a aş i cu Domnianu se strămuă ş Mropolia c numai reşedinţa

Mitropoului care rebua să ie pe lângă Domn .

şa se face c secule ntregi noua capială nu

avu o bserică mtropoiană proprie ci diferite o

caşuri sne ale aşilor serviră pe rând ca atare

Mai ntâiu S Nicolae Domnesc al lui Şefan ce

Mare, a r când aceasa se strcă pe a mijlocul se

couui XVII Golia Trei Erar)ii ş alee Eviden

Vasile Lupu va f voit să facă din noua sa biserică

Era ora eci pe e opate e pictaeaicoanelo pentr tâmpla Trei Erarilor prinmeşteri trimişi in Moloa să cree laMosca pe e altă parte e grăirea isericii c pictori trimişi in Rsia să lcreea Iaşi

Lcrarea cea intâi merse est e repee. In ara anli rmător Lpl sperac)iar ca ea să fie terminată rept ce scriaŢarli la 12 Iie 639 prin timisl săSaa Iano «pentr aceşti oameni ai noştricari săârşesc acest lcr iseicesc (pictareaicoaneor tâmplei cân se mânte crl săpoată eni înărăt aici la noi căci prin )arli Dmnee iseicai gata aşteptăm n-mai so mpooim c pooaele ce se facîn mpărăţia ta otooxă prea minată»

Inteenţia n era prea timpie căci întoamnă icoanele catepitesmei cel pţin opate in ee ea ea la aşi astfel că

a 29 Decemrie 1639 VasileVoă pteaannţa Ţari Mi)ail că «cr snteoricoane a pornca Stăpânirei tae sa făctesăârşit şi fmos» Şi aaga apo i : «ă ata fi şi nm e mpăăţiei tale în toată remeae tot clil sfintei isici cât a sta pământl acesta .» .

Rămânea acm grăiea iseicii pentcare cm am ăt Domnl Moloei soi-citase c n an mai nainte 1 3 Septemrie1 638 pin mil ocirea l i Li)ace e la Ţal

pictoi ni şi scsiţi Din ce pricină n seştie pictorii aceştia n se timiseră şi nicin se annţaseră stfel Lp se ă ne-oit a se aresa in no Ţai timiţâna începtl an l i 1 641 o solie mai nme-roasă compsă in Estatie Mitnin căl-găr Siestr şi oi oei mooeni cmeşte graf a Domnli c Micolaisolie care aea e scop a cere picoi pentriserica Trei Eraior

In Mai pe cân această solie se găsia aMosca VasieVoă scia Ţa i : «Şi iaăşi

catedrală mtropoltană satornică dar călug ăi greci

ce rămaseră n urmă dspuseră se vede alel Căci

Bserica lbă a Doamne nastsia a lui Duca-Vod

zidiă a 1682 serv n o cursul sec XVI ca b

seriă miropo itană până ce cu nstrăinarea Sucevi se văzu necesiate zidrii unei catedrale mi

tropoane p roprii. acob Slamati I rezid Mitropola

vec)ie (1802 iar Venamin Costace ncepu zdirea

Miropoie noi ( 834 care însă remâând în pă

răsre se rencepu după noi planuri n ziele no�tre.

E actuaa catedraă mtropolitană de la Iaş



COANELE U BARNOVSKI Ş ZUGRAFII TRE ERARHLOR 1 1 3

ne rugăm de prea luminata ş marea ta Im-părăe pentru nşte meşteri pctor şi dorimsă te îndur spre rugarea noasră să ne îm-podobeşt sfânta bsercă ce am nălato înnume le celor tre erar) ş învăător a !u -e, Vasie ce Mare Grigore Teologul şIoan Gură de Aur, ca să se preamăreascănumee Imprăe ale în toate acese părpravoslavnice .. Dar foarte ne rugăm ş cere de la mpărăa a, să trm nşte pctor aci la noi de la mpărăţa ta pravosav-nică Ş no pentru toate vom ace plată bunămeşerlor ş cu mare crednă mă vou îngrijpentru e, când se vor întoarce ndărăt, vourimte eu oamen me şi vor avea drumu în bună smeree Foarte ne rugăm Ţaruleş mare Domn, u lăsa rugăcunea noastrăneîmpntă . .» .

Călduroasa şi săruoarea cerere era dejasatsfăcută, când scrsoarea aceasa ajunse

în mân le Ţarulu ; căc pctor i fuseseră tr-mş odată cu întoarcerea soe modovenede care am vorbt, ceea ce Impăratul anunaDomnuu Moldove întro scrsoare cu datade 8 Ma 1 641 , asfel : «Ş pentru cari lu-crur nea scrs nouă marelu Domn, pentruacea am dat întru toate ngădurea noastrămpărătească Ş am trms e, Domnul uVase. . , conform scrsor ş rugăr talepentru pctarea pereilor do pctor pe S-dor Pospeev ş pe Iacov Gavrlov Iar l ucru-

rle voastre dn Moscva car nu au eştîncă dn lucru e vorba de restul coa-nelor de la catapeteasmă pentru aceleaa rămas în Moscva călugărul vostru Sl-vesru Ş cum vor gata lucrure aceea,vom porunc no marele Domn a slobozcu ou a vo fără a renea Iar tu pepictor noştr Sdor ş Iacov, car au osttrmş acum de tne, să soboz la no fărăde ai renea, cum vor sprăv a vo»

Intradevăr pe la nceputul lu Iuie, pic-

tor trmişi se găsau n Iaş Faptul se cu-noaşte dn scrsoarea de răspuns pe careVase Lupul o adresă Ţaruu Ml)al la 10Iule. «Ş pctor de perei pentru zugrăvreasnte biseric scra Domnul Moldove Sidor ş Iacov au sost ac la no ş cândvor sprăvi avem să le dăm toată plata şi vom trmte până la grana pravoslavnce tale împără, şi n vaa noasră pururea vom muum Ipărăe tale»

Astfe dar, n vara anulu 1641 se cepBuleiul Cmiiui Monumentelo Isrice.

lucrarea de zugrăvre a Tre Erar)or cuce do pctor moscov num mai susAmb erau negreşt, scus meşer Desprece dntâu despre Sdor Pospeev d dr . Dne spune c)ar după Dconarul lu Uspen-skj : Iconograf ş zugra împărăteş n vea-cul XVII, Moscva 910 - că «e cunoscutca unul dn ce mai buni pctor de atuncLa 16423 dec cum vom vedea după ces'a întors de a aş a luat arte la pictarea cele dnt biseric din Moscva, asoboruu Uspenei Intre toţ pctor dnMoscva, e e pus n locul al doilea şi, n-tre ae ucrăr a ma zugrăvit ş pere dela Arcl)angelsk Sobor» Tovarăşul său IacovGavrilov, e ma puţin cunoscut De sgurnsă era ş e pctor de meri De altel acesta na avu pare să ducă ucrarea de laIaş la capăt, căci muri c)ar n captalaModove în toamnă. Lupul trmise atunc

la Ţar pe un anume Ml)al Ivanov ca săroage a trmte un alt pctor n loc

Pe la nceputul u Decemvre solul Dom-nu lu Moldovei era a Moscva, ar pe lancepuul u i Ianuare 1 642 el pleca sprecasă n tovărăşa nu a unua c a do nopctor cu o scrsoare a Ţarulu cără Stă-pânul său n care pravoslavncu m păratscra : «Ş nea scrs nouă, marelu Domnsă trmem pentru pctura pereţlor bse-rceşt incă un pctor, cu acelaş fugar (n

îneles cred de curer al ău Ma Ş noam mlut pe fugarul tău, pe M)al . . Şam dspus a sloboz a tne fără a reţneaŞ cu e deodată am trms adăogând l a pctor noştr de ma nante Sdor ş Iacov,do pctor pe D eco Iacovlev şi pe ProncaMc)n>.

In Fevruare 1642 dec când, de bunăsa mă aceşt do n o pctor vor sost în Iaşi,ei putură începe ucru sub conducerea ace-uaş ma vec)u ş ma mare meşter Sidor

Pospeev Tustre lucrară până pe la în-ceputul lu August când termnând zugră-vrea bseric, VaseVodă î trmse, po-trvt angajamenuu, acasă cu omul săuMial Ivanov

Astfel la 1 7 August, acesta, împreună cuce tre pctor ş cu Tmuşca fiu decedatuluIacov Gavrlov erau l a grana împărăţeruseşt, la Putva locaate n care to sosrăn ce venau a Moscva trebuiau săfacă popas de conro

15



1 1 4 BULETIUL COMSUNI M NUE1 ELOR SORICE

Iat dar cui se datoreşte pictura Trei

Erar)ior acea pictură minunat în «aur şi

!azur», pe care neo descrie, fragmentar, în

cuvinte pine de adm iraţie, Pau de Aep, în

Căătoriie Patriarl)u ui Macarie a ntio)iei,

şi din care noi azi, dup zidirea din nou a

bisericii ui Vasie Lupu, nu mai posedm

nimic, de cât doar şi aceasta numai în

copie portretu mura a amiiei ctito

ruui, care sa reprodus şi n noua biserică

şi de care, evident, acum, când ştim cui se

datoreşte, nu ne mai putem îndoi că nu re

prezint cât se poate de fide figura piosuui

şi bogatuui Voivod şi a famiiei sae

Faţ cu importanţa ştirior pe cari scriso

rie mai sus anaizate ni e dau cu privire

a momentu ce mai de seamă din viaţa

artistic a Modovei, trebue să ne gândi

cu nespus regret a faptu că vitrigitatea vre

mior trecute a fost aşa de mare, cât a îm-

piedicat formarea şi pstrarea de arl)ive ae

canceariior noastre domneşti, cu cari am

pierdut o bogat comoar de ştiri asupra

trecutuui nostru, nu n umai poitic şi cutu

ra, ci şi artistic Scrisorie domneşti din ar

l)ivee transivane şi documentee de curând

pubicate d d dr D , ac depin dovad

despre aceasta C e ar ost dar dacă am fi

posedat azi întreaga corespondenţă a Dom

nio r noştri cu stpânitorii şi centre mari

ae ţărior vecine din suta XIV pâ ntr'a

XVII Evident o bună pate din istoria arte

or reigioase n Ţrie Române sar fi reo

gindit n ea şi cercetrie în aceast direcţie

ar fi fost mut mai Jesnicioase şi fructuoase.

Sau nimicit însă cu toatee in m utu de

odinioară trebue să ne muţumim cu puţinu

de azi De aceea trebuie să fim fericiţi

când în acest puţin, cercetătorii dau peste

ştiri şi murir i ca acee despre icoanee u i

BarnovskiVodă şi zugrafii Trei Erar)ior

1. L.



S T J M P E V E C H I

NFAŢlŞÂND

VEDER DIN T ARA.ROMÂNEASCĂ'

-0-

Preem de râdu acesta ate două e-de ş cele d urmă, d a lbum u u RQbe Ase 1) , ţşâd, ua,

Vedee de pe

Ol, ş cealaă, Pteşt

Ca ş celelae stampe, ş acesea, sut î-soţte de legedee lor, pe car le repro-ducem î traducere :

«Vedere de pe Olt în Valahia.-utuVaae ese de o dere mare, dar cupde puţe oaşe îsemate ş ese îdeobşe rău cultat. Turc î c Carabogdaaceeace îseamă pămâtul gâulu egru pe care produce d belşug Păre d-spre apus su oate m uoase ş au aspe

ee cee ma măreţe ş cee ma omace.I râu se găseşte o mare catae de spde aur ş se crede că ele ar oer mul aur,dacă ar be expoatate.

«Vederea de ac e de pe Ol (pag 1 1 6Aces râu oeşe d aproperea Cculu,oraş eîsema d parea de maoaptea Trasae ; după ma multe ocolu prmuţ Valae ş după ce a sbău uoraş cu umele său (? 3) se ars Du-ăe, re Vd ş Ncopole.

«P tataul dea Pojareaţ 4 , d 1718Otu a deet uu d otarele dtre te-rorul urcesc ş cel austrac, dea trarea Vaa)a pâă la rsarea sa î Duăre.Pr taatee uteroae sau ăcut oarecamc modcă c prre la lmele acesodouă împărăţ

1 V aces Buletin, IV 13 ş V 82 In text «la erre du froment nor»3) E o confuzie a auoruui Trebue ă se înţe-

eagă Olenia4 Pasarowiz

«Grupa de gur daea desemulu ealcută d ga , car oeră călător lospe âae sp de au

<a d delecr e de căpetee ae

acesto ţe cudae, car se găsesc î ceteum eroase pr ţuturle tuceş *,ese srâ-gerea spulu de aur de pr âu acesepoc, d care prcă se umesc spă-

lători de aur. Istrumeul ecesar a aceastăoperaţue coss dro scâdură oaecare proăuă toate păţe cu marg de em ;se aşere u peec de soă de âă, ş scu-uâd spu de aur cu apă cu to, gău-ţee mc de au rămâ pe de bucaa desoă, de pe cae se aege cu uşurţă. I

parea de dcoo a âuu sut ocuţeleaceso oame , î tmpu câd su t asteocupaţ ; colba de alău ese locuţa uucomsar, trms ca s supaegee, căcjumăate d aurul găst se pecepe ca esrepeu prcpesa Vaa)e , ar ceaa u-mtate rmâe săpâirea ceu cea găsto.

* ga su oate umeoş Sra,ude trec drep maomea Tăesc î cortur ş ueo bodee sub pămâ . E auo repuaţue cu mu ma buă decât ea

m re or d gara sau ga d Aglape c u socoesc ca d de başăd aceeaş semţe» Pocock 5.

5 Pococke (Ric)ard cu orografa riguroasă anumelui - (17041765. tipărit călăoriie sale nLevant sub tilul : A description of the East andsome others countries (Descrierea răsăriulu şi aaltor ţări, Londra 74345, în 3 vo (Nouvee bio-

graphie gnrale depuis les temps les plus reculsjusqu' nos jours pubie par Firmin Didot rresXL Pars 862



<ro�or

·

0o

6 BUENU COMSU N MO UME EOR SORCE

«Piteştii în Valaia- Peşi st oraş pi semat aşeat amirail îtr'

ţt ptoresc şi roior care oferă o emărgiă aretate e prelşt frmoase. E

ese aşeat pe rml Sil spre Bc-eşti cam la 1 poşe emeş sa 12 mle

egleeşt 6) spre NE e Bcreşt şi cam

6 93 km



STAMPE VECH CU VEDERI OI ŢAR ROMÂNEASCĂ 17

etr erii Valaiei Argeşl izorî

i mţii ari espart aeastă poiie eTrasilaia, şerpeşe pe la poalele ora

şli şi aage ml la mseţea poziţiii

sale Râl aesta pă e se eşte Dâmoiţa se asă î Dăre am peste rm



1 8 B LENL CO! i l MO t\EOR TORCE

e Taa, î Bgaa O ăăoae eseamă Magava 'sal 7) , ă mătoaele amăe î vţa seeo toeş aea o

«N mă vo a să es fmse-• ţe măee ae aeso mţ aoeţ î«ele o e ă î aele ee«la, ş e e a ee aete sa«ft a ăsa oa ma, a a

«s m l Nţ oţ «ev ma săate ş ma toes a ele« oe e e am te a «mseţea seeo ăsă ge eă«eea mlo ee aa aeata oate«f mă et vt gvae ă«at e 'a te f ea î mâle «oo e gs ş eşte»

«C oate ă ova aeasta e otoaeş oe eşg gâe, fte ş

7 EisabetaBerkeley magrava d'nspac) maicnosctă sb nmele de Lady Elisabeta Craven501828 In 787 a călătorit pin Crimea Trciaşi Rsa Screea sa : jouey through the Crimee taConsttinople Căătoria a Constantinopole pn

v ăt, ea e ea oată ş îfăţşeaă e ăăto tao e eşte ş e mee loţee st şeoe sa oee făte eme ş ămât, eslăt e oeş e e esefm a ăteşte Poţ, ovt stlaţo, o smă e 320 g (am 32.000 se ee îsă ă îmlă ş aatatea gve ş a ageţlo să se soate

o smă e te o ma mae Stoaea omeă ma ss e ă aeasă îmae seşte aseo e lo to să fă î mţ,a săş ate aolo aăost el ţaolo s săaţ e me e a leîeaă artea gve esot

«Gava îfăţşeaă magea oaşl o seă geeasă ş o măăste e oătă a mâa eată ale ăe mast ate e Ageş»

O UGOŞNU

Crmea este foarte cnosctă ş conne obsevaţ

preţoase Fimin Ddot res bidem I, Pais 855

8 Vaoarea de ac, in livre (fanci e apoximativă treb 342 1., dacă o pngă ae 5 de

ias sa 0 franci



120 B LETI L CO'ISIUNI M01 UMENTELOR SORICE

V.

Descoperiri nouă în Scyhia Minor

- Relaţie oicială

lăti e ceceăie ceăţii şi în legărăc acestea sa întrepins an acesa şi exporarea in pnc e eere arc)eologic aîmpejimilor pe o aă e circa 30 mcoprinânse întreaga Doboge e ijocea Dnăe până a mae Sa cerceat înmo amănnit n cast e pămân sitaîn imeiaa apropiere a cetăţii mem camla 3 m spe NE E o sprafaţă repng)iaă e apoape 31/2 l)ectae mprejm iăe n a e pământ care se păsreaăes e bine pe oată ninerea lăsân săse aă atât intrăile agă i câ şi sis-tem e apărare exterioară a acestoa

Mai smar sa cecetat ceăţie e piarăela Cara)arman şi Caranasf (Histria) şiela Caacioi (Capidava) Hârsoa (Car-

sium) şi Hasarlâc (Cius?), lânse măsişi anâse fagmenee ceamice ce sap găsi a spraaă pent comparaţiec cee ea metm.

O eosebită aenie sa at căării monmenteo iolate epigrafice şi sc lptrale es-copeinse astfel c)iar n sat Panei-mon l e ss oă fragmente epigracen latin şi al grec cm şi câtea monee.In satl Râmnic e ss sein ca temeliesb colţl ni mae )ambar boeesc sa

găsi n alar e piatră a cărei inscripiein nefericire a fost c tol sticaă iar însatl e aări Râmnicl e jos c)iar înîmprejmirea e piară a ni locior saafla n mare monment fnerar al n ibeneficiarius scos intro moilă pe caeDirecţia Mei a săpao

O escopeire e pre s'a făct n reptlsali Şereme în masil pieros care or-meaă mall rept a pârâli Casimcea Inaces t masi se esc)ie n fel e amteatr

natra încnnat e stânci mari şi aşeaeparcă e o mână capicioasă Sâncile caimărginesc e o pare şi e aa arc amfi-teari poară câe o inscipie geceascăinicân amânoă )oaee no ec)i aşe-ări in epoca grecoomană

Dacă la oae acesea mai aăogăm şim limea nenmăraă a mo ieor ce staîmpăşiate ai cee la prima eere aoia întâmpăii a c n ost in ceîn ce mai pecis cân le stiei mai e

apoape sa sâns an l acesa n mate-ia arcleoogic esl e însemna pencnoaşerea mai n amănne a ieii anicen partea e mijoc a Dobrogei

Insfâşit la Consana sa escoperi cpriej l săpăti lor in po şi in oaş osm ă e mon mene importante pentr isoriaoaşli anic n epoca creşină

sp a tror acesto escoperiri no ă

n Scytl)ia Minor a face pro PâranDirecorl Meli Naţional o comnicareamănnţiă caemiei Române

V

Necropola şi altarul votiv dela

Serdaru (Şendreni), judeul Covurlui

Incă in an 90 c ocaia nor escr-sini la a roman in jeţl Coriam obsera a inraea satli Sera ciobri e oărie foae ec)e asâie pe ici

şi colo neresânmă mai tâi e proenienţa lor am afla că pe oc l actaleifabrici pen in sria cnepei ea inraeasali Serar s'a fi afla c ocaia săpă-rior pentr facerea basin i şi temelieicăiii oae e ierie fome n cari segăsi cenşă amestecată c pământ Nep-ân conro îneajns cee spse mamm mit c sângerea câtora resri maieosebite

De atnci şi până în an rec nam mai

p cege nici o ală ămrire mai pecisăIn oamna ani 9 săpânse n loc

al i C ofan sia alăti e fabricăîn parea e aps sa a iar pese ase-menea ase ; ar ca şi rân ec ele afost spare la scoaerea or nele in p-reie alele in neglijenă iar altee increina că sn hani întînsele Cea maiâi s'a escopei n capăl espe NVal ocli şi o piatră c inscipţine

flân e acestea mam p s în contact c

cei ce săpa cm şi c oan popie-tarl ocli rgâni sămi nesneascăcercetările In ma acestora am pt obinen as mai mic aproape nreg precm şifagmene in atee mai mai cari era ctotl sob ite şi ărâmae e pesi nea pă-mânli

cese ase era pline c cenşă amese-cată c oase mici cacinate şi c pământarătân o aere necompeă şi nesise-matică



COMU JCĂRI 1 2

După spusa locutorilor, in fercire aceaşcar au lucat şi la fabrcă aceaş conţinutîl aveau toate vasee găste e e Intr'unusngur s'a alat un ne grosoan, az perut

Vasele găsite e mine erau aşezate rect

urnee m ortuae. Deş J ocu pe care saugăsit ae o întnee e peste 5 ectare,totuş ee erau ma numeroase pe locul uTofan, stuat pe costişa mcuu eal ce sesfârşeşte în Siret, acolo une sa găst şi

1lar votv afat pe oc d-li C Tofan dea Serdar.

pe pământ, m împrejuru l or unee aco�perte cu un căpăcel.Dn toate acestea, m'am putut convnge

1

1.

2.

patra cu nscripţiune (Vezi otografa loculuidui C Tofan precum ş o parte n fa-bcă) N umă u urneor aate încă n 1 907

3.

5.

Vase şi fragmente de vase vec]i (urne mortuare) găsite pe locul necropolei dea Serdru

că pe ocul lu Tofan ca şi pe locul fabice, ambee împreună aşezate n parteae NE a satul ui Seau (Şeneni) a fostun cimiti antic a vasele nu sunt ecât

Buletinul (omisuni Monmenelo Istorice.

ar trece upă spusa lucătoilor peste o meDupă aceste une, ca ş n ciobue cu

ese, avem a face cu o oăre foarte vece,n sti primitiv, cu mci ornamente geome

1 6



12 BULIL C0\II ' N i l MOUELOR ISORC

e asemăăoae ma ml oăa eomaă eâ ea omaă fg 4 ş 5Fabaea o e loală e foae aoaăae mâa fome eeglae fg2 ş 3 ă ase ămâ eomoge ăales eele ş s ee a es me es ş ăălo a

Atar vo (deem de a Sedaru

elo ma ma ş sa sa De aea elema me ea sfăâmae la găsea o

D ele obseae e me em ş aăăle ăoo aese e eae fee măm ş ome : ele e âaeme alele ale e 3040 m; eleg sţ g al alee lag foma e boaş m e exemla ob

a ăe ălţme ş ame e e 0 mg .

oo ş băâ sal s ă oalee aesea sa ma găs ş ea ma aas e sa e mal sâg al Selsa e aele ma ale l Toae săsa sa m sa sa ş ele aesm es e mae

La capătul despre NV al acestei necropole

s'a găsit şi piatra cu inscripţie. O piatră de

ala a feţe aoae egale lae e45 cm., nalte de 95 cm Baza, ceva mai lată,

e eăă el feţe sse oăâ e l)eae săae ă Caăle ss a aese ee e se em fomă e amă e sfăâma D aaaeasa ml â al se sa ăsa e â 23 me Da a esem eam lao la faţa ol

ee s ma e 5 % m ; saae â e 4 m Isţa e ăoaea :

//1!//!t/

I C T O R

1///!!l

:S Ql T

RDClO

Q Q

X OO PO

SV L D X D OR

a oae şo f eosă HRCVI] VICTOR 1\ [ISJ

I IV QVI RNDCIO

[IN][NIS X OO OSVI

LOCS DAUS EX D[RO] OR[DIS.

Alal aesa s e qea o l sfal e oo legal osee aaă exseţa e aşeă sable aeae ma obabl să fe ea e lâgă saBaboş eâ eo ala saă e aeasaş all oma eăa eo 6 km seas ma se âe osae aesă exsea eleme l aeasă ae a Dae

Deosebea e eoa momel şa elo moae găse mă fae să eă aa a fos a să oaa e el)oă e â ă a fos să allol lâgă aea eooă

N VECProfesor.

DOS

Comaea ş obseăle l V sâe omlea măoaele fae

Saţa aoomaă ea ee legăă as oma ela Gea faeae omexl e aşeă aaloage sae eag l ml oma ae e Dobogea ea GaaBse ţa ş eâ oae a Baboş megea ss emall sâg a Sel ăă la Poaa ao e Noeş e e eâ Se

se a e Toş ş ao e O ăla as Ol la Beţ e se ea m l oma e eea e aea Ollela l m Pe aes m oma aelega e Daa asaaă Moesasy)ă afaă e lagăee ale e aăaşeae la Be l a Poaa ş a Gl)eama oaşem ăă am măoaee aşeă eomae : la Ps a Pe)ea la ăsă e Cosmeş a Domeş ş oae ela lo a ofeţa Tală To



Ă 13

tş , lâgă Bâsăşi âgă Băi şi lâgăRâp

Dml s om p î gi ăsăil Si i mv pămât îpâ i p lj i p No Poi şiNioşi p l Coo i şi Foşi, i ii pst P s p sp Rsăim p giţ oi oso ţ o

mâşi Bog şi smil 1 .

P â îsă, t p âgs Poi şi ll şi No ţi lt piiivă oi i ţl o om vi i poviiDi sl Glti, ml i ţi stâs ogiţi poiimili şi llă Mosii ii vă gio sţio î s lâg Boşi imis ii i pD ăii vm ostt p i lg. 1 It

li, i lg. V Moi şi i ol. IMtiom ltim oă opi lt li l ii ţii, fiâ ămiil s lăiilo Cl mi viumoum găsit pă m l Boşi ivm împtului Ti, şi it îpş ţi Mosi iio , pmt pomi l Boşi gvtoiP. Clp i s M, o s povi ît ii 2 3

Isipţi l i , omiă mi

sus . V osuă îă miii şi Ml Nţiol timis l ţlo i, î pimv tt, p sistt, s ă ăi viiţă îpiviţ sopii Foogi lăt, â p i olţi Mui, omplă s î ip ii mill ilsttiv timis . V.

s măt isipţii ( ost iită V osă î umto pt.Dit ifitl territoria, om l o ogiţi sim iipă i xisttî sâg Dăi i, vm omtt păăum â p l i Sucidava (Cli îRomţi : territorium Sucidavense, i ăuiuriales să mpll iţi Nmsisi t Siv sip l

spra ttror ceor de a ss ă opesc ai

de apoape docenănd n aănnte dieritele a-iă n coi caea ce o pregăesc încă ai det penr cadeia Roâă : Castrul dela Poana

şi drumul roman prin Moldova de jos".

i os oi territrium o pi otî io, exdecreto ordinis pti tiv mgistt s pm ioii quinquen

nscpţia otogafie de la Sedar.

nalis (f quinquennalis territorii Capidavensis, CpivUlmtm îliă lt li Hercules Victor (it oiiui : oii Hercles inictus s Herules(et ! Victoria [Augusta], - o poi pilj iiţlo om împoiv io oii âşig s Ms is(tul lio isipţii os iiăstl sig st po.

pivşt xisţ poplţii ivi Boşi st şi pi l isipţi

ât î pivş lmtl om ât şi g.Dă m pil spivli territo

rim s' mit Dinogetia oi Polonda olsti sp i lol isis ii .

Nm oi Rundacio smipă m omt Coşm mi Ulpius Dacio(-nis) î Slo.

Dom tât I sti mi ss ţ sp Cstl l Poi şi ml



12� BULETIN UL COMS UN !I O UE TELOR ISTORICE

oman prin Moldova de jo s vou evenma de aproape ş asupa antc)ităţlor dela Baboş ş Şenden

V PRVAN

VIObservatun asupra sfeşncului

de a Veroş

Un studiu compaatv al mateialului artstc de la noi nea ofe multe suprizeAm găs obecte de întrebunţae religioasăşi domestică cae au fost intoduse me-diat cu aparţia lo n ndustia apuseană.

Covoarele genoveze dn colecţa MuzeuluiNaţonal, aduse de Neagoe Voevod, aproape odată cu apariţia lo n Italia nu facde cât să confrme această presupunere.

Muzeul Naţonal ma posedă un obect, nmedată nrud r cu ara enatei talene :este un sfeşnc de lemn, care a fost al b-erc de la mănăstrea Veroşul.

Nu ae nc o dată pe el, şi esemplare carese apope de acesta ma sunt ş aurea.Muzeul Etnogafc, bserca mănăstr Vebla,bserca Buc ur ş altele poate posedă esem-plare deacestf el. Dn câte cunosc eu nsă, celde la ieroş este cel ma apopat, pin pro-flatuă ş ornamentaţe de sfeşncele de bonzdn epoca enaştei

In " sala bronzurlo dela Muzeul Naţonaldn Florenţa se află esemplare de o asemă-nare umtoare 1 De altfel artşt talen

au dat o desvoltae ş ma mare acestorobecte rtuale, sbutind să obţe cu ele omprese monumentală 2).

Esemplaul de la Veoş presntă nsă par�ticulartăţ care de o cam dată nu se potesplca. La candelabele talene baza eraformată dntr'un trunc)u de pramdă, spr�jnt în cele tre puncte nferoare pe câte unpcor de leu, ar punctele superoare cores-punzătoare decoate cu câte un cap de berbecFeţele eau ocupate de ecsoane, cu embleme

pincare. Baza celu de la Vieroş păsteazăaceeaş formă geometrcă, înă o decoazăcu vulturi cu două capete aşezaţ pe mu �c)ile pamide Capetele lor se resfâng fie

) No 5259 din coecţ a făcută de Neue Poto

gap[sc[e Gesesc[at. G Belin-Stegitz

2) Corado Ricci : talie du Nord Colectia rsUna species mie, pag 104 Candeabru basilicei

St Anton din Padova de Andea Biosco Ricci

1470 532 Candeab ru! făcut de Fontana pentu

Cetosa din Pavia Itaia monumentae pag 38 ed.

Bonomi Milano

Sfeşnicu de a Vieoş (Mueul Naţional)

cae pe câte o faţă a pramidei, unde se întâlnesc, spe a susţne cooana domnească,



COMUT[C

Ă

I

1

cel al pare e pe coll ec Colrle speroare ae prame îre gârlepajre s ecorae c câe cap e e,rmear ca Proflara ss ş ar-moa ce reă proporţoarea amă-eor îre ele e îăresc î cogereaă aces oec e ar ese real emaţ Căc se poae ca ars carecăeşe o arsc aşa e ferc ş esaa, să poaă ca ca mea o oae eaca sa o ră oarecare Ş apo, îreo ger asemoare aăoare l lao ş cell al î al a e s gr c lao ar f cel orga

Neaâ o coecţe compeă e oograca să pem sa gra e ec)me a fecra, pem precsa ros spore a sfeşcele oasre Vlr, car îoc esc celeae orameaţ a fos î-rea prma a a o, caa

sae socae a ceor ce ăra aceesfeşce, sa am mpora, ca eleme eco-ra, da stilizaţi ţerle care î aeaî marca or ş c care o e gseam îegăr aprop ae ? (Sera ş sra

Lcrl acesa are o eoseă mpora,cc e ă mreşe acă aeam egăr rece lma reaşer alee sa acese forme eea pr a D esemparele pe care eosc e, acesa e la Veroş m se pare celma ec) , aâ casa asemăr sae s-

sce c cee ale reaşer câ ş casaesece îgr je a profare, ceea ce oe-eşe că a a îae esemplar Ce e e ma âr , eroare, pr prolarş esece, roc î aă mocăr ra-e : sa ecoreaă colre c îger ra-a î carae (s Bcr sa sporl eseorma e re pcoare îoarse î afară, sprea a o aă sce e sprj 1). C remea proflara se şerge ce î ce, pâăajge arăş la forma ece aso elaprs îre oă aerecel feror îl meţe ercal, ar e cel speror se pr l-mâărle (Tsmaa

Dpă cm eem, o coece raţinalăe foogra e poae a ămrr epree,fră e care se poae alc c ce pmc moograf, c aâ ma ml o sore areor româeş

SP CEGNEAN

Mănăsirea Vebila Vezi Bein Societăiiecilo Roâni No , p 5-6

VI

Despre schul Hotărani

Siaţine a geografică a acesti sc)i aşezat ntolocatae preistorică alătri de necopolea coonieiRolaProxiitatea i de Balta Jdeli" de peoşia fostă a boeilo FărcăşaniJdecia li Farcaşdin 247 la ărcaşe Hotărani şi ReşcaNote şi în-deptăi în ectra pisaniei şi în ista ctiorlo z-grăvii în bseri că Fărcăşan Fălcoian Canac-

zino Bâncovean

Siuaţiuna dscira pisania Msrea Hoăra sa Ora cm se ma ceî psae, se af sa c aceaş me j e Romaţ, pare e aOll D re sae sa îţa îre a 587 588 preo îre a 1 707 708,e câ aeaă ş pcra mra D îreagaaşeare măăsrească e oar, se păsreaă pâ asă, î ă sare, sercaascsă p mc)a elşor, c l

ec) î prsre, ce ocolea c) e c olsrse Ma ss e sercă, î mocl epormşe se ee e epare copoţa, îforma r îa fără acoperş, pseş sg)eră, ca ş câ ar pâge sgrărele împrerm La câa paş eclopoţă, rece rm roma ce e easla, e âgă D ăre, mergâ spre m eş srăăâ î Hoăra o sae preso-rc c mgr e ere mrm, prre carsa îs o aă ecropolea ec)e colo Ro-

ma , capaa Dace Maless ar la câease e mer e sc), se ă rele ceăea Reşca m mpropr Ceaea esa a, cosca acropoe a RomleI sfârş cea ma epare e sercă, îprea margea sal cre O seee o poaă, cărea se ce î ec)le)orc Bala eţ , ar acm î gralseor Bala e

ceasa ese, î câea ce, saeageografcă a sc)l ela Hoăra, faă e

rămăşţele sorce ce îcooară ş a farmec e prof sacae Ncăer,îraer, area sfe osr româescş creş sar pea âc ma ml îcoemplaţea sfâă a or rem apsee câ ac a Hoăra, e omerea eooară, rec la aă eaă, răeşe şasă s oc) oşr, ocma pr se melemor ş ae pe, ac pr mormeCăc, ac e măgr c rămşţ presorce, colo mole c sarcofage epoca



126 BETN COMISINI ONENEOR SORCE

aomaă a la âţa paş tot î aeaşo momte eşteşt e ast Ş ma stat e ea soott âsta ş ostl lo î)at moţ ma e ât a ş e-păat î mte fr l a te eţ omeeşt sseî m e a împej aeaş pete e loe ş ogat ş să ş ş ă şagst o)a eşă Ne ate te găsm a la Hota epeetate p

seme e moţ ee te ma âste pa a tet popo oâ aă âstapesto âsta aoma ş âstaomâeasă e ast

est sfât loaş toate ă e î apopee e ee omae a spat toş eeea eettolo oşt aşa îât espeexsteţa aem eât o otţ easăe e peot sa asl oa îatată V e)a pe â ea Deto laMste Cteo a a)a Mste

l împătăştă e Ue)a l exaOoes ae a p ato se îţeege mlte geşel î alele Soetţ aemeRomâe 1878 e e apo sa eposş e aţ spe a se ăspâ ş ma mtgeşee pe a e eem ato a e îept a Iată îtâ m s psaa

Aiastă sfăntă i dumnezeiasă biseariăe să hiamă Otărani (GT�pn ramul Soborul Ingerilo' din temelia ei fost fă(ă)deupan Mitrea Vorni iupaniţa e(go) Neagala rsul anilor 7096. Treând multă reamei striăndusă ndemnatu-sau u autor luiDumnezeu upan Mtei Făloianu bi e!Căptan sin Gheorghie Voiu de au dres-oi au Înfrumuseţat-o zugrăeal(ă) i au făut lopotnia i slomnul a săifie einiăpomenire În zilele prea luminatului DomCostandin B(asarab) B(rănoeanu Voeod Văleatu 7216 ( � 17071708).

Indreptare l Ooes pe opa

ofa omată e V Ue)a a pblat pet îtâa oaă a 1 878 aeasăpsae mătoaea esfae esgăae se ee ă ae ses " · · · aes o s a fmsetato găeas a făt altele asemeea om ? asă fe e ea pomee» (alele Soetăţ aeme Româe s tom. Xseţ II p 96

gmat om» aeastă etăeste lom l» etea ast e ma

ss Despe îţeles te a aest ât e ota Lăpat aestBet al I pag. 56.

Geşaa elaţe oae pbată eOoes 'a fost îeptată ma oolt e Cost . Lostea î Dţoalgeogaf a jeţl Romaaţ 1889 pâ pte î o ât os aee Soeăţ aeme Româe aă

â ma tee a eso ş a îfmseţato găeală ş a să fee e pomee . » (p 6

Dpe aest ţoa paţa a jeţlRomăaţ psaa s a epos tot aşa ooea eşe î Maee Dţoa geogaf a Româe la ât Hotăa Seîţelege ă peste to tebe îeptat

IL Pitura murală Cto îepâ eastâga spe eapta pe peetee spe

maă jpa Ra Sto Făşa -pa Şba Catao e Vo j paţa ego eaa Io Costa B(asaaB(oea Voeo gospoja ego Maa;pe peetele spe ap s jpaţa ego (amto Neaga jpa Mtea eVo (ţâ sea jpa Mate Făoa e Căpta sî Gl)eog)e Vojpaţa ego Staa j paţa eo Maa (3 op făă me îte Mate Saa şMaa ; pe peetee spe maăoapte j paţa ego (a mtol Capea j paG)eogl)e Vo Foa jpaţa Despa jpaţa Pea jpaţa Staa jpaBa»

<Pome ttlo» 3 aae 4 (= 222 epetă î pate aeeaş mee ma s s <Şăa Csa Ra MaaMtea Mate Ba a Costa Cap eaaa Neaga Saa Maa G)eog)eDespa Pea Staa ş tot eaml lo»

Indreptare Ooes pe aeeaşeaţe oaă omată e V Ue

)a ş tat ma ss o st a tto-o găţ î seă ela îept of geştă ş ompetă epoâ <Ctto găţ î bsea ea Hotala eeasta espe maă

jupanu Radu Stolniculu Facoianu 1 jupanu Si ebanuveu Voricu Cantacuzino. lw

upanitia ego Andeiana 1 Constantinu Ba-saabuV Vjupa

etc nti'a ego Maia

P mae pm ttor Ra F



CO ICĂRI 127

şa a fos grşi ii şi ră îloi priRa Solil Făloia, ar mo 'a xi-sa apoi î mo o i s'a ală ra a-sia a soi paia riaa, ar ssoţia i Şra Caaio

Grşala, proiă i sigraa si-frării, şi oia î oria iorior srpă i oroir şi î Diioarl l iosa a şi î Mar Diioar go

grafi a Romii, la â oărai opii s , pr iformaia primiă Oos, il şi mai arpl «ioriila frasra spr miaăi pâ Ra,Soli Făoia pâiţa go riaa ;pâ Şra Caaio ; hv Cos. Ba-sara V, jpâia go Maria», .

Note despre căţiva dintre cttori.

. Boerii Fărcăşani. «Balta judeţului» RaFărăşa osl ior pâă amal măăsirii oărai, s l ir oriisljiori ai i Mai Basara, ăi smar grşală, pâ a sama ailorsrâşi pr Visiria rii, şi aşa osâii oşasa aar a ţrii (Cl r şi oriii D ia a 652. (Vi ara j aă î Magai Isori pr Daia,

p 26, rprosă şi omaă . Papiaria, î isrsl să Rsposailiaamiisrială, Brşi 866 p 7 I ara j aă s sp ă i mila Dom i ,a să şi pă sl moara or,

i s'a ăia apl a or or i, a a lăsa lsm Mai Voă să i mai orasăşi ii săi mai miiasă ii Dom

Grşaa i om oprş îsă ai ra mril mai ai a i,şi aâ mai ml al amli să apoi,î a osr, pm şi pâă a p a i a şi pasia poiiă îara oărîrii ăorşi i 652

Fapl ă Ra i Făraş ăpăas îrra i Mai Voă, fii orâ i

asa a oila Visir, oş ă ra o m râ iar al moşii iaraă ă ra or sar î părţil oi

U popa Soia i Făraş proail îaiaş îri as or, sa isis prma i Mi}ai Via, şi m i sâă şi asăi î poia popară, a ro gar

Mai m pm şi pâă am prom, spr orii Fărăşai îai Miai Via, ar opoimia i

îr'aor a să roaşm oârşia asifamilii îai îiiara Priipalor,î prsoaa ali ţ sa a Faraş,spr ar amiş iploma rgliBa al Vla i al 247 î ar sorş aa li Ioa şi Faraş âgă Ol (Do Hr ma}i, I, , p 250.Iraăr, p moşia Sai i apropiramăăsirii oărai, ar oiioară a fos,pr om a orilor Fărăşi, saă, pă m am arăa mai ss, pâăasăi o iai, oaă îsă ală -mira smifaiă «Baa Ji»,iar mai jos oărai i sa }i,Fărcaşele ag rmli roma, pâ spr or oărai, ps rilla Rşa, moşia a fos oaă o a orilorFărăşai, pr om. Ei i, păoa proaiiăţi, aii, şi î aă par,împrr s}ii la Hoărai, r

aşaă ia li Faraş i 247 fiiăi iploma i Bla IV s ă a a lâgă Ol, şi par psăriala Ci, mţioaă î aaş ipomă,aiă omai m s găss Hoăraii şiFaraşl asăi faţă Ci, i ga iar pri rm roma îă i lmai }i impri.

Asfl r ăşi ar xpiara isoriă«Baa li» p moşia Fărăşailori iăaa oărailor aă şi o-

m, ar asă propriaa orilor Făr-ăşai î păril lo i, mărrisi ooaă sfr il pri ar a r măăsira Hoăraior

1 719 = 7227} Iunie 1. Zapisul lu i Ghervasie egumenul Hotăranilor (din CondicaEpiscopiei Râmnic, No. 3, mss. 2083 din Biblioteca Academiei Române 468)

«Adecă eu Gervasie igumen Înpreună cutoţi călugării ot sfănta mănăstire Hotăraniot su Romonţi care iaste /ramul snţilor

Arhangheli dat-am zapisul nostru la mănadumnealui Matei Logofăt sin ârvul Logofăt Fărcăşanul ca să fie de bună credinţăprecum să să ştie că ntămplăndu-să de auenit ntraceastă parte de pământ cataneau venit şi Turci şi Tătari de au rbit ţarai au ars case şi biserici pe la toţi prădăndtot s-au întămplat de au venit şi la sfăntamănăstire i au arsu tot pănă În pămănt şiau luat şi alte bucate ce au avut ale sfinteimănăstiri de au rămas numai ietrile arse



2 B EIUL CO\I S UI I OUE ELOR ISORICE

Deci noi ne vănd de ce ne apuc am mersula Sfinţa Sa părintele Mitrofan Mitropolitulşi i-am spus toată întămplarea şi scăpătareasfintei mănăstiri şi Sfinţiia Sa ne-au învăţatsă căutăm o moşioară mai mică să o dămschimbu pe dobitoace ca să mai prindemrodu de dobitoace la sfănta mănăstire Şi amspus că avem o funie de moşie ce-i zicuSărata însă a treia parte din Murgeni care

au fos dată de moşii lui Matei L ogofătFărcăanul sfintei mănăstiri şi Sfinţiia Sane-au volnicit ca să o vindem scriind şi cartela dumnealui Matei L ogofătul pohtindu casă ia şi să o dea dobitoace pe preţul ei Decişi noi viind cu cartea Snţii Sale la dumnealui Matei Logofăt n tăiu am tras moşiiăpe dupe cum au fost trasă şi mainainte şi făcăndusă masă sau făcut pestetot stânjeni şi in preţuit cu dumnealui stânjeni po bani : care fac peste tot

taleri Şi pentru aceşti bani neau datdumnealui 4 iape cu mânzi za taleri 40i un armăsar 2 cai jgani za taleri 35; oimânzări za taleri , 5 noatini za talerio măgăreaţă za taleri care facu pestetot taleri Şi mi�au dat dumnealui aceastedobitoace ce scriu mai sus toate în mâinilemele şi eu încă i-am dat această moie ceiaste mai sus zisă să o stăpănească dumnealui şi coconii dumnealui căţi Dumnezeuîi va dăru în veacu neclintitu.

Sămnăm şi semnele şi trăsurile aceştii moşiidupe cartea a 2 boeri ce ne-au ales încădin viiaţa dumnealui răposatului Radu bivve! Stolnic Fărcăşanul : din moşia Dobrosloveanului du peste Tezluiu s-au tras pe muchia dealului pin selişte din piatra Fărcaşanilor pănă în moşia Fălcoianilor s-au făcutstănjeni 200 şi iar pe drumul Caracaluluidin hotarul Fălcoianilor pănă în otarul Fălcoenilor stănjeni 268 şi iar pe grindu pemuchea dealului din piatra Fărcăşanilor pânăîn hotarul Fălcoenilor stănjeni 0 şi iarpe Dml e mae de piaă di hotarulFărcăşanilor pănă în hotarul Fălcoenilor stănjeni 340 şi iar pe muchea dealului pe lângăpădure stânjeni 340, şi drept peste pădurepână în Oltişoru dupe baltă ; şi iar la trăisau tras pin silişte Sa făcut stănjenişi iar pe lăngă baltă sau tras şi s-au făcutstănjeni e

2 Şeran Cantacuzino In «GenealogiaCanainio» de Ban Mi)ai Canaino

ed Ioga 1 902, pag 109 110 nde sesie despe «Fiii Spăai Dăgii Canaino» se aaă ă nl dine aeşi fiiai Spăai Dăgii anme Şean «sansa înâi Maia ae ea faa Doni i eni Rsi dea Vaa)ia aea năs nmai o aă şi a mi miăpnă dpă ae mind şi nmia Maiasa nsa Şean a doilea ând n

deiana faa Făoian i ae na năsnii n opi

«Nmil ean în emea li CosandinBânoean Voeod a fos Mae Donişi o pea saşni şi mine. Câ a ăie nimenea na ndăni să pie asie ne Bânoean şi ne Canaini indăşi n)ii li Consandin Solnil şi Mi)aiSpăa n ieşia din inee i Iaă dpăe a m i el la an ând dpă aeasaa ina aa ne Bânoean şi ne

Canaini..» e3 Despe oeii Fălcoeni ei Oa

Geoge Lea Geneaogia a 100 e asedin ŢaaRomâneasă şi Modoa Beşi 91 1 , seia p 33

AL T DRESCU.

VIII.

Constatări şi ipoteze asupra con-

struciei bisericii Tismana.

Pen esailiea fomeo e)i ae iseiii mănăsiii ismana aem a maeialdomena doă imagini male n desemnepesenând oma iseiii naine de epa�aţia a)ieţio S)ae Olein şi Beniş 1

(1855 şi foma aală a iseiiiImaginile male la noi până ama na

fos sdiae ompaai mon menee spea şi până la e pn po fi ee Uneleeda mă fideiae foma e)e a iseiii (Saopoleos alee da doa lămiipaţiae (Bolniţa de a Coia 2), ia nele na de lo afae monmen epesena(Pmia. Când n sa mai păsa nimidin omele e)i ale monmeni spe apea f eifaă esaiaea piii aeasaee mlă pdenţă psă la oniţie

La ismana diesele epaaţini a di

1) Şeuecu ăăiea Timaa ed. II), pag72 82 182

După care ă e poae ace o pefecă e a uare.



COJ\U ICĂRI 29

strs eementee decoate prmte, aşa că,a prma edere, a păea că n'a ma rămasnmc dn ăcaş Ncodm Insă dacă decoraţ nea a dspăt, a rămas ceea ce or-meaă st ne cădr, constrca

Constrca ămasă erfcă perect de neepoca de cădre, aşa că am pteao cnoaşte c o mcă aproxmaţe fără carsă ştm aceasta dn stoe Pentr ămr

rea acestor orme este neoe de o smarăexpnere a atect sâreşt representată de Ncodm a no.

acesta a ont ş n aadă o mcşoaea eef oe cae acopeă raee orontae ae crc pe cae se poecteaă otasercă a asdeor ş care se tenă n aapatrată a cpoe Acest pan no presentând nconenente dn caa năor aterae,ca ea, acma, prea m, acestea a ostspmate c tot , angând aste a trefasmpă. In aţadă nsă contnă câtăa reme

să reamntească oţ e aeo crc pnarc scoase n gosmea aco do,pe dstana ămasă nte na o exteoaă

Beia mănătiii Timana

In Sera s'a generaat reea pa

n c tre asde Asdee nsă sa aptpan tpc antn c tre nă. Tp etat dn această comnaţe presntă nconenent că dă, perpendca pe axa prncpaă, n aţadă, n front prea mae Sâa oserat că această nepăcere estetcă ene de a raţee prea desotate ae c rc ş ea reds cât ma mt pos Atnc,n oc patrat ce cădea n ngeexteroare ae crc (ascots a oţntdreptng foarte prengte C cp

jueinul Comsu Moum2eo Istoric

ş na de retragere a ae cpoe (Kre-

seat, 380. Aceaş sstem aem ş a mreaTsmana (e fg, nde se păstreaă ncăacest arc de cec coronat de n frontonAceastă patcatate n o găsm ma târSe păsteaă nsă, ca o remnscenă nconştentă, oce de a ncada netoaeaasdeor ntrn ac, care cade mai sus decât arcu dubu şi care nu mai are rostuca a bisericie veci d a terina bota braţeor absidei (Oce cae se păstreaă şpe remea Brâncoean

17



COMNICĂR 131

Porreee aceea a i Şefa ce Mare,al Doamei ae ocia şi a fili ă

BogdanVodă fl li Ştefaneare

Boga e păreaă, cpii, a Melaţioal e Aicl)iăi şi a Acaemia Româă Copiarea or a fo proocă e icţia rmaă â aceei i rmă i-iţii pe a 1881 82 apra aeiciăiiporrei i Şefa ce Mare i a

g!eiarl e a Homor (Aalee AcaemieiRomâe, er I, om IV, eaeri, pp 5 71 824 2831 , 3256 şi 5865. C aceprile, a ara larea a mie apra lor ,îr câ, e icea, porrel Domi ciore la Sf icoae i Iai e cel mai aem ior c o l porre ecoperi e părMec!ieec î Bcoia Afe a cer şia oi copiarea poreeor mai arăae, cari a fo, măcar cip acea,

aae şi părae per poeriae

C am i, porreee repreiă pe Şe-fa pe l ă Boga şi pe ocl)iaDoama. Fap că aceaa i rmă apare loc mmei i Boga, Maria Doama,pe câ ea ici mai era î iaţă, a fo ierprea î e că porreee ar f făcaia c ocaia rearării şi repicării ierci i, a oa m ăae a ec XVII, AoieVoă Re şi DcaVoă cel Bărâ, câ şor e pea face cofia cmee Doameor li Şefa

Preperea e amiiiă, c o eoe-ire îă porreele 'a făc c acepriej, mai âi, ci ee 'a refăc acipă ec)ie porree m rae, î caraceriai a epocii, exiee i cep îierică Fap a ţi şi picorl

Evdoca Doama

coiea Epamioa Backi, elega peremri e Acaemie a examia acee por



2 BUNU OM l N NU/ OR SOR

tete pct e eee telc. Eeec ee epe î cp e pela 67679ecl e potete cttoceşt ae f Nco aeDomesc Iaş.

Ce peşte cofa mee Doame

Ştefacelare

o Ştefa Eocla î loc e Maaea poate f atotă cm sa sps faptcă scpe ecl ştese ş a eacee e ma coscâse eas eale famlae ae mael Voeo sa ptt

şo face cofe pâs m le Eoce pet al Mae Poate f îs şatfe pote s epete c aeăatpe Eoca. acest ca explcaea a fmtoea Ştefa cost ma îtb seca le pe emea câ tăa cDoam a Eoca a ps s se facă potetl să c a acestea ca ctto ; eclă- apo la 493, bseca î pată

setmet e peate a sps s se păsteepotet ăposate sae so ş să se facaăe ş a f s Boga

O cm a f lc î se petămpotaă ma mae ecât acea e a f e-eat. Căc teesl pcpal al potetelostă î faptl că e ă cp al Ştefacae ca aşa cm e ateat p pefaceposteoae a set la cofmaea atetct potetl mae Dom Ea-geal e a Homo a atât e ăspât ş

e be cosct ş pet c e potet al BogaVoă cae e pae-mse c pâ acm

colece Mel Naoa e t-ctă se ma gsesc cple potetelo m-ae al e famlo Domo estaato absec Sf Ncolae Domesc DcaVoăş toe Rset St caactestce petcoaşteea costmelo epoc aşa e alte-ate ş eteoate îs p eface ş stgee cât am socott că e eocamat cel

p ecesaă ş epoceea lo L

· X

Biserica Domnească din Gnele-

Mari, Vâlcea

Ică em eptte pale OceoMa p bogle lo salfee a atasmla Domo Roâeşt aspa mo-est tâge.

P lâgă ate me omeşt şa at astfel ş OceeMa o Bsecă Domească Peemea Bâcoea exsta o foate -at bsecă a căe foato ea Ale-xaVoă ş MeaVoă f Ra-Vo Mea cae se ma Bseca Dom-easc D caa Bâcoea mutămila domnească ela acea bsecă la actaacat î fmos st catacesc ş estle mae e Jpa State Vste Ocet· U copot 1 608 c o foate eescfa-blă scpe ş poate ş at 667 pe cae



COUC 33

cre OHA ES SCAD E fU T, A

DO! 667. GLOA I EXCELSIJS fră seela acea vec)e iseică a ce noă

otvele cari înenă pe Brâncovenla strătaea Bisec Doneşti se vă înrisov ce ete n 1 708 popor StnSn ş C)r " e iserca făctă e" Sttie fost l olea Vstier e oraş"Ocneeari ca să fie csele or şi tote"ce vo vea n pace e către toţi Căăraşi

"e veOcnă şi strcânse serca"aceas onescă a tt Doniea"ea a serc aceasta ce scrie "s s . ş ia ertat c a fost ertaţi ş"e lţi ăposţ i Don . . ş i văt"Donie ea tote căţe Donor cea"fost ai inante e i ă . . . exn"Voă sn R Voă şi a i)ni Voă" fil i Ra Voă ş i Leon Voă Ggoie Voă şi ăposat nc)il

Bieca Domeasă dn Ocnele Ma

" ce vo fi acolo a Ocnă şi e căte toate" slge oni ee ş e către tote s" gile oereşt . . e )arci i e i" ărt vinărc oert e e ce snt"preste an e )eele e care e oaste"e satrree c snt pe sşte e că-"nărt e povoă e etice e conce" e ci e oac . e neni v s ân"ti lă să naă . pentr că fn ceşti"preoţ l iseca oească n oş

" Donii ee Şean Voevo . . (e acee" le ă şi etc e sre e l a veOcnă"pe n olovni e sre 200 (a 00 o"ovani 7600 kgr 684 ei . . olovn" r ni . "

Din psni iseici aă istoric onări ei e pn Statie

In numele tatălui şi cu ajutrul iuluişi cu săârşirea sfântului duh un Dunezeu



34 ULNU COMSUN MONU lTEL R SORC

adevărat şi milostiv care au bine-voit şi auluminat gândul marelui boer d-lui upanStatie (de au zidi cu toată cheltuiala Dumnealui Întru cinstea şi lauda marelui mucenicGeorghie purtător de biruinţă iar turlas-au făcut cu celtuiala Visterii. Şi au mi/uitcu mertic de sare precum arată hristoaveleDomnilor ării şi au mi/uit şi cu casele careşade Cămăraşii Însă locul şi pivnia au fostdăruite de Radu Vistieru Ocnaru · deci cuchiriea ce ă ea şi cu merticul dă sare săse chiveisească s casă nsă fiind şi altăbiserică domnească şi Învechinduse sausurpat care fericitul Constan din Basarab

melia au pus-o la leatul 785 = 677); iarcu zugrăveala la leat 7226 = 78).

Pe o pată de mormânt se cteşte :

t SUP"

AASĂ PIARĂ SĂ ODHNŞT

OSN-

TR PUL COCO CARNA

SOŢA DUM ALU! COCOULU VASAACH

ARMAŞU OT ORAŞ OCN A 18 5 , SĂP

TVR 19.

Bseca al căe pdo e adogat posteo fondaţn State, n ma psteaăca nteo nmc nc ca ge, nc camole, dn caa epaaţnlo nepce

Bierica Domeacă di Oceear

Voivod au socotit-o şi au numit-o a fi aceastaBiserică Domnească precm adeverează şi

hrisovul Mării Sale şi le altor Domni. Maipreurmă deci mutându-se acel boer dintr'aceeaş lume şi neputând ca să zugrăvească biserica au rămas ; iar acum când au fost maipreură fiind Cămăraş aci VeOcnă D-luiupan Duca de la Sinope i c upan Statiede la Cernavodă i-au Îndemnat Dumnezeu şiau cheltuit de au zugrăvit biserica şi o/tariul, ir tinda cu cheltuiala bisericii deci săfi pomenire veşnică domnilor şi tutulor celorce vor fi autat cu mult c puin. nsă te-

te ce se fac ş acm făă nc n stdeogc peaa.

VRG DRGCEN

XI.

Difere nscrpt de bserc şi

monasr

Biserica Ţeica lângă neleMari Vâlcea.

ST S r ZEJSCĂ NST E CE S\EŞT EC DE SE PZNUET OI SINŢISĂV I I L S ! )C( )1

IC G H EO G E

P TĂT E I IŢ I IE IVORÂT EI , !ST ZIDT IN TEE E NFRUUSETĂ



OUICĂ

CU TOATE CEALE) DEPREUR CAE NETJ ÎN GRDT, PREC M VEADE, CU TOAT CH ELTU ALA

D •NEAL 1 PAN MJ HALCEA TT RAT EFE NDI, <"

( FIU) RPOA TU LU I Î TRU H. HERE! LOG BOECULC A REE I C H RI L M0 AH, PE CL G RIE ETRUVEANICA POMENIRE A D EAL 1 I A T

TULOR

RAVOLAVNCJLOR CRETINI, PE VREEA PRX:plLUI CAR OL AL EAELEA. LA A L DE LA ZIDIRE 7235

I DE LA H. 72, DECHEVRIE 2.

Pe n pomeln

Dzeu m-u dus din săinăe ăigădenescă şi m-u mi/ui de oe neoilei neczuile, l ce m fos Încăpu pecum oi locuioii noşi unoscue A-mici, în pe piei mele, nele-Midesup, o biseicuce ce se numeşe Ţeic,ce fos făcuă de w eeu, monh Dionisie gec del Inin, şi de Lmbie cămăşul Oelo cele din ziele lui Duc-Vodă su fos însein în păile Ţăiiceşi . . nd ude pe un Hisofo ieo-

monh . . căci muli din locuioii ăii ceiu scăp În ces, fiind ceinăe . . . (e u făcu beseică de nuele, dupăcum s-u puu pe ce eme . (eu) midic biseic din emelie Milce Log18.

Pomelniul Episcopi/ Dmschin, Inocenie ClemenPomelnicul Impăilo şi Domnilo :Pe Alexieici, Du c Consn in Vodă

Şefn Vodă, Colu, lisbe

Probab ă aest e·laos Efen Mlaeaera n pns e ăboCioi upn Dumice Cămăş, upn

Pn Sin Dumnelui, upn Milce L ogce u zidi cesă bieică

Biseic Adomie, nele-Mi Vlce

Pe o re eaă :

HcKR,\ ctIi K'bCTb P•tIX" lepik

pSIIOAW. &- <1X4 (Aă : A fereaaeastă re Eromona Gerasm n r

şeo 1690Insrpţe :

ACE T AVON ! ATE FCUT Di TEMELIA LU, DBUN GÂNDUL DU A L UI CONTADJ FJOT L IRAV IC, I A UPÂNEAII DUM. CAANDRA I A CCO-N! LOR D MNEALOR CARLA PANDELE ENACHE MA-RANDA, Î ILELE LUMINATULUI DMN 10 OTAN

D• 0 NICOLAE VOEVOD, OTENITOR FIIND LA TOTUCR L, TR LOG J MA CU PEŢ LEAT 72,

AR DE A H 174.

Biseic S Ion Boezăoul nele-MiVlce

nsrpţe :CU VRRA I A TORUL F J J U L 1 I CU VRREA

(Â)NTUL I D H AINIDITAM ACEAT FÂNTBEEARIC, TRU CNTEA I OMENREA A HRA

L 1 NATERII FÂ 'T L ION PREDTECJ ÎN ZILELEPRţ LUMIATULJ DO ON ALEADR

MOR

IVOEVOD, CU BLAGOLOVENi PREA FINŢI ALE, R l

TEL Ul CH R ECTARIE, EICOUL I RNJC L 1CU OEEALA ROBILOR LUI D EE POPII CERAPOA RAU DN( U) UP; I A A TAT I DU NEALORII E NEDEC, GH EORGH E CA Î VEAC E PO-

EEAC LA AN L DEA ADA 7302. IAR DELA H. 1793.

O biseică lui Rdu- Vodă (Neu)Zghibul Vlce

nspţe :

Inu sl sfinei oie făuus-u essf(n schi din echime, în zilele Rdul(uNegu Voiod de lemn hm Voedeni Micii

Domnului, le 1310 ). Şi l doil s-u făcu de Mei logofă, în zilele Mei Vod(ă)B()s(b), le 1640. J um sicndu-see să s(e) mi pusisc nend nici uneni ; i cum s-u îndemn, din mil luiDumnezeu, S Pop Ion An donescu o Cco i S . . . o Ci şi m zidi din emelie,înfumusend-o cu zugăeli, după um săede, i u moşie, să s biseică Zghibul Iă S Păinele imofei eom onh,i Dniel eomonh, o Cco, u făcu c

sele, i ul, i pi, i moşie după cum săăd în zilele bunului Domn Gioie GhiV. V. ep(iscop) Neofi, fiind Şi i să se şiecă ces sf()n schi, din echime nu fosînchin nicăiei, făă numi l mil domnii,c să-! mi miluiscă, lăsăm şi noi ă şsă se umeze iă de se idic e-un icăi . csă fcă (em)bichi Dumnezeu pecel să nul ie Şi ceşi gonisi delschi să se cieluiscă iăşi în schi. Şi s-săşi l le 335 182 Mi 8

Pomeln :

1300 (! Rdu Voeod Negu, Mihi Voeod, Dn Voeod Mice Voeod, LeonVoeod, Negu Voeod, [Moisie Voeod ?}Mei Voeod, Cosndin Voeod

Episcopi : Theofil Ignie Iion, AnimDmschin Climen, Phenie.

VG DAGHCEAN



O F I C I A L E0-

Raport ministerial şi decret egal

penru declararea ca monument istorc a schitului Negru-vodă

din CetăeniMuscel

CRO 1

Prin grafia lui Dumnezeu şi voina NafionalăRege al RomânieiLa toţi de faţă şi viori sănăate

upra Raporuu Miiruui Noru Serear deSa dJerim a Deparameu Cueor şi ru-iuii u No 9393

Văzâd avzul (omiui Moumeeor Ioriede a 6 ue a ,

Pe emeiul ar 3 şi 4 di egea peru oer-varea ş reaurarea moumeelor pube,

m derea şi dereăm :

Ar Se declară monment storic sctlNegrVodă din CeţăeniMsce şi se anscrie n inentarl general a monmente

lor istorice din România.Ar I. Ministrl Nostr Secretar de Stat

dnterm a Departamentl Cltelor şi n-strcţinii este sărcinat c adceea la ndeplinire a dispoiţinior preent i Decet.

Dat n Castell Peeş, n 23 ie 1912

MinisulCultelo şi Instrucţiunii

1dItnerim

(ss.) E R. Pangra

CRO

Sire

ând n edere aisl Comisinii Mon-menteor storice consemnat n proceslerbal a şedinţii din 16 nie 1912 prin careopineaă n sensl declarării ca monmentistorc a sctli NegrVodă din comnaCetăţeniMsce, pentr importanţa sa areo-logică, am onoarea a rga respectos peMajestatea Voastră să bineoiască a semnaaătratl Decret, prin care scitl NegrVodă din comna CetăţeniMscel se de-clară mon ment istoric, nscriind se n in

entaril geneal a monmentelor istorcedin România.

1dinistrator

(ss) Dr Boroianu

Sunt, cu ce mai pofund espectSi e

al Majesăei Voastre,pr pleca şi pre supus servior

MinisuCultelor şi nstucţiunii

d-nterm

(ss.) E R. Pangrati.

Pubia î Monitorul ocial, No 0 d 5/8 ugu 92

RECCRE uaţa daă a peuim a Bueiului a p , rreză pa

miie )a de a aee domeşi de a Fedeeşoiu cum greş i ' idia de o-ogrf i o pă de ioă de la ae )



Extras dn deczunea mnsterală pvtoare la redctarea letnulu

1. Cu începere dela Ianuarie 1908 se va publiub direcţunea Comisiunii Monumentelor Istorce şiîn editura Ad mini straţiei Casei Bisericii - o revisă periodică numită Buletinul Comisiu Monul·

I1ice.

2. Acest Buletin va apare trimestrial şi va cuprinde:a O parte ştiinţifică, în care se vor publica tot felul

<e monografii, studii l ucrări, comunicăr şi materiaJuri de natură istorică, arhitectonică şi aristică, pri

vitoare direct şi numai la monumentele noastre istorice ;) O parte oficia lă, în care se vor publica rapoatele

anuale ale Comisiuni refeatee arhiteior însărcinaţicu conducerea şi executarea lucrărilor de conservarei restaurare, precum şi eventualele circulări informaţiuni şi deciziuni ale Ministerului şi ale Comisiunii

3. Buetinul apare sub direcţia membrilor Comisiuii, cari, împreună cu administratorul asei Bisericiial cătuesc comitetul de redacţie. El e pus sub îngrijireasecretarului Comi5iunii, care e îndatorat să pregăteascăşi să procure materiaul ncear, să1 aduă la cunştina comietului de redaţie şi să supravegheze tipărirea lui

4. Pentru ca pubiaţiunea să se prezinte cât mai

stematică şi mai foositoare se stabileşe următoruprogram cu privie la felul lu crărilor ce va trbui săcupindă Buletinul :

a Monografii istorice, arhitectonice şi artistice asupra

monumentelor noastre, monografii ce vor fi ilustrateşi documentate cu reproducer necere de fotografii,desemnuri, acuarele etcb Releveuri dela cele mai înemnate şi caracterstice,

din punct de vedere arhitectonic, monumente istorice Studii şi lucrări uni tare, asemenea il ustrate şi docu

mentate, bunăoară asupra inscrpţiuni lor din epoca

lui Ştefancel Mare, Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu etc., asupra arei decorative, n

sculptură şi pi ctură, întrebuinţată în bisericile şi mănăstirile noastre în au mite epoci, asupra porretelormurale de ctitori Domni , Doamne, Arhi erei, Boerupânese etc asupra picturii bisericeşti, asupra costumelor etcd) Materialuri : scurte fragmente comunicăr, însem

nări şi note de interes deosebit prvitoare la monumentele noastre istorice

e) Note bibl iografice şi critice asupra publiţi unilorşi periodicelor de specialitate ;

{ In sfârşit, suplime nte artistice, în culori, car săînfăţişeze biserici, mănăstiri reproduceri de potreemurale, de picturi, de ornamentaţiuni etc

In cadrul lucrărilor înşirate mai sus se cuprind şi

acle privitoare la monumentee istorice din afară deRegat, întu cât aceste vor fi de origină româneascăînăţate de Voevozii noşri au în legătură directă cutrecutul nostru

Ri : Aiii Ci Biiii, Bşi.

- Biroul Comisun Monumentelo Istoice -

BONAfNTUL i ŢAR ŞI STRNTATf:PRfUL A PATRU FASCICOLE PLUS PORL.

Buletinul se g ăseşte de vânzare la principalele

LIBRARI DIN BUCUREŞTI

p rin cari se fac abonamente şi se pot procua coleţii compete dinanii pecedeţi (afară de au 1908).



PREŢUL LEI 2,50



ANL FS 20. OcoMVE-DEcE 191

B U- T N U

CMISIUNI

r fB � , S P r· 0 "

BLJTEA

fnv

_ _

C:

_

M O U M E N L R I S T O R I C E

PUBCAŢIUNE TRSTlALĂN

EDUR ADMISTRAŢII CASEI BSCII

BUCURŞTITPOGRFIA ..GTNBRG" JOSEH GBL 5-ori.

: - STR1. -

9



COMITETUL DE REDACŢIE

D-nii : ON KAINDER D. ONCI, GR CERKEZ E A PANRATI, V PÂRVAN

Membri Comisiuii Moumetelor Isorice

P 5. RH. V R T O L O M E I C O N U L

Admiistraoul Casei Bisericii

S e c r e a r,

A L E X L Ă P D A T U

C U P R I N S U L

T X TPag.

Mitropolia d Bucureşti (Consideraţiuni generale Cteva date istoice ; Epoca lui Constantin-VodăBasarab şi a Domnilor următori 6419 Epoca ui Brăncoveanu şi a Domnior următoripănă la 1719 ; Epoca lui Nicolae Mavrocordat : 1719 -1 730 ; Epoca fanariotă şi contemporană nceere), de 1 D. TRJNESCU . . . . . . . . . 37

Cercetri istorice cu privire la meşterii bisericilor din Ţara-Românească în sec XV şi XVI de LEXLAPEDlTU . . . . . . . . 177

Comunicări Dierite inscripţii de biserici şi mănăstii, de VRG DRAGHCENU 1 84

aprt genera cu privire a lucrărie omisiunii pe 1912 1 85

Cuvăntări rostite de Comisiue n 192 191

L T R F Ţ

Pg

1 Plnul generl, inăţşând topogr delulu 1

2 Plnul bserc ctedrle . 139

3. Vederea bserc ctedrale 19

4. Vedere de nmblu a Mtropole după curellu Sztmry dn 16 140

5 Vedere pre ltrul berc 11

6 Ferestră de ptră jurată del pvnţă . 14

7 Berca catedrlă văută de ub bolta clopotnţe 141

8 Plnul - pteul pltulu mtropoltn ş prulu : durle plne sunt cele vecl ceelalte adogte n umă 142

9 Secţe prn plat, parcl ş pvne cu vedereaprasulu ără turlă 1

10 Seceprn foşor, pvnţe ş plt cu vedere prclsulu făr turlă 13

11 ereatră de ptr ajurtă dela pvn mare 1412 Planul pvnelor ş su prsollu, ub pracls ş

sub contucţle no 14

13 Vederea nteroră a foşoulu de l prcl 15

1 Vederea dn curte pltulu In stâng pteavece, n drepta pte nouă 15

15 Vedere a prculu cu foşorul ş vecle clopotnţă după o otogre dnnte de 1 16

16 Colone ş rcdă de l oşorul prulu 147

17 Bză de colonă de la foşorul prsulu 1

1 Planul clopotne brâncoveneşt cu cllle lăturte 149

19 Vedere clopotnţe dn pre cute 149

V edere exteroară clopotnţe . 1

21 Psn clopotnţe 151

Vedere ctuală oorulu prulu ş vecleclopotne 151

23 Detlu dn d prulu 1

24 Rmă de ptră del erestr prasulu 15

Pag

mă de ptră del tă feretră prulu . 1

edere prsulu dn pre ltr 1

2 Pctură mură reprezentând p cttor cu magnedel nceput (cu turlă) prulu 1

Cttor prsulu 1

nscrp zugrăvt! deupr uşe pr ulu nneror 15

3 Uş de ntrre n prcls . 1

1 Tâmpl pulu

2 Detlu del tâmpl praulu 1

Dtl de tâmp parsulu 161

3 Detu del tâmpl parsulu 162

3. Detalu del tâmpla prsul 62

3. Detlu del tâmpl prul 16

7 şle mpărăteşt del tâmpl prasulu 1

Detlu prsncele del tâmpla paraulu 16!

39 Crucea ce mre de la tâmpl prasulu 1

0 conţ de l prte de su a tâmple prulu 1

41 Mtropoltul Danl {potret n pracl 167

}eul rleresc dn prcl 167

}eul rerec dn prcls 1

4 Detu de culptură de la uş prsul 169

con Mântutorulu îmbrăctă n rgnt dn prcl 170

6 coan Mac Domnulu mbrăctă n rgnt dnprcl 171

47 Monumentul Mtropolulu eodoe 17

4 ncrpţa momentulu mropotulu eodose 172

49 Vec odore ale f Mtropol 173

5 Crucea generlulu Mlordovc 17

51 Crucea lu Pp Potelncul Brâncovenul 17

52 Decorţe de stuc n jurul conelor eteroare lepraulu 175

53 Speteza eţulu arerec dn prcl 17



B U L E T I N U

COMIUII

OEEO O

1a'

o ·

1 9 1 2



COMITETUL DE RDACŢIE

D-nii : ION KALNDER, D ONCL, R CRKEZ E A. PANGRAT V PÂRVAN

Membi Comisiunii Monumenteo Istoice

şiP S S fRH. V F R T O L O . E 1 B O F N U

Adminisatoul Casei Biseicii

S e c e t a ,

A L E X L Ă P D A T U

Extas dn deciziunea miniteală prvitoare la redctarea Buletinulu

1 . Cu începere dea Ianuarie 1908 se va publcasub direcţiunea Comsiun Monumenteor storice şiîn edtura dmnistraţiei Casei Biserici -· O revistă periodică numtă Bletnul Comsi Monuml·

Jce.

2 cest Buletn va apare trmestrial şi va cuprindea) O arte şiinifică n care se vor pubica tot felul

de monografii, sudii ucrăi, comuniări ş materia

uri de natură istorică, arhitectoncă ş artistică prvitoare direct şi numa la mumentele noasre istorice ;b O pare oficiaă înare se vor publica rapoartee

anuale ale Comisiuni referatele arhitecţior nsărcinaţicu conducerea şi executarea lucărilor de conservareş restaurare precum şi ventuaele circulări informaţiuni şi deciziuni ale Ministeruui şi ale Comisiuni.

3. Buletinul apare sub direcţia membrlor Comisiu-ni cari, împreună cu administratorul asei Bisericii\cătuesc comitetu de redacţie. El e pus sb îngrijireaecretarui Comisunii care e înatorat să pregăteascăi să procure materialul necesar să aducă la cunoştinţa comitetulu de redaie şi să supravegheze tipărirea lui

4 Pentru ca publicaţinea să se prente cât maisstematică ş mai folositoare, se stabileşte următorulprogram cu prvire la felul lucrărilor ce va trbui săcuprndă Buletinu :

Monograii istorice arhitectonice şi arstce asupra

monumentelor noaste, monograii ce vor i ilustateşi documentae cu reproduceri necesare de fotografiidesemnuri, acuarele ec

b Releveuri dela cele mai însmnate şi caracteristice,din punct de vedere arhiectonic monumente istorice

) Studii şi ucrări un itare asemenea ilustrate şi documentae bunăoară : asupra inscripţiunilor din epocaui Ştefancel Mare Matei Basarab Vasile Lupu Con

stantin Brâncoveanu ec asupra arei decorative înscupură ş pictură, întrebuinţată în bisericile şi mănăstiri le noastre în aumite epoci, asupa portetelormurale de ctitori : Domni Doamne Ahierei BoeriJ upânese etc. asupra picturii bisriceşti asupa cos!uelor etc.

e) Materialri scure fragment comunicări însem·năr şi note de interes deosebit privitoare la monumentee noaste istorice

e) Noe bib iografice şi critice asupra pub icaţiun ilo i periodiceor de specialiate ;

( n sfârşit suplimene atistice în culori, cari săînfăţişee biserci mănăstiri reproduceri de portretemurale, de pictri de ornamentaţiuni etc

n cadrul lucrăi lor înşrate mai sus se cupind şiacele privitoare la monumentee istorice din afaă deegat întu cât aceste vor fi de origină romneascăînălţate de Voevozii noştri sau în legătură diectă urecutu nostru

Redacţia : la Amnstraţa Case Bserc, Bucureşt.

Bioul Comisiunii Monumentelo Isorice

ABONA�NL IN ŢAR ŞI STRINTAT�:

PRqUL A PATR FASCICOLE PLUS PORTUL.

Buletnul se găseşte de vânzare a princpae e

BRARII DIN BREŞ

p car se fac aboamete şi se po procura colecţ complee dna precedeţ (aară de anl 1908).



B U L E T I N U L

COMISINII

M O U M E T E O R S O R C

PUBLAŢUE TRETRALĂ

EDITURA ADMINISTRAŢIEI CASEI BISERICII

V

192

BUCUREŞJ

TIPORAF "GUNBERG JOSEPH GBL Ssori

- STRW DOJMN -2

91 2 .



T A B L A D E M A T E R I I0

.NUL JL CINCILE.

1 9 1 2

TEXT

1 RICOLEPa

BLŞ G) şi GHIKJ-BQDETI (N). Ruinele bizantine din essembria

DRGHCEJNQ (V) Vodiţa : istoric şi descriere . . . . 9

GHKBQDEŞI N Biserica Sf G)eorg)e din Botoşani descriere 57

IORGJ (N) - Scitu Fedeleşcioiu . . . . LPEDJU L Cercetări istorice cu privire la meşterii bisericior moldovene din sec XVI 23

Biserica Sf Georghe din Botoşani istoric . . . . . 49

Ioan Zidarul lui PetruVodă Rareş . . . . . . . . 8Icoanele ui Barnovski-Vodă de a oscva şi zugravii reiErar)ior 1 10

Cercetări istorice cu privire a meşterii bisericilor din Ţara-Românească n secXV şi XVI . . . 7

LUGOŞIJNU () Stampe vec)i înfăţişând vederi din Bucureşti . 9

Stampe vec)i înfăţişând vederi din araRomânească 15

TRJNESCU (I) - Biserica şi uele din .ăldăreşti (Vâlcea 60

itropolia din Bucureşti . . . . . 3

2. COUNICRI

CEGNEJNU SP Observaţii asupra sfeşnicuui de a Vieroş Constatări şi )ipoteze supra construcţiei bisericii ismana

DRGHICEJNU V nscripţiie bisericii Sf Nicoae-Domnesc din Curteade-rgeşDiferite inscripţii de biserici şi mănăstiriBiserica Domnească din Ocneleari Vâcea

DUMTRESCU l Despre sc)itu Hotărani LPEDU Cât a costat zidirea bisericii Sf Spiridon din aşi ?

Portretee ctitoriceşti de la Sf Nicolae-Domnesc din IaşiPRVN V Adaus a Necropola şi ataru de la Serdaru (v Veici N VEICHI N Necropola şi atarul votiv de a Serdaru Şendreni jud Covurui

3 BIBLIOGRFIE

KLNDRU (l.) Portraits bzantins, de G �LE . . .

124

128

95

134 şi 184

132

25

95

30

22

120

3



ABA AI II

Pgin

Cioii sc)iuui Negru-Vodă : !o Radu NeguVoe-vod şi Niculae 1leadu-Voevod 93

Colţii Doamnei 93

Vodija :

Vedee geerală de pe valea Vodiţei cu umee mpejmuiii şi uinee biseicii 1

Ruinee bisericii vedee dinspre sud-es 101

Ruinele biseicii vedee di faţă (vest, cu dărâmăule pridvoului şi poaa 10

Ruiele mprejmuiii, cu un conafor: vedee dispresud-es 1

Sc)iţa paului de siuaţie 1

Vedere de pe Ol n Vala)ia (11 116

Pieştii Vaal)ia (1801) . 117

lau voiv afla p e locu l d-lu i C oan dela Serdaru 121

Vase şi fagmene de vase ure mouare găsie pelocul necopolei dela Sedau 121

laul voiv desemn de la Sedaru 122

Iscipţia <foograe de a Serdau 123

Sfeşicul de la Vieroş uzeul Naţional 124

Biseica ismana 1

Bogda-Vodă ul lui Şefa-cel-ae Poe 131

Evdocia Doamna <Pore 131

Şefan-celare Pore> 131

Biseica Domnească din Ocele-ai 133

Bserica Domnească din Ocele-ai 134

Mitropolia dn BucreştiPanul geeral făţişâd opoga dealului 1

Plaul biseicii caedrale 13

ederea biseici caedale 139

Vedere de asamblu a iopoliei după acuaea·

lui Szal)mary din 1 14

Vedee spre aarul biseicii 11

Feeastă de piată ajuată dela piviţă 11

Biserica catedrală văzuă de sub bota clopotniţei 141

Pln pael palauui miopoa şi paaisului zidurile pline sun cele vecl)i cee-

alte adăogate in urmă 42

Secţie pri pala paaclis şi pivniţe cu vedereapaaisului fă ulă 143

Secţie pin foişor piviţe şi pala cu vedeea p

aclisului făă tură 143

Feastră de piară ajuaă dela pivniţa mare 13Panl pivniţeo şi supasoului sub paaclis şi

sub constucţiie noi 14

Vedeea inteioară a foişoului de a paaclis 145

Pgn

Vedeea di cure a palaui : n sânga · pareavecl)e, n deapa paea nouă 145

Vedee a paraisului cu foişoul şi vec)ea clo-poniţă după o foogafie dinaine de 1 16

Coloae şi arcadă de la foişorl paaisului 147

Bază de cooană de a foişorul paaisului 1

Plaul clopoiţei brâcove eşi, cu c)iliile alăturae 149

Vederea cloponiţei din spe cue 149

Vedere exeioaă a oponiţei 1Pisania clopoiţei 151

Vedeea acuală a foişoului paraisului şi vecei

cloponiţe 151Dealiu din faţada paaisului 152Ramă de piară dela feeasa paaisului 153

Ramă de piaă dea ală ereasră a paraisului 153

Vederea paaisului din spe alar 1

27 Picură murală epezeând pe cioi cu imagineadela nceput (cu ulă a paraclisului 155

Cioii paraisului 1

Iscipţia zugăviă deasupa uşei paaclisului ierior 157

Uşa de iare n pacis. 15

âmpla paracisului . 159Dealiu dela âmpa paaisuui 1Deaiu dela âmpla paaisului 161Dealiu dela âmpla paaclisului 162Dealiu dela âmpla paacisului 1

Dealiu dea âmpla paaclisului 1

Uşie împărăeşi dela mpla paraisului 163Detaliu pasicele dela âmpla paaclisului 164Cucea cea mae de a âmpla paaisuui 16

coiţa de la parea de sus a âmplei paaclisuui 1

iopoliul Daniil pore paacis> 167eţul ar)ieesc di paaclis 167eţul a)ieresc din paaclis 1Dealiu de sculpură de la uşa paaisului 169

coana âuioului îmbăcaă agint, din pa-aclis 17

coana aicii Domnului mbrăcaă agin, dipaaclis 171

oumeul opoliui eodosie 172

scipţia moumeuui miropoliulu eodosie 172

Vecl)i odoae ae sf iropolii 173ucea genealului ioadovici 17

Cucea lui Papa Poselicul Brâcovenul 17

Decoaţie de suc n juul icoanelo exeiae alepaaclisulu 175

Speeaza eului aries din paracs 176



MTROPOLA DIN BUCUREST

-o-

! Consideţiuni generle - I Câteva date istoriceI Epoca lui ConstantinVodă Basarab şi a Domnilor următori : 654-689.

JV Epoca lui Brâncoveanu şi a Domnilor următori până l 1719

V Epoca lui Nicolae Mavrcordat : 1719-1730.

V Epoca fanariotă şi contempornă

VI ncheere.

1.

Jezată pe clmea dealli cnos-ct sb nmele de «deall mitopo-li ei», c clopotnia ei scndă ce se i-dică spe ăsăit din il de cil i iîn pate inate, c gpl de caseveci i noi din spe aps cai com-pn palal mitopolitan i din cai ă-sa, spe mi azăzi paaclis l i vece acopotniţă, c biseica cea mae alecăei pat tle caacteistice sntînvel ite c acopeii jo ase de plmb,lăsâ ndse mo latec peste aci l e dinfaţă i peste cpole ,Mitopolia dim-penă c deall cel mbit de teipăţi de o pădice de copaci sec-

la i , alctete o gpae de n pi-toesc făă peece cae mai binede doă ste cincizeci de ani s 'a în-ădăc inat adânc în mintea i sfletelegeneaţi i lo tecte, dând, în acelatimp oali o si letă paticlaă io fsionomie popie

Noi , ceteni i de azi , apoapeBuletinul Comsiunii Moumelor Istorice.

că n ne p tem încip Capitala făăaceastă podoabă fiească i aisticăa ei cae, ca o adevăată acopolă a n oastă, pedomi nă oal di n înnălţimea sa i famecă piviea pinînfăţiaea ei bătânească evocândpoezia vemilo apse

De ss d e pe spinaea deall i , sedesfăă de jîmpej acea nea-semănată panoamă a oali case întin de în depă tae p ân ă ce se topete în vedelealbăsti al câmpiei .Zia, în văp aia soaeli , stălcesc a-cop eii le cel o peste o stă de biseici ale oali , cm i zidi le noi

i veci ale clădi i lo , apa s i letelecelo mai înalte edifici i Seaa, la a-pinsl lmânăi lo se văd l ică ind nenmăate lmi ni , ca n ite stele picatedin cei Ia mai tâzi, în pteeanopţi i , oal se apinde de o fosfo-escenţă gălbeoiatică, c e se înalţăîn ss, lminând văzdl în timp

18



1 8

:

C=!t(r

_·"'a

.oot

�

r:s

BUEU OIS!U OUEEOR SORE

ce sgomotul oraşulu seaude, surd ş confu camugetul unei mă ri agitate .

Ai , numa partea dinspre răsărit , maănoapteşi apus a dealului apar

ţ in Mitropol iei , pe cândpartea din spr e maăieste ocupată de palatulCamere ş de câteva propretăţ particulare, odnoară făcând şi ele partetot dn trupul Mitropol iei

Căci un act din a!1668 ne arată că pe aceavreme vatra itropolei

er : «Dn jos de patra delângă colţul gardului ănăstirii lui Pană (Sf Eca-terina) , pe cale în sus, pelângă nuci , până la capulpodului [de] la poartaPrede Vornicul (Brâncoveanu), şi pe gârlă în sus,până la piatra de la capupodulu Turcului , ş i deacol o, pe ul iţă în sus, pânăîn piatra din uliţă dretMitropol ie , ş i de acolo,pe lângă crucea Doa neiMircioa a, pe cale în sus,până în patra drept Cal ic i , ş i de acolo, pe cale ,până sub deal , în guravăei , şi de ac olo, pe lângă

puţul Calic lor, în jos, pelângă lac, pe sub deal ,până în drumul Giurgiulu ,la stâlpul de piatră al rmeanulu , în capul Troianului , lângă eeşteul luiŞerbanVodă, şi de acol ope drum în jos, spre oraşpână în patra drept că



MTROPOA DN UCRŞ 39

ra (Cărăidari) ş i de acolo pânăn patra drept rucea lui LeonVodă,

Dacă ncercăm să recunoaşte aiotarele arătate n acest act putem

2. Panu biserc catedrale.

i de a col o cureiş pân ă n piatradin colţul ardului ănăstiri i lui

n od suar să stabil i : că veceavatră a itropoliei ncepe de la b

3 Vederea bisericii catedae

Pană (Vistieru) şi pana la poartaPredei Vornicul ( Brâncoveanu )» 1

serica Sf. Ecaterina o lu pe caleaŞerbanVodă pân ă la podu l p este



o "

- '

�

140 BULEINU COISU II NU

ME1 EOR ISORC



MTOOLJA D BUUEŞI 4 1

5. Veere pre aaru bieriii

6 Feeată e patră ajurată ea piviţă

Dâmboiţa api p lână a lul drpt

al api până la şosaua Cotroni iar d ai p sub dalul Cotronilor pâ nă în ala lui ŞrbanVodăp la Filart s întind până labisria Sf Eatrina

7 Bieria aeraă văză e ub boa opoei



1 42 BUET U COSIU N ONUE EOR STORCE

Cum dm acum două su paruzci i paru d ani ara Miropo-ii r dsul d îninsă cu rmaînsă a s'a o m icora pân ă c înimpu noru a rămas numa cu o

I

crdm că ncar ă lămurim maiînâiu prin câa da isoric înc-puul i urmăril Miropolii UngroVlaii până în zill noasr.

Ea a fos înfii naă în imp ul dom

t<�.·�

�

. ,

8 Pau l - parteru paauui mitropolian paraiulu zurie plie unt cele eci ceeate aăogae î umă

pa a dalului p car s găsdupă cum sa arăa mai sus.

I I .

Pnru ca azara Miropolii laBucu ri să fi m ai bin înţasă,

nii lui Nicola AlxandruVodă Ba-sarab (13401364}, car, dorind săaibă o miropol i românască a crudla pariarul din Consaninopolsăi rimaă un miropoli}

Pariaru Calis I î ncui inţă, în



ROPOA DN BUCUREŞ 143

anul 1 359 luna ai, ca Hiacin, epis-copul Vizinei ăcin ul e azi) să

sfinţ ăeaţa ănăsie ela Ageş,iopo li fii n pe aunci aca ie

9. Secţie pn paat, paracl şi pvniţe u veeea -parailui fără turlă

se săue cu eşeina la Cuea eAgeş, une Donul iicase , în a-ces scop, o biseică aini că, cu maiule cupole, pe ziui goase epiaă, cu ouă ânui e sâ lpin ineio, cai o îpae în einave longiuinale 4) .

Neagoe Voă Basaab ( 1 51 2

1521 ) , uânuşi eşeinţa e l a Cu

Aceasă uae s'a făcu cu aealaiu b iseicesc şi cu saşnic leg ăân,anue ca : «e acu nici oaăiveci să nu ai fie iopo liea_Ageş ,ci să fie ă năsie şi ai a n ie ;ia la â govişe să fieMiopo ie să-ăoae, cu sa aşeza. Şi se făcuăacese lucui u ae opeaă şi ble-

se, ca să nu se ai căească nic i

10. Sece pin oşor pvne şi palat cu veeeapaalui făă tuă

1 1 . Fereată e piată &ratăela pivnţa mae;

ea e Ageş la Tâgoişe, ută şiiopo lia a la anu 151 7 , upă ce

să se�ue în eci , nic i e pa ia ,nic i e iopol i , nic i e on, nic i



BULEUL COS U O UE ELOR STORCE

e boeri n o aă» }.Aese oae se aşezară zie ri-

sovu ân fu ursu anior 02( 1 1 ) una u i Auus 1 n z i e e re-iniosuui Don o Neaoe Voevo

-

- ·

u 1

miropoi eumenu Teoosie e aănăsirea Curţii e Areş

Cu u naine e faerea Miropoie e azi on orii ţări i aveau obi-eiu e a sa o p are in an n Bu

"

' �

1 -

� _ .

�

• .

�

1

-

12 Panu pvniţelo ş upaoluui ub paaci ş ub conucţiie noi

_ Aeasă «op rea ă» nu ţin nsă eâ1 1 ani ăi a 1 668 pe ipuoniei ui RauVoă Leon (16641669), Miropo i a se uă efin iivin ârovişe a Buureşi iin a es

ureşi şi anu e a C urea o neasăune s af şi b iseri a o neasăzisă şi Curea vee z i iă e MireCioban } n anu 1 8 a miro-poie suj in biseria i Neeu Bă



MTROPOLA BUCREn 15

eu Sf George veu, f d r u rur de em. M e

13. Veer iterioaă a oişoruu e a para

e m m re ş e m prp de

os ure dom es p )

er fore ve, d r e d urm

Dom, MeVod, drâmo ş

14. Veerea urte paatuui : âga partea ec)e eapta partea oă

Despe es ure u de Al ep epue «er o ldre mre o

Bletnu Comisiun Monumenelor Istorce.

redo u oul d ou es edfu e umor de eleg u u s

9



6 BUEINUL COMSU [ MO UMENOR SORC E

pct încântăor şi mut mai frumos şivs d cât curta din TârgoviştBisrica ar ramu dormiri i maicii omnuui ; în a scri diaconucăă tor am săvărşit o agi asmă>> 8) .

castă curt a Mircştior, înt-mtorii bisricii domnşti, trbu săf fost p ocu und acum piaaSf nton sau a orior

Până a trminara şi tărnosira

au cu vii d und s in vnă-riciu domnsc ; toată parta d aObişti, câtă s va ag d pst tototaru ; o moi a Băn i, oată par-ta cât au cump ărat Co nsndi nVodă,ori cât s va ag, d pst tot o-taru ; toată parta d a Crasani dp Pasăra. poi moş ia Cucui , Bră-niştar, moşia răşti, moşia a satuSciai ot sud Sam âmnic, moşia

15 Veee a para c foşorl ş vec[ea coponţă pă o fotografe nate e 1 50

actuai catdra 9) a mai sujit camitropoi şi bisrica aduVodă 10)

Pntru întrinra ctu ior fun-daunii sa, ConstantinVodă Şr-ban a dăruit mănăstirii o muim dsat şi moşii , şi a num tot ocudimprjuru Mitropo ii ; răsintu-djos din spr ostişt, toată ocinaprcum st aasă, otărîtă şi împi-trită, din câmp, din p ădur, din apăşi d prtutind n , cu tot vniu ;

a uncu sud fov, moşia Saoşti ; omoşi a satu Pştnii dspr Pasăra

şi at în număr d patru spr ccst sunt propr ităi dat d Con-stantinVodă Basarab mănăstirii sa,înaint ciar d a fi gata din roşu 1 1 ).

urmă şi ai vo ivoi şi bo ri audă ruit moşii şi avri pntru acastă mănăstir, aş ca în anu 1 787 Mitropoi aŢării omân şti a v pst o sutădouă ci şi două d moşii 12)



MIROPOIA DI BC R 47

Mitopoi s om pun intun nmbu ăi făut n fitpoi nputu i i până nzi nost.

stf tân inspţii xminân ăii onsutân si fito s p ot stbi

p ntu umăi fzo pin tut st mon um nt istoi ntm ui i până n timpu nostumi mut poi .

I

S p ă pim ij vConstntinVoă Bsb ntă uă omni Ţăii Românti fu săzi să o mănăsti m cu mut

tunu i m poo bită i bi n nzsttăăi i n nu 1 655 i mpunău soţi s omn Bă np u bis i i n umin ispvnii pRu! Loofătu in vc fmi i Du t o i p Glo Sufiuin Tâovit )

Luăi mu nct ăi ltu i u mi . stf u totă âvn

pusă Domn u nu izb săi vă mănăsti t ăci u pă o sută omni ptu ni n M ti 65 fu sos in scun i nouit u ·inVoă ( 1 65 1659)

n st ăstimp pin nu 1 65 vizitză Bucuii p ntu pim o ăPtiu Mi ntioii nsoit i on u său Pu p

t n ăst pţios po

stii sp st uăi o Mitopo i n vm «L u mămsăm min ouui p un nt omnt u vu impu. oo tuu Biu oupt u ăi un mi măăsti u o bisi măţă stăluită smănân p năuntu u CutA numi ă

st st ăămă ŞI m t ină 2 stâpi fi into butăotună ptă să fomz numău o 12 postoi P sup p tu mi upo i p nfă o tină ă

6 Coloane şi arca e la foişorul paracliuu

«E opită u pumb o utt s zi ă t pst 40 mii o m făut n o ismăi p sf s stopto upă obiu ă nu st nă tmintă :



148 BUE COIS U I ONE 'TEL R ISTORICE

rămăss ntârnosită Ea st ni-nată lui Constantin ar şi nml

stariia ) rau oar nput şi lăsat n isprăit iar ân n la

1. Bază e cooaă e a foşoru paracisi

fonatorului şi E ni» )Aşa ar la finl omni i lui Con-

stantin asaab bisria il i i l şi

omni Mina II asta nmn atin mitopolitul Ştfan 1, «pro-fită un momn t li nişt n



ROOIA DI BCUEŞI 149

nain d a dsiui şi ârnosşbisria n anu l 1 658, n Dui na

u Donii şi sibau rşdinţaLui Mina i ură n doni

18 Pau cooiei coee�i, cu ciie aăuae

uuo Sfnţilor, faţă ind irooiul ţări i isoi i ân iului şi Buzăuu i oţi uni i arior ănăsiribuuşn şi unnşi şi pariaru Maari a niolii 16 .

Snţira ănăsirii ui ons. Basarab s fău u ar aaiu «Toi Buurnii rau p olina ănăsiri i ,â nd ariarlu n n prosiun

u oaşl sin dla ănăsira luiană Visirul (Sf. Earina şi, făând oolul noui bisrii , u ruă-iuni şi ănă i, inră n bis riăi după dsri slujb a ârnosiri au d lp n asf «n ipul ănd ârnosira s pr nă-unru, afară oli nă, ra ar si i ar p rr Osaii do niis siau pruă u poporu Bu

urşi lor, ăi un nou lăa s ridiDon ului n oraşu ui Buur )

n aasă r bisria r nănzurăiă 18) a a nsă oaorândui l ănăsirşi , adiă unun, r d n a, u nu Nilifor u şi un oarar nuăr dăluări iar Miroolia r ând aTâroiş ând n Buurşi 19 , după

G or Gia (1 6591 660) apoiGri or G i a (1 660 1 664). n as

9 Vedeea cooiei d sre cue

răsip d ini ani nu a nii oşir daă lurări s'au oninua



0 BULENU L CO UN O UE EOR ORCE

s m dprt Dsgr îsă ă gm l Nfor trl mo ş-lo r dărt Mtropol d ătr tto

l dom Rd Lo ( 6641 669 bsr zgrătă, po râd tă săf Mtropol ţăr dpă m sgr

20. Vedere exterară a copiei

rl Costt Bsrb , f rmtm dprt ompltr lrărlorp l l ş stărţ ă d

sp tât d rmos îtr rsod l 1 668 I î 8 z l p-tm dom m totă o ş



M TROPOA BC URTI 1 5

itu tot gâul oi i l o a tito asti sf Mitopolii p

2 Pania ooniei

a zugăit şi o a îfuusat u tu iia po i a o ii

22 Veeea aaă a foişoi aasi şi ve)ei ooie

toată pooaba u s a sfitlobisii a să ă şi oia

şi a ăposailo pă ii ai o i i lsă fi poaă î i După aia



1 5 B LNU C MISIU1 l N UME TEOR ISTORCE

ăzând donia ea aeastă sfântăMi topo li e, u se ui ne a fi o sfântă

Dzeu părintee n ostru kir Teodosieitropolitul i u instiii i prea u

23. Deau din faada paracisuui.

Mitropoli e , sootita donia ea ,dipreună u nstitu i iubitorul de

ioii episopii Serafi de Rânii Gigorie dea Buzău, i u egueni i



ROOA I C REŞ 153

p la sfntl lar şi u toţi in-st

( rători ai omnii m am

24 Ramă de piară; dela feresa paraclisului .

tomit omnia ma şi o am aşzat asă f sfântă Mitropo li um st şia in Târoişt 21 ) .

şa ar n anul 1668 auVoăLon o tărăşt a măn ăstira lui Con-

stantin Şrban Basarab să in ă Mi-tropoli a ţări i aân mitropoitp ir Toosi rşanul .

In timpul omn ii sal sa lăit ipalatul mitropolitan imprună u n-ăpril alăturat um şi iul pa-ralis u ramul sf. Gor 22 .

a Biserica.

După um s in planul ansamb u (f 1 ) bisria s afă nmij oul uni urţi unuţ nisă ju rmprjur lăiri stfl sprrăsărit şi miazănoapt sunt il i i lspr miazăzi o part in il i i şi să-rţia iar spr apus palatul mitropo itan u paralisul şi a lo-potniţă Tot n ast plan s rumul u in oraş la Mitropolium şi ul iioara (ala) in os

Buetnul (misiunii Moumentelr Istorice.

u spr rumul Fila rtulu i as-mn a o nfuraţia toporafă a a-lului p plaoul ăruia s află urtaMitropolii

n uprinsu astui stuiu omarăt prfaril prin ar a trutas monumnt istori

stfl xaminân panul bisrii i(fi. 2) m ă Pau p arptat să o asmn u bisria la Cura rş ăi şi a a şi arş forma planuu i s asamănău sinura osbir a prioruui a intrar; iar patru turl s ra-zimă la fl şi anum turla pantora-toru ui ar a mai mar s ra-zimă p iuri l altarului sânurior

şi nai prinipa tura in mij los sprij ină p i oisprz stâpi piatră şi l ou ă turl mii ssprij ină p aruri ublouri şi pziuril inspr prior.

Construţia arurior şi boţilor a

25 Ramă de piară dela ală fereasră a paralsi

parţin a tniă bunlo r traiţiunial aritturii noastr bisrişti.

20



1 5 BUI U \I SU I O UOR ISOR

u tm pu nsă, sa adus âtvaprfar, ar au transformato aşadupă um s vd n zua d azAstf, a pr dvor mar sau maadăogat at tr prdvoraş unuma mar a ntrara prn p aă , adou ma m a nă aa

Aasta o ştm dtro nsrpţ

n aastă nsrpţ nu s po mnşt nm d tr prdvoraş totuş s poat ddu ă au fost făut n ast tmp, atât dnauză ă nsrpţa s afă p unudn , ât ş d n auza st uu oraatrst po (fg 3)

Ma târzu, n vrma domn u

26 Vedeea parasuui di spre atar

zugrăvă p frontspu prdvoraşuu prnpa

«nvăusau aasta bsră dnno u tnu ndus afară p st tot, nfrumusţănd us ş n ă untru u oan ş at s văd, d pra sfntu mtropot r Dosft, n a doadomn a mă sa o AxandruMoruz Vvd, u 28, 0 (1 99) 23) .

Ax. Ga Vovod ( 834 842), mtropot f n d Grgor , n tmp d n an , sau făut rparaţun mp ortantdupă um zută dn srpţa zugrăvtă, s afă năuntru, p prt dn drptu afasuu « Aastăsfăntă ş dumnzasă bsră sanput dn tm a atu 1 656 drăposau Domn onstantn Şrban



MITROPOLA BUC REŞT 1 55

Basarab Voivod şi săvăşin o uai

de roşu s 'a scos dn domnie. Apoi

la eatu 1 665 oănduin duse Domn

Radu Leon Voivod, după ce a înfru-

museţato cu toate cele trebuin cio se

cu sfat de obşte au şezato a f scaun

cr

u

)r:.

u

o



1 6 BUTNUL COIU I O UMt

TLOR ISTORIC

al Mitrooli i ţări aăn s atunim tropolit Toosi. Iar la latu 1 34răposatu mitropolit Griori ăzăn

p ar răbinu sărşitul iţi i nporuna pra înălţatului nostru DomnAlxanru Gia Voio ănus

2 Co araisuu

uo u totul înită poăţuit rână a înput toată prnoira i :în itoara u p umb zurăitul parosala şi ll alt înlă untru şi aară ;

oărmuira sinti Mitropolii sub înrij ira pra sinţiţilor pi sop i oitRâmni Iarion Arş Csari Buzău prin înrij ira mării sa şi o



TROPOLA BUCU RT 57

sări stor lut săărşir totărnoir şi frumusr, ( l nul)1839 ril i 1» 24 .

I st gru lurări intră şr: nlitor u lumb, rrizugrăli i , lărgir frstrlo şi fr rmlor mrmură, ri s

vă zi, rosl, um ş smântrul, r s v şi n ro

mij loul bisrii i ntr stâli Miroolitul osif , n rim s ă-sori (1886 1 893), strămutt stfs mi n sr uş

Probbil ă u ozi sti strămutări, s'u mutt şi l ouă olo (in l ouăsz) i nsr

răsărit şi su şzt n sr uş,tru susir fsului, ş uă

29 scipia zugv desupra uşei paaclisului, irior

ur urli itorului rolSztmry l 1866 (fg 4)Tot n stă r rou r s

ă riorul l mr r is ugml Dsigur ă stă lurrs xutt n st tim

�i târziu, timul ăstorii mitroolitului Nifon ( 1 850 1 875) fiinministru l Cultlor G nrl Cr Tll ,s făut fsul orului, şzâus

um s o t zi .stă oru fost, sigur,sul rimi osă, ăi , rin ,s surim u oi suori i tr li imi lo, rămââ totă grtt rul lăst singur

şti oi stâli orsuu ziului săritor intr loul fmilorşi l bărbi lor şi v u iov intul mi sul mulimi



1 58 BTINL COMISINII MOMENELOR ISORC

n bsrcă n caz d aglo ra asonăţ bunăoară ca c cr-d a oa uara lor.

n a doua ăsor a roolu-lu Iosf Gorgan n anl 1 904 26) ,sa nl bsrca cu ablă d a-raă ar url au răas o cu

lub. o n acs sau făcu

rnrun brâu d ară c o ncngca la j loc n două câur d car cl d sus cu ano r ncon-ju ra d cub uc noars arc laara d sus ar cl d j os cu anour drungular (fg 5.

Cornşa d sus sa scba ro-

babl cu ocaza raraunlor dn

30. Uşa de inrare n paaci

sgabur ş burlan d araă la bsrcăcu ş rour la frsr.

brăcara coloanlor d arăcu dcora d suc u ş a -clor cal ş baz d aăsa făcu rob abl o n acs dândus asf nrorulu asculcl ar n zll noasr

P dn afară bsrca dsără

ură ; a odfcăr a lucrăro rd zdăr nu s or a u cu-noaş d câ doar cu r ul unornual lucrăr d rsaurar

Faul că corul acs bsrca lua druul rb g nan d aşd o ra dsăârşă că lsaun san col n ară duăcu s d la oa corl do



\ I T R O P L A DIN BUC REŞTI 1 59

eşti, deasupra uşei prin cip ale, în ca-rată în ramă de marmură, b ogat

niţei, o piatră ajurată, scuptată cuîng ij ire (fg. 6), care, prn feu lu

31. Tâmpa paraclisuu

cuptată, reprezintând foi, ramri şi

ori stilzate cu măestrie.

In partea din dos a palatului mi

op olitan, am găsit, la fereastra pv

crulu să, aminteşte ramee de mar-

mură ma sus pomenite.Se vede că ac, la fereastă a fost

aşezat întâmplător, căci, dup ă felu



60 BUEi! UL C0.\IS! t l MNUE TELR ISORCE

orn am na i, par să fi au o po-zii rică, iar nu una cucaăum o c asăzi

aşzaă a o în a rmuri dnsaonici

S ma i p oa admi ă s un frag

2 Deau de a âmpa paracsuu.

Pobab a fi fos un fragmndin rama uşii princi pa d a bis-iă, ămasă nisprăiă şi dci r

mn din ro piaă mormânaăaa după um s d a unu dinmormin c s găssc în in



MROPOA D BCREŞ 16

rorl Mtropol n Târgoşt.Pntr omplta noaştr a b

sr p lângă rl at ăma ş na n spr altar (fg. )

b) Palatul mitropolitan.

Daă xamnăm planl pnlor(fg. 8) m ă forma pa latl strptnglară m ştr

Coborîn p sara sb foşorl la ntrar ajn gm la o aân

tot o boltă l nr ă înaltă 5mtr (fg. 1 0) - Tot la aastă înăl-m s află ş bolta lnră a-op r lol săr ar asprao n j os s n po grnz groas stjar ar srpntr păstrara poamlor.

In p na ma r s ă tălp l groas stjar p ar stta btl mar m ş raftr l pntr bt lma m . In grosma zl snt

33 eai dea âmpa araciuui

4 mtr la o o n ă n larapta s ntră în pna mar ar

în faă în ămara pn.Pn a mar st formată n oă

bol l nr sprj nt ât oarr obl or la a tra part aân o înălm 6 mtr ş o lngm 18 mtr (fg 9).

Ea st na n al mar pnar s întâln s nma la l pa-lat om nşt. Căm ara st ş a bolttă

Buletiu Comisiuii oumentelor Istorice.

sobt fr pntr aprnsl lmânărlor. mna pătrn înăntr

prn frstr p atră aj rat arrăspn în faaă la sol (fg. 1 1 )

a ntrara ss s o po artăn oă păr smrotnă formatăn rg pătra înrşa lăsânîntr or pătrat oplt la m ş â n o înfăşar m In to ast por la pa rta ss s o gară rotnj tă p n

21



62 BLTJ Ul COMIS N J MO M TLOR STORI

s idiă paat adaspa tapzi paais

4 Dealu dea mpa parasuu

Intaa n paat fă pinto saă aătată d pt i.1) dând n foişo

din stâna Daspabo ţi d a intaan piniţă ita-a pin ipa ă din an dapta şi n nds int n paat ian stâna n pa aissind âta tpt.tând bo ţi n po donstatăm ă bota o i-

şoi d a inta şia ni am pătat

s intoda otoa-n d obot şi idiat btii

a ma i ss d ni- spio a boţio d a pin iţă sntboţ i d sb paais

nd am s afă ta-pza ă ă o. Esto ma botă i indiă pntaţini ia tanssa fo-mând nt. Spaţ ămân ib dinoo dzid pniţi mai ompn ma mt năp i ss dmaazii sa pin iţ maim Pa t dn sntbotit ia pat snttaanit A minat d in a za oida oata adăoat main mă s a aă

Daspa piniţo 5 Dea dea âmpa;paasuu



n rept sunt l felă bolţ sfere petrope ş pennt(f 13. Bolt e re esprtă ş tn tă e foşorulu se ne nsăbne. Boe săle rş estbu ulu snt bolţ«e lotre Juneter elor tre eren fun snt bo eotre spe.

L pătul estbuuu bolt e ăret e une ereăturte este noută

MTROPOLIA DN B�UREŞT 3

36 tau dea a aasuu

Aestă spărtură n

botă s făut probb l n s' ărt turprsulu L boltsle e reepţe seee nă o rep ţeposteroră nue nlou une se prenă părţle op use leeor oă bolţ (f12) e se eu pe

peretele espărţtor lelor ouă ere

est perete fu ăr t n 1 904 ) e ătretropo tu osf noă ere să se fn snură re.ee ouă oroe n spte suntbotte ln r. Tot n

po se ee şun eu tenutn o ornşe fortă n ără rotunjte n tpr upăo ee

Aest răs n37 Uşe împăşi dea âmpa paracsu nteror r şrpnt se

u bo ltă pe şp făută n uă reă p un nou extero r.f



1 64 BUTNUL COSUN ONUENTEOR STORCE

P pţ paasulu s ă asmna um ulu aopPobabl ă pl anul n ansamblul săua suft mo fă n snsu l lun gm al lăţm nsă toat asta nus o put pz ât u oazauno ntua luă staua.

Apa a a p aatuu fg 4)n xto s pzntă smpă, mofată atât a on, ât

l t au, sunt p ată a o-oa nl sus au o pop oţ stul bună fg 6). atua sulptuost mul t apopată aa n po abânonasă fg 7)

Aul fânt n unglu pt, a-atst po lu Maooat,

sunt făut, pobab , n aastă poă,pst l ooan pată ămas la l oul lo, a bolta p tomp

38 Deaiu (pasicee) dea âmpa paracsu

oaţa p l o nu s o putpz ât upă aa tn-u atua

) Foşorul dela ntrea n palat.

La n put a fost ss fg. 1 ),ă gamlu az sa azat ptmpu mtopoltulu Caln Msu,a 88, ân sa făut gamulla ntaa atuaă )

C o tâlp , p a s spj nă

sa făut la fl u a a a am pă-tat n apa aptă a palatuu lu u

) PaclisulAa um n nfăază usta a

fg 4) nant 866, paalsula o tulă asupa naosulu

La nput a num a amul sfGoga ma tâzu n tmpul o m-n lu N oa Maooat, ân fu



MTRPLA D BUCUREŞ 165

restaurat de către mitropolitul Daniil( 17201732) , i se adăogă, pe lângă

şa dar în t impul lui Nicolae a-vrocordat, paraclisul exis cu ramul

39. Cuca ca ma d la âmla paraisuui

patronul veciu s. George ca aldoile a patron, pe proetul Dan ii l 2) .

s George De altel modul deconstrucţie al clădiri i asemănător



166 UI U C.'I SU II M M SC

cu al palatulu arată că paraclsul afost făcut în aceeaş vreme

e) Clopotnia veceEr deasupra por dela ntrarea

dn spre apus (fg 22) Sur ea la clo-pote se făce pe lângă peretele dn

.

n această epocă s'a zdt clopotna actuală dela ntrarea prncpalăn curtea tropole , cum ş partdn cl le alăturate

Planul clopotnţe (g. 8) este

4. coia de a area de ss a âmei aacisui.

spre apus al parasulu und e se aăactual a scară de lemn a târzu asufert mod fcăr , pe car le vom a-răt ma jos, la epoca lu avroco rdat

Astfel er întocmt vecul palamtropoltan până la epoca brânco-venească

aporape dentc cu al clopotnelo rdela celelalte cttor brâncoveneşt ad că pe o formă pătrată care cr cum-scre o cupolă sfercă pe pendantv deasupra cărea sunt clopotele.

Pe dn afară (fg 9) clopotna areo propore relatv oasă, care dă



ROPOA BUCU REŞ 17

nsă impresie de robustitate şi o decoraţie compusă din ciubuce semici

1 M roou Da rre aracs)

l indrice, alăturate câte două şi ncind ntre ele panori rotunjite lapartea superioar

In vederea exterio ară dată m ai sus

Wg 20), se ob servă în partea dreaptă,idl de legătră cu vecile cil i i , azidărâmate din cari na ma rămas decât urmele temeli i lor pe pământ

ibucl de sub streaşină a ostreăcut desigur c ocazia reparaţieiacoperişului . In aţada din curte dea-supra arcului dela i ntrare, s e vede, în-ptă în zid pisania, săpată în piatră

(ig 2 1 ) şi nconjrată de o ram ă compsă din oi şi runze rmos ciopliteşi alcătuite

Această pi sanie ne spun e, pl ăctl grai al vremilor brăncoveneşti ,că «această clopotniă den temeiaei zidită şi rădicată iaste de lu minatu l

şi înalţatul blago cestivul Dom n o Co-standin Brăncoveanul Basarab Voe-vod, la anul de la naşterea spăsitorlui Hs 1698 mţa Septevrie 24 dezi le cănd ş i a l noaulea an a l oblă-duirei şi stăpănirei sale er>

V

a) Resaurrea parclisului.Pe timpul păstoriei mitropo litli

2. Jeţu areresc d acs

Dani il s au întreprins asupra paracli



68 BULE L ISI N II UNTLR ISRIC

sului lucrări de restaurare destu deimp ortante, cari d upă cum vom vede au făcut din paraclis cel maiartistic colţ din paatul mitropolitan

Du pă cum sa văzut mai sus, pe timpul acestor restaurări, adică înaintede anul 1 850 paracli sul ave turlăMai târziu, probabil n urma vre

3 eţu aeesc paas

stfel pe din afară sa refăcut n-treaga decoraie a tencueli lo r şi ciubu-căr iei (fig 23), cum ş i ramele de piatrăsculptate de a erestre (ig 24 şi 25

unui cutremur turla crăpânduse, sasimţit n evoi a de a o dărâm , aş căastăzi pa rac isu se prezintă fără a-cest eement aritectonic (fig 26



MTROPOUA DIN REŞl 9

Car baza pătrată a turle sa dă�râmat spre a se pute învel cu aco�perşu jos dn zee noastre.

n nteror se vede ocu l turle în-cs întun tavan mprovzat

De altfe pe peetele apusean sevăd zugrăvţ cttor restaurăr ţ-

nând în mână paraclsul cae pe aceaveme ave încă turlă (g. 27 ş 2)De asupra uşe tot în nteror se

ved e (fg 29 zugrăvtă o nscr pţ e înversur greceşt 3) , alcătută de cătrepoetu D G otar. n aceastănscrpţe se spun e că «colae odă .. . a înteme at aceastăbsercă . . ş că ucrăr l e a�cestea sau învrednct de

sfânta supravegere a luDan arereu . . în anulde a naşterea Domnulu1723» adcă după tre ande la începutul păstore sale .

n acest tmp sa făcut şfrumoasa uşe de a ntrarecu rama de patră (fg 30)coptă cu măesre; deasemenea ş uşa de lemn

de o bogată compoze artstcă ş db ace execuţ e(aceeaş fg ş 44).

Mnunata catapeteasmă

lor ş dbăca ucruu (a se vedeg. 32 ş următoare le p ână la 40).

Cu ocaza restaură de care fuvorba s'a reăcut ş pctura dupăcee ma bune tradţ ale arte bzan-tne atât ca onametaţe 32) , cât şca coane de sfnţ (fg 45 ş 46)

Reproducem ac ş potretu mtro-pol tuu Dan l (fg 4 ) ce l ce s aostent de aproape cu desăvârşreaaceste mnunate ucrăr .

Mertă toată luarea amnte ş mo

de o concepţe ş execuţe Dea de scpră de a a s

de maestru reprezentândcuvtele Mântutoulu «Eu suntbu cum ul ş vo vţee» este făcutăş ea în acest tmp 31 . «Bucuuadcă rădăcna vţ este ac reprezentat (fg 3) pr n Abraa m cu-cat ş dn sânul său eşnd celelaltesemnţ .

Dar dacă ansambul aceste tămplestăpâneşte prvrea prn proporţa edesăvârştă tot astfe deta le dfete-l părţ ae e desmardă ocul prnbogăţa formelor vgoarea relefur�

Buletnul Comu Moueteo Istoric.

b e ul acestu paracls : astel jeţumtropo lt an (g. 42 43 ş 53) dn carereese aceeaş delcateţă a formeor şexecuţe ; de asemenea câeva coaneîmbrăcate î n argnt ş au r (g. 45 ş 46)cum ş câteva vec ş preţoase odoare păstrate cu sfnţene întro v-trn ă d n paracl s (fg 49). Se înţeegecă atât coanele cât ş odoaree suntdărute or făcute ş ma în u rmă dupărestaurare până în zlee noastre

Pe peretele exteror dn spre apus



170 BU:TJ UL CMiS INl NMENOR OR

e vede un grup de rei icoane înca-draeîn cenare ormae din oi şilori lucrae din encuială (g 52)

rin deele văruiri ale pereelui ,oele aceor orn amenaţii au rounj i ele e po al înă, r ăzânduşor rauri le uprapue

b) Restau!ea foişorului de la intrreDup cum 'a arăa ma i u, a ace

c) Trnsformarea vechei clopotnţe nfoişor.

In impul aceor lucrări, exiândcloponiţa brâncoveneacă, ridicaă,după cum am văzu, în anul 1698,nu 'a mai imţi nevoe de veceaclopon iţă, ce era deaupra po rţei

din do, aş că, dup cum e vedeşi la oa mănăire Văcăreşi, dea-upra inrări i a cu şi ac un oi

45. Icoaa nou mbăcaă an aa

oişor au meninu veci l e coloane,

cimbândue doar arcuri le şi bolape rompe, la el cu vecea bolă dincamera para a palaului

Geamlcul dinre âlpi , cum şi carade lemn acoperiă iarăşi cu un geam lîc de ru gu, un ăcue în impuri recene ş i vor rebu cu oulnlurae cu ocazia unor evenualehrri e reure le iooliei

or deci , pe lpi de crămidă

ce oişor cu impul a înci,ridicândue id nre âlpi i ăi şiamenajnd ceva erere, penruca acee ncpe ri ă erveacă pân ăn impul de aţ ca local penruConioriul eparial

VI

In epoca de neârie r



MOPLA D BR 1 7

a Fanaioilor, ste geu de stabiitodinea lucrăi lr ce s 'au executat l aitopol ia di n ucueşti , c u atât maimult cu cât dispăruse şi veciul darbun ul obiceiu a l bătrâni lor de acomemo prin inscipiuni ceeacefiecae făce sau adăog

otuşi, prin tadiie s'a pepetuatpână la noi une le num e legate de anu-mite lucări făcute aşa că n mod

2 In t impul păstoie i maeui mitopolit Gigorie şi a locotenenei celortrei episcopi , Râmnicului Jrgeşuluişi uzăului 1823 840)

a) nvelitoaea cu plumb la tueebiseici i

b zugăvitul biseici i

pa dosea a ;d lărgi ea ferestrelo r şi ra mee demarmuă sculptată

4. Ioana ici Domul îmbrăată n argn, dn parals.

sumar se pot stabil următoarele

lucăi ce s au făcut la Mitropol ie ,dup ă epoca l ui Nico laeVodă Mavro-cordat până n ziele noaste

1 n timpul păstoriei mitopolituluiDositei i it is 1 9318 0)

a) sa nvel it biser ica cu aramă ;b sau făcut cele trei pridvoare s'a ncis cu gea ml c p ridvo ru l

ce mae

vestmântarul.

3. In timpul p ăstoriei mitropo lituuiNifon 850 875)

a cafasul corului la biseicăb aripa nou ă a paatului dimpreună

cu scaa şi geamlcul ei gal eri a cu gea mlc ce duce n dos4 In timpul păstoriei mitropolitului

Calinic Miclescu 75 886) a) balconul spre gădină la palat



172 ETN COMI I N JJ MN EO STOCE

coş cul dn grădn ă geaml îcu l fo şorulu de lâng ă pa

47 Monumentu mitopol tuu Teodose

cls ş al scăre de lemn ce duce laaracls ;

d acoperşul parasulu cu tablă ;e încderea deasupra porţ sprea serv de local Consstorulu ;! mărrea c l lor dela poartă con

strunduse încă un etag) amenaarea localulu vanulu

adoc sau Adunăr obşteşt caeîncă d n veclme fe parte dn cuprnsul mănăstr

5. In tmpul păstore mtropol tulu

osf Gleorgan ( 1886 1 06) : mutarea cafasulu spre uşă la b-

serca catedrală ; mutarea a două colo ane dn cele

două spre zece sub cafas; înveltoarea dn nou a bserc

cu aramă când sau făcut sgabur şburlan e tot de aramă ş vt rour laferestre ;

d Transformarea săle de recepţela pa lat făcând dn două camere alăturate una sngură cu care ocaze safăcut ş decoraţia aceste săl .

Pentru completarea descrer acestu însemnat monument storc credem necesar a amnt ş despre cele

câteva petre comemoratve or funerare strâns legate de trecutul veceinoatre Mtropo

48. nscpţa mon mitropolitului Teodose

Asfe este patra cu nscrpţe fg



MOPO C ŞI

4 ş 48) de a morm ântl vestitlimiropol eod oie mo î 8

era i iail iloradovici (ig 5) mintre a şederi i în Ţara Ro

: VeC! e rue Sf. Mopoi

pe timpl domniei li Constantin-dă Brâncovean.

poi o crce comemorativă a ge

mânească ca comandan al trpelorrseşti de ocpaţie în an 89

are însemnătate ae şi crcea



E CO! Ni l MOU\EEO OI

dn val e dn aa ntrăr (g. 51) , a er rădicată de Preda biv ve! Voiccăre nscrpe pentru mpo rtana e o dăm ş ac n ntregme

«Acastă cce ia stă rădicată fn slaaDomnului Hs. de Constandin Brăncoveanul Basarb eciorul luminatuluiDomn o Costandin Basab Voevod

L rucea geeauui Mioradoci

n locul altei cci ce e de lemn care

5 ruce ui Papa Poeicu Brâcoeau

Brâncoveanul fn pomenire penru ulău Papa Postelnicul, părintele mai suspomenitului Domn că ntr' acestaş loc auerit fn zilele lui Constandin-Vodă

Şerban ce au ost Domn fn urma luiMateiVodă când sau rădicat dără

a1ţii as�p Domnului şi a boiarilorării la leat · şi stricănduseccea de lemn sau rădicat aciastă dep ·atră fn Iulie lat )

ec n tmpul când sa nceputlucrul Mtropole s a ntâmplat tra



MITROPOLA B CUREŞ 17�

gcul eveniment isoric commemoratprin această inscripţi

VII.

Cercetând cu luare aminte fiecare

amănunt a l acestui monument sauprivin du1 din depă rare aş cum seînaţă e măreţ pe cumea deaul uifăcând trup cu el , sau răsfoin d fi e eîngălbenite ale cărţi lor c ari pome nescdespre el ori si abis ind pisanii le zu-grăvite şi cioplite în piatră sau mrmură, ori stând de vorbă cu bărâniioraşului , înălbiţi de gri j i l e ieţi i şigârboviţi de povara anilo r oi i

pe cei tin eri întrebân dui despre «Mi -tropolie», oţi şi oate, într'un gând,

înr'un gas, spun cercetătorulu i a-celaş lucru :

că aş au pomeni Mitropolia dinmoi strămoşi

că multe sfaturi înţelepte s'a u pusla ca e înre ziduri le e i ;

că mare a fost credinţa fericiţilor

ctiori şi multe apte mari au izvorîdintrînsa ;că la sar ee acestei credinţe au

răsărit şi au crescut toate frumoas eemeşeuguri , de ne cuprinde mirareavăzândule născociri le

că, prin urmare trebue să s păs-treze şi de ac înaine, ca să spună şice or ce vor ven după noi , aceeaş po-veste tradiţională ce ne leagă cu tre-

cuu iar vremur ile să o poare o maideparte spre nesfârşitu veacurior.

N D. JNS.

.

-�,]

COR·.ICNE·

Ş2. Dcoraţe de stuc în juru coaneor exterioar2]ale paaclsu,



76 B T

N O T E

pă preo Marin Dumrescu s oricul a 0e biserici in România p 10.

2 Preol G Gibescu soricu Mropoie grVaiei Bcureşi 190 p 16

G M onescu soria Miropol ei UngroVla) eip : a = Vicina bizanin Bizini urc Mecin, rom = Măcin.

4) Biserca sf Ncolae Domnesc e azi. Cf N orgasoria Românilor penr poporul românesc p 8.

5 Pr G Gibesc op i. p 21 22 N o�ga nscripţii in bisercile omâniei,

p 21 Pr G Gibesc op ci p 23. Călăoriile Parar)li Macarie e no )a in

ărie Romane 1653 1 658 ra e Emili a CioranBcueşi 9 p. 206

r G Gibescu op. ci p 220 G M onesc op i p 0 11 " r G Gibescu op ci p 29 G onnescuGon, soria Bucureşilor p 10.

C ălăoriile Pariarului Macarie 1 653 58ra ci, p 20. Fiin vorba e o mănăsire se nţelege că, oaă

c biserica s'a ncepu ş c)iliile şi sareţia.

Gon op ci, p 2. em ibi p 1 3 upă Călăoriile Pa

riar)ului Macarie. G M oescu op ci p. 60. La S G)eorgl)e vec)i sau a RaVoă0 G. M. onescu op. ci p 60 1 em, iiem, p 662.

Pr G Gibescu op ci, p .23 orga nscripţii, p 239 Pr G Gibescu, op ci pp. 3 32 em ibiem p 31 noa 2 r. G Gibesc op ci p 49 em, ib em p 9 em ibiem p. 49 Genaie Enăcean. Conica sână p 20

upă r G Gibescu op. ci, p .30 orga, scripţi, p 242. r Gibescu, op ci p. upă Genaie Enă

ceanu Coca fână eproceri e pcuri in paracis precm şi

c)enarul ui e a nrare sau a n aces Blei,a , fasc 3 la arcolul pcorului Baazar res-crle Paraisului mropolian in Bcreşi

N orga, nscripţii p 25

3. Speeaza jeţlui areresc paracs.



CERCEARI ISTORCE

CU PRVlRE R

MEŞTERII BISRICILOR DIN ŢARA-ROMÂNEASCĂN SEC XV ŞI XVI

-

a îâ âeva oseaţ preaabeE ş ame ă pmee )ov e gă î aa Româeasă se aoes sârbNom a ă îrâre se maesăma spa î orgaaea veţ moase ş maea î ea eo mave) bser ş măăs ae oase epese O Voţa ş Tsaa

Hsov e oaţe a Voe Vaav I spe m ea ş vea aese srăve ms s'a ă )eaa ş ăra Dom ş m )r Nom ş a rao (ăăo 1 Ş aă o asemeea măre

presă avem ş per eaaă mseoemaă pe Tsmaa e îsă m î s)mb are să e a a ae aeasă oae bseeas epă eRa I ş emaă e să Da sa ă ma» aeoraş meşe saa aora veţ ara sârbes a Nema aor Aeasa aâ ma vâos â eeăre speae ovees pâă a eveă araer sârbes a osre

Nmee meşeo Tsma oaşem

ş e sg vom oaşe oaDomeee a a s vo are î aară e ee ea pa evea aşa eva sa ms pobaboaă peaeea î seo XVI sb RaVoă Pase a ms srpa î a

eeditat de Ştefuecu n ănăirea T ana ed 3 ucureşt 18, p

Sp egăneanu, ntatări ş ipee auacnrucţei bieicii Tana, n acet uetin facprecedent 2

Bueinu (omisni 1onumenteor Istorce.

e e ar p esa meţea meşe sa meşeor e a oso îep m aeasa se aaă eror îspţe aor momee se XV şXV a băoară a Brţa Caoveşorş a bsea ea Boţa Coe

To aşa sa rre Coa Domeee ş spe e esopă mee măar oea meşeo e ara oa rea e Bărâ I smbîs speaş a p rmă ş osaaş a aeasă măsre a aşa m se găseşe ea a reă p oă peaera î se XVI sb RaVoă Pase aa

î se XVI sb Cosa Brâoveaevee eţe ş eemee areoeş eoave sebbae Ş î pse ae mr srse prese ş reeaese osaăr s see spe a îveea leţa sb are s'a î se XIVee ma e bse ş măăs ae ăre pese O aea sebbaă

N o sb aasă eţă sa îsăî aeaş seo b see ş măăse oase

e oae e O păre argeee şâmpee a a ma oă mas î ţă Bsea Domeasă Creae Aeş ş bsea e raă a Sâ oaă aeeaş oaae Ambeeves ae feţe ea â geo

G aş O ită a câea berci din Serbiaucurei 1 1 pp 1 3

4 n pinţa aceata, aticu dui Sp pecuntribuuni l tudiu itei artei a n, n eia p itie, r)elie şi figie, X 1



8 BLENUL COMISITII NUME1

EOR STORIE

baă a d a doa apsaaolăFapl asa d aa m

lo lăd ş d aa împălo so la odţoa. I'adă BsaDomasă dă d dp adală a oîa opol a UgoVlal sbAlxad I Basaab sa ma pobabl sbRad I a b să l aă d m şadş sa maţ d Ol gs dd a opoll îsş a xplăaa gobaă a SâNoaă a bsă d şdă a Epsopaol d Agş , îţaă p l olo asalp d «papsaş» saş ş g a b să laă d mş adşsa maţ d ps m ţ d d aEpsopl îsş a xplă aa apsaă Kbg d a sgss îă aâa ş a l a Saş d Taslaa 8

D all laa aso «papsaş» saşş g d ps m sa a d ţaădla o d î găsm îă d l ma mp d ogaa a sal sa sâs ma la opl lo î aal să ş d ml dspă «Coaş»d la C.g oda poa a p maxpas doa d mţ a CaalloTo d ţaa Bâs 12 1225 dsg s'a îs ş a opl oas alpămâlo dş mă î aasă p

ţă am î ss î sa a dspă oala sg ă a ămas paa mo

mâală a l Rad I, d la Bsa Domasăd Ca d Agş a la Ml Naţoal d Capală p a dpă pa

5 Consaae a uo elo e au sudia n spe-ial sau au eea numai inidenal aes monumenO ilogafie a esiunii e dei supefluă

C. une n eisa Caoliă 1912 p 7. Mai e en aează esiunea nfiinţăii la 1 31

su adu ş duaei aesei episopii ăposau dBunea n sieea sa posumă ne ae de isoiaomânilo până la 32 Buuşi 192 p 9 sq

Unii aiue iseiii Sân ioaă o eime umu mai mae pleând nsă de a onsideaţii aiisoieşe nu se po susţine

deea a fos emisă d e d oga şi se ne-meiază pe pezenţa unuui mae şi pueni dinfaa miei iseiuţe Cf soia omâni lo n puiş ioae Il, p

epoduse oae n umul Sigeus Sieengsssse Kenugen Heannstad1909

a admsă î bsa aolă s'a opllpl sal m Şa Voodl Clpl asa ma als î paaoaă s'a doa l a spţadmp s'a dss ol 9 Caalaol al p a îsă da oaa d mbmă a glo domo U gaa ş sa aDomlo d aa Româasă a apaş p mol l Rad I 10 dădsl d lmpd p sa ă ş d s'a la as aopmâ d momâ a pos s mo mal al l os. Ngş l a os l a d mş spa l a pa dâ aol d ps mţ sa d ţaă. Iadaă asa s m a ms d. Vg Dăga 1 1 Ggl al ă m s dsăpa p paă (ă s'a pa a aasăîsma să posoaă a am

aa î'îs l p l ma m dmş p lă bsş d gs XIV a dpă omă (Gg = Ggl gs

C as osdaţ m la s.XV ob al ălo d aţă aăâdd la îp ă măl so alas sol so la ală m o dmş p a dsl d m lţ ab să l î as mp la moa

sl bs ş măăs îăla aă da să 'a ajs pâă la o aş ă d â pa pţ D b ăsamă mş aşa o p alaş ă a ş soll d Sbap păl olş d Ol gsş d Adal p aa Româasă pop să Ngş îsă ă p lâgă o la ds alţ ş d a oş a so oma î ţaă pămâ.

«aduVodă .. au fău i iseiă n aea dupămoaea i sau ngopa. Şi i au fău şi statul depiaă adiă ipu lui ae iase n slona aei i -seai» Şinai Conia omânilo ed 2a p 394

Cf Caalogul Muzeuli aţional din Buueşied pesuaă Buueşi 906 p 36 o. 4 6 epodueea ea mai euşiă sa da n naele a-demiei omâne om XXXI, mem se is anexă lasudiul eguVodă şi poa lu de d MMaienesu

D. . Sudza n Emologiu m magnum omaniae l ol 2443 4 a l a aolul bn.

u n aes Bulen fas 1 p. 96



CRCEĂRI SORCE CU PRVRE LA MEŞTERJ! DN ŢRA-OÂNEASC 9

pe a meşe Jema ş adşd Adeal aaă de ae Haăs maso», meoat osa spe depe lopo Mea e Bă de a Codmeaa d 4 12 aem oaea mă oespodea Domlo oşt Başol ş S îsă a de m eoasepe ea aşepa s găsm dat desatea ealo eoome aeş ote ae ăo oaste Voodade pese m a Rega ges, eeaeexplă pă la p tom pespeea ă ma s ae ă meşe de se ea ă eşte măsa aee păme ma găda î pm od eeae do pă ş ma al doeao d Adeal ş, pe a, d Aps

se, ea d eee de meşe adele e de la VadVod epeş ae îtossoae ăte Başoe d 25

Ma 1458

oagă să se tmeată a meşte aes Ce el , se spe Pot de peae să e da sa pea, ma ales ăedem mă , m Dom oşt e deaAdee el de e de meşe oa, aga, eesa, easoa, maga,e C oate aestea ed ă epeş eeameşte pea sa da, da pet se sa măăs, ăd de a aes Doma pea ăt Sago e sa at eaesat, a odae, pe emea l Mea el

Băt îă pet l eăo e eda î pma sa dome a B eşt (eateaDmo de os ş la GJegJa (etaeaNoă Noogad de de de almee daă ş ssoaea de ae e opăm

Tot dela VladVod, a doa sa dom�

Cf orga Istoria n c)ipui i icoane p 1013) orga ocumente Hurmuzaki XV p 9 �

Bogan ocumene priioare la relaile Ţrii Romneti cu Braoul Ţara ngureasc Bucureti190, p 319

e acei meeri n ce priete lucrrie ear bisericeasc m oiu ocupa specia n cercerile ce or urma acestora : espre proenienaobiectelor noastre e ar bsericeasc

AJtat Buetinul (omisiunii MonumentelorIstorice p 9 am arta moiele pe cari mi nemeie prerea c cetatea âmoi ii e jos elaBucureti se aorete ui VlaŢepeCe prieteacum ceatea e la G)ergl)ia sngr faptul c nefnmenionat n ocumente nainte e Ţepe ci numai up aceia i atunci ca Cetatea Nou NoumCastrum Noogra inic c i ea se atoree tocestui Voio

e, at d e î aă VoodlAde, Şt. BaJoy, să alge pe aola 146 Başoe pmes ee de meş�e pe aa Romeasă De dlaesa să eeea e de de aDom de a sta pa Tgo�şt, ae, dpă e omă o săe sea e l aea Beşto, e ee do meşe dgJe (apeta�os ss de Japees : oa d Ioga e ajtoae, spe a la desga asa d Tgoşe despe ae e oaî ssoae

Ce d Dom ae ee dea Başoe expes meşe pe se e Basaa e T o ssoae edaa esoă de a aeşa «do da ae să şe să îăeasă ăămdă so� (olae a <tl săm aă o măăsted ăămd ş pată» Despe e a�

me măăste e oa, ptem ş, ă oaem o seă sa măăsede sgă oge dea Basaa Mlad, daă ma a pte sea d Tgşo, aompe aă } dă d d de pataede ăămdă

Va�Vodă Căgăl, maş BasaaMad, ae a d Glaool, eă sBoea, ş Bae e, sJt dspăt a,e a ş e meşte d Başo. Se edeaeasta d o ssoae a l, p ae e�

poşeaă Başoeo ă meşe e ams, îodse să mpee ee te� oe meşeşg să a fost mpedatde a aeasa de toaă să d BaşoSe oagă de ă aă spaă d ae săş mpee ee e st de eoesă e sood ş să l tasă me» Ş a, a ş ma ss, se aată e e demeşe ea aest aşoea Poate de să os da C m să e a meşe î�ea de Dom o la ma ales

aasă a dş, a ede ă e oao de meşe spea pet ăd. a meşe despe ae e o a mp

orga oc umuzaki XV p 95 = Boganocumentee Braoului 1, p 35

Bogan ibiem p . Asupra e N Iorga Târgorul n Conorbiri

Literare XXIX p 95 sq Retipri n Ţara Românlor 1 România 1 juul Pral)oa Vlenii eMunte 1910, p 2 sq

Bogan ocumentele Braoului ! p 29



BLETIL COJ\!SIUNII OMNLOR IORI

Vad Căgăr e n san cemat svad cm este aşeat candear de a Coaîn vederea repară desgr C acestmeşter Domn r Româneşt cee Seno să mocească o înţeegee prn trms Crca, comncând pe cră E vora dec de n meşte agtar,de car se întânesc de ac înante dn e în cema des Pare da că pet da ş petaa era ş acm ocre d nde ma aese era adş sa cemaţ. Căc ca ş întmp Rad! ce Mae cae, de sg avmt de c c Da ş c Govora sa, nîntânm ceer de aste d meşter dn Adea decât a sngr stcar, cemat dea Başov să aşee eestre a sec 2 ) aşada tot n meşter speca pentr cr accesor.

Cestnea da : cne ş de nd era meşter de serc dn ara Româească în sec

XV, n poate ămtă m ţ mto c acestepne voae scse, c tot nma c ajtor constato specae ae cecettororaspa natre atectonce ş artstce a espectveor monmeneS acest apot înspree n sa xat, c a mas împrţten admţând năoaă pent moment ce ma de seamă a epoc : Dea nleţe rsrtene de at proveneţă decâtgreceşt, a nlenţe apsene da matneş taene, ae Renaşter

C aceste am ans îns în sec V amaror constrc serceşt : Crtea de Ageş ş Mtopoa dn Tâgovşte ae Neagoe Basara Bstra raţo CraoveştTsmaa, Coa (reacee ş Mtopoa dnTârgovşte (compeare ae RdVodăPase. Neam aştepta dec ca în acest tmps întâm nmee a smedene de meşte. Totş n e aşa Căc mătre scrsece posedăm c pve a ase de meştersnt tot estânse, oate estânse ca,scente însă pent a adce oaecae mn aspa aceor ce a crat a monmentee ace vem

Aşa n oar d veca psane a m

Bogdan Docuenee Braşouui 1, p 3 =orga Doc Hurmuaki XV p 133.

Bogdan, iidem, 1 p 21 Penru cee dini G Baş op ci p 3 ;

penu cee din urm, N oga oia Românior înci_ui şi icoane p 28, şi p 30

năstr Bstr a a mst tă, da pstadn erce în cpe în dosa epaaorăcte a acea mănăste în 846, se vedec înte meşte ce a cat a cttoa raţo Caoveşt a ost ş oaeca «Doomr, Dmt ş Cltop» 2) tot nmesavgeceşt, oşnte a no ca ş a vecn noşt de peste Dnăe E pot decsa pămâte sa veţ dn Sera contnând în acest ca, deang sec XV operaprmor meştr s venţ a no în secpcedet Cm acest tp atectra seceacă s e, aţ de a noast care se gseşe n cea ma depn înorre în decaden, e de presp s că meştema ss mţ de a stţa st pmâtenormaţ î ţară de cât veţ dn Ser

at meşter a Bsr e a ost ace Manea c nme rposat Tocesc a găstînsemat pe n ragment d cena şe

de a veca sercă a mănstr � Fmoasa scptă în pată a acest cenapăstat prn îgrea Odoesc în coeca de acaee a pcto Tenk 2) vădeşte c e voa de n meşter petar deoset de scs t Dp aăarea d Sp Cegănean e a tret să cee ş a ceeatemonmente ae tmp a Dea a Mtropoa dn Târgovşte ş a mstea Crde Ageş

Aşa nd c drept cvânt dsa a den

tcat c egendar Manea (în oma teaă a ecsandr : Manoe a NeagoeVod 6 Aceasta negreşt c ma mt temede adevă, decât a ăct Odoesc dentcând pe maee meşter a egede argeşene c scst meşte a Brâncovean,vestt văta de da Manea, a că desvâştă măeste a dat pe popor , sceegetat aeoog ca «pn o ocaae conă ş îndrăneaă» s ăească rmoasaegend a Mănăst de Ageş ventă, c toate

eementee e constttve dn Oent nde sadovedt a mt ăspâdtă 7 )

oga ncripţii din Biericie Românie oXV din Sudi ş ocuene p 81

Raporuri ec în naee Academii Româneom V ec p 1

Reprodu n ace uein, a p 5 a aicou d ui Sp egneanu ea cu priie aMeşeru Manoe

Aricou ca în noa preceden Odoecu Scrieri ierare şi ioic ediia

Socec p 5 .



ERCETĂRI STORICE CU PR!VIi�E LA MEŞTERI DN ŢARA-ROÂ EASC 181

eâ am a fonale seeş ae Neagoe Basara osaăm ă sgrmeşe pear menona n oee srsepe ar aes Domn amă n Arean ara Româeasă sn ae espre are ora srsoarea sa aresaă eora 13 Oome 519 8 Ş m a aeasăaă ea măăs e a Crea e Argeş faă e sl l ăea ereăo spealşe asemenea n sa fxa ă ea emna e e presps ă pear se făemţ e sea mopoană Târgoşe pe are NeagoeVoă m şm apă a o erma.

Toş noaşem ş mee a o meşe legăă lrăe e a Crea e Argeş

Prm e Doom gafl ogapespe a f aeaş el e a la a B sţa 29 pe ae pomeneşe psaa perermaea pr ş are se ee a f l

ra o mare pae a aese p a să mera speala menne e sa fă aăr Domn l or n nspţa omemoaă a amoase ser 3

1 oea e ael Ve sa Vs espe ares'a ma ss 3 , pome sooele Braşol la 16 Deeme 1522 ş 23 Ianare1523 ema e Ra e a Afma să poreasă (proporoare ş să găeasă (effgae ea ea Ageş.

Daă aes Vs por e spo» m

nm es sooelle ae a a a seral NeagoeVoă ş n aes a e amerămâne să se ereee Ceae se poaespe eoamaă aspră e ă pae a f fos ars e samă a mp r â eran a Ve oss eerl spo em(er are a oa jmăae a seXV a Nreg ş Craoa a lsra prnopeele sae reaşeea rsă germaăformân o eagă şoală en rea lar prop să a a ăspâ

ş aofa aa sa oaă Germaa Poona ş Ungara 33 Inaeăr o reeă rare aspra

orga Do Hurmuaki, V, p 20 soria Românlor n ipuri şi ioane ! p 33

şi nsripi, , p. 830 Reprousă n asimil ş i puliaă e Gr To

ilesu n CureaeArgş Buureşi 1886 p. 5 aseu Eymologium, ol 1592 32) Quelen u Gesie er Sa Kronsa 1

pp 0 şi 55 � Do. Hurmuaki l, par 3 p 7

mare ars 4, pe are a eo mosemnaa Al. T D mres seealol oeă soe române aăm ăe n meroş op a l Ve oss nma o W!a ş Aneas sa aşea Nnerg pe â eal a lopn ale păr ş ame Maas Plsen Floan G apo n Assg pe Eaansa n Craoa Veit, oann ş maâr Mar fee orăşele ale Taslae easa ş Aan a s o aărăăoae a lml Aneas ălgăr armel alga f Nrnerg sfâş aasa elşă a Bameg a apea al Epsop e aolo ş ponal al o Camelor n Gemaa ş ngaa ;

Aşa a oma n m p aesa âlsfer a se. XVI e n f l oss segăsa n Trasana a re e Ve saVs aeă el e pra n mee aă se aa

a la Braşo ă egreş el e s por ş porl ema e Ra e a Afma aa Româeasă la 1 52223 perăre ea Cra e Ageş

Faă e păaea şor e poseăm pre la meşer e se n aesăepoă e ore a elor oasre areegoase meţea aes ars n egără măăsrea Crţ e Argeş e ofoae peoasă oe pe seama ereălo e faă

n a gaf aesa a epo mea măoae ar pea Ppps Po Flpgrafl are a grj păea Caelsm româes e a 5ş ae aea se ee a nos nema româea. ap se aesă e ae şp esee ăăor msn e ornpo ar e ă ş a ara Româneasă 3 Aşa f rep ân prespe . oga ă aes Flp Por ap să efeee lrăr ş Ţara Româ

neasă 38 Ş aeasa aâ ma âos â m şm snem oma n epoa ons or seeş ale RaVoă Pase

3-34 M. Lossner Die Frwrke es Vei Sossun ire Beieung< ur obereuslen Kuns esnenen alruners naugualDisseraion,ale a. . Saae 192

em, ibiem, p 9 BanuHooş Bbiograa româneasă eie

!, p 2 sq. orga Do Humuak V, abla la nume3 em, sora în ipuri şi ioane, p 32



BL L OtviSI UN MOU TLOR SOR C

despe ae psaa ose aedae mo-polae de la Tâgoşe e aesă ma ă a ema sea aopedo p m, ş ă a găo 39

To d'o psae, ea a se de aBoţa Coe oaşem âea me e de ae meşeo ss am Dom. Ş ame Ma â Maxmmesâes «masol ae am fos îăţăo,a)el lăd de e a fs îe ţa ma pe lădea ea oăa Doml să moasa seţă aCoe ş pe lăe sale de «esaae sea ea mae a aesemăăs ş sea Tsma, a, poe,p gjea aes «maso şa păsaeemeee e)e lo osţ de aaesâes Cealţ do meşe meţoa îpsae, s Dad ş fl să Vladsa,amâdo săpăo paă. o de se da

oes ăe de spă ae se dela Boţa Coe.

Iaă da m, )a ş am, doă seoled pă dea elo dâ se ş măăsd Ţaa Româeasă, oaele s o aşade laoe, e peşe aăaea meşeo a a aes deg ăsmpla meoasele ăaş sfe ale sămoşooş, a ş la ep

D ee eeae eese să ă meşed Adeal s e î e ma des amţ

ş eţaţ Aeasa desg ş a eaal îâ de lă pe ae Moldoa îepe a o exea aes mp aspa ŢăRomâeş <2 Că şm d peedeee eeă, m ă î se XVI meşe adeeea î deose ăaţ ş peţţ pese Mloş a da (oso ş a pea (spo D e a e sple de aaego ş mle d peele momâale dom-eş, î epâd aee pse de Şea elMae pe momâl sămoşo să a Ră

dăţ,săpae de «maso Iaoş pâă

a aea psă pe momâl l PeVodăRaeş, omadaă de fesa C)aja la şeSaş d Tăma âgă S 3.

Ma m îă S Dom a aă ş

39) usceen lenul nc pe 85 p 53 Ig Inscipţii p 74 Blş p ci, p. 34 şi Sp egnenu, ces

Bulein, sc 1 p g Isi n cipui şi icne , pp 3 3 ces lein fsc pp 3 şi 8

e meşe de se pea ş po m ma depae Aps Asfel Aexad ăpşea me, a 1 560, pe Ioa No Sha ş pe Toma Modoa oma a Veţa a, dâd daogae d pae, să eaă meşe pea ş po pe os ea ş -mseţaea seo sae, ea e Dogeeese p , ssoaea de ăspse dăd mşo D om modoea po-me a sasfae plee ş gaă 4 .

To d Aps, d Pooa poae, eesă f fos ş po pe a DespoVodădă pdeea ol moldoees «aps de g ă pe peeţ (a Seaa,la a e se )amă ţa ăăeasă, ăo exadVodă (ăpşea )pe Hamao, Căpao, ose deae Domo, mae meşeşg sse, aegăeală ş ssoae emea a ă

ş sa şes egeş o meşe săo f os ş ae e osseă, ăă săf ema îsă, maea seă «papsă-şeasă a aeeaş Dom la Coa, «se-ă aă de şase sâje î păe, seaeaş oa 4 .

a fe să l Ţaa Româeasă . DIoga a aăa ă ş a , e e ma aesed spţe de mo m ş ps dse. XV ş îepl se. XV, po fdeâ opea meşeo d Adea, a a

ma de depae, a meşelo ega şeeţe d şoaa deă a Reaşe C)a daă a f oae a e ase e sg ă momee oase,a modă ş a fomă, aâ î Moldoa â ş Ţaa Româeasă, s ae d Poloaş gaa. Ş egeş ă daă edţaoodoxă a f îgăd «p ope seă, ele ma mle d aese momeea f îfăţşa î o oameaţe geo-mee sa egeae d mo o, f-

ge ooo, oeo, poae a ale m opoţo ma de seamă e ee aopă, -oma a ş î Aps

u b e Escu n Reis p isie, elgie şi fillgie I p 4 espe leepuţiuni le mni nşi l enei n secX şi XI c. Humuzi II

Nic. sin l Kglnicenu nicele Rmâniei pp 436 şi 440

Ig, si n cipu şi icne, I pp 8 30şi pp 0 şi 33



EĂ ST ! PV LA ŞE N -AS 1 83

De ael poseăm cea aceasă pţă.crl ăct îsă p oeae, se pretă e to s c os s cosctee peemomâtale ce acopăr mormee Rae a Aaţ la Ageş 7} l Al Goesc aVeroş 8 ş Stoe Besc a Săeşt 9 D Iorga a reea rapa_a asemăae, caexecţe, a acesor orme c acee aeBrgeror maea seca săsească aS et, ş ee ş aele, stopea aceloaş meşter arele, car rees os esl e eroş ş ţăleoastre.

Pe lâgă aceşa, c sa arăat ma s ,era să ş aţ ma epărtaţ, car, câ -prejrăre le îgăa , eea crăr c caracter secc apsea. exep e asee l crăr e aşa sa stată a Spătarl sec. XVI, e la el aţoal , găsăî coma a (Vâcea care este al

cea ecâ o pară e o ât, pe aţacăea e săpa, ele oare po at şc eşteşg cpl, satl mareSpăta mot la 5 ar e jrîprescrpţa eaă, greceşte ş sao-eşe, aceasta ă î soe e oraeor. o paă o rmaă cae seeoseşe îr c , ca actră, e perelemormâale meeale ş posmeeale cele eem p ece cateae ş p meee cer ş aps ope.

" Reprodusă n mai mlte ouri Cea mai reşită e însă ea daă aum de urând, de Ja înfolil său, Die bis)fi)e Kloserkir)e z Crade Argeş, Ben 1 pl 23

' u ştiu să se fi reprodus undeva De altfelpiata e ră stiaă

Aşa ar, î tot ecs l sec XVI, o să eeşer e pese ţ ş Aps a tets cree ara Roâească, ără ca oşă pem ş ecât pea pţ, ce ş e ea os, per că e oşa săş -seme crărle o ş petr că c Domş c oer ţea să amească acele ş scpţe lor coemorae Ase şm ce a os eşer cea Coa per C ea Vece Bceşt,a Păraşc ce B pe seca SParasca RVâc, a Petr Ceceper seca ş paa omesc ârgo-şe, a B eşor per C ă, a l a-Voă per seca ce poară ee îBceş, ş aşa a epare

ceem ec, costaâ că mărrle scrsec pe a eşer e serc petr araRoâeacă sec. XV ş XVI st m t

a esâse ca pe Moloa Se scăîsă lcr, câ e ora e eşter eoece e a ă sercească, car s c ma e c oscţ. Vo eea aceasta accâ e om ocpa speca e e pă ce om terma preeele cerceăr,pe ca e ma pegm per reg secXVI, pâă la epoca aaoă, aât peooa cât ş per ara Româească, şc car om a tr' e e ate maga ş a teesa

ALEX LPEDATU

Reprodsă n Analele Aademiei Române, tomXXX, mem st, p 87 în studil dlui Genealăstue Luptee de a Ogretin şi Teişani

storia în )ipuri şi ioane, lll, pp 340 Catalgul Muzeui aioa di Buureşi, p

5 ap B o 5



C O M U N I C Ă R I 0

XI

DifPite nscp d biseri ş

măăsri.

Bra u Doromr Bau Ru âa

Iscpţ

Iru a âuu ar mu Gorg o-au aa ar dmar Ba Dorom d upaţa goVa, d â rţ p * * * d a raurpâdu- o ş îvşu d o ş paura î ş zdu, âmpa prmzuz, -au rpa ru, î âu au upu p z a ; ar am pr îdmara pru Arhmadr�" Doroh, gumu Hurzau (Ş?)rar Thodor, Zamfra oţ a, auoru a uţ rş,pr pa Kyr Hr[a ?] o au pro,dup um vad, u frr, aoprdu u şdr d goru u, ţd fr, u ava d âdur d rad ara,u agoov pra oţ a pru Kyr Nof Epopu Râmuu, auş âo am a au 1830 pâdpra agov Impra Noa Pavov,a oa Rua.

P o ru pr Cţua Râm.

Iscpţ t CU REAREA TTL Ş CU J 'TOR! L I L ŞI

CU SR Ş REA SFT L 1 DH RDIC AU A-

ST SFNT DE V [) CTORE CRCE

Î NTRU LUDA SÂL I Ş DE ODE I

TOR COLE N ZI LEE BL RETI 1 DCOEOD, C TOT SER DA I C NEOIN PREASNT RIE CHYR SAN (sc ŞN AR

HIESCOP L NICLUI NOU SEER '"� (L

l LEA ()

Bra d Cmş Vâa.

t CU AJ UTO R

SF I E TRO Ţ , DIN TEM EL I E -A

ZDIT STĂ SFÂ)( ) B SEAR C ÎNTRU CINSESFI ŢIO R VO OZ OT ILOR CEREŞ , \ IHA L 1 G-

R IL D I OST ENEAL P Ă RI EL U C I R SE RFM EG

v\E L OT S NSTIR KOZ, ÎN ZIE LEL

ŞT E N CT ACUZIO OEVO D, Al t\<. SEPT. 72 (sic !)

Mra Tuu Argş

DIN I LA Ş DR LI DUNEZE PĂRELUI Ş

A I L I ŞI AL D H I SF.)N RDCT ŞU NAT ACEST ST CAŞ TR CNSTEA ŞLA DA ADCER I Î BI SERC� PREA SNTEI Ş REA

SLĂ EI STĂĂEI OASTR E ŞI DE DM EZEUt

SCTORE ARiţ CU NEVOŢ ŞI C TOTĂ CE TL PĂRNELI CH R RLA, MITROOLIL

RII RĂNEŞTI, ÎN ZILELE LI I0 O CA OEOD

'" 1 Ll E K·kr 716 =

Co grăţ Var/am Mropou şja Lpţau.

Mra Soara Argş

C REARE TATĂLU ŞI UTORIL F IU I Ş D H (UL 1 SĂNT, A ZIDT AAS SĂ ESE-RC C TOTĂ CHE LTILA BOIARIOR GH EOR

GIE VEL CLIOCEAR ZA ARE, r- ANGE D . Ct'E(!) ĂN PĂRU OT PITEŞ I N D ISRANC Ş

EN GNADIE ARFINDRT OII , ZILELEPREA

L

ITLI DO [COSTTIN RO

CORDT) V OD ]

Kh •I�J A . 2. ,-T [�

VRG. DRĂGHCE

RECTFICARE Săgeata di s)ţa de pa a mănăstrii Vodţa treue ndreptată a ndând vest-estu tru cât bserc mănăstirii Voda nu a avut oietarea normaă u aaru a esti sre sud ves V. D



BULE UL COMS UN I MONUMENTELOR SRCE

bine i e e ea că se va emin ncăn cusul anului viio dacă bine neles sevo pune la disposiie miloace Lucaea seexecuă alfesco i asecuo esauândusenumai loc ue cu desăvâe sicae meninânduse peuindeni unde se pseazăncă n saea lo cea vecl)e

n afaă de esauaea picui nu maisun penu complea eminae a luciodela Savopoleos de câ mci ucăi dedeai u cai acum după moaea m ul egeaului al)iec Mncu se vo face subdiecia seviciului e)nic a omisuni cuauoul ânăulu al)iec Zagoi cae aluca cu ăposau Mincu i a os ecomanda de dânsu n aces scop ca unu ce cunoae nu numai spiiu lucăii ci iineniile maesului esauao

o n egăuă cu lucăile dela Savopoeos omisiunea a mai avu a se ocup

cu ale două cesuni : 1 ceeea Bncei deedi de a i se pemie amenaaea unei" a-ade n spe bise că a maea clăde vecinădea ăsi cee ce a os espnsă nucâ pin apobaea ei sa fi impiea asupamonumenului ; 2 inevenea pe lângă Dieca Pelo ca a nocmiea planuiloconsucei ce se dică n paea de sud abse c s se ceaă · i avizul omisiuniin scop de a obne ca aceas clădi e săfomeze un cadu amonos penu monu

mena mănăstirea Hurei. Penu lucăilede esauae dela aeasă mănăse pelângă cediul specia de 50.000 ei omi-sunea a mai desa 10.000 e din ondulsău geneal penu a se pue ncepe u-cie de esauae la biseică cai au foslăsae la uma ceolale n aces scop saconsui mpeuul biseici scl)ela nece-saă lucăio cai sau ncepu pin faceea sanei de ea i apanei deemn dea ula cea mae

Sau coninua apoi lucle de nsfo-mae dela localul fosulu Spa văuindusen exeo pese o ia n ineio n paei ea fcânduse scaa pncipală de seaaezânduse vopsnduse comple âmpliai eminânduse i scaa de sevciu Saesaua vecl)ea fânână din epoca ui Bân-coveanu acopeinduse cu olane i coplinduse din nou doi sâlpi Sa emna esauaea scl)ulu Sf Aposoi efcânduse

ivou dela miazzi S'au consui nsfâ un ând de magazii penu maicei sau apoviziona difeie maeiale penueminaea ucăilo

La mănăstirea Cădăruani. Sa esauaaipa deap a localului mnăsii după mo-delul celei dela sânga i paea din fundapeza bucăăia Sa luca apoi âmpai picua icoanelo n sfâi sa emina z u-găviea biseicii pecum i ae lucăi efe-ioae la mobiie i la obiecee de cul alebisecii u umele ucă de consucei de zugăve n exeio a biseicii ce sevo eecu n campania vioae esauaeaăldăuano va fi eminaă

a Biserica Abă din Baia. Penu e-minaea lucăio de la aceasă bseică saacoda ncă acum un an un ced de lei25 penu cloponiă mpemuie locuina ngiouui i eminaea mcilo lu

că ce au mai ămas de făcu n ineioulbiseici Zdia co dinâi sa făcu dupăpanui apobae de omis iune Dn causaimpuu ele nau puu f nsă eminae Labiseică sa amenaa pese o ineioulpenu a se pue aez mobil ieu lucaa Scoala de meseii i âmpla pcaă ded Veona a- căo ecepie sa i ăcu

Nu mai ămâne dec decâ a se eminconsuciile din afa clopnia mpeuiea penu ca esauaea acesui

monum en ncepuă la 06 să fie eminaăi bseica edaă culuua biserica fostei ănstiri Mamu. Aci

sau făcu numai luc ăi de picuă esau-aea vec)e picui ineioae ce sa găsisub o pu de picu mai nou n ueiae sa ndepăa spe a se sp l i es-au cu oaă gia ea vec)e Sa făcuapoi dn nou n silul biseicii i o nfesc picua uei panocaoului econ-sui n anul ecu

a Curtea Domnească din rge. Saufcu niveli n cua bseici i sa lucaouaul din uul clădiii dn piaă delavă cu bodu aeza pe un sa de beoncu cimen adânc până a nivelu infeio alemeliei ziduilo adic mai mul de unmeu Sa epaa zidul mpemuio din spesadă i s a eău n spe nod pe ve-cle emelii Asel lucaea de esauaea consuciei ind eminaă sa ncepu esauaea picuii la cae l uceaz acela



188 BULETIN COMISNI MOENTEOR ISTORCE

unu aanjamen al lne de )oa cu vecnuldn aceasă pae ş sa înocm planul penuesul împejmu. Penu emnaea lucălo a ma ămas să se execue pcua ne-oa şi mobleul bseci penu cae unpios enoaş d andaescu a poms aface dane bsec sumele necesae.

La bieri din Brânoeni. -· O lucaenouă de esauae începuă anul acesa ese

la bseca dn Bâncoven penu cae s'aofe a supo jumae dn c)eluel popeaul loculu d C. Bâncoveanu

S'au fcu ceceă spe a se gsi a)ecuavec)e a bseci cae sa doved însă că fu-sese apoape în înegme efăcuă la 1 837dupcuemu ul cel mae când sa sc)imba şfoma pmivă a pdvoulu, cae se înin-de pe oa lăgmea bisec cum au a-a spăule făcue l a vec)ile emeli S'aesaua ula panocaoul u cae e de

lemn efăcânduse în căămdă pe plan de-cagonal în foma ş popoţa ule delaHuez cu cae a fos conempoană. Aco-peişul ule şi al bsec s'au consu dnolane aşezae pe ubeod ş şapana nouSau epaa apo căpău le ş păle deeoae ale bsec sa efcu bola po-nausulu ş sa scos afaă ce pau sâlp depaă ca eau înane la pdvo şi cafuseseă aşeza în neoul bseci spea susţne acul cel mae ce despae naosul

de ponausdsposie ce nu ese în caac-eul epoc ş nu se găseşe ncăe în aiec-ua noas Sâlp de ca vobm vo aşe-za la ocu l lo pmv în aca dee pdvoulu .Resauaea se va connu în anul cuen

La bieri S Ion din Vlui' făcueceăi în vedeea esauăi bsec i dân-duse jos encual a exeoaă spe a se pueumă ndicile ce peznă zda sub apoul vec)e sale aecu Acum se lu-cează la poecul d e esauae cae se vancepe în campana anulu vo. Penuaceas l ucae sa acoda dn fondul genal o pmă sumă de le 15000

La bieri Prei din Bău Şi acs au făcu lu că anemegăoae esauăaşezânduse scl)le ş dânduse encuala josspe a se vede foma vec)e a)eci aclădi Ş în adevă sau gs dele vec)soclul pola ec. S'a consaa ns că ulae dn ală epocă de câ bseca poseoa.Asemenea clopona ş pdvoul Pe baza

aceso cece ş cons se l uceazacum la poecul de esauae.

La bieri Cure Vehe din Cpilă.Ş ac s'au fcu cece penu umeavec)e fome a)econce a bseic în ve-deea înocm poeculu de esauae naces scop s'au consu sc)ele ş s'au dajos encuelle găsnduse zdăa consuc-e vec) dn secolul al 16lea cu de şi

apaea de cmdă S'au făcu apo săpă-u ca au scos la veal în cuea bse-c emelle une mc bsec mai vecl)suaă spe nod căe sada Caol Poec-ul de esauae e în lucae

La prliul Epiopie din âmniulVâle S'au aşeza sc)ee de ju împeju-ul bsec ş sau apovzona maeale delucu penu anul vo

La hiul Topolni din Mehedini Sauemna lucăle de consevae începue

anul ecu adcă acopeşul encuala exeioa âmplăa sanele padoseala n-eioaă nvelşul clopone cu şndlă epa-aea locune îngjoulu a zdulu mpej-muo ş în fne cuăea ş nvelaea cuţ

La bieri del Văărei ma fă-cu ş anul acesa dfee lucă de conse-vae în neio ş sa epaa padoseala delespez cu beon de cmen

La mănăire Nemul a bieri Brnoki din i ş a mănăire mn s'au

făcu mci luc de înenee de căe sa-i ş pao) especvLa bieri din Conri sa da ajuo penu

acopeea cu sndlă a la bieri Bnu dinBuău penu faceea une case pao)ale şa une canceai. Asemenea s'a cumpăapenu bieri Sele din Târgoie un locvecn pe cae începuse a se consui o clădece a fos în desavanajul monumenulu .

In sfâş dn acelaş fond geneal de le200000, acoda anul ecu penu lucleComsun sau ma da ajuoae penu con-suea caselo ce vo sevi ca muzee lo-cale a AdmClii 3200 le ş la Ulmeu 3000 le în Dobogea. Asemenea0000 lei penu coninuaea luc de e-poducee în g)ps a vecl)lo noase sculp-u penu colecle plasce ale Comisuni

Acesea sun domnul e mnsu l ucăle deesauae consevae ş înenee efecuaeîn 191. Pe lngă ele îns Comsunea



190 BULETINUL COMISIUNII ONUNTLOR ISORC

aectat dej u prm cred ecesar ocullor Coms uea va recomad a do erpctor dtre abso ve Şcoae oastre eArteFrumoase cu aplcare petru pcturabsercească spre trm să cotuestudle să se perecoeze î străătaeAsel cu tmpu vom ave î ară o îreagăpleadă de ter speat î lucăr petrupcura bsercească.

Aju a sârul acestu aport vă ma

Bucureşti, 1 Decenvrie 1912

PREŞEDITE, ION KALINDER.

comucăm domule mstru că · Comsuea pr membr să deega persoaeed servcu e a ăcu aul recut mamue vzte petru a vede sarea lucrărorma mporate de restauare modu lor deeecuare Costatărle recomadăr le ăcue cu prlejul acestor vzte sau îatat amp Mserulu

Prm vă rugăm domue mstru

credarea ate oastre cosderau

Secretar, 1EX. LAPD.



A N E X E

CUVÂNTRI ROSTIT Ll COMISIUN IN 1912

-0-

. I

Şedinţa dela 9 Iunie, sb presidenţia d-liC C. Arin ministrul Cultelor şi Instrucţiunii

Cvântarea dui Ion KanderuSautm domnule ministu cu bucurie

pezena dvoast.Bunvoina ce ai avut de a veni azi a

şedin ne d o dovad mai mut c epurt şi pe viitor tot inteesu ucrior C-misiunii Monumentelor Istorice Cezşe despre aceasta ma st şi cutul viu ce aveipentru trecutul nostru

Cu irea dv de artist estauraea vec)iorşi scumpeor noastre monum ente mai toatecaşr divine nu va pute decât s ia unnou avânt spre oosu netgduit a patiei

cci în cunoaşterea trecutuu şi în m unca rpreget const izvorul înorirei viitoare.Cu cât aceste monumente vor i ma nu

meroase şi mai bine pstate în toate pr-ie i cu atât ele vor sdi mai adâncîn inmie generaiior vitoare iubrea deDu mnezeu dragostea de neam ş doru deînlare naona Cât pentru noi membri Comisiunii vommunc i şi de aci înainte cu toat âvna pesonal lucrrile Comisiuni m atag ca mamu t decât oricari atele. Natural îns c roa-dee strduinelor noastre vor atân în prmainie de mijoacele bneşti ce ni se vor pune

la disposie.Ar mai apoi necesa o lrgire a atri-

buiunio Comisiunii ca au mas aceeaşica a îninarea ei. Iar pân la mpnireaacestei trebuine şi dup cum avem o bibiotec credem c ar i bine s se îninezepe âng Comisune ş o ar)v în care sse pstreze actee şi documentele pivitoaea restaurarea tuturor mnstirior şi biseri-cior din ar Astzi unee se gsesc s-ete pe la ate autoiti cum sunt cee privitoare la Curtea de Ageş deşi interesueste s ie toate a un loc la Comisiune

pentru a se pute pstr o unormtate înlucrri mai cu seam c acestea au crescutmult. emee cari au putut exst altdatau disprut şi aar de aceea nu e nici o�disposiie de lege care s ac vro dero-gaiune

n aceste sentimente car sunt ale noastre

ale tuturor v zic domnule mnistu bneai venit

. ăspunsu dui C. C fron

Voiu cuta s mert atâta bunavoin. Devotamentu meu ctre bnee publi c î voiuu de preşednte dela dv. şi dela mem-bi Comisuni cari sacricând intereseematerale sau devotat unei opere de mareînsemntate.

Istoria trecutuui este c)ezşia viitoruluiDescoperind şi punând tot mai în evidentrecutul întemeem viitorul D n bisericiledn ruinele din mormintele pe cari le îngrijiişi le da la lumin rsare glora şi senti-mentul atistic care n'a lipsit în trecutul nos-tru Msiunea dv e re ş umoas

Sunt ecit deci c v pot aduce de

preşednte ca ministru şi în ace laş timp cavec)iu prieten omagul meu. ermiteimis spun cu aceast ocazie c v sunt pieten de când eram copil Ş nu r emoiuneîmi aduc amnte de via pietene cae a exis-tat între dv şi prntee meu

emn recunoscând c creitele Comisunii tebuesc mte şi promit tot con-cusu pentru a întri opera util şi ecunda Comsuni

II

Şedinţa dela 1 Decemvrie, sub presidenţia

dlui C G. Dissescu ministrul Cultelrşi Instrucţiunii.

Cuvântarea dlu on Kaindeu

Domnule Ministru

Sunt ect s v pot sa lut aci Aceastbucurie o împrtşim cu toii şi v muumimcduos pentu bunvona ce ai avut de aveni în mijoc ul nostru. Prezena dvoastrne e cu atât mai preioas cu cât ştim ctotdeauna ai purtat un deosebit ntees trecutuui nostru naional şi c suntei unul din-te puinii geoşi ai conservrii monumen-

telor noastre storice. nclinarea aceasta atâtde ar şi ludabil a spiritul dvoastpentru pstrarea cu sinenie a rmşielortecutului nostru neo expicm de mi-nstru întâu prin împrejurarea ercit c s tei nscut pe valea Oltului în patea riicea mai bogat în amintiri i monmente



192 BULEINUL COMISUNI MONUMENTOR ISORICE

sorc und prc ş acum o pardn a No xplcm, al dola prn în-dlncra nlcual ş profsonal cara fcu ca, crcând ornl c)ul udrp românsc s prund ş în zaurulrcuulu zann, d car aa rloasla Român a fos nfuna înr un mod ad nfcor Iar doada ca ma rcndspr rja d pnru psrara lcaşurlordumn zş am auo în scrsoara c aţ

no am adrs asar, ş în urma nu dcâ îndrp ndjda c a ns-cu în sufl noasr c p or s apu l ucr ş ma mul pnru împlnra msun Zc acasa pnru c dac pân a-cuma nu sa pu fac aâa câ am f o saucâ sa aşpa dla no causa n'a fos nu-ma lpsa d mloac maral Prdcsordoasr însufţţ ş dânş d oa draosa pnru rcuul nosru naţonal, nauda o concursul în marnl poslţ şal împrjurrlor mpulu în car a urmasz însmnaa monumnlor sorc,nd cu mul ma aprca sprm c ş fon

durl c no a pun la dspos,or f ma mar Mnsrl ma cu osr,d m ul nu ma sun pr numa ca loc pn-ru înc)nar c ş ca lcaşur în car s'a lu-cra cu rdnc pnru conşnţa ş culuranaonal Prn flu l zdr lor prn împodo-ra lor cu mnuna spur, cu cuucîmpl dasupra uşlor ar p dnunru cufrumoas coan cu odd d sof scumpş rl cu oa cruc ş al oc d oxcuţ prfc, c)l mnsr ş s-rc n amnsc ooda pocl d înflorrsc ş n sau drp pld al nrş concnrr suflş cr cl sn ufos, dn nnorocr, pra pun acs poc,cum pun au fos ş cl d a nao-nal purnc dar cu aâ ma mul rus împdcm prdra comorlor c naurmas ş s l psrm cu snn szacs monumn aâ d scump, nu sunza numa d crcor soş d ascoa ş olnd dn runl sau dn fp-ura ş împodora lor , rcuul nosru rş s nspr dn frumusţa lor pnruînlara ar naonal, ar nrul ş -rân cu nma cald car l zaz sînflcraz în draosa d nam ş prnd

ndjd nou în orul rDup la în aza cra xs Comsuna Monumnlor Isorc nu c)ma sda d câ az Pnru rma când a fosînna adc acum 20 d an acasa în-smn un pas înan, domnul mnsru ; daunc îns mu l s'au sc)ma ş crdmc o lrr a aruunlor Comsun n-csar Cu oa doasr adao c)ar c

s mpun cc mul src s rsaurauşrndus caracrul consrucun ş zu-rllor Ma als pcura a au mul dsufr, d oarc orcâ a olua acasar rzul dn o c na rmas, c slulzann a fos snurul car a prns rd-cn la no ca ş la cn d acaş cr-dn cs sl o comoar ş arsc şrloas, ar ca s rmân şnc cu m-nra sa ru sş psrz puraa ş

s nu ma cad în scl)mr rral, cacl fpu d un pcor, car dornd smpun caracrul lor, sau r a o înlocuprn zurl dup moda occdnal

Comsuna pnru a prn acas por-nr a rms înc acum câa an do nrîn srna pnru sudul ar zannE ncsar ca acs urs s mnnuar num rul ar)clor în srcul Com-sun MonumQnlor sorc spor ş puşsu conducra unu rdnc spcals cad G)caBudş oa lucrrl d rsau-rar ar ru, apo, concnra înrun snururou sau srcu cu prsonal als ş con-

dus d Comsun, al r numr d mmrpoa nmul pnru numroas cunIn sfârş, ar ru s s da Comsun

o oranzar car s prm o supra-)r ruroas, aâ cu prr a consruccâ ş la pcur Fcândus acasa s ada un nou mpu ls cunoaşr Isor ş s aîmoţ zorul nosru d a naonal

. Răspunsul d-ui C G Dissesc.

Cun dlu Kalndru mau ans Toc s'a spus d dsa a fac par dn pro-ramul mu ş p car n s xcu Mr-urssc c odauna am au o draospasona pnru o c rcuul r Vîncrdnz c n ac cu ca ma marrân d a ac lucrrl Comsun Monu-mnlor Isorc ş sun adânc mprsonac ac o lucrar c dpşş cu mulcadrul urocrac V ro, domnul Kaln-dru sm daţ o cp dup dscursuldoasr und sun ans oa punclş drl Comsun ş car oa or faproa d m Cu oa c sa l)orîc în afar d lml uar s nu sfac nou craun, ouş ou fac s s

prad în u oa puncl proara oranzara srculu )nc Consa cuucur ş cu sasfacţ c cu o sunmprunş d aclaş spr în conducra lu-crrlor V mulţumsc, domnul Kalndrucu mo ş do rna ma s s rsc cudoasr luând par odauna a lucrrlacs Comsun c)ar ş când nu ou maf mnsru



Extras din deciziunea ministeală privoare la redcarea Buletinulu

1. Cu ncepere dela anuarie 1908 se va publicasub direcţiunea Comisiuni Monumentelor storce şîn editura Ad straţiei Casei Biseicii o revistă periodică numită,utinul Comsuni Monumne·

Isc.2. Acest Buletn va apare trimestal şi va cuprnde:a O pate ştinţifcă n care se vor publica to felul

de monogafi studi lucrăr comunicăi şi materaJuri de natură istocă arhtectonică şi ristică, pritoare direct şi numa la monumentele noastre istorice ;

) O parte oficială n care se vor public rapoarelenuale ale Comisiunii referatele arhitecţlor nsărcinaţicu conducere ş executarea lucrăilor de conservareş restaurare precum şi eventualele circulă nformaţiuni şi decziun ale Ministerlu ş ale Comisunii3 Buletinul apare sub drecţia membrlor Comisiu

nii ar mpreună cu dministatol ase Bisericiilcătuesc comitetul de redacţie. El e pus sub ngijireasecretarlui Comsiunii care e datorat să pregătească să procure maeralul necesar să- aducă la cunoştinţa comtetulu de redaţie şi să supravegheze tipă l

monumentelor noastre monografii ce vor fi ilusatş documentate cu reproduceri necere de fotografiidesemnuri acuarele etc

) Releveur dela cele mai nsemnate şi caracteristicedin punct de vedere arhitectonic monumente istorce

) Studii şi lucrăi unitare asemenea i lustrate şi documentate bunăoară asupra inscripţiunlor din epolui Ştefancel Mare Matei Basarab Vasile Lupu Constantn Brâncoveanu etc asupra arei decorative nsculptură şi pictură ntrebunţată n bisercile şi mănăstle noastre n aumite epoci supra portretelormurale de ctitori : Domni Doamne Arhierei Boeriupânese etc. asupra picturi bisericeşti asupra costumelor etc.

d) Materialuri scurte fagmente comunicări nsemnăi ş note de interes deosebt privitoare la monumentele noastre storice

) Note bbliogafice şi critice asupra publicaţiunlorş periodiceor de specialitate

In sfârşit suplimente aistice n culori car snăţişeze bserci mănăstiri reproduceri de poete

l d i t i d t ţi i t

Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 1912 Anul V

Documents

Transcript of Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 1912 Anul V